exploatatie - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 12 Aprilie 2024 00:00

GAEC 7 pentru 2024, clarificări de la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

  • Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

 

Clarificări tehnice

 

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

  • O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

  • O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Am pus mai multe întrebări AI-ului în legătură cu ce ar trebui făcut ca vinul, via și turismul viticol să contribuie la binele general. Urmăriți aceste răspunsuri. Majoritatea sunt LMC.

... și atunci, dacă avem răspunsuri la îndemână, de ce nu avem și „mișcarea” adecvată din partea politicienilor, a oamenilor din administrație?

Eu: Ai auzit de Oracolul din Delphi? 

AI: Da, Oracolul din Delphi era un important centru de profeție din Grecia Antică, situat în sanctuarul dedicat zeiței Apollo la Delphi. Oamenii veneau acolo să primească sfaturi și predicții despre viitor de la preoții care serveau drept intermediari între oameni și zei. Este cunoscut pentru influența sa puternică în lumea antică greacă.

Eu: Dar știi că răspunsurile erau cam ambigue, un fel de politically correct de astăzi?

AI: Da, există multe relatări care sugerează că răspunsurile date de Oracolul din Delphi erau adesea vagi sau ambigue, permițând interpretări multiple. Acest lucru putea fi folosit pentru a satisface diferitele dorințe sau interpretări ale celor care căutau sfatul oracolului. Astfel, putea fi comparat într-un fel cu "politically correct"-ul din ziua de azi, în sensul că răspunsurile erau formulate într-un mod care să nu supere pe nimeni și să rămână deschise la interpretare.

Eu: Totuși, dacă trebuie să vorbim de alb sau negru nu ne putem opri la gri - ca fiind opțiunea care nu supără pe nimeni.

AI: Este adevărat că uneori este necesar să se aleagă una dintre două poziții opuse și să nu ne oprim la o soluție de compromis care să fie considerată neutră sau nedureroasă. În multe situații, este important să se facă alegeri clare și să se susțină principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri. Este esențial să căutăm adevărul și justiția, chiar și atunci când acestea implică alegeri dificile sau conflicte.

Eu: Suntem în perfect acord. Spune-mi atunci, crezi că o agricultură din ce în ce mai performantă, care, prin folosirea tehnologiei de ultimă oră, are nevoie de oameni într-un număr din ce în ce mai mic, este în folosul satelor, populației de acolo (aproape deloc implicată în fenomen nici ca forță de muncă, nici antreprenorial) și, prin extensie logică - sporului demografic al României (astăzi, negativ)?

AI: Este o întrebare complexă și există multiple aspecte de luat în considerare. Pe de o parte, tehnologia și automatizarea pot îmbunătăți eficiența și productivitatea în agricultură, permițând o mai bună utilizare a resurselor și reducând dependența de forța de muncă umană. Totuși, acest lucru poate duce la o scădere a necesarului de muncă în sectorul agricol, ceea ce poate afecta comunitățile rurale care depind în mare măsură de agricultură pentru traiul lor.

Pentru a contracara acest efect negativ, este important să se investească în programe de reconversie profesională și educație pentru a ajuta populația rurală să-și găsească noi oportunități de angajare în alte sectoare sau să devină antreprenori în domenii non-agricole sau agricole de nișă. De asemenea, este crucial să se dezvolte infrastructura și să se ofere sprijin pentru stimularea antreprenoriatului rural și diversificarea economiei locale.

În ceea ce privește sporul demografic al României, acesta poate fi influențat de multipli factori, inclusiv de migrație și de schimbările economice și sociale din țară. Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale poate contribui la menținerea și creșterea populației prin crearea de noi oportunități și condiții de viață mai bune pentru locuitorii acestora și, posibil, la declanșarea fenomenului de migrație inversă.

