Condițiile de climă și sol influențează creșterea și dezvoltarea culturilor, dar în aceeași măsură, crește și riscul apariției bolilor și dăunătorilor. La cultura de rapiță, Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este de departe cea mai pagubitoare boală. Primăverile calde și umede, densitatea ridicată, prezența în rotație a unor specii sensibile, sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din țară.

Corteva Agriscience introduce în cultura de rapiță, prin noua genetică, un concept inovator Sclerotinia Protector. PT303 este un hibrid unic pe piața din Europa ce combină un grad ridicat de toleranță la Sclerotinia cu productivitatea excelentă și caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermă ce dorește performanță la cultura de rapiță.

O reală problemă o reprezintă rotația scurtă practicată în foarte multe ferme, unde rapița revine după un an de cereale păioase și în rotație scurtă cu floarea-soarelui, soia și mazărea. Faptul că scleroții produși de Slerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani și în condiții prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapiță, ci și pentru culturile ce vor veni în următorii ani pe acel teren, reprezintă o preocupare importantă a multor fermieri.

Combaterea chimică a acestei boli foarte păgubitoare este limitată și necesită atenție deosebită la momentul aplicării fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor, astfel că eficiența tratamentului este foarte redusă, infecția neputând fi eradicată în totalitate. Singura soluție reală este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector.

Primul hibrid este PT303 ce va realiza producții constante anual, fără a fi impactat de acest agent patogen și care lasă un sol cu încărcătură mai mică de scleroți, unde vom putea cultiva în continuare fără riscuri culturile dorite.

Toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmează să-i cultivăm. Alături de productivitate și stabilitate, ea asigură obținerea unor producții ridicate în anii problematici, când alte soluții nu dau randament.

De asemenea, un aspect foarte important de menționat este și pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organică/ecologică, fiind singura soluție de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia și multiplicarea scleroților în viitor. Corteva oferă prin portofoliul actual, soluții reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organică.

Pentru siguranța culturii de rapiță, hibridul marca Pioneer^® PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectă.

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România & Moldova

Agricover anunță atingerea pragului de 1000 de fermieri utilizatori ai platformei de agricultură digitală Crop 360 lansată de companie la sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafața exploatată de fermierii utilizatori depășește 250.000 de hectare.

Microsoft este partenerul tehnologic ales pentru construcția platformei, oferind soluții de tip cloud și instrumente care fac ca platforma Crop 360 să simplifice munca fermierilor și să îi ajute să-și gestioneze cât mai bine culturile agricole, eficientizând în același timp utilizarea resurselor.

„Avem astăzi o platformă integrată de agricultură digitală dezvoltată în strânsă legatură cu fermierii noștri parteneri pentru a răspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activității din fermă și luarea deciziilor corecte în timp real. Atingerea unui număr de 1000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surpriză și vine să confirme utilitatea soluțiilor oferite în cadrul platformei. Ne propunem să continuăm dezvoltarea funcționalităților prin construirea de instrumente care aduc plus valoare afacerilor fermierilor, susținând dezvoltarea agriculturii sustenabile și conectând fermierii de astăzi cu agricultura de mâine”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Crop 360 conectează fermierii de astăzi cu agricultura de mâine

Platforma integrată Crop 360 permite fermierilor să folosească cele mai noi tehnologii de agricultură digitală pentru a crește performanța fermei și pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene pentru o agricultură sustenabilă. Soluțiile digitale integrate în platformă includ:

• Sprijin decizional pentru activitățile din fermă: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare și date meteo, monitorizarea complexă a culturilor, planificarea lucrărilor în câmp, etc.

• Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendă, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (sămânță, produse de protecția și nutriția plantelor).

