UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal lansează o provocare Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), respectiv să militeze pentru adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor, la nevoile fermierilor, astfel încât să se obțină atât o creștere numerică, cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite, fapte care ar avantaja toți actorii din agribusiness.

Ca urmare a unui comunicat de presă al organizației societăților de asigurare-reasigurare și a prezentării unui ghid cu informații utile despre polițele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, UNCSV face următoarele precizări:

• Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care, utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.

• Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard, cât și pentru riscuri catastrofice.

• Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.

• Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torențiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren.

• Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșița atmosferică și înghețul de iarnă (gerul). Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări. Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nicio companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitate a secetei, pe un interval de zece ani.

• Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. Condițiile de asigurare din zilele noastre știm cu toții că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de gestionare a riscurilor din agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare. „Ne dorim afaceri securizate. Ne dorim culturi asigurate, dar pentru asta este nevoie de echitate și echilibru între toți actorii, pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment”, a punctat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Astăzi, 3 august 2020, a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii o întâlnire organizată la cererea Alianței pentru Agricultură și Cooperare pe subiectul cererilor de prorogare a plății ratelor la credite pentru fermierii afectați de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 de ani. Au participat reprezentanții Alianței, ai MADR, ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Asociației Române a Băncilor (ARB), ai Băncii Naționale a României (BNR), precum și reprezentanții principalelor bănci comerciale cu portofoliu în agricultură. Discuțiile au fost conduse de secretarul de stat din MADR - Emil Dumitru.

Fermierii români se află într-o situație dramatică, aproximativ 38.000 de agricultori fiind afectați de seceta la culturile de toamnă. La cele 1.200.000 ha cu culturi de toamnă afectate de secetă se vor adăuga suprafețe extinse cultivate în primăvara lui 2020, peste un milion de hectare, după cum estimează mediul asociativ. „Acest an extrem de dificil poate duce la falimentarea unui număr mare de ferme care au activități sustenabile din punct de vedere bancar, motiv pentru care considerăm că este necesar un acord de urgență între societățile bancare și mediul privat agricol. Reprezentanții băncilor comerciale și-au arătat disponibilitatea de a găsi soluții individuale pentru fermierii aflați în dificultate pentru că, din păcate, o soluție general valabilă, aplicabilă sectorului agricol afectat de secetă, nu este reglementată la nivel legislativ”, a precizat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), asociație care face parte din Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Ordonanța care reglementează prorogarea plății ratelor pentru societățile cu activități afectate de COVID-19 nu este aplicabilă situației de secetă extremă, au punctat reprezentanții ARB.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat în mod expres găsirea unor pârghii la nivel național pentru soluționarea de urgență a vidulului legislativ privind situația dramatică din agricultura autohtonă, declanșată de seceta extremă care afecteaza anul agricol 2020 într-un mod fără precedent. „Fermierii au depus eforturi deosebite în această perioadă, au păstrat același număr de angajați, au contribuit la bugetul de stat și au depus toate eforturile pentru utilizarea sistemului de irigații (acolo unde acesta a fost disponibil). Asigurarea culturilor de toamnă pentru secetă s-a făcut pe suprafețe reduse din cauza lipsei de produse dedicate acestui risc”, menționează Alina Crețu, subliniind că, în acest context, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut urgentarea demersurilor pentru găsirea unei soluții legale, iar întâlnirea de astăzi face parte dintr-un șir larg de reușite pe această temă. Astfel, ca urmare a întâlnirilor reprezentanților Alianței cu conducerea Ministerului de Finanțe și ai ANAF, s-a obținut recunoașterea cheltuielilor de înființare a culturilor afectate de secetă și a TVA aferente, dar și aplicarea unui tratament fiscal unitar la nivel național pentru fermierii aflați în această situație grea.

În concluzie, în urma discuțiilor, s-a stabilit că trebuie perfectat cadrul legislativ financiar-bancar în regim de urgență, astfel încât fermierii aflați în dificultate să fie sprijiniți.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis circulara pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și ale recunoașterii la fermieri a cheltuielilor de producție și a TVA aferente pentru culturile agricole afectate de secetă și care au proces-verbal de constatare și evaluare a daunelor, a anunțat directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Florentin Bercu.

Săptămâna trecută, pe 9 iulie 2020, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-au întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros, cu secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat, precum și cu oficiali ai Ministerului Finanțelor Publice și reprezentanții ANAF. Atunci s-a convenit că ANAF va emite o circulară către structurile teritoriale și va susține o videoconferință de clarificare asupra procedurilor de control și ale recunoașterii la fermieri a cheltuielilor de producție și a TVA aferente pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică severă.

Reamintim că Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ,,Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE”, realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza generată de COVID-19 a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei din cauza lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ai căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După doi ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

Așa cum arată toate studiile de piață, prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult, schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din Asia și Africa în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.

Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în Comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și Comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în comisia de specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se creează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014, în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ contestat s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut, în campania electorală priorități precum ,,Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local” și ,,introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil, care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României.

