În contextul suspendării autorizației temporare de utilizare a produselor neonicotinoide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui, compania ADAMA are în portofoliu produse pentru controlul dăunătorilor de sol și foliari din culturile de porumb și floarea-soarelui. Este vorba de produsele Lebron 0,5 G și Lamdex Extra, despre care specialiștii ADAMA spun că sunt optimizate din punct de vedere tehnic, adaptate contextului actual și nevoilor specifice fermelor din România.

ADAMA Agricultural Solutions pune la dispoziția fermierilor din țara noastră două produse insecticide, respectiv Lamdex Extra, insecticid foliar cu eficacitate dovedită împotriva celor mai importanți dăunători, în special asupra rățișoarei porumbului (Tanymechus dilaticollis), precum și Lebron 0,5 G, un insecticid cu aplicare la sol pentru controlul viermilor sârmă (Agriotes spp.), a buha-semănăturilor (Agrostis spp.) și a viermelui vestic al rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera).

„Rățișoara porumbului atacă plantele de porumb și floarea-soarelui imediat după răsărirea culturii. Produce pagube însemnate în culturile de porumb prin roaderea frunzelor de la exterior spre interior, în timp ce în cultura de floarea-soarelui plantele sunt retezate de la colet.

Larvele viermelui vestic al rădăcinilor rod rădăcinile plantelor în plină dezvoltare, până la înspicare, putând chiar să le reteze. Plantele atacate stagnează în dezvoltare, iar dacă 50% din rădăcini sunt roase, se frâng căpătând aspectul de gât de lebădă, iar ulterior plantele se usucă. La peste 50% din plantele atacate, producţia este compromisă.

Atacul larvelor viermilor sârmă este deosebit de păgubitor, rozând seminţele în curs de germinaţie, părţile subterane ale plantelor sau la colet. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă”, explică specialiștii companiei ADAMA.

Lamdex Extra este un insecticid piretroid, eficient, cu o puternică acțiune de contact și ingestie asupra unei game largi de dăunători. După aplicare, substanța activă penetrează rapid cuticula insectei, acționând asupra sistemului nervos, dăunătorii încetează să se hrănească, după care paralizează și mor.

Insecticidul are efect de șoc și repelență activă după aplicare și, totodată, combate un spectru larg de dăunători din culturile de porumb și floarea-soarelui.

Lamdex Extra se aplică în cele două culturi în zilele însorite și lipsite de curenți de aer, astfel:

• Floarea-soarelui: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.

• Porumb: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.

Lebron 0,5 G este un insecticid care acționează atât prin contact, cât și în stare de vapori asupra unui spectru larg de dăunători care își au activitatea în sol. Produsul se aplică pe rânduri sau pe câmp deschis, cu echipamente bine reglate. După aplicare, produsul poate fi încorporat în sol cu o grapă ușoară la 3-5 cm. Este un insecticid de sol pentru controlul unei game largi de dăunători. Protejează culturile imediat după semănat și are o puternică acțiune repelentă.

În mod normal, Lebron 0,5 G se poate aplica la momentul semănatului cu microgranulatoare dozate în mod adecvat, dar poate fi aplicat prin alte mijloace potrivite și ulterior încorporat în sol prin grăpare ușoară.

„ADAMA monitorizează atent evoluția presiunii de dăunători în culturile agricole și este alături de femieri prin soluții adaptate și