• Gestionarea digitală a interacțiunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care și platforma de comerț electronic pentru Agricover Distribution, interfață digitală de tip selfcare cu Agricover Credit IFN.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, APPR), au trimis autorităților o scrisoare deschisă prin care solicită măsuri hotărâte pentru ca sectorul agroalimentar românesc să nu devină victimă colaterală a războiului din Ucraina. AAC însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Scrisoare deschisă către Președinția și Guvernul României

Domnului Klaus Iohannis, președintele României

Domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru

Domnului Adrian Câciu, ministrul Finanțelor Publice

Domnului Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Cerem măsuri hotărâte pentru a nu deveni victime colaterale ale războiului din Ucraina!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își exprimă îngrijorarea extremă în fața valului de perturbări ale pieței combustibililor și măririi necontrolate a tarifelor de transport și operațiuni portuare, cărora fermierii români nu mai reușesc să le facă față.

Din cauza proximității față de zona de conflict, țara noastră este grav afectată de creșterea abruptă a cererii de motorină, deoarece aceasta este achiziționată cu predilecție de pe teritoriul României, pentru a fi oferită sub formă de ajutor poporului ucrainean, din fonduri de asistență financiară externă. De asemenea, în afara cantităților mari de motorină contractate direct la rafinărie, sunt angajate servicii de livrare a cisternelor din Constanța până în interiorul Ucrainei, în apropierea graniței românești, la tarife de 29 lei/km, comparativ cu tarifele practicate în mod curent în România, de circa 4 - 5 lei/km, la care se adaugă costuri de asigurare foarte ridicate aferente acestor transporturi, având ca efect distorsionarea pieței asigurărilor.

Deoarece în România începe campania de recoltat, lucrarea agricolă cu cel mai mare consum specific de combustibil (care implică combine, remorci tehnologice, transport, etc.), ne apropiem cu pași repezi de o ruptură pe lanțul de aprovizionare cu motorină și de costuri fără precedent, care riscă să compromită sezonul de recoltat pentru producția autohtonă de cereale și de rapiță.

Menționăm aici, încă o dată, solidaritatea noastră deplină cu poporul ucrainean greu încercat, dar totodată tragem un semnal de alarmă în condițiile în care Ucraina este sprijinită cu ajutoare financiare externe, dar prin furnizori români de produse și servicii! România este țara exclusiv afectată de astfel de distorsiuni de piață, prin presiunea pe cererea locală, de aceea somăm autoritățile de la București și de la Bruxelles să ia URGENT măsuri de protejare și de ajutorare a fermierilor și întreprinderilor agroalimentare din țara noastră!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut în mod repetat, după declanșarea crizei din Ucraina, măsuri care să atenueze repercusiunile grave la nivelul producătorilor agricoli ale escaladării fără precedent a cheltuielilor cu energia, combustibilii și îngrășămintele. La toate acestea se adaugă acum tensionarea extremă a pieței în condițiile descrise mai sus.

Considerăm că se impune de urgență asigurarea, prin măsuri administrative, a necesarului intern și a aprovizionării ritmice a pieței autohtone cu combustibil, pentru a se evita rupturile de stoc, precum și controlul creșterii prețurilor la combustibili sau chiar plafonarea acestora în circumstanțele excepționale pe care le traversăm.

De asemenea, solicităm măsuri de stopare a erodării prețurilor interne la producător ale produselor agricole, în condițiile blocajelor logistice curente, ale posibilităților limitate de a transporta marfa dinspre punctele de producție către noduri logistice, puncte de consum sau porturi, și a prezenței volumelor suplimentare de marfă din Ucraina aflate în tranzit. Efectul asociat este deprecierea calității recoltei autohtone, iar cei mai afectati vor fi fermierii mici și cei care nu dispun de capacități logistice și de stocaj. O soluție imperativă care să compenseze aceste neajunsuri este subvenționarea depozitării interne pentru producătorii agricoli și pentru alți actori de pe lanțul valoric al cerealelor.

