Afişez elemetele după tag: digitalizare

Divizia Crop Science a Bayer România a lansat Preceon Smart Corn System la ferma lui Costel Iancu, Centro Trans Corporation din satul Padea, comuna Drănic – județul Dolj. Soluția propune o abordare integrată a cultivării porumbului, în care genetica hibrizilor cu talie redusă se completează cu recomandări agronomice și instrumente digitale pentru gestionarea culturii pe parcursul întregului sezon.

Preceon urmărește valorificarea potențialului fiecărei parcele prin adaptarea deciziilor tehnologice la condițiile locale. Sistemul combină caracteristicile noilor hibrizi cu sprijinul specialiștilor și cu informațiile furnizate de platforma FieldView, pentru a sprijini fermierii în luarea unor decizii fundamentate, de la stabilirea densității de semănat până la evaluarea rezultatelor.

• Nu doar un nou hibrid, ci un sistem integrat de cultivare, care combină genetica, agronomia și instrumentele digitale pentru adaptarea tehnologiei la fiecare parcelă.

• Porumb cu talie redusă, conceput pentru o stabilitate mai bună a plantei și pentru reducerea riscului de cădere în condiții de vânt puternic.

• Acces cu utilajele în cultură pe o perioadă mai lungă, ceea ce oferă fermierilor mai multă flexibilitate pentru intervenții, atunci când cultura o cere.

„Preceon înseamnă mai mult decât un nou tip de hibrid de porumb. Vorbim despre un sistem care aduce împreună genetica, suport agronomic și instrumentele digitale, astfel încât fermierul să poată adapta tehnologia la realitatea fiecărei parcele. Credem că acesta este un pas important în evoluția modului în care cultivăm porumbul în România, mai ales într-un context în care stabilitatea producției și valorificarea resurselor disponibile devin tot mai importante”, a declarat Despina Leveanu, manager Bayer România pentru culturi de porumb, sfeclă pentru zahăr, floarea-soarelui.

Talie redusă, stabilitate și acces mai bun în cultură

La baza Preceon se află hibrizii de porumb cu talie redusă. Această caracteristică este însoțită de o rezistență sporită a tulpinii și de o stabilitate mai bună, care contribuie la reducerea riscului de cădere și a pierderilor asociate vânturilor puternice.

Talia redusă facilitează, de asemenea, accesul utilajelor terestre în cultură pe o perioadă mai lungă a sezonului. Această flexibilitate oferă fermierilor mai multe oportunități de a aplica fertilizanți și produse de protecție a plantelor la momentul potrivit, în funcție de nevoile culturii.

Hibrizii permit, totodată, explorarea unor densități de semănat mai ridicate, în cadrul unei tehnologii adaptate fiecărei parcele. Recomandările agronomice și utilizarea datelor au un rol esențial în valorificarea acestui potențial.

„Talia redusă este probabil caracteristica pe care o observi prima dată, dar valoarea sistemului vine din modul în care această genetică este pusă la lucru în câmp. Stabilitatea plantelor, posibilitatea de a menține accesul în cultură mai mult timp și stabilirea densității optime ne oferă mai multe opțiuni pentru adaptarea tehnologiei la condițiile concrete din fermă. Tocmai de aceea, recomandările agronomice și datele din fiecare parcelă sunt esențiale pentru valorificarea potențialului acestor hibrizi”, a explicat Corneliu Costa, director tehnic cultură de porumb, Bayer România.

Decizii adaptate fiecărei parcele

Componenta digitală a sistemului susține personalizarea tehnologiei. Prin FieldView, fermierii pot folosi datele din propria fermă pentru a fundamenta recomandările de semănat și pentru a urmări performanța culturii pe parcursul sezonului. Împreună cu suportul agronomic, aceste informații contribuie la ajustarea practicilor în funcție de specificul terenului și de condițiile anului agricol.

Obiectivul Preceon este să sprijine creșterea potențialului de producție și valorificarea resurselor disponibile, printr-un sistem de cultivare adaptat nevoilor fiecărei ferme. Rezultatele obținute trebuie evaluate în condițiile concrete de cultură, ținând cont de hibridul folosit, de tehnologia aplicată și de resursele disponibile.

Lansarea de la ferma Centro Trans Corporation aduce această abordare în atenția fermierilor din România, cu accent pe legătura dintre inovația genetică și modul în care cultura este gestionată în câmp.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

2026 a adus o serie de noutăți importante în universul Valtra, de la evoluții tehnice și soluții orientate spre eficiență, până la oferte comerciale gândite să susțină investițiile fermierilor în utilaje performante.

Sustenabilitatea și de modul în care noile soluții contribuie la reducerea impactului asupra mediului reprezintă unul dintre subiectele importante abordate de producătorii de tehnică agricolă.

„Tractoarele Valtra se încadrează în cele mai noi cerințe privind emisiile, iar unele modele pot funcționa și cu biodiesel în amestec de până la 8%. În practică, acest lucru înseamnă posibilitatea utilizării unui combustibil cu impact mai redus asupra mediului, fără a afecta funcționarea motorului în parametri normali de exploatare. În același timp, atunci când vorbim despre consum, demonstrațiile practice rămân cel mai bun argument, pentru că rezultatele reale din teren sunt cele care confirmă eficiența. Pe partea de combustibili alternativi și reducerea impactului asupra mediului, Valtra comunică public și proiecte de cercetare realizate împreună cu parteneri precum Neste și Nokian Heavy Tyres”, precizează George Tănase, brand manager Valtra în cadrul Mewi, companie care reprezintă în țara noastră producătorul finlandez.

Dincolo de specificațiile tehnice, miza reală este foarte clară: fermierii au nevoie de utilaje care să lucreze eficient, să reducă pierderile și să ofere control cât mai bun asupra costurilor. De la combustibili cu impact mai redus asupra mediului și până la reglarea corectă a presiunii în anvelope, fiecare detaliu contează atunci când obiectivul este un consum optim și o productivitate cât mai bună.

„Valtra merge în această direcție printr-o combinație de tehnologie practică, soluții orientate spre operator și instrumente care pot susține atât performanța, cât și grija față de sol și mediu. Iar pentru fermieri, acestea nu sunt doar noutăți de catalog, ci argumente concrete care pot face diferența în activitatea de zi cu zi”, subliniază George Tănase.

Valtra seria G primește transmisie CVT

O noutate importantă, prezentată de Valtra la Agritechnica 2025, este introducerea transmisiei CVT la seria G, o schimbare relevantă pentru această gamă de putere. Până acum, seria G era cunoscută în principal pentru variantele PowerShift, iar noua opțiune cu transmisie continuu variabilă extinde semnificativ posibilitățile de utilizare ale seriei.

Valtra a prezentat oficial noul G cu CVT la Agritechnica 2025 și a subliniat că acesta aduce o transmisie marca AGCO, cu plajă unică de lucru între 0 și 40 km/h, împreună cu hidraulică load-sensing și principiul EcoPower deja utilizat la gamele mai mari, Q și S.