Desigur, am și două seturi de argumente, unul pentru a convinge autoritățile și altul pentru a prezenta oportunitatea enoturismului cetățenilor, țăranilor:

Argumente pentru autorități:

Economic: Enoturismul poate stimula dezvoltarea economică a zonelor rurale prin crearea de noi locuri de muncă în domenii precum turismul, ospitalitatea, gastronomia, lărgirea ariei de servicii și dezvoltarea comerțului cu produse locale.

Promovarea patrimoniului cultural: Podgoriile și vinăriile sunt adesea însoțite de istorie și tradiție bogată, iar enoturismul poate contribui la promovarea și conservarea acestui patrimoniu cultural prin vizitarea și învățarea despre istoria și procesul de producție a vinului, cu resurse atrase de la public.

Infrastructură și servicii publice: Dezvoltarea enoturismului poate stimula investițiile în infrastructură și servicii publice în zonele rurale, cum ar fi drumurile, rețelele de apă și canalizare, facilități de agrement și siguranță.

Promovarea sustenabilității: Enoturismul poate promova practici agricole și de producție durabile, precum agricultura ecologică și gestionarea responsabilă a resurselor naturale, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător. Produse derivate sau chiar deșeurile pot fi valorificate ca îngrășăminte sau materie pentru producerea energiei.

Argumente pentru cetățeni, țărani:

Oportunitate de afaceri: Enoturismul oferă oportunități pentru tinerii antreprenori și fermieri să-și dezvolte propriile afaceri în domenii precum turismul rural, cazarea și restaurantele tradiționale.

Suplimentarea veniturilor: Participarea la enoturism poate aduce venituri suplimentare familiilor rurale prin vânzarea de produse locale, servicii de ghidaj turistic sau cazare și masă pentru turiști.

Promovarea culturii și tradițiilor locale: Enoturismul oferă oportunități pentru comunitățile rurale să își promoveze cultura, tradițiile și produsele locale, ceea ce poate duce la o mai mare apreciere și recunoaștere a valorilor lor în rândul turiștilor.

Creșterea comunității: Participarea la activități de enoturism poate consolida legăturile sociale în comunitățile rurale, creând oportunități pentru interacțiune și schimb de experiențe între locuitori și vizitatori.

Prin comunicarea și promovarea acestor argumente, atât autoritățile, cât și oamenii simpli ar putea fi convinși de beneficiile enoturismului și ar putea fi încurajați să sprijine și să participe la dezvoltarea acestui sector în zonele rurale, totul, în numele bunăstării generale crescute. Un element esențial este chiar fixarea persoanelor tinere în zonele rurale, zone supuse depopulării.

Eu: În cazul României, concret, vinul este privit doar ca produs agricol și de aceea „este legat” de Ministerul Agriculturii (MADR). Din păcate, Ministerul Agriculturii nu poate ține pasul cu schimbările de comportament economic, social, cultural. Nu se poate implica într-o strategie în care vinul poate deveni element principal al brandului de țară ca produs cultural, identitar, catalizator al unei noi vieți și al dezvoltării în mediul rural. Te rog, furnizează-mi separat, pentru fiecare minister, argumentele pentru care s-ar implica în promovarea vinului și a enoturismului (turismului vitivinicol), presupunând că ar exista legile care să le permită acest lucru. Personal, am în vedere Ministerele Culturii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării (Învățământ), Ministerul Turismului.

AI: Înțeleg. Iată argumente pentru implicarea fiecărui minister în promovarea vinului și a enoturismului:

Ministerul Culturii:

1. Promovarea patrimoniului cultural: Vinul are o importanță semnificativă în cultura și tradițiile românești, iar promovarea acestuia poate contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural al țării. Acest model există în Franța, de exemplu.

2. Evenimente culturale și festivaluri: Ministerul Culturii ar putea sprijini organizarea de evenimente culturale, festivaluri și expoziții legate de vin și tradițiile vitivinicole românești pentru a încuraja participarea și interesul publicului, dar și pentru a crește vitalitatea unor localități.