Pentru acoperirea acestor nevoi și asigurarea durabilității sistemelor alimentare afectate de criză, Regulamentul Delegat (UE) 2022/467 al Comisiei Europene din 23 martie 2022 constituie cadrul adecvat de acordare a unor ajutoare excepționale de adaptare a producătorilor din sectoarele agricole.

În acest context, așteptăm asumarea concretă de către conducerea statului și guvernului a unor măsuri care să frâneze erodarea competitivității sectorului agroalimentar din România, permițându-i să furnizeze hrană într-o perioadă critică pentru securitatea alimentară globală.

Joi - 23 iunie 2022, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa organizează, în parteneriat cu Secția de Horticultură a ASAS, workshop-ul cu tema „Pomicultura 4.0. Cercetare – Dezvoltare – Inovare”. Evenimentul se va desfășura la Baza Experimentală „Moara Domnească”, din Afumați, județul Ilfov, de la ora 9,00.

Pactul Ecologic European aduce, odată cu beneficiile sale pentru mediu și consumator, o multitudine de provocări la nivelul fermelor. „Una dintre direcțiile generale abordate în cadrul acestor noi politici agricole este cea de creștere a producției agricole folosind mai puține resurse și inputuri într-un mod care protejează mediul”, spune directorul SCDP Băneasa. Viorel Oltenacu precizează că acest obiectiv poate fi atins prin utilizarea mai multor unelte, respectiv: „conservarea și utilizarea în mod durabil a fondului de germoplasmă (soiuri tradiționale mai bine adaptate la presiunile exercitate de schimbările climatice), introducerea de specii care prezintă oportunități de piață etc; aplicarea unor practici durabile, cum ar fi agricultura de precizie (Agricultura 4.0) și agricultura ecologică”.

În cadrul workshop-ului vor fi abordate toate aceste teme în scopul informării și diseminării de rezultate menite să conducă la creșterea performanțelor economice a fermelor pomicole, concomitent cu reducerea impactului activității acestora asupra mediului.

În cadrul atelierelor ce vor avea loc în loturile experimentale, experții prezenți vor răspunde întrebărilor, întregul eveniment fiind conceput într-un mod interactiv.

„SCDP Băneasa își propune ca prin acest eveniment să crească nivelul de acceptare a conceptului privind cea de-a patra revoluție în agricultură - Agricultura 4.0 – care folosește tehnologiile de vârf (senzori, roboți, sateliți și drone). Această tehnologie generează un volum suficient de date, care permit fermierului abordarea/luarea celor mai bune decizii în locul și la timpul potrivit, crescând semnificativ eficiența activitaților agricole care necesită în mod normal supraveghere și control permanent”, punctează Viorel Oltenacu, directorul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Subiecte abordate în cadrul panelului tehnic

1. Pomicultura 4.0 - Ce reprezintă această nouă tendință și cum este integrată în contextul PAC și PNS. 

2. Pomicultura durabilă – Cercetări și experiențe la SCDP Băneasa: 

• Soiurile autohtone, bază genetică pentru adaptarea la provocările actuale de mediu și de piață – Ailin Moloșag;

• Dudul, specie cu importante caracteristici nutraceutice, oportunități de cultură – Maria Dragnea;

• Importanța analizei agrochimice a solului și a apei de irigare în pomicultură - Mihaela Dogaru;

• Pomicultura ecologică, de la idee la rezultate – Damian Dragomir. 

3. Soluții și oportunități de dezvoltare a competitivității fermelor pomicole în contextul Pomicultura 4.0 - sisteme inteligente de colectare, gestiune și utilizare a datelor și tehnologii de producție inovatoare:

• Prezentarea proiectului Robo – Fermier robofermier.ro; 

• Prezentare Beia Consult – sisteme de colectare si gestiune date din mediul agro-pedologic și apă de irigare;

• Cluster Inventikus – stație meteo + drone + sisteme de agricultură de precizie;

• Prezentare Norofert - produse de fertilizare inovatoare;

• Prezentare Syngenta - produse pentru agricultura ecologică, noutăți.