„Această lansare confirmă direcția clară a producătorului către soluții mai simple în operare, mai eficiente și mai confortabile pentru utilizator. Totodată, modelul G125 CVT Active a fost recompensat cu titlul Tractor of the Year 2026 la categoria Utility, după prezentarea sa la Agritechnica”, punctează George Tănase.

Nokian și tehnologia Smart tyre

O altă noutate vine din colaborarea Valtra cu Nokian pentru anvelope agricole. Dacă până acum numele Nokian era asociat mai ales cu aplicații forestiere, astăzi producătorul vine și cu soluții agricole care pun accent pe eficiență, protecția solului și consum optim.

Anvelopele VF de la Nokian integrează tehnologia Intuitu, o soluție smart care permite monitorizarea presiunii și oferă recomandări precise pentru reglarea acesteia. Valtra și Nokian prezintă public această tehnologie ca pe o soluție care furnizează recomandări rapide și precise de presiune și încărcare, cu beneficii directe pentru eficiența lucrărilor și reducerea consumului.

„Practic, fiecare anvelopă are o conexiune unică, iar utilizatorul poate urmări în aplicație valorile relevante și poate adapta presiunea în funcție de lucrare. Acesta este un avantaj major, pentru că presiunea corectă în anvelope înseamnă tracțiune mai bună, patinaj redus, protecție mai bună a solului și consum mai mic de carburant. Valtra leagă public această zonă și de sistemele sale CTIS, disponibile pe seriile N, T, Q și S, care permit reglarea presiunii din anvelope în funcție de condițiile de lucru”, explică George Tănase.

Potrivit informațiilor publicate de Valtra și Nokian, anvelopele Nokian Soil King VF cu tehnologia Intuitu 2.0 sunt deja prezentate ca soluție smart pentru gamele mari, iar disponibilitatea lor este menționată în special pentru tractoarele din seriile Q și S.

Tractoarele Valtra au cea mai bună rată de menținere a valorii de revânzare

Un studiu recent realizat de publicația Koneviesti arată că tractoarele Valtra au cea mai bună valoare generală de revânzare dintre toate mărcile examinate. Studiul a luat în considerare mai mulți factori și a inclus modele de tractoare din 2015 până în 2020, cu puteri peste 100 kW (138 CP) și sub 8.000 de ore de funcționare. Datele au fost preluate de pe site-urile Tractorpool și Mascus între decembrie 2025 și februarie 2026, iar prețurile fără TVA au ținut cont de tipul de transmisie, ridicătorul frontal și încărcătorul frontal.

Valtra s-a clasat pe primul loc în comparația valorii medii de revânzare, păstrând 66% din valoarea sa inițială. 

Pentru modelele examinate, Koneviesti a constatat că Valtra seria N și-a păstrat cea mai bună valoare per total. Valtra a avut performanțe deosebit de bune în gama sub 140 kW (187 CP), dar a fost câștigătoare și în categoria sub 200 kW (268 CP). În categoria 140-200 kW (187-268 CP), tractoarele Valtra din seria N și seria T au ocupat primul loc.

Studiul evidențiază faptul că, în medie, pentru toate mărcile, tractoarele din gama de putere 201 - 250 kW (273 - 340 CP) și cele peste 300 kW (402 CP) și-au păstrat doar aproximativ 50% din valoarea inițială. De menționat că domeniul de aplicare a studiului (modele de tractoare din perioada 2015-2020) exclude generația a 6-a a seriei S de la Valtra, care a fost lansată la Agritechnica în 2023.

 Foto: MEWI

Clubul Fermierilor Români a organizat pe 8 octombrie 2026, la Craiova, Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia. Discuțiile au plecat de la o realitate dificilă pentru această zonă a României: secetă pedologică extremă de peste șase luni, costuri în creștere, prețuri scăzute la cereale și o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) care pune sub semnul întrebării investițiile din Pilonul 2. Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, care va avea loc pe 5 noiembrie 2026, la București.

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de furnizoare de inputuri și ai mediului academic au analizat viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), noile instrumente de finanțare și soluțiile pentru o agricultură mai rezilientă, într-un an marcat de secetă pedologică extremă și de presiunea costurilor.

Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români (CFRO), a accentuat faptul că agricultura trece printr-o perioadă foarte grea. „Ne confruntăm cu secetă pedologică extremă de peste jumătate de an, avem instabilitate politică și o Uniune Europeană care tratează agricultura ca fiind tot mai puțin importantă. Acordul Mercosur pune fermele europene în competiție directă cu exploatații sud-americane de zeci și sute de mii de hectare. Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Șișești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a punctat Alexander Degianski. Președintele CFRO a criticat și modul în care strategia națională pentru biodiversitate îi descrie pe fermieri ca fiind o amenințare la adresa mediului. Dar, referitor la strategia națională pentru biodiversitate, în urma demersurilor Clubului Fermierilor, „terenurile pot fi incluse în arii protejate doar cu acordul proprietarului, al Consiliului Județean și al Consiliului Local”, a subliniat Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole CFRO.

Bogdan Chiripuci a anunțat că CFRO lansează pe 16 noiembrie un nou program de perfecționare pentru managerii de fermă. De asemenea, Clubul a publicat un studiu privind impactul aderării Ucrainei asupra PAC.

Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis printr-un mesaj online că viitoarea PAC trebuie să se bazeze pe competitivitate și să fie corelată cu politicile europene care asigură fermierilor inputuri la preț corect. „Ministerul Agriculturii a pregătit noi forme de sprijin care, însă, sunt blocate de lipsa rectificării bugetare și a unui guvern cu puteri depline”, a precizat Tánczos Barna, evidențiind că o soluție pentru finanțarea achiziției de terenuri de către fermierii activi este leasingul funciar agricol, dezvoltat împreună cu CFRO.

„Organizațiile fermierilor nu trebuie să se implice în viața politică. Ele trebuie să fie parteneri ai decidenților, iar argumentele pe care le punem pe masă trebuie luate în considerare. Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Pilonul 2 și bugetul agricol, în pericol

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028 - 2034 reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și prevede, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală. Alocarea propusă pentru România este de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde mai puțin decât în prezent, a arătat Achim Irimescu. Reprezentantul Clubului Fermierilor Români la Bruxelles a adus și vești bune, respectiv actualizarea suprafeței de referință crește plata pe hectar, iar convergența externă urcă la 90% din media UE. Însă, „calendarul face imposibilă aplicarea reformei din 2028. Parlamentul European și-a amânat poziția pentru noiembrie, cadrul financiar multianual este așteptat în decembrie, iar trilogurile durează de obicei peste un an”, a spus Achim Irimescu.

Prezent la Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, a fost și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Acesta a atras atenția asupra comasării fondurilor de dezvoltare rurală cu cele de coeziune, situație care ar muta investițiile în ferme, procesare și depozitare către alte instituții. „APIA (Pilonul 1)și AFIR (Pilonul 2, absorbție de peste 99%) funcționează bine și nu ar trebui schimbate”, a spus Adrian Chesnoiu. Totodată, directorul general AFIR a vorbit despre un mecanism național de gestionare a riscului, discutat acum cu Banca Mondială: o poliță obligatorie de bază pe hectar, finanțată din 3% din plățile directe, care acoperă costurile de înființare a culturilor. Peste ea se adaugă polițe facultative pentru pierderea de venit, cu primele decontate parțial. Italia aplică un sistem similar din anul 2023.

