Hotărârea prin care se aprobă schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, implementată de către direcțiile pentru agricultură județene și oficiile fitosanitare județene, a fost adoptată de guvern joi, 4 mai 2023.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2023, iar impactul bugetar este de 29.700.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 6.001.200 euro.

Cuantumul maxim al ajutorului este de 3.000 euro/ha și se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

Cultivatorii de usturoi trebuie să depună cererile până la data de 31 mai inclusiv, iar producția trebuie valorificată în perioada 1 iunie - 21 noiembrie inclusiv.

Documentele justificative, respectiv copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, se vor depune până la data de 29 noiembrie inclusiv.

Beneficiarii pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 11 aprilie 2023, la Palatul Victoria, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor de crescători de bovine, ai procesatorilor și ai rețelei marilor magazine. Prezenți la consultări au mai fost ministrul Agriculturii, Petre Daea, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ai Consiliului Concurenței.

În urma discuțiilor s-a stabilit că, pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare în două etape. Primele plăți se vor face începând cu 15 mai 2023 pentru cererile în valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până la data de 23 martie 2023. Ulterior, va fi organizată o a doua sesiune de depunere a cererilor de plată, plățile urmând să se facă, pentru aceste cereri, în al doilea semestru al anului 2023.

Guvernul va pune în acord cu realitățile economice valoarea fondurilor alocate, iar ca urmare a unei mai bune așezări a sumelor acordate sectorului zootehnic, fermierii vor beneficia de compensații în valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina.

"La nivelul Guvernului și al autorităților statului am făcut în aceste zile propria analiză și avem soluții pentru sprijinul fermierilor, al procesatorilor și pentru a ajuta piața laptelui, cu tradiție în România. Este important să optimizăm funcționarea întregului lanț de producție și distribuție, de la fermier până la raft, punând în centrul preocupărilor consumatorul român. Grija noastră este ca toți cetățenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent", a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

Pentru susținerea procesatorilor români din industria alimentară, va fi îmbunătățită și adaptată, în termen cât mai scurt, măsura potrivit căreia procesatorii beneficiază de o primă de 10% din valoarea producției prelucrate în România. Proiectul de act normativ se află deja în analiza și dezbaterea Parlamentului.

Totodată, pentru a încuraja valorificarea laptelui și o alimentație sănătoasă, Guvernul va extinde și dezvolta „Programul pentru școli” și „Masa caldă în școli” începând cu viitorul an școlar. Astfel, vor fi pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri școlare, și nu doar de trei ori pe săptămână ca până acum, dar și pentru actualizarea prețului pachetelor de care vor beneficia copiii și fluidizarea procedurilor de achiziție. Guvernul pregătește și creșterea numărului de școli în care se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor care frecventează cursurile.

De asemenea, în urma consultărilor s-a convenit o reducere a prețului pentru laptele de consum pe o perioada de șase luni. Această măsură vine în beneficiul consumatorului final și încurajează cererea pe piața laptelui, ceea ce va sprijini implicit fermierii și procesatorii, susțin autoritățile.

”Mă bucur că am reușit împreună să găsim o serie de soluții care să deblocheze piața laptelui. Știm cu toții însă că avem nevoie de măsuri pe termen lung. La nivelul Guvernului, lucrăm la un program de dezvoltare a sectorului agricol și industriei alimentare care să pună în valoare potențialul României și să garanteze securitatea alimentară cetățenilor noștri”, a declarat prim-ministrul României.

Consultările între fermieri, procesatori și rețelele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole au manifestat pașnic în multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și București) la protestul pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, cel mai mare protest al agricultorilor în cei peste 30 de ani de democrație. Mesajul transmis autorităților române, cât și celor de la Bruxelles, a fost hotărât: „fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți”.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați. „Apreciem implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și considerăm alăturarea lor la protestul pentru demnitate și respect ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Din AAC fac parte Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR; Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Federația Națională PRO AGRO.

Menționăm că, AAC însemană o suprafață totală de peste trei milioane de hectare, la care se adaugă 1,7 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

„Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși președinta Comisiei Europene. Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene. Impactul resimțit de fermierii din România este greu de estimat astăzi pentru că întreaga economie a produselor agricole și agroalimentare a fost direct și grav afectată. În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor și a sectorului agroalimentar AAC solicită președintelui țării, primului ministru, ministrului Agriculturii și întregii clase politice să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024. Piața agricolă a fost deja puternic distorsionată în defavoarea fermierilor din România.

„Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români. Vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență. Pe plan național, în perioada următoare membrii noștri vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior”, informează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 5 aprilie 2023, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România. Prin acest Regulament se pun la dispoziția Bulgariei, Poloniei și României ajutoare din partea UE în cuantum total de 56.300.000 euro pentru instituirea unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și semințelor oleaginoase.

România a primit 10.050.000 euro, cuantum care va fi suplimentat din bugetul național cu alte 10.050.000 euro. Suma totală de 20.100.000 euro va fi acordată producătorilor agricoli din sectorul cerealelor, pentru cheltuieli angajate cu depozitarea în spații de depozitare proprii sau la terți, a producției proprii de grâu din recolta anului 2022.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) stabilește valoarea unitară a grantului prin raportarea sumei totale alocate schemei la cantitatea depozitată și comunicată fiecărui centru județean. Suma care se acordă fiecărui producător agricol beneficiar este obținută din înmulțirea grantului unitar stabilit de APIA cu cantitatea de grâu din recolta proprie a anului 2022 depozitată de către acesta la 1 februarie 2023.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt:

• Producători agricoli persoane fizice;

• Producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

• Producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale organizate în conformitate cu Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea şi funcționarea grupurilor şi organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, cu modificările și completările ulterioare, cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea nr.566/2004 a cooperației agricole, cu modificările și completările ulterioare.

În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea I a actului normativ, producătorii agricoli pot depune solicitarea la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București, unde au depus cererea unică de plată 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Până în prezent, 22.295 de producători de legume s-au înscris la Direcțiile Agricole Județene, care sunt responsabile cu implementarea Programului Tomata. Producătorii de roșii au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a alocat circa 3.000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției trebuie să se facă până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat 17.180 de cereri, acum se remarcă o creștere de peste 20%. Cei mai mulți legumicultori care solicită ajutorul de minimis pentru tomatele cultivate în spații protejate sunt în județele Olt - 7.070, Galați - 5.700, Dolj - 1.936 și Giurgiu - 1.881.

Potrivit informațiilor centralizate la MADR, Programul Tomata a fost accesat în toate județele, pentru anul în curs prezentând un deosebit interes în rândul tinerilor. Astfel, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși. Dintre județele performante în privința tinerilor, MADR menționează județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1.224 tineri. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre Daea.

Stadiul depunerii cererilor pe fiecare județ

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin (UNCST) – BOVICOOP anunță că miercuri, 29 martie 2023, ora 14:00, alături de cooperativele din zona Ardealului, organizează un manifest în comuna Surduc, nr. 190/A, județul Sălaj, la ferma unuia dintre membrii cooperatori. Ca prim semn de protest, crescătorii de bovine vor vărsa o cisternă de lapte.

Protestul fermierilor are scopul de a atrage atenția asupra blocajului din piața laptelui, blocaj, susțin protestatarii, generat de:

• Lipsa de soluție din partea reprezentanților MADR, deși sunt peste doi ani de atenționări asupra pericolului de abandon a activității în sectorul de producție a laptelui;

• Nerespectarea legislației în vigoare cu privire la transparentizarea activității în filiera laptelui (vezi Legea 307/2022 - Observatorul laptelui) și practicile concurenței neloiale (transpunerea Regulamentului EU);

• Abuzurile constante ale reprezentanților departamentelor de achiziții lapte în relațiile cu fermierii, producători de lapte.

„Așadar, fermierii români și familiile lor, care susțin valorile românești, dar și bugetul de stat, trag un semnal de alarmă și refuză să mai finanțeze economiile altor state europene în detrimentul economiei naționale!”, transmite UNCST – BOVICOOP.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că eliberează adeverințe pentru solicitanții schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, reglementată de HG nr.1179/2014, aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA.

Pentru anul 2023, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare, respectiv cu două fonduri de garantare –  Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea inițială de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023. Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea ajutorului determinat aferentă cererii inițiale pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2023.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită solicitantului.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, în conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, cu modificările și completările ulterioare, prin care sunt stabilite condițiile privind încheierea convențiilor dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate.

Referitor la comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și cu următoarele instituții bancare: CEC Bank; BCR; Banca Transilvania; CreditCoop; OTP.