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricolă. Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole. Proiectul legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprimau îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor agricole persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (non-agricole) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor agricole, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HoReCa, retail, IT sau sănătate și asistență socială. Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Corteva Agriscience lansează noua platformă digitală în România – Granular Link, care aduce valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

Lansat pentru prima dată în Spania, noul sistem digital este conceput pentru a oferi fermierilor o experiență omnichannel personalizată. Prin această aplicație, Corteva își consolidează angajamentul de a crea noi instrumente care să-i ajute pe profesioniștii din domeniu să ia deciziile cele mai bune și să devină mai profitabili și sustenabili în același timp cu ajutorul unor date și informații precise.

Această lansare digitală începe pe site-ul companiei www.corteva.ro care se extinde cu o nouă secțiune de Servicii Digitale care evidențiază: aplicația 360 – Granular Link, Academia Digitală (care oferă suport de consultanță sub formă de webinarii, training-uri despre culturi, bune practici în agricultură) și vloguri tehnice.

„Unul dintre cei mai valoroși pioni ai companiei Corteva Agriscience este reprezentat de inovație. Într-o industrie cu o cerere ridicată, continuăm să ne consolidăm colaborarea cu fermierii români, oferindu-le instrumente utile și simple care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în acest domeniu. Având în vedere că România este a doua țară din Europa care lansează noul sistem digital, Corteva își demonstrează angajamentul față de transformarea digitală în Europa Centrală. Această lansare reprezintă o nouă oportunitate atât pentru Corteva, cât și pentru industria agricolă de a obține mai multe informații despre nevoile fermierilor cu ajutorul tehnologiei și a datelor”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Moldova.

Granular Link este o aplicație 360 disponibilă pentru App Store și Google Play în România, care integrează experiența din domeniul agriculturii a companiei Corteva cu cea mai avansată tehnologie de pe piață. Simultan, combină utilizarea și analizarea informațiilor agronomice într-o soluție digitală care oferă cele mai precise și detaliate informații, cum ar fi fotografii de mare rezoluție, filtre atmosferice inteligente, indici de vegetație avansați. Printre alte funcții, platforma oferă serii istorice din România și recomandări bazate pe potențialul productiv.

„Granular Link simplifică viața de zi cu zi a fermierilor, dar include și instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații locale despre vreme, recomandări personalizate de irigare și toate informațiile necesare pentru o gestionare operațională inteligentă. Toate acestea duc la o eficientizare a sarcinilor agricole”, punctează Jean Ionescu.

Compania va extinde acest sistem și în alte țări europene pe viitor. Corteva Agriscience este o companie globală activă în domeniul agriculturii, cotată la bursă, specializată în semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca răspuns la majorările continue de prețuri la materii prime, precum și la servicii și echipamente, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a modificat procedura de lucru astfel încât actualizarea prețurilor se poate realiza la un interval mult mai mic decât cel prevăzut inițial.

Pentru următoarea perioadă, prețurile din Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) pentru utilajele și echipamentele achiziționate prin FEADR se vor putea actualiza la fiecare trei luni, dacă este cazul, indiferent de procentul de creștere al prețurilor. Anterior, actualizarea se realiza anual pentru o creștere a prețurilor mai mare de 5%.

Decizia privind actualizarea prețurilor din BDPR la trei luni a fost luată începând din 2021 și a avut în vedere, la acel moment, adaptarea la contextul economic și social, în special referitor la creșterile prețurilor pentru materiile prime. Ulterior, în urma creșterii prețurilor și pentru energia electrică și gaze naturale din acest an, AFIR a modificat Ghidul Bazei de Date cu Prețuri de Referință utilizat pentru evaluarea proiectelor finanțate din Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Fermierii pot găsi în BDPR elemente agricole, de la recipiente de creștere plante, în valoare de 3 euro, la tractoare de peste 400.000 euro, la drone de pulverizare (erbicidat) sau drone de analiză a stării plantelor și a solului cu camera multispectrală de peste 10.000 euro, sau roboți agricoli pentru furajare de peste 160.000 euro, până la sisteme de depozitare în silozuri de peste 2.000.000 euro. Totodată, antreprenorii pot găsi în BDPR elemente neagricole, precum sisteme de spălătorie self service de peste 32.000 euro, minilaboratoare pentru cabinete medicale de peste 2.500 euro și alte echipamente din domenii neagricole.

„Conform noii proceduri, actualizarea prețurilor se poate realiza o dată la trei luni, spre deosebire de prevederile procedurale obișnuite la șase sau 12 luni. Această actualizare se realizează la solicitarea oficială a firmei care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, însoțită de o comunicare oficială din partea producătorului. Modificările făcute sunt menite să sprijine beneficiarii PNDR care planifică achiziția de utilaje sau echipamente, astfel încât aceștia să poată face un calcul real al bugetelor, din punct de vedere al achiziției”, a declarat directorul general al AFIR, Dorin Opreanu.

Prin Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR), instrument de lucru unic la nivel național, AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând procedura de achiziție. Baza de Date are afișate on-line peste 37.500 de elemente pentru investiții agricole și neagricole din următoarele categorii: mașini, utilaje, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri și mobilier. Astfel, elementele care se regăsesc afișate online în BDPR pot fi achiziționate de către beneficiarii privați PNDR în mod direct, fără a mai fi nevoie să parcurgă nicio altă procedură de achiziție.

Ghidul actualizat al Bazei de Date cu Prețuri de Referință al AFIR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.ro, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat rapoartele de selecție a cererilor de finanțare depuse în etapa a doua a sesiunii anuale 2021 (perioada 25 noiembrie – 24 decembrie) pentru mai multe pachete (componente) aferente submăsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În urma procesului de evaluare și de selecție a solicitărilor de finanțare depuse online, 811 fermieri vor primi fonduri europene în cuantum total de 448,2 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care aceștia le vor realiza în propriile exploatații agricole.

Astfel, pentru pachetul 4.1.1 „Achiziții simple de utilaje agricole și/sau irigații, drenaj, desecare la nivelul fermei – sector vegetal”, AFIR a selectat 262 cereri de finanțare în valoare de 112,4 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.2 „Condiționare și procesare în fermă și marketing – modernizare exploatație – vegetal, exceptând legumicultura și cartofii”, au fost selectate 55 investiții cu suma de 49,4 milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.4 „Tineri fermieri - achiziție utilaje”, AFIR a selectat 265 de proiecte în valoare de 62,3 milioane de euro.

În cadrul componentei 4.1.5 „Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – național”, AFIR a selectat pentru finanțare 62 de proiecte în valoare de 64,8  milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.6 „Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – zona montană”, AFIR a selectat 55 de cereri de finanțare cu valoarea de 53,3 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.7 „Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare”, AFIR a selectat 95 de cereri de finanțare în valoare de 86,3 de milioane de euro.

În cadrul pachetului 4.1.8 „Condiționare, procesare și marketing –  legume, cartofi – modernizarea exploatațiilor agricole”, au fost selectate pentru finanțare 17 proiecte de investiții însumând 19,7 milioane de euro.

Pragul de calitate lunar aferent celei de-a doua etape a sesiunii (25 noiembrie – 24 decembrie 2021) a fost de 60 de puncte pentru pachetele 4.1.1 și 4.1.4, respectiv 50 de puncte pentru restul componentelor.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale precizează că, anul trecut au fost lansate simultan mai multe sesiuni de primire a proiectelor prin care s-au depus numeroase solicitări pe toate liniile de finanțare deschise pentru fermierii, procesatorii și antreprenorii români, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de evaluare și de selecție a proiectelor, cât și analizarea ulterioară a contestațiilor depuse la nivelul AFIR.

Rapoartele de selecție pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând link-ul www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html