Din partea Agenției pentru Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost prezent Constantin Bîrcă, director general adjunct, care a anunțat că plata avansului pentru campania 2026 începe pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență acordat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.

Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”

Analiza prezentată de prof. univ. dr. Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, arată că fermele din Oltenia au cel mai scăzut indice de reziliență dintre cele opt regiuni de dezvoltare: 3,78 din 10, față de media națională de 5,85. „Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”. Prioritățile sunt stabilitatea producției, digitalizarea, accesul la cunoaștere și consultanță, diversificarea și apa. Le recomand fermierilor să își planifice bugetele pe anul slab, nu pe medie. Apoi, finanțatorii să judece capacitatea de rambursare după variabilitatea veniturilor, iar politicile publice să susțină investițiile care stabilizează producția, accesul la cunoaștere și digitalizarea”, a precizat profesorul Gavril Ștefan.

Instrumente noi de finanțare și gestiune a riscului

„Deficitul de finanțare din agricultură era de aproape 12 miliarde de euro în 2024, iar o treime afectează tinerii fermieri”, a menționat Teodora Petre, director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care a prezentat un nou instrument de garantare pentru agricultură, care va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru, cu scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea de refinanțare a investițiilor existente. Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație. „Parteneriatul BCR-Agricover pornește cu un pilot pe trei ferme. Fermierul va avea un plan de finanțare pe termen lung, o singură documentație și un singur canal de comunicare”, a explicat Ana Maria Samuilă, director Agribusiness BCR.

Rata creditelor neperformante în agricultură este de aproape 10%, iar creșterea expunerii finanțatorilor pe sector este insuficientă, a susținut Marius Oltean, director zonal Agricover Credit IFN. Agricover are ocotă de piață de aproape 9%, în creștere cu circa 17% față de anul trecut.

„Riscul vine din necunoaștere. Finanțatorul trebuie să analizeze ferma în ansamblu, pe un ciclu de cinci ani”, a subliniat Jabbar Kanani, președinte Agricover, membru fondator CFRO.

Pe tema riscurilor climatice, participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să acopere și seceta. Rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026-2027. În prezent, doar 2,5 milioane de hectare din 8,2 milioane sunt asigurate.

„Asigurarea trebuie privită ca un input, la fel ca sămânța sau îngrășămintele. Este cel mai ieftin input și protejează investiția, nu doar producția”, a spus Caesar Huțanu, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare. De altfel se tot discută ca asigurarea agricolă împotriva calamităților (secetă, arșiță, băltiri, inundații) să se facă după modelul asigurării obligatorii a locuințelor.

De remarcat că, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 6,5% în 2011 la 3% în 2025. Și asta pentru că alte sectoare au crescut mai repede. „Totuși, în 2025 agricultura a adus circa 30% din creșterea economică. Inflația este de 6,2% și nu se așteaptă o dezinflație suplimentară. Serviciile s-au scumpit cu 11%, iar carburanții cu circa 30%, în timp ce prețurile produselor agricole au scăzut. Dobânzile la creditele noi au urcat de la circa 4% în 2011 la circa 8% acum și vor rămâne ridicate”, a arătat Iulian Lolea, economist șef Confederația Patronală Concordia. Adrian Chesnoiu a completat: „Deși PIB-ul României a crescut puternic din 2011, veniturile agriculturii au rămas în jurul a 10 miliarde de euro, deoarece prețurile cerealelor au stagnat, iar costurile au crescut”.

La Craiova s-a vorbit și despre energie. Dan Grigore, manager Program Think Tank Agrinnovator, și Dan Fleșariu, CEO WIRENGroup, au prezentat energia ca pârghie financiară pentru ferme. Agrinnovator pregătește un ghid dedicat, care se va lansa în jurul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români.

Digitalizare și produs românesc

În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează programe dedicate tinerilor fermieri, antreprenorilor din agricultură, digitalizării fermelor etc.

La Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, s-a anunțat un nou proiect, de aproape 30 de milioane de euro, obținut în urma demersurilor CFRO, finanțat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și aprobat de Comisia Europeană, care va forma 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Pentru acest proiect, Clubul Fermierilor a lucrat trei ani. Absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar. Programul începe la sfârșitul acestui an sau în primul trimestru din 2027. Tinerii trimiși de ferme urmează un curs postuniversitar de șase luni, iar după absolvire primesc 6.000 lei net pe lună în plus la salariu, timp de un an.

Clubul Fermierilor Români a prezentat și sistemul pe care îl dezvoltă pentru produsul românesc, de la fermă la raft, care va fi lansat la conferința națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Agricover lansează Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită nativ în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

• Dezvoltată împreună cu Visa, lider mondial în domeniul plăţilor digitale, și Libra Internet Bank, bancă recunoscută pentru inovația digitală, Agricover Pay aduce într-o singură platformă plățile, accesul la creditare și serviciile financiare de care fermierii au nevoie în activitatea de zi cu zi.

• Peste 12 milioane de lei au fost investiţi în dezvoltarea platformei, care integrează capabilități tehnologice proprii și soluţii dezvoltate împreună cu parteneri strategici.

Infrastructura financiară este construită de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României, împreună cu parteneri strategici. În calitate de membru principal al reţelei Visa, compania emite cardul Visa Platinum Business pentru toți utilizatorii aplicației, iar tranzacțiile în lei și atribuirea IBAN-urilor virtuale sunt asigurate de Libra Internet Bank.

Investiția realizată până în prezent în dezvoltarea Agricover Pay depășește 12 milioane de lei. Agricover a pornit cu avantajul unei expertize deja construite în jurul fermierilor, al fluxurilor lor financiare și al unui model integrat de business dedicat agriculturii. Proiectul combină capabilități tehnologice proprii cu parteneriate strategice, pentru a reduce timpul de implementare și a utiliza eficient resursele necesare dezvoltării.

„Agricover Pay este platforma financiară construită nativ pentru fermieri, care digitalizează, conectează și integrează într-un singur loc serviciile financiare și informațiile esențiale pentru a lua cele mai bune decizii pentru afacerea lor. Antreprenorii din agricultură au nevoie de soluții simple, rapide și bine conectate între ele. Ne poziționăm ca o soluție complementară sistemului bancar, iar ca instituție de plată păstrăm agilitatea și viteza de execuție specifice unui fintech, pentru a putea lansa rapid produse și servicii noi, adaptate nevoilor reale ale fermierilor”, a declarat Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, cu ocazia lansării oficiale a platformei financiare, care a avut loc în București pe 6 octombrie 2026.

Visa Platinum Business, integrat în Agricover Pay

Experiența utilizatorilor este simplificată prin emiterea automată a unui card Visa Platinum Business pentru fiecare cont nou creat în aplicație. Astfel, fermierii beneficiază de infrastructura, standardele de securitate și acceptarea internațională ale uneia dintre cele mai mari rețele de plăți la nivel global.