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

PRO AGRO – Ionel Arion

UNCSV – Mircea Băluță

APPR – Nicolae Sitaru

Confederațiile și asociațiile din agricultură și industria alimentară reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au trimis, pe 1 aprilie 2020, o scrisoare către autoritățile centrale prin care solicită să elaboreze urgent cadrul legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole.

Așa cum arată și datele recente ale Administrației Naționale de Meteorologie, o mare parte a județelor din sudul și estul României sunt afectate de secetă puternică și extremă, care a început în toamna anului 2019 și continuă până în prezent. Recent, în a doua jumătate a lunii martie, starea precară a culturilor de toamnă a fost înrăutățită de fenomenul de îngheț, care, în unele zone, a degradat total suprafețe extinse cu rapiță sau păioase. „În absența unui cadru legislativ adecvat, Alianța solicită imperativ elaborarea procedurii de desfășurare a activităților de constatare și evaluare a pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile amintite, în condițiile în care deja lanțul de aprovizionare și desfacere al produselor agroalimentare este greu pus la încercare de criza provocată de pandemia de Covid-19. Este necesar ca acest act normativ să uniformizeze practica la nivel local. În acest moment cererile fermierilor/înștiințările de calamități sunt blocate întrucât autoritățile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitărilor primite de la fermierii afectați deja. Rugăm să se dispună emiterea cu celeritate a Ordinului de ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea și despăgubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetă, îngheț etc.)”, se arată în documentul trimis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Guvernul României.  

În apelul Alianței se mai solicită, pe fondul restricțiilor de trafic și al măsurilor de distanțare socială, ca măsură urgentă și relativ ușor de pus în practică până la elaborarea actului normativ, organizarea unei comisii de constatare județene care să înceapă imediat, la nivel centralizat, evaluarea situației suprafețelor afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii fenomenului.

Procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune autorităților o serie de măsuri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației cu hrană. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. „Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri, prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora, pachet de măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează”, arată confederațiile și asociațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

România este o țară preponderent agricolă. 45% din populație locuiește în mediul rural și 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar. Omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar. „Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspândirii COVID-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic de siguranță națională”, precizează un comunicat de presă al alianței formată din organizații profesionale din sectorul agroalimentar.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune:

„1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici. În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agroalimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va crea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente. Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului. În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri. Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin. 3 lit. a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și servicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordării de ajutoare de stat în baza art. 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană, mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgentă a unui ghid pentru starea de urgență COVID-19 dedicat agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul. Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.”

Dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO; Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR.

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) au încheiat azi, 3 martie 2020, un acord de colaborare inter-organizațională în domeniul agriculturii, sub numele de „Alianța pentru agricultură și cooperare”.

Parteneriatul este justificat de necesitatea unei colaborări strânse pentru reprezentarea intereselor fermierilor din sectorul agricol românesc pe plan național și european. „Obiectivul comun al celor patru organizații profesionale este promovarea intereselor convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli, cooperativele agricole, industria alimentară și serviciile conexe) au interese comune și complementare. Cele patru organizații convin să colaboreze, din poziții de egalitate și pe baza Acordului, prin susținerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participare activă la lucrările COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri), dar și reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic – PAC 2021-2027. Acordul de colaborare inter-organizațională are caracterul unui document-cadru și acoperă întreaga activitate de realizare a obiectivelor comune, conform programelor și acțiunilor care urmează a fi convenite. Organizațiile semnatare și membre în „Alianța pentru agricultură și cooperare” își păstrează identitatea organizației din care provin”, se precizează într-un comunicat de presă comun al organizațiilor care formează noua alianță.

La nivelul mediului asociativ din sectorul agricol, se înregistrează o lipsă de structură a dialogului civil cu decidentul public, atât național, cât și european, fapt care se reflectă în incoerența documentelor de poziție și în lipsa unei abordări sistemice a problematicii sectoriale, se arată în comunicat. „În domeniul acesta, se confundă de multe ori dialogul social reglementat prin Legea 62/2011 (actualizată) cu consultarea părților implicate în sectoarele economiei naționale și, în special, în sectoarele agricol și alimentar. Consecința acestui fapt este simularea de cele mai multe ori a consultării civile și invitarea la dialog alături de reprezentanții legitimi ai sectoarelor a unor entități care deturnează, în funcție de diferite interese individuale sau de grup restrâns, discuțiile de la adevăratele teme de interes general. Fermierii români nu au o reprezentare consistentă la nivelul structurilor de dialog civil (CDG) instituite la nivel european, pentru a fi cu adevărat activi în vederea soluționării problemelor reglementate de politica agricolă comună. Legislativ, a fost creat cadrul general de participare a fermierilor români la structurile europene membre în CDG DG Agri prin Legea 52/2015, însă lipsa unei organizări naționale a dialogului instituțional a făcut imposibilă prezența reprezentanților români la masa negocierilor, afectând în mod categoric rezultatele negocierii programelor naționale de dezvoltare rurală”, specifică documentul transmis presei și semnat de președinții celor patru organizații unite sub umbrela „Alianța pentru agricultură și cooperare”, respectiv: Ionel Arion, Nicolae Vasile, Mircea Băluță și Nicolae Sitaru.