3. Sprijin pentru artă și creație: Enoturismul poate stimula interesul pentru arta și creația locale, cum ar fi arhitectura tradițională, arta culinară și artele decorative, pe care Ministerul Culturii ar putea să le sprijine și să le promoveze. Arta universală poate deveni parte integrantă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

1. Crearea de locuri de muncă: Dezvoltarea enoturismului poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale, în special în domenii precum turismul, ospitalitatea, meșteșugurile și gastronomia, ceea ce ar putea reduce șomajul și ar putea îmbunătăți nivelul de trai al comunităților locale.

2. Sprijin pentru antreprenoriat și formare profesională: Ministerul Muncii ar putea să ofere sprijin financiar și consultanță pentru antreprenorii locali din sectorul enoturistic și să dezvolte programe de formare profesională pentru a pregăti forța de muncă locală pentru noile oportunități de angajare.

Ministerul Afacerilor Externe:

1. Promovarea brandului de țară: Vinul românesc poate fi un ambasador puternic al brandului de țară în străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine promovarea și exportul vinului românesc prin intermediul rețelelor diplomatice și al campaniilor de marketing internațional.

2. Diplomație culturală: Enoturismul poate fi un instrument eficient în diplomația culturală, facilitând schimburile culturale și promovând imaginea României în lumea întreagă. Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine inițiativele de promovare culturală care includ și elemente enoturistice. Diaspora poate reprezenta un avanpost valoros.

Ministerul Cercetării și Învățământului:

1. Cercetare și inovare: Ministerul Cercetării ar putea să sprijine cercetarea și inovarea în domeniul vitivinicol pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor românești, pentru a promova practici sustenabile în agricultură, pentru a crea noi produse cu valoare adăugată mare.

2. Educație și formare: Ministerul Învățământului ar putea să integreze în programele școlare educație despre viticultură, enologie și enoturism pentru a pregăti viitoarea generație de profesioniști din industria vitivinicolă.

Ministerul Turismului:

1. Promovarea turismului rural: Enoturismul poate fi un element important în promovarea turismului rural în România, iar Ministerul Turismului ar putea să dezvolte strategii și programe specifice pentru a atrage turiști către zonele vitivinicole din țară.

2. Infrastructură și facilități turistice: Ministerul Turismului ar putea să sprijine investițiile în dezvoltarea infrastructurii și a facilităților turistice în zonele vitivinicole, inclusiv prin identificarea unor trasee cu potențial în vederea construirii și modernizării de drumuri, restaurante, pensiuni și alte facilități de cazare și agrement.

Alte organizații și instituții:

- Asociații și organizații viticole: Aceste organizații ar putea juca un rol important în promovarea vinului și a enoturismului la nivel local și național și ar putea colabora cu autoritățile pentru dezvoltarea sectorului.

- Asociații de dezvoltare locală: Aceste asociații pot fi partenere-cheie în implementarea proiectelor și inițiativelor de dezvoltare a enoturismului la nivel comunitar și regional.

- Organizații non-guvernamentale: ONG-urile pot sprijini dezvoltarea enoturismului prin proiecte de dezvoltare rurală, educație și formare profesională, conservare a mediului și promovare culturală.

Prin implicarea și colaborarea acestor ministere, organizații și instituții, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării durabile a mediului rural și a întregii economii naționale.

Notă lămuritoare:
LMC = La Mintea Cocoșului.

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Paharul cu... visuri

Potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), până pe 30 aprilie 2024 pot fi depuse cereri de finanțare pentru accesarea fondurilor europene pentru sectorul pomicol prin intermediul DR-15 „Investiții în exploatații pomicole”.

Componenta înființare și modernizare exploatații pomicole are o alocare financiară de 142.383.527 euro, iar componenta înființare și modernizare pepiniere pomicole are alocate nouă milioane de euro.