„Agricultura are nevoi financiare specifice, iar tehnologia poate simplifica semnificativ modul în care fermierii își gestionează activitatea de zi cu zi. Integrarea plăților digitale, a accesului la finanțare și a informațiilor relevante într-o singură platformă le oferă mai multă flexibilitate și control asupra resurselor financiare și poate contribui la o gestionare mai eficientă a capitalului de lucru. Ne bucurăm să susținem, alături de Agricover, dezvoltarea unei soluții construite în jurul nevoilor reale ale fermierilor și să aducem avantajele plăților digitale Visa mai aproape de un sector esențial pentru economia românească”, a precizat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Libra Internet Bank asigură infrastructura bancară pentru conturile de plăți Agricover Pay

Operațiunile din conturile de plăți Agricover Pay utilizează infrastructura bancară a Libra Internet Bank, inclusiv pentru alocarea IBAN-urilor virtuale. Fondurile clienților sunt protejate printr-un mecanism dedicat, asigurând un cadru sigur și transparent pentru derularea plăților.

„Agricover Pay valorifică experiența Libra Internet Bank în dezvoltarea de servicii financiare digitale și integrarea tehnologiilor bancare moderne. Colaborarea cu Agricover și Visa demonstrează cum expertiza complementară a unor parteneri din domenii diferite poate fi transformată într-o experiență financiară simplificată, construită în jurul nevoilor fermierilor”, a menționat Alexandru Biță, Chief Technology Innovation Officer Libra Internet Bank.

De la acces la finanțare la plată, într-o singură platformă digitală

Prin Agricover Pay, fermierii își pot gestiona plățile direct din aplicație și pot utiliza cardul Visa Platinum Business pentru cheltuielile curente ale fermei, atât în magazine, cât și online.

Integrarea cu Agricover Credit IFN conectează finanțarea direct cu plățile. Clienții pot vedea în aplicație creditele active și pot accesa disponibilul din liniile de capital de lucru deja aprobate, astfel încât fondurile să poată fi utilizate rapid atunci când apare o nevoie sau o oportunitate în fermă. De asemenea, clienții vor putea să inițieze digital solicitări de finanțare adresate Agricover Credit IFN.

În același timp, platforma Agricover Pay devine un instrument de lucru zilnic pentru fermieri, oferind acces la informații și servicii esențiale pentru activitatea lor. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la cereale, motorină și îngrășăminte.

Conexiunea cu companiile Grupului va permite clienților să consulte direct în aplicație facturile, istoricul tranzacțiilor și informațiile relevante din relația comercială cu Agricover.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Agra Asigurări a marcat zece ani de activitate pe piața din România printr-un eveniment organizat în perioada 28-30 septembrie, la Sibiu, care a reunit parteneri, colaboratori și membri ai echipei locale și internaționale. Sub mesajul „Plămădim viitorul asigurând prezentul”, evenimentul aniversar a pus în centrul atenției oamenii și parteneriatele care au contribuit la dezvoltarea companiei în România și la consolidarea prezenței sale pe piața asigurărilor agricole.

De la intrarea pe piața locală, în 2016, Agra Asigurări și-a construit activitatea în jurul unui model specializat de asigurare agricolă, adaptat particularităților și riscurilor cu care se confruntă fermierii. În cei 10 ani de activitate, compania a asigurat în total aproximativ nouă milioane de hectare și a ajuns să deservească peste 10.000 de fermieri și clienți din România.

Evoluția companiei este reflectată și de creșterea semnificativă a activității sale. Dacă în 2016, Agra Asigurări avea 170.000 de hectare asigurate, cu un volum de prime subscrise de aproximativ un milion de euro, în 2026, suprafața asigurată a ajuns la 1,76 milioane de hectare, în timp ce volumul primelor subscrise a crescut la 60 de milioane de euro.

Acum, după un deceniu de dezvoltare pe piața din țara noastră, compania Agra Asigurări își concentrează următoarea etapă pe soluții adaptate noilor riscuri din agricultură, pe digitalizarea serviciilor și pe consolidarea relației cu fermierii.

Potrivit datelor companiei, Agra Asigurări deține aproximativ 70% din suprafața agricolă asigurată din țara noastră. Sucursala din România este, totodată, cea mai mare din cadrul grupului Österreichische Hagelversicherung, atât din perspectiva dimensiunii echipei, cât și a suprafeței agricole asigurate și a volumului primelor brute subscrise.

„Zece ani reprezintă un moment important pentru noi și, în același timp, o ocazie de a privi cu recunoștință la parcursul construit alături de fermierii români, partenerii și colaboratorii noștri. În această decadă, am crescut împreună cu piața și am învățat să răspundem tot mai bine nevoilor unei agriculturi aflate într-o schimbare continuă. Astăzi, amploarea activității noastre vine la pachet cu o responsabilitate pe măsură: aceea de a fi alături de fermieri nu doar atunci când lucrurile merg bine, ci mai ales în momentele dificile, când fenomenele meteorologice severe le afectează munca și investițiile. Privim următorii ani cu aceeași preocupare pentru parteneriate solide, soluții adaptate realităților din agricultură și un sprijin cât mai rapid și eficient pentru fermierii din România”, a declarat Adrian Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

O rețea construită în jurul fermierilor

Dezvoltarea Agra Asigurări în România a fost susținută și de extinderea rețelei de parteneri și de specialiști implicați în distribuția produselor și în gestionarea daunelor. Compania colaborează în prezent cu peste 50 de companii de brokeraj, iar produsele sale sunt intermediate de peste 300 de brokeri la nivel național.

În paralel, Agra Asigurări are o rețea de peste 80 de evaluatori, implicați în procesul de constatare și evaluare a daunelor. Până în prezent Agra Asigurari a acordat despăgubiri pentru peste 75.000 de parcele pentru o suprafață totală ce depaseste 800.000 de hectare.

Rapiditatea soluționării daunelor reprezintă una dintre prioritățile Agra Asigurări. În funcție de particularitățile fiecărui caz și de parcurgerea etapelor necesare de instrumentare, plata despăgubirilor se realizează în aproximativ 8-15 zile.

12 produse pentru principalele categorii de culturi

În prezent, Agra Asigurări are în portofoliu 12 produse de asigurare, adresate principalelor categorii de producție agricolă: culturi de câmp, viticultură, horticultură, pomicultură și spații protejate. Produsele sunt concepute pentru a răspunde unei game variate de riscuri care pot afecta producția agricolă, printre acestea numărându-se, în funcție de produs și de condițiile de asigurare, grindina, înghețul, furtuna, ploaia torențială, incendiul, înghețul târziu de primăvară și seceta.

Extinderea portofoliului a mers în paralel cu schimbările din agricultură și cu diversificarea riscurilor cu care se confruntă fermierii. Astfel, dezvoltarea de produse adaptate diferitelor tipuri de culturi și sisteme de producție reprezintă una dintre direcțiile prin care asigurătorul urmărește să răspundă nevoilor pieței.