În perioada imediat următoare va fi finalizată semnarea convențiilor cu următoarele instituții bancare și nebancare care doresc să acorde credite în vederea finanțării activităților curente ale crescătorilor de animale: Alpha Bank; BCR Social Finance IFN; EximBank; First Bank; Intesa SanPaolo; Raiffeisen; Unicredit (APIA - FGCR/FNGCIMM); Vista Bank.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole (ONVPV) lansează începând cu data de 20 martie 2023 varianta online a Registrului Plantaţiilor Viticole, unde viticultorii și producătorii de vin au posibilitatea de se înregistra.

„În cadrul strategiei naționale de transformare digitală a administrației publice, care vizează îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice prin utilizarea acestor tehnologii, în vederea simplificării proceselor, reducerii birocrației și sporirea transparenței, Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole pune la dispoziția viticultorilor și producătorilor de vin aplicația RPV ONLINE”, a precizat Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV, DipWSET.

Registrul Plantaţiilor Viticole este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului (SINVV). „Registrul este, totodată, şi un instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, care cuprinde parcelele cultivate cu viţă-de-vie pentru struguri de vin şi în care se înregistrează plantări, defrişări, modificări ale datelor cuprinse în fişele electronice ale parcelelor viticole existente, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare”, explică Diana Pavelescu. Persoanele fizice şi operatorii economici care procesează struguri şi/sau îmbuteliază vin au obligaţia de a fi înregistrați deja în SINVV.         

Aplicația RPV ONLINE asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului. RPV ONLINE se adresează exclusiv persoanelor fizice/juridice care exploatează plantații cu viță-de-vie pentru struguri de vin înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole, precum și persoanelor care au înscrise în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, în conformitate cu legislația în vigoare, declarații de recoltă, de producție și de stocuri.     

Prin intermediul secţiunilor sale, portalul asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din SINVV, asigurând următoarele facilități:

• Posibilitatea depunerii online a cererilor pentru acordarea autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale.

• Dreptul de vizualizare asupra parcelelor viticole pe care le exploatează, a autorizațiilor de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale emise din SINVV, a autorizațiilor de producător de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale și a documentelor pentru evidenţa producţiei vitivinicole, cum ar fi declaraţia de stocuri, declaraţia de recoltă şi declaraţia de producţie depuse, după caz.

• Posibilitatea de a lista fișele parcelelor viticole, centralizatoare ale acestora în format excel și pdf, precum și a tuturor autorizațiilor și declarațiilor depuse, deja menționate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului României, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) își exprimă stupoarea și dezamăgirea profundă în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.

Forumul APPR, structură asociativă afiliată la organizațiile internaționale Copa-Cogeca și CEPM (Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa), este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.

În scrisoarea deschisă adresată autorităților, și semnată de președintele Nicolae Sitaru, Forumul APPR solicită acțiuni energice prin măsuri adecvate, pentru a elimina perpetuarea actualei situații de distorsionare a pieței cerealelor din România, care poate duce la un lung șir de falimente ale producătorilor autohtoni, „un risc pe care Uniunea Europeană nu și-l poate asuma într-o perioadă în care securitatea alimentară a devenit principala dimensiune a stabilității politice”.

„Menționăm că am făcut numeroase demersuri prin care am atras atenția, de la începutul războiului, asupra acestor probleme și apreciem eforturile făcute de Guvernul României de a găsi soluții punctuale și a ameliora, în măsura posibilităților modeste aflate la dispoziție, prin scheme de ajutor de stat, situația a actorilor de pe lanțul agroalimentar, vulnerabilizată de creșterea fără precedent a prețurilor la inputuri agricole, de o secetă severă, ce a redus producția agricolă, și de volatilități ridicate ale prețurilor la poarta fermei, din cauza proximității față de zona de conflict. Soluția robustă era așteptată, însă, de la Uniunea Europeană, care s-a angajat că va asista statele membre cele mai expuse la efectele războiului. Și aceasta a venit târziu, cu o alocare infimă, arbitrară și discriminatorie – deoarece României îi revin mai puțin de 18 procente din suma totală de la rezerva de criză a UE – când, în fapt, țara noastră a servit drept platformă logistică și a facilitat tranzitul pentru cca 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina. Membrii Forumului APPR s-au implicat cu generozitate și bună-credință, încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, în acțiuni de solidaritate care au implicat punerea la dispoziție a adăpostului, hranei, sprijinului logistic, locurilor de muncă în ferme refugiaților din țara invadată. Distanța față de zona de conflict, însă, a făcut ca povara efectelor războiului să fie resimțită diferit în estul Uniunii Europene față de vestul acesteia, fermierii din țara noastră confruntându-se cu provocări majore”, precizează Forumul APPR, care punctează problemele majore:

• Presiunea enormă pe o logistică deja deficitară în România, ceea ce a dus la creșterea de 4 - 5 ori a tarifelor de transport, manipulare, navlu, la penuria de mijloace de transport (camioane, vagoane, barje), la escaladarea tarifelor de asigurare etc. Numărul suplimentar de nave la încărcat a determinat întârzieri și a perturbat calendarul comercial, generând costuri suplimentare odată cu livrările întârziate.

• Volatilități foarte mari ale prețurilor la cereale, pe fondul volumelor suplimentare de marfă din Ucraina. Acest lucru a fost evident mai ales în zonele limitrofe Ucrainei (în județele din Moldova), unde, deși seceta a micșorat sever producția (la grâu cu 30-40% și la porumb cu peste 60%), prețul nu doar că nu a reflectat această dinamică, dar chiar s-a micșorat odată cu scăderea interesului pentru marfa locală, deoarece au fost disponibile cantități suficiente de peste graniță. Prețurile FOB ale cerealelor din Ucraina au fost mult mai mici, pe tot parcursul sezonului, decât echivalentele lor din alte origini, chiar și după deschiderea coridoarelor de solidaritate în iulie 2022, când, deși au început să se aprecieze ușor, au păstrat o diferență de cel puțin 60-70 euro/tonă față de cotațiile internaționale. Efectul de distorsionare a fost imposibil de contracarat și a determinat fermierii necapitalizați să vândă în pierdere, iar pe cei care au depozitat marfa să facă învestiții suplimentare sau să suporte cheltuieli de stocare ridicate din cauza prețului energiei îndeosebi, ceea ce le-a afectat competitivitatea. Totodată, au fost reflectate în pierderi contabile, în situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații.

• Probleme de calitate și neconformități cu standardele de producție ale UE, care afectează credibilitatea de furnizor a României. Deși Ucraina s-a angajat, prin Acordul de Asociere din 2014, să se alinieze treptat la standardele blocului comunitar, în fapt există încă numeroase diferențe. Acestea se referă atât la utilizarea unor substanțe fitosanitare interzise în UE și pentru care sunt depășite nivelurile maxim admise de reziduuri (MRL) în recoltă, cât și la impurificări ale loturilor convenționale de oleaginoase (în special rapiță) cu material genetic OMG, deși Ucraina nu are plante OMG aprobate pentru cultivare. Alte cantități au avut calitatea depreciată din cauza condițiilor de depozitare și transport în condițiile războiului (de exemplu, prezența aflatoxinei, etc.). Deoarece multor dintre aceste loturi le-a fost modificat regimul vamal din suspensiv tranzit în regim de import, au rămas pe teritoriul României fără un control al autorităților responsabile de siguranța alimentelor și au sfârșit prin a fi cumpărate de procesatori, ca materie primă, sau de intermediari locali, la care au fost naturalizate, amestecate cu marfa indigenă și exportate. În ambele scenarii, efectele sunt grave, deoarece fie au intrat în lanțul alimentar fără a îndeplini condițiile de calitate specifice UE, fie au afectat negativ credibilitatea de exportator de produse agricole care respectă anumite standarde și specificații a României, provocându-i un prejudiciu de imagine pe termen lung. Considerăm că această situație a fost generată direct de decizia Guvernului României de a suspenda orice controale sanitar-veterinare la produsele non-animale și furajele aflate în tranzit pe teritoriul țării noastre, conform Ordinul Președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 95/2022.

• Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Acest demers nu îi va ajuta să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, dar a perturbat extrem de puternic piața din România.