Prin intervenția DR-15 „Investiții în exploatații pomicole” se acordă fonduri nerambursabile în proporție de maximum 65% din costurile eligibile, fără a depăși 1.500.000 euro/proiect, cu excepția proiectelor care propun achiziția de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro.

fructe livada lacu rezii 22

Beneficiari sunt fermierii (excepție persoanele fizice); cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor fermieri; grupuri și organizații de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare şi recunoscute de MADR care deservesc interesele membrilor.

Pentru informații suplimentare accesați link-ul: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-15/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În perioada 25 – 27 martie 2024, o delegație a Clubului Fermierilor Români, formată din membri ai Consiliului Director, ai Consiliului Național de Coordonare și 30 de tineri fermieri - absolvenți ai programelor de formare desfășurate de Club, a fost la Bruxelles pentru discuții cu decidenți europeni, cu scopul de a definitiva viitorul agriculturii europene, cu propuneri de simplificare și flexibilizare a Politicii Agricole Comune actuale. De asemenea, a fost prezentată situația economică dificilă a fermierilor din țara noastră, generată de războiul din Ucraina.

deelegati cfro 1

Pe 25 martie, reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură. S-au discutat prinicipalele probleme cu care se confruntă fermierii români în adoptarea PAC, precum și propunerile Clubului de modificare a actelor normative care se află pe agenda Comisiei Europene în această perioadă:

  • Simplificarea PAC și regândirea sistemului de subvenții. Clubul Fermierilor Români prin aceste propuneri urmărește instituirea unui cadru mai simplificat, flexibil și adaptabil, care să stimuleze dezvoltarea durabilă a agriculturii europene și să consolideze securitatea alimentară și coeziunea socială în cadrul Uniunii Europene.

  • Contribuție la Dialogul strategic pentru dezvoltarea noilor politici. - Clubul Fermierilor Români a elaborat un document de reflecție privind obiectivele, principiile și măsurile vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune.

  • Impactul crizei economice asupra stabilității financiare a fermierilor români.

  • Demersurile necesare punerii unei baze pentru Centrul de Excelență European Tineri Lideri pentru Agricultură. Clubul Fermierilor Români consideră studiul de caz oferit de programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” un model de bună practică europeană și propune extrapolarea conceptului la nivel european, prin crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură. Centrul European de Excelență are ca principal rol formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.

Tot pe data de 25 martie a avut loc o recepție unde au participat diplomați și membri ai instituțiilor europene, organizată de Clubul Fermierilor Români împreună cu Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană.

delegatie cfro 5

Pe 26 martie, delegația Clubului a participat la Forum for the Future of Agriculture, cea mai mare conferință din domeniul agriculturii din Europa, organizată de ELO (European Landowners’ Organization), asociație europeană la care Clubul Fermierilor este afiliat. Participarea delegației Clubului Fermierilor Români la acest eveniment este o oportunitate de a-și face cunoscute ideile și de a-și împărtăși experiența cu liderii din domeniul agriculturii din întreaga Europă. Este al treilea an în care Clubul participă la conferință, contribuind astfel la regândirea strategică a sistemului agroalimentar.

„Ne reafirmăm angajamentul de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual ne exprimăm disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone”, transmite Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Click pentru a vedea în detaliu problemele și propunerile Clubului Fermierilor Români dezbătute la Bruxelles și transmise inclusiv printr-o scrisoare comisarului european pentru Agricultură. 

delegatie cfro 2

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie – 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se depun Cererile de plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024.

Fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, precum şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții trebuie să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

La ora actuală, rapița semănată de Ștefan Gheorghiță arată foarte bine pe toate cele 67 de hectare înființate cu această cultură în toamna lui 2023. Hibrizii pentru care a optat fermierul brăilean sunt: ES Capello (Lidea), Umberto (KWS), Aviron (LG) și PT315 (Corteva Agriscience).