Expertiza susținută de tehnologie, o prioritate

În cei zece ani de activitate, Agra Asigurări a investit și în digitalizarea operațiunilor și își propune să ofere cea mai bună tehnologie pentru evaluatorii de daune.

Prin portalul Agra Asigurări, clienții pot accesa documentele de asigurare, pot calcula online primele, pot transmite notificări de daună și pot gestiona digital informațiile aferente polițelor. În plus, prin AgraSat, aceștia au acces la imagini satelitare actualizate ale parcelelor agricole, disponibile la fiecare cinci zile, precum și la o arhivă de imagini din ultimul an. Aceste instrumente fac parte din procesul de digitalizare dezvoltat de companie pentru a simplifica interacțiunea cu fermierii.

„Pentru fermier, procesul de daună trebuie să fie cât mai simplu, clar și rapid. Digitalizarea ne ajută să reducem pașii administrativi și să avem acces mai rapid la informațiile necesare pentru gestionarea unui dosar. În același timp, tehnologia trebuie să fie completată de expertiza oamenilor de teren. De aceea, investim simultan în instrumente digitale și în pregătirea evaluatorilor noștri”, a precizat Iulia Parapianu, director adjunct Agra Asigurări.

Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională

Investiția în oameni reprezintă o altă componentă importantă a dezvoltării Agra Asigurări în România. Compania a inițiat și dezvoltat Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională dedicat evaluatorilor implicați în activitatea de evaluare a daunelor.

Programul urmărește creșterea nivelului de pregătire tehnică, uniformizarea standardelor de evaluare și dezvoltarea competențelor echipelor de evaluatori, cu impact direct asupra calității serviciilor oferite clienților.

În luna septembrie a acestui an, Agra Asigurări a organizat în România și primul seminar internațional dedicat evaluării daunelor, consolidând rolul sucursalei locale în schimbul de experiență și expertiză la nivel internațional. Evenimentul a reunit 130 de experți din 18 țări pentru schimb de cunoștințe și experiență privind evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui.

Un deceniu de parteneriat și următorul capitol

Pentru Agra Asigurări, aniversarea celor zece ani de activitate în România marchează atât un moment de bilanț, cât și începutul unei noi etape. Compania își propune să continue investițiile în digitalizare, dezvoltarea produselor și expertiza echipelor, cu obiectivul de a răspunde cât mai bine provocărilor cu care se confruntă agricultura.

Într-un sector în care schimbările climatice aduc riscuri tot mai diverse, Agra Asigurări va continua să dezvolte soluții adaptate nevoilor fermierilor și să consolideze parteneriatele construite în ultimul deceniu, păstrând în centrul activității sale protejarea muncii și investițiilor acestora.

În viitor compania ia în calcul extinderea către alte sectoare, inclusiv zootehnia, precum și a unor produse noi adaptate pieței din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Într-o perioadă în care elevii sunt tot mai atrași de tehnologie și de mediul digital, dar în același timp au nevoie de activități practice și de experiențe reale de învățare, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, a inițiat proiectul PomoSist 4Edu - „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Prin acest proiect se dorește apropierea tinerilor de știință, popularizarea cercetării horticole și, poate cel mai important, să vadă elevii ce înseamnă în realitate viața și activitatea unui cercetător. „Am dorit să transformăm un domeniu care, la prima vedere, poate părea complex sau foarte specializat, într-unul accesibil, atractiv și conectat la problemele cu care societatea se confruntă astăzi”, transmite SCDP Băneasa.

În prima etapă a proiectului, peste 500 de elevi din cinci licee tehnologice din București și Ilfov au participat la activități interactive susținute de cercetători, descoperind diferite componente ale pomiculturii moderne, de la climă și utilizarea eficientă a apei până la protecția plantelor, sol și calitatea fructelor. Ideea centrală a fost aceea de a-i transforma treptat pe elevi din simpli spectatori în participanți activi la procesul de descoperire științifică.

Solul, dincolo de ceea ce citim în manual

În contextul schimbărilor climatice, al perioadelor de secetă, al precipitațiilor cu caracter tot mai variabil și al proceselor de degradare a terenurilor, înțelegerea rolului solului devine din ce în ce mai importantă. De aici a pornit și ideea atelierului SoilLab, dedicat studiului solului, fertilității și protecției acestuia.

Desfășurat în cele cinci licee implicate în proiect, SoilLab a urmărit să transforme noțiunile teoretice despre sol în experiențe practice, vizibile și ușor de înțeles. Elevii au descoperit că solul nu este doar „pământul pe care călcăm” și nici doar suportul în care cresc plantele. Este o resursă complexă și dinamică, esențială pentru producerea hranei, pentru circuitul apei și al elementelor nutritive și, implicit, pentru funcționarea ecosistemelor.

Una dintre activitățile atelierului a fost dedicată pH-ului solului. Elevii au realizat determinări și au învățat să interpreteze diferențele dintre un sol acid, neutru și alcalin. „Am încercat să mergem însă dincolo de simpla citire a unei valori. Am discutat despre ceea ce ne spune, de fapt, pH-ul despre un sol și despre modul în care acesta poate influența disponibilitatea elementelor nutritive și dezvoltarea plantelor. Astfel, o noțiune întâlnită în manual s-a transformat într-o determinare pe care elevii au putut să o realizeze și să o interpreteze singuri”, arată SCDP Băneasa.

Ce se întâmplă cu solul atunci când plouă?

O altă componentă a SoilLab a fost dedicată eroziunii solului. Prin simularea precipitațiilor asupra unor combinații diferite de substraturi, elevii au putut observa direct ce se întâmplă atunci când apa ajunge pe suprafața solului și, mai ales, cât de importantă este vegetația pentru protejarea acestuia. Diferențele au devenit imediat vizibile. Un sol protejat de vegetație poate limita pierderea particulelor de sol și scurgerea de suprafață, în timp ce un teren lipsit de acoperire vegetală este mult mai vulnerabil la acțiunea apei și la degradare.

Experimentul a reprezentat și un bun punct de plecare pentru discuțiile despre schimbările climatice. Elevii au putut face legătura dintre perioadele prelungite de secetă, episoadele de precipitații intense, pierderea apei din sol, eroziune și necesitatea adoptării unor practici agricole care să protejeze această resursă.

În felul acesta, schimbările climatice nu au mai rămas doar un concept despre care auzim la televizor sau citim în manuale. Ele au putut fi discutate pornind de la un experiment simplu și de la efectele pe care elevii le-au observat cu proprii ochi.

De la atelierul din liceu la laboratorul de cercetare

Poate unul dintre cele mai frumoase rezultate ale SoilLab a apărut însă după încheierea atelierelor. Interesul elevilor nu s-a oprit odată cu terminarea activităților desfășurate în licee. Laboratorul de Agrochimie din cadrul SCDP Băneasa a primit ulterior solicitări din partea unor grupuri de elevi care au dorit să vină în laborator pentru a-și desfășura activitățile de practică școlară.