În ceea ce privește volumul importurilor de cereale și oleaginoase ale României din Ucraina, acestea au crescut de peste 2.000 de ori față de perioada dinaintea războiului. Conform datelor EUROSTAT și a celor furnizate de ANSVSA, în 2022 România a importat din Ucraina 514 506 tone de grâu, 909 341 tone de porumb, 350 309 tone floarea-soarelui și 54 723 tone ulei de floarea-soarelui. În 2018-2021, statistica consemnează faptul ca România nu a importat deloc grâu din Ucraina (cu excepția a 257 tone în 2018), iar cantitățile de porumb, floarea-soarelui și ulei au fost neglijabile (cu “recorduri” de 747 tone pentru porumb în 2018, 4.400 tone pentru floarea-soarelui în 2017 și, respectiv, 12 645 tone pentru ulei în 2020).

Măsuri solicitate

Forumul APPR solicită Guvernului măsuri care să stopeze efectele de distorsionare a pieței prin supraofertă și să permită redresarea economică a producătorilor autohtoni.

1. Alocarea de 10 milioane de euro decisă în mod arbitrar de Comisia Europeană spre a compensa prejudiciile suferite este total insuficientă și, pentru că nu ajută deloc actorii de pe lanțul agroalimentar din România, ar putea fi folosită mult mai eficient fie în scopul alimentării fondului de solidaritate pentru Ucraina, fie pentru construirea primului kilometru de autostradă din zona Moldovei, regiunea României cu cea mai modestă si subfinanțată infrastructură de transport, si care, din cauza geografiei, a fost și cea mai afectată de efectele războiului, care s-au cumulat cu cele ale secetei devastatoare din 2022.

2. Identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care fermierii români să fie compensați pentru adevărata magnitudine a pierderilor suferite și identificarea unui mecanism de distribuție echitabil.

3. Stoparea fenomenelor negative enumerate mai sus prin:

- Controale sanitar-veterinare la frontieră pentru asigurarea, calității, trasabilității și segregării mărfurilor de origine non-animală care intră pe teritoriul României. Tot aici, trebuie avute în vedere două măsuri suplimentare:

a. Aplicarea prevederilor OUG 41/2022 pentru monitorizarea transporturilor rutiere de marfă cu origine Ucraina aflate pe teritoriul României prin sistemul RO e-Transport, deoarece acestea constituie bunuri cu risc fiscal ridicat.

b. Solicitarea de la autoritățile competente ucrainene a unei liste a produselor fitosanitare și a dozelor omologate utilizate pentru porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță, soia, precum și a protocoalelor de testare pentru prezența materialului OMG.

- Posibilitatea, ca soluție de rezervă, a activării clauzei de salvgardare (suspendării concesiilor tarifare) pentru sectoarele cele mai sensibile, inclusiv cereale și

oleaginoase, dacă măsurile de comerț liber între UE-Ucraina vor fi prelungite și după expirarea lor din luna iunie 2023 și vor continua să distorsioneze piața, ducând la prejudicierea producătorilor autohtoni.

- Continuarea investițiilor în infrastructură rutieră, feroviară, portuară pentru a asigura atât trecerea marfurilor din Ucraina prin coridorul de solidaritate, cât și posibilitatea fermierilor autohtoni de a-și valorifica marfa ritmic și la prețul cel mai favorabil al sezonului.

Proiectul de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, este supus dezbaterii publice, fiind postat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, sunt reglemetate criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intervenție IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Proiectul de Ordin prevede că asistența financiară din partea Uniunii Europene nu depășește 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole, iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40% asistența financiară respectivă poate ajunge până la 80% din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole.

Cuantumul unitar al sprijinului financiar este de 175 euro/ha, cu respectarea intensității financiare maxime menționată anterior.

Sprijinul financiar maxim aferent fiecărei măsuri din cadrul programului de restructurare/reconversie a fost calculat având în vedere valorile din devizele-cadru elaborate de ICDVV Valea Călugărească.

Programele se depun în sesiune continuă, iar data de deschidere a sesiunii va fi comunicată de către APIA după implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor prezentului ordin. Prin excepție, în cursul exercițiului financiar 2023, până la data la care APIA va comunica implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor ordinului, documentele se depun la Direcțiile Agircole Județene și a municipiului București.

Cererile de finanțare vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

„Prin accesarea acestui tip de intervenție, viticultorii vor reuși să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, fapt ce poate conduce la creșterea competitivității producătorilor de vin, prin adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței”, transmite MADR.

Proiectul de Ordin poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8091-proiect-ordin-criterii-eligibilitate-interventia-is-v-01-din-pns.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html