Fermierul Ștefan Gheorghiță se bucură de cum arată cultura de rapiță de toamnă, la această dată. „Rapița 2024, acum, îmi dă speranțe mari. Am înființat cultura între 5 și 7 septembrie 2023, după grâu. La hibridul Capello am semănat 30 b.g./mp, la 70 cm între rânduri, în sistemul minimum-till (Tiger plus semănat direct). Am dat 130 kg DAP + 100 kg azotat toamna, 200 kg sulfat și încă 100 kg azotat, ambele primăvara. Încă din toamnă am erbicidat cu Nero (FMC), apoi cu Agil (ADAMA). Cultura de rapiță a beneficiat de două udări, irigat 800 mc/ha. Am tratat cu insecticid și urmează repetarea, plus fungicid. Apoi încă un fungicid și ultimul insecticid. Dacă o vrea Dumnezeu, o tratăm cu indiferență până la recoltat”, ne-a zis Ștefan Gheorghiță.

rapita 2024 gheorghita

Fermierul din județul Brăila lucrează împreună cu soția, Nina Gheorghiță, o suprafață de 642 de hectare, la Roșiori. 560 de hectare sunt irigate.

Pentru anul agricol 2023 – 2024, structura de culturi arată astfel: 67 ha rapiță, 210 ha grâu, iar în această primăvară vor fi semănate 205 ha cu porumb, 90  ha cu soia și 50 ha cu floarea-soarelui. De asemenea, 9 ha se ocupă cu lucernă, iar pe restul suprafeței mai găsim muștar, mazăre și orzoaică primăvară.

„Lucrăm minimum-till cu Tiger și apoi semănăm direct. La grâu folosim Horsch Pronto, iar rapița și prășitoarele le însămânțăm cu Vaderstad Tempo T8. Fertilizăm de bază cu DAP și apoi uree la prășitoare, sulfat amoniu plus azotat la rapiță și azotat la grâu. Nu depășim normele aprobate prin ghidul de bune practici”, a precizat Ștefan Gheorghiță.

stefan g

 

„Covor ovăz primăvară + mazăre primăvară 40/40 kg/ha și rătăcită câte o rapiță. Anul viitor va fi 40/80, dar mulțumiți și anul acesta. Înainte de încorporare.” – Ștefan Gheorghiță

430854080 2686597001515216 7909885527185699095 n

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Pe 14 martie 2024, la București, a avut loc festivitatea de absolvire a seriei cu numărul cinci a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români. O sută de tineri fermieri, dintre care cinci din Republica Moldova, au fost înscriși și au absolvit cursurile. Obiectivul comun al tinerilor este acela de a-și dezvolta afacerea agricolă și de a se implica în reprezentarea fermierilor pe plan național și european.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind „Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul” tinerilor în comunitatea rurală. Acesta pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

Agricover Grup 13

„Suntem mândri de tinerii care au absolvit astăzi programul Tineri Lideri pentru Agricultură, fiind mai aproape de obiectivul propus – o mie de tineri până în 2027. Îi felicit pentru prezentările proiectelor de afaceri care au fost senzaționale, o surpriză frumoasă. Cred că astăzi a înțeles toată lumea prezentă că acest efort reprezintă un episod dintr-un proces de transformare, un proces care a început prin recrutarea tinerilor absolvenți, a continuat prin cursurile de formare, timp de șase luni, cu prezență fizică la București, iar festivitatea de astăzi reprezintă o etapă importantă din acest proces, tinerii fiind parte acum din comunitatea tinerilor absolvenți”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Azi, acești tineri devin lideri în agricultură și marchează începutul unei noi ere pentru agricultura noastră, una caracteizată de inovație, sustenabilitate și prosperitate. Acest program este foarte important pentru tineri deoarece îi învață noțiuni avansate de business, le oferă încredere și bucuria împărtășirii experiențelor din propriile ferme. Fiecare tânăr absolvent al programului organizat de Clubul Fermierilor Români devine parte dintr-o comunitate de antreprenori dornici să sprijine progresul. Tinerii lideri pentru agricultură pot schimba lumea în care trăim”, a arătat Maniu Vonica, președintele Clubului Fermierilor Români.