„Pentru noi, această continuare a fost importantă deoarece a arătat că experiența din cadrul atelierului a reușit să trezească interesul unor tineri pentru ceea ce se întâmplă dincolo de demonstrația realizată în clasă. Ajunși în laborator, elevii au avut posibilitatea să intre în contact direct cu mediul de cercetare, să vadă cum sunt analizate probele de sol, cum se utilizează aparatura specifică și de ce rezultatele obținute în laborator sunt importante pentru fundamentarea unor decizii corecte în agricultură. Din acest punct de vedere, SoilLab nu a însemnat doar transmiterea unor informații despre pH sau eroziune. A însemnat contact direct cu știința și cu cercetătorii și, pentru unii dintre acești tineri, poate chiar primul contact real cu o posibilă viitoare profesie.”

Proiectul se apropie de final, dar povestea poate continua

Proiectul PomoSist 4Edu se apropie acum cu pași repezi de final. Privind în urmă, rămân însă experiențele elevilor, experimentele realizate, întrebările pe care aceștia le-au pus și, mai ales, interesul pe care l-au manifestat pentru a afla mai mult.

Pe 22 septembrie 2026 va avea loc un moment deosebit pentru proiect, decernarea diplomelor de „Ambasadori ai Științei” tinerilor care s-au implicat cu entuziasm, curiozitate și, se poate spune, cu tot sufletul în activitățile PomoSist 4Edu.

Va fi nu doar un moment de recunoaștere a implicării lor, ci și unul simbolic. Pentru că unul dintre obiectivele proiectului a fost tocmai acela de a transforma elevii din beneficiari ai unor activități educaționale în tineri capabili să ducă mai departe mesajul științei.

PomoSist 4Edu a pornit de la ideea formării unei rețele de „ambasadori juniori ai științei”, iar elevii au fost încurajați să devină participanți activi, să creeze și să prezinte propriile rezultate și materiale științifice.

„Atelierul SoilLab ne-a demonstrat că știința poate fi accesibilă, practică și atractivă pentru tineri atunci când este prezentată prin experiențe directe și prin exemple care au legătură cu lumea în care trăiesc. Iar dacă, după un experiment despre pH sau eroziunea solului, un elev își dorește să afle mai mult, să intre într-un laborator, să pună întrebări sau chiar să privească cercetarea ca pe o posibilă profesie, atunci considerăm că unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului a fost atins. Noi ne-am propus să pregătim terenul și să sădim o sămânță. De aici înainte, sperăm ca acești tineri, Ambasadori ai Științei, să o ducă mai departe și, de ce nu, unii dintre ei să devină viitorii cercetători ai horticulturii și pomiculturii românești”, a concluzionat SCDP Băneasa.

Activitatea a fost realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România lansează campania de comunicare „NL Agrifood Tech: Smarter. Together/Facem agricultura mai inteligentă. Împreună”, o inițiativă care își propune să dezvăluie publicului român inovații tehnologice ale companiilor olandeze care pot susține și impulsiona agricultura și industria alimentară românească.

Aproximativ 30 de companii și parteneri din Țările de Jos, activi în domenii precum agricultura de precizie, robotica agricolă, tehnologiile de seră, tehnologiile dedicate pomiculturii, irigațiile inteligente și procesarea alimentară sustenabilă, își vor prezenta în următoarele două luni cele mai noi produse, servicii și tehnologii inovatoare și impactul pe care acestea îl au deja în proiecte reale. Noutățile prezentate de companiile participante vor apărea pe canalele social media ale Ambasadei și pe paginile AgriculturaPerformantaRO de pe LinkedIn, Facebook, Instagram și YouTube.

Astfel, Ambasada Regatuțui Țărilor de Jos în România continuă seria de inițiative de comunicare derulate în anii anteriori „Sustainability Heroes” și „Resilient & Sustainable. Together”, adăugând de această dată tehnologia inteligentă (smart-tech) ca temă centrală, alături de sustenabilitate și reziliență.

Importanța parteneriatului olandezo-român în agrifood tech

Țările de Jos sunt al doilea cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume, imediat după Statele Unite, cu venituri din exportul agroalimentar de peste 137 miliarde de euro în 2025, potrivit datelor Oficiului Olandez de Statistică (CBS). Acest lucru se datorează, în mare măsură, tradiției olandeze în antreprenoriat și inovare. Sectorul olandez de profil este recunoscut pentru inovații precum agricultura verticală, robotica de muls și recoltat, tehnologiile de seră de înaltă eficiență, tehnologiile high-tech pentru pomicultură și întreg lanțul valoric al fructelor, și soluțiile pentru reducerea consumului de apă și a emisiilor, iar cele mai multe dintre marile companii agroalimentare cu impact global desfășoară ample activități de cercetare-dezvoltare în această țară.

România, la rândul ei, rămâne un jucător agricol important în Uniunea Europeană: valoarea producției agricole naționale a fost de aproximativ 22 miliarde de euro în 2024, plasând țara pe locul 7 în UE, iar gradul de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR a depășit 95%, reprezentând un influx considerabil de capital direcționat către fermieri și companii din mediul rural. În același timp, sectorul se confruntă cu multiple provocări, legate, de exemplu, de schimbările climatice, creșterea prețurilor la energie și evoluțiile sociodemografice. Aproximativ 18-20% din populația activă a României lucrează în agricultură, comparativ cu o medie de doar 4% la nivelul UE, o diferență care arată atât dependența economică de acest sector, cât și nevoia investițiilor în mecanizare, digitalizare și formare profesională.

Această combinație de expertiză tehnologică olandeză și potențial agricol românesc încă neexploatat pe deplin creează, potrivit organizatorilor campaniei, oportunități concrete de colaborare și de afaceri între fermieri, companii agroalimentare, consultanți de fonduri europene și instituții de cercetare din România. De asemenea, pentru modernizarea sectorului, sporirea competitivității acestuia și creșterea rezilienței la schimbările climatice.

Companiile olandeze au demonstrat, an de an, că pot produce mai mult și mai sustenabil, cu mai puține resurse. Prin campania „NL Agrifood Tech: Smarter. Together/Facem agricultura mai inteligentă. Împreună” dorim să aducem această expertiză mai aproape de fermierii și companiile din România, într-un moment în care digitalizarea agriculturii și impactul tehnologiilor moderne asupra acestui sector sunt esențiale pentru securitatea alimentară europeană - Sophie Neve, consilier Agricultură la Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România

Finalul campaniei, marcat cu un eveniment dedicat

Campania se va încheia printr-un eveniment de knowledge-sharing, matchmaking, și networking devenit deja tradițional, organizat anual de către Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București, anul acesta fiind programat în după amiaza zilei de 29 octombrie. La acest eveniment vor participa reprezentanți ai unora dintre companiile și organizațiile participante la campanie, care vor avea ocazia să discute direct cu potențiali parteneri, experți și decidenți din România.

Dintre companiile participante la campanie se numără Ag Leader, Rometron, GPX, CropX, Rapagra, APH Group, Kubo, Cormana, Nivavi, Bbleap, Meteor Systems, Geerlofs Koeltechniek, CalfOtel, precum și Digi-Fruit Cluster din care fac parte 15 companii olandeze care se concentrează pe digitalizarea întregului lanț valoric al fructelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 9 octombrie 2026, comunitatea academică și profesională din agricultura românească își îndreaptă atenția către Blaj. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Blaj, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), marchează o bornă istorică: 80 de ani de activitate neîntreruptă în inima Podgoriei Târnave.