Amintim că, la jumătatea lunii februarie a.c., PRO AGRO și LAPAR au semnat un Acord de Colaborare Inter-Organizațională intitulat ,,Pactul pentru agricultură și progres”. Detalii, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/ultimele-noutati/item/4374-pro-agro-si-lapar-impreuna.html

Printr-un comunicat de presă pe care-l publicăm integral mai jos, organizațiile profesionale reprezentative din agricultură își arată dezamăgirea față de recenta poziție a deputatului USR Daniel Popescu referitoare la neonicotinoide, exprimată în Parlamentul României, asociațiile fermierilor arătând, totodată, situația reală din teren în ceea ce privește neonicotinoidele.

Federațiile și asociațiile cu reprezentativitate din industria agroalimentară semnatare își exprimă îngrijorarea față de o recentă luare de poziție a formațiunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel Popescu, conform căreia este „absurdă decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de către agricultori a pesticidelor care afectează grav albinele, în speță cele care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).”

Această afirmație este, în egală măsură, surprinzătoare și dezamăgitoare pentru membrii noștri, care au solicitat insistent, în fiecare din ultimii șapte ani, autorităților de la București și de la Bruxelles autorizarea temporară în regim de urgență a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotineoidelor, deoarece, în absența acestuia, producția de porumb și floarea-soarelui a țării ar fi grav afectată, iar în regiunea de sud, endemică pentru dăunători extrem de distructivi, chiar compromisă.

Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adulți/m2, cu circa 220% - 320% superioară pragului economic de dăunare. Deși dăunătorul este prezent și în Serbia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În același context, menționăm că, în țara noastră, cantitatea medie de produse fitosanitare pe hectar este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeană este 2,2-2,4 kg/ha.

În cadrul preocupărilor noastre, s-a aflat constant identificarea altor soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat, în condiții de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publică din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din păcate, nu am reușit să găsim o alternativă eficace, iar companiile din industria de protecția plantelor nu au pus încă pe piață un substitut.

Fermierii și apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) au conlucrat în toată această perioadă pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor neonicotinoide. Înseși derogările de urgență au atașate condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor.

De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, coordonat de Academia de Științe Agricole și Silvice, conduce, de doi ani, studiul „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, ale cărui concluzii preliminare nu indică prezența reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru populațiile de polenizatori.

Conform Eurostat, Apicultura românească este pe locul 2 în Uniunea Europeană la familii de stupi și pe locul 1 la producția de miere.

În aceste condiții, considerăm că aplicarea mecanicistă a principiului precauției de către managerii de risc europeni va pune, în scurt timp, sub semnul întrebării viabilitatea agriculturii blocului comunitar. Nu există tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holistică a problematicii complexe a protecției culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor. Soluția simplistă a eliminării de pe piață a unor soluții tehnologice esențiale pentru agricultori ar trebui înlocuită de efortul comun al părților implicate în elaborarea și impunerea unor seturi de bune practici care să minimalizeze riscurile asociate acestor tehnologii. După cum am mai afirmat, o politică bazată exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilă cu inovația tehnologică pe care UE o proclamă drept prioritate absolută.

Cu atât mai dezamăgitoare este ralierea unor politicieni din țara noastră la abordări populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru că a înțeles caracterul de urgență al acestui demers și, în urma unui amplu proces de consultări publice cu toate părțile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor din România să-și asigure premisele unor recolte stabile și în acest an agricol.

Nicolae Sitaru, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România - APPR

Ionel Arion, președinte al Federației PRO AGRO

Nicolae Vasile, președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Mircea Băluță, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) au încheiat un protocol de colaborare prin care cele doua organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România, anunță reprezentanții Alianței printr-un comunicat de presă.

„Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor, folosirii de semințe certificate, promovarea agriculturii moderne, optimizării costurilor de producție și reducerea riscurilor, realizarea de proiecte, desfășurarea unor acțiuni și evenimente comune și schimbul reciproc de informații, în vederea implementării obiectivelor comune stabilite”, se menționează în documentul citat.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente, pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

UNCSV a început cu opt cooperative agricole, membri fondatori fiind: Agrisud, Argeș Biosud, Braicoop, Dobrogea Sud, Oltenia Cereal Nord, Tinoasa, Unirea Covurlui și 15 Februarie Rotunda, cărora li s-au alăturat alte șase: Agromureșana, Agrosîrbi, Fermierul Nădlăcan, Răzeșii Moldavi și Tormac, aflându-se în continuă creștere și consolidare. Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3.400 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind cele mai mari companii (Advanta Seeds, Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Începând cu anul 2016, AISR are ca membru onorific Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (ICDA) Fundulea, iar din luna ianuarie 2017, și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

AISR este din 2013 membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene de Semințe - ESA, iar din 2017, al Camerei de Comerț și Industrie a Franței.