Următorul nivel în agricultură este reprezentat de digitalizare, iar agricultura practicată astăzi nu atinge momentan acest nivel. „Prin modele de succes, acești tineri pot începe procesul de digitalizare în ferme și investiții inteligente în tehnologizare. Scopul Clubului Fermierilor Români, prin programul Tineri Lideri pentru Agricultură, este de a-i pregăti pe acești tineri la cele mai înalte standarde pentru responsabilitatea de a prelua integral afacerea familiei, de a deveni lideri în comunitățile lor și de a avea o gândire antreprenorială pentru a rezolva problemele întâmpinate printr-un management profestionist”, a adăugat Florian Ciolacu.

Programul a fost inițiat cu scopul de a accelera formarea noii generații de lideri, a abilităților necesare pentru ca sectorul agricol să fie unul competitiv. „Fermierul care va pune mâncarea pe mesele românilor mâine este la curent și aplică cele mai noi tehnologii și practici sustenabile, folosește resursele în mod echilibrat, are un plan care îi permite dezvoltarea și utilizează soluțiile agriculturii de precizie pentru a asigura progresul. Sunt foarte mândru de toți cei 315 absolvenți ai programului de până acum, care și-au asumat misiunea de a fi agenți ai schimbării într-un domeniu critic, în care transferul între generații este vital având în vedere că vârsta medie a fermierilor depășește 58 de ani. Succesul fermierilor tineri este garanția că vom avea și mâine produse agricole de calitate și accesibile”, a punctat Jabbar Kanani, membru în Consiliul Director  al Clubului Femrierilor Români, inițiatorul și fondatorul programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

Grupul Agricover este susținătorul principal al programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români. „Pentru a face față schimbărilor rapide și de profunzime ale agriculturii, este nevoie de competențe sporite, adaptate transformărilor actuale. Grupul Agricover, cu o structură care acoperă 360 de grade necesitățile din ferme, distribuția de inputuri, tehnologiile pentru agricultura de precizie și finanțarea planurilor curente și de dezvoltare, este conștient că adaptarea agriculturii la noile tehnologii și modele de business înseamnă sustenabilitatea acestui sector. Susținem programul Tineri Lideri pentru Agricultură de la debutul său convinși fiind că în acest mod putem oferi din experiența noastră și ne asigurăm că are loc transferul de cunoștințe și informații care să permită fermierilor să se dezvolte și în viitor”, a specificat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

WhatsApp Image 2024 03 15 at 18.20.53

 

Despre program

„Tineri Lideri pentru Agricultură” este un program dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Programul se adresează tinerilor cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

Accesând link-ul: cfro.ro/tineri-lideri/, aflați mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Miercuri, 28 februarie 2024, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat este de 59.866.000 lei, echivalentul sumei de 12.034.334 euro, iar cuantumul pe familia de albine este de 25 lei. Numărul estimat al familiilor de albine pentru care se acordă ajutor de stat este de 2.395.856. 

Cererea de înscriere în program trebuie depusă în termen de 30 zile lucrătoare începând cu ziua următoare intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, iar termenul de plată este 30 iunie 2024.

Suma totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 280.000 euro.

Pentru a beneficia de sprijin financiar, crescătorii de albine trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

  • Să dețină la data de 31 decembrie 2023 familii de albine înscrise în baza naţională de date apicolă gestionată de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, prin Oficiile pentru Zootehnie Județene, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017, cu modificările și completările ulterioare, în exploatații apicole/stupine autorizate sanitar-veterinar de către ANSVSA;

  • Să dețină familii de albine în exploatații apicole/stupine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar la data depunerii cererii;

  • Să nu se afle în lichidare sau faliment la data de 24 februarie 2022, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice să nu existe o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 24 februarie 2022.