Înființată în 1946, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a devenit, de-a lungul celor opt decenii de activitate, un reper al cercetării viticole și oenologice din Transilvania. Evenimentul aniversar, de înaltă ținută științifică, se va bucura de prezența președintelui ASAS, prof. dr. Florin Stănică, alături de cercetători de renume național și internațional, reprezentanți ai mediului universitar, autorități locale, precum și viticultori din zona Transilvaniei.

„Scopul principal al aniversării este de a evidenția impactul celor opt decenii de progres științific, de la ameliorarea și crearea unor soiuri și genotipuri adaptate diferitelor condiții de cultură, până la dezvoltarea tehnologiilor moderne de vinificație, care contribuie la definirea personalității vinurilor din podgoriile Transilvaniei”, arată dr. ing. Daniela Maria Popescu, director SCDVV Blaj.

Totodată, evenimentul va reprezenta un binemeritat omagiu adus personalităților care, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea și afirmarea stațiunii de cercetare de la Blaj.

„Dincolo de caracterul festiv, manifestarea urmărește obiective strategice clare”, spune directorul SCDVV Blaj. Agenda zilei de 9 octombrie 2026 este dedicată prezentării principalelor realizări științifice și tehnologice ale stațiunii, consolidării legăturilor dintre cercetare, mediul universitar, autorități și fermierii din sectorul vitivinicol, precum și promovării patrimoniului viticol local.

„Sărbătoarea de la SCDVV Blaj reprezintă nu doar o retrospectivă a unei istorii de opt decenii, ci și o platformă de dezbatere asupra viitorului viticulturii sustenabile și digitalizate, în contextul provocărilor generate de schimbările climatice”, subliniază prof. dr. Florin Stănică, președintele ASAS.

Participanții vor avea ocazia să descopere și să deguste vinurile reprezentative realizate în cadrul stațiunii, expresie a tradiției, cercetării și valorii viticole a Podgoriei Târnavelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la profesia de economist și doar 15 hectare, Mihai Flavius Bădica (46 ani) administrează astăzi o exploatație modernă de peste 400 de hectare. Cofondatorul Fermei Kalinderu din localitatea Tecuci (județul Teleorman) ne-a împărtășit povestea unei evoluții remarcabile, bazată pe rigoare economică, pasiune pentru pământ și parteneriate de încredere.

În rândul fermierilor, Mihai Flavius Bădica este un exemplu de succes, având ân vedere că a reușit să dezvolte o afacere solidă de la zero. Economist de profesie, a lucrat 15 ani într-o multinațională și zece ani a fost director de Agenție Bancară la BRD. „Iar de aici am plecat de jos pe treptele ierarhiei. Însă, pe măsură ce m-am implicat în agricultură, am simțit nevoia unei fundamentări tehnice, așa că am absolvit ulterior și Facultatea de Agronomie. Practic, ambele specializări îmi sunt indispensabile în activitatea zilnică, deoarece agronomia îmi oferă soluțiile în câmp, iar economia mă ajută să gestionez eficient costurile și investițiile.”

Povestea Fermei Kalinderu a început în anul 2012, când Mihai Flavius Bădica, împreună cu verișorul lui, tot economist, a înființat o întreprindere individuală și a accesat măsura dedicată tinerilor fermieri. Cu acele fonduri europene, în valoare de 40.000 de euro, cei doi au făcut primul pas concret: au achiziționat fiecare câte un tractor chinezesc, marca Foton. „Lucram pe atunci o suprafață modestă, adunată undeva la 15–16 hectare. A fost o perioadă romantică, dar plină de provocări și lipsuri tehnologice, un adevărat test al rezistenței pentru noi”, își amintește zâmbind fermierul teleormănean.

Ferma Kalinderu

• Locație: sat Tecuci, comuna Balaci, jud. Teleorman

• Suprafață cultivată: Peste 400 de hectare

• Tip fermă: exclusiv vegetală

• Echipă: trei angajați permanenți plus cei doi asociați, în campanii

Dezvoltarea exploatației agricole a fost una organică, dar accelerată de oportunitățile din zonă. „În 2014 am făcut pasul către înființarea unei societăți comerciale, pornind direct cu 100 de hectare luate în arendă. Până în 2018 am continuat să lucrăm cu aceleași tractoare Foton și cu utilaje vechi, ducând greul începutului. Relația mea cu Titan Machinery România a pornit în 2018 prin achiziția unei remorci Pronar și a unei semănători Gaspardo, iar în 2023 am achiziționat un sacrificator Gaspardo. Anul 2018 a reprezentat însă un punct de cotitură. Am accesat un proiect de modernizare prin Măsura 4.1, care ne-a permis să facem un salt tehnologic major. Atunci am achiziționat un tractor de 230 CP și un pachet complet de utilaje performante: semănătoare, combinator, instalație de erbicidat, disc, dezmiriștitor și mașină de împrăștiat îngrășăminte. Tot atunci am înființat și o a doua societate comercială. Astăzi, prin cele două firme, gestionăm peste 400 de hectare în comuna Balaci. Este o suprafață optimă pentru structura actuală a fermei, care este una exclusiv vegetală. Deși ne-am dorit o diversificare și spre alte sectoare, contextul economic și volatilitatea din ultimii ani ne-au impus să rămânem concentrați pe marea cultură”, povestește Mihai Flavius Bădica.

Structura culturilor: adaptare la climă

Sudul țării este recunoscut pentru provocările climatice, în special seceta. De aceea, la Ferma Kalinderu, rotația culturilor este o regulă de aur, de la care fermierii nu se abat. „Structura culturilor este cea clasică pentru zona noastră, dar optimizată în funcție de randamente. Aproximativ 40–50% din suprafață este ocupată de păioase – grâu și orz. Oleaginoasele, respectiv rapița și floarea-soarelui, dețin o pondere de circa 40%. Restul suprafeței este împărțit între porumb, terenuri lăsate pârloagă și o suprafață de lucernă, aceasta din urmă având și rolul de a ne ajuta să îndeplinim cerințele APIA privind diversificarea. Porumbul îl cultivăm pe suprafețe foarte restrânse, deoarece clima din sud nu mai este de mult timp prietenoasă cu această cultură”, ne-a zis Mihai Flavius Bădica.

Dacă ne uităm la ultimul sezon agricol, din toamnă și până acum, regimul de precipitații a fost generos, în zonă înregistrându-se peste 600 de litri. „Privit în ansamblu, acest lucru este un beneficiu, însă a venit la pachet cu dificultăți logistice. Din cauza ploilor, nu am putut intra în câmp la momentele optime pentru tratamentele fitosanitare și fertilizările de primăvară la păioase. În schimb, cultura de rapiță arată excelent, mult mai bine decât în anii trecuți, evoluție influențată direct de îmbunătățirea tehnologiei de lucru pe care am implementat-o în fermă”, precizează tânărul fermier.

Indiferent de domeniu, dar mai ales în agricultură, dacă nu pui suflet și pasiune în ceea ce faci, nu ai nicio șansă de reușită. Pământul simte când este lucrat doar pentru profit și când este iubit.

Este extrem de important în contextul actual ca tinerii să studieze. Agricultura modernă nu se mai face după ureche. Fără carte, fără agronomie și fără o înțelegere clară a economiei de fermă, ești condamnat la eșec.

Tinerilor fermieri le recomand perseverență și răbdare. Rezultatele nu apar peste noapte, dar cu o viziune clară și muncă asiduă, satisfacțiile vor fi pe măsură.

Cheia eficienței în câmp, tehnologia de top

Parcul de utilaje al Fermei Kalinderu include nume grele din industrie. Cele mai recente investiții au fost realizate printr-un proiect derulat între 2024 și 2025, prin care au ajuns în fermă un tractor Case IH Magnum de 340 CP, echipat cu un utilaj de cultivare TopDown de la Väderstad, cu o lățime de 3 metri. De asemenea, cei doi tineri asociați au achiziționat și un tractor universal din gama Case IH Maxxum, de peste 140 CP. „Aceste achiziții consolidează parcul nostru, unde mai operăm alte două tractoare (de 100 CP și 200 CP), o combină, două încărcătoare și, desigur, cele două tractoare chinezești de la început, pe care le păstrăm cu mândrie ca emblemă a locului de unde am plecat. Alegerea partenerului Titan Machinery și a mărcii Case IH a fost una strategică. Pe o piață aglomerată, diferența o fac oamenii și serviciile post-vânzare. Relația noastră cu Adrian (n.r. Adrian Dinu – manager regional Titan Machinery România), și cu domnul Netejoru (n.r. Florin Netejoru – Team Leader Service Titan Machinery Alexandria), este ireproșabilă. Titan Machinery este singura companie întâlnită – și am lucrat cu mulți competitori – unde omul de vânzări nu consideră că treaba lui s-a terminat odată cu livrarea facturii. El rămâne o punte de legătură activă cu departamentul de service pentru a ne asigura suportul în orice moment. Iar despre TopDown 300 de la Väderstad pot spune simplu: este la cel mai înalt nivel. Pe piață există acest utilaj și restul. Deși investiția inițială este mai ridicată comparativ cu alte opțiuni de pe piață, calitatea lucrării și eficiența energetică sunt excepționale. Avem un consum care nu depășește 15 litri de motorină pe hectar, ceea ce înseamnă că, la suprafața fermei noastre, utilajul se amortizează integral în maximum trei ani”, a ținut să sublinieze Mihai Flavius Bădica.

Următorul pas, procesarea

L-am întrebat pe Mihai Flavius Bădica despre viitorul Fermei Kalinderu, cum îl vede, dacă mai există loc pentru expansiune, pe ce mizează. „În ceea ce privește suprafața de teren, suntem într-o fază de stabilitate. Terenurile din zonă sunt deja securizate, iar o eventuală extindere ar fi posibilă doar prin preluarea integrală a altor ferme vecine, dacă se va ivi ocazia în viitor. Marea mea ambiție pe termen mediu privește însă dezvoltarea pe verticală, mai exact procesarea. Urmărim cu atenție liniile de finanțare din fonduri europene pentru a înființa o unitate de producție în domeniul patiseriei și dulciurilor (cornulețe, fursecuri). Avem materia primă, avem rigoarea economică și cred că adăugarea de valoare produselor noastre este următorul pas logic. Până atunci, ne concentrăm pe optimizare. Lucrăm eficient: cu doar trei angajați permanenți și implicarea noastră în campanii, reușim să gestionăm impecabil cele peste 400 de hectare, datorită mecanizării de înalt nivel.”

Articol de: MIHAELA PREVENDA & BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Din 17 august până pe 19 octombrie 2026, inclusiv, este deschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Pentru sesiunea din 2026 sunt disponibile 9.348.921 euro pentru intervenția IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale”, precum și 1.695.498 euro pentru intervenția IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.

Alocarea financiară totală aferentă celor două intervenții este de 11.044.419 euro. Din această sumă, 30% este destinată proiectelor de achiziții complexe, iar 70% proiectelor de achiziții simple, procente aplicabile fiecărei intervenții sectoriale.

Accesarea intervenției IS-V-02 contribuie la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor vitivinicole și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor vitivinicole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele sustenabile.

Accesarea intervenției IS-V-07 conduce în principal la sporirea durabilității producției de vin în principal prin îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, conversia la producția ecologică, introducerea unor tehnici de producție integrată, achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată, contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de captare a carbonului în sol etc.

Pentru sesiunea din anul 2026, cererile de finanțare, însoțite de documentele justificative, se depun în format electronic, prin sistemul informatic al APIA, conform Ghidului de utilizare a sistemului informatic privind măsurile de investiții IS-V-02 și IS-V-07 – Modul Portal Investiții, disponibil pe site-ul APIA.

Finanțarea cererilor aprobate se va realiza în limita plafonului disponibil corespunzător anului financiar vizat, în ordinea înregistrării la APIA.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare din cadrul investiției IS-V-02 și investiției IS-V-07 se închide în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 150% din limitele bugetare stabilite, urmând a se trece la etapa de evaluare.

Ghidurile informative aferente intervențiilor IS-V-02 și IS-V-07 sunt publicate pe site-ul instituției.

Pașii de urmat pentru logarea în Geoportalul viticol

Link-ul de acces al Geoportalului viticol este: https://portalinvestitii.apia.org.ro/. Pentru a accesa link-ul și a se loga în aplicație, fermierii trebuie să solicite crearea unui cont de acces.

Fermierii care nu au cont aprobat pentru accesarea Geoportalului viticol, pot solicita aprobarea de conturi accesând link-ul: http://inregistrare.apia.org.ro/viniviticol/add-form și respectând procedura disponibilă în ghidul de creare conturi, ghid accesibil pe link-ul https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-pac-2023-2027-isv-02-isv-07-investitii-vitivinicole/sesiune-depunere-2026/.  

Ulterior completării și transmiterii cererilor de finanțare în Geoportal, solicitantul va depune un exemplar al cererii de finanțare însoțit de documente justificative pe suport de hârtie la sediul Centrelor Județene APIA, respectiv al APIA Municipiul Bucureşti, pe raza căruia este implementat programul, conform ghidului informativ.

În vederea asigurării suportului tehnic pentru fermieri, APIA va asigura organizarea bisăptămânală în zilele de marți și joi în intervalul 11.00 – 13.00 a unor sesiuni webmeeting prin intermediul platformei Zoom. Link-ul destinat fermierilor în vederea participării la webmeetingurile suport este: Topic - Suport_Investitii_ISV_02_ISV_07_Sesiune_2026; Join Zoom Meeting  https://us06web.zoom.us/j/86195982611?pwd=ipQT4cCW8Zb9PjBZABhfKLqQCmZAiH.1  

Meeting ID: 861 9598 2611

Passcode: 383808

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!