Beneficiarii pot fi:

  • Apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;

  • Apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și complectările ulterioare;

  • Apicultori, persoane juridice.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În perioada 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de acordare a grantului direct producătorilor agricoli din sectorul vegetal, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 5/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Cererile de acordare se depun la Centrele locale/județene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București, pe a căror/cărui rază teritorială a fost depusă cererea de plată aferentă anului 2023.

Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafaţă și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro. Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăşi echivalentul în lei a 280.000 euro. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2024.

Resursele financiare totale sunt de 1.200.000.000 lei, reprezentând echivalentul a 243.239.956 euro, care se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidul solicitantului sunt publicate pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

APIA pune la dispoziţia solicitanţilor cereri pretipărite, cu suprafeţele determinate în urma controalelor administrative şi la faţa locului aferente fiecărei culturi pentru anul 2023; suprafeţele totale se exprimă în hectare, în cifre întregi fără subdiviziuni, prin trunchiere.

Pentru acordarea grantului direct, solicitanții trebuie să depună cererea pretipărită pusă la dispoziție de către APIA însoţită de copia documentului de coordonate bancare – cont bancar activ, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2023.

Solicitantii trebuie să se asigure că este activ contul bancar comunicat la APIA  până la data de 30 iunie 2024.

Grantul se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023,  pentru minimum un hectar cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă.

Beneficiarii pot solicita grantul care se acordă dacă îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate, în mod cumulativ:

a) au depus o cerere de plată în anul 2023, pentru o suprafaţa determinată de minimum 1 ha, pentru una sau mai multe dintre culturile grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovâz de toamnă, rapiță de toamnă, până la termenul limită de depunere din anul 2023;

b) nu sunt în dificultate, respectiv în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

De prezenta schemă de ajutor pot beneficia şi producătorii agricoli care figurează în sistemul IACS „caz închis” ca urmare a imposibilităţii APIA de a efectua plata din cauza erorilor de cont bancar pentru cererea 2023, cu condiţia depunerii documentului de coordonate bancare aferent unui cont bancar activ.

Producătorii agricoli declaraţi neeligibili pentru plata pe suprafaţă aferentă campaniei 2023 care au primit decizie negativă/de respingere nu pot beneficia de prezenta schema de ajutor.

Ajustarea sprijinului prevăzut prin prezenta ordonanţă se realizează în funcţie de numărul de beneficiari eligibili ai schemei, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanţate de la bugetul de stat pe secţiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor pct. 62 lit. a) întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C 1.188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că s-au epuizat, înainte de termen, fondurile disponibile pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - componenta națională, pentru intervenția DR-27 „Crearea/modernizarea infrastructurii de acces agricolă” și pentru DR-28 „Crearea/modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În perioada 2 noiembrie 2023 – 19 ianuarie 2024, AFIR a primit 3.761 de cereri de finanțare depuse de tinerii fermieri prin DR-30, componenta națională. Valoarea totală a solicitărilor de finanțare depuse on-line este de 263,27 milioane de euro, procentul depunerilor ajungând la 150,05% din alocarea stabilită.

Reamintim că, pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - componenta națională termenul limită din anunțul de lansare a sesiunii era 31 ianuarie 2024, ora 16:00, iar alocarea stabilită pentru această sesiune a fost de 175,5 milioane de euro.

Sprijinul financiar prin intermediul intervenției DR-30 este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/proiect și se acordă tinerilor fermieri a căror solicitare de finanțare a fost declarată eligibilă și selectată pentru finanțare.

Fondurile se acordă în baza unui plan de afaceri sub formă de sumă forfetară, în două tranșe: o tranșă de 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și a doua tranșă de 25% din cuantumul sprijinului, în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare.

În ceea ce privește DR-27 „Crearea/modernizarea infrastructurii de acces agricolă”, în perioada 2 noiembrie 2023 –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă. Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 de milioane de euro.

Pentru intervenția DR-28 „Crearea/modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro. 

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la un milion de euro. Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27, iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Pagina 1 din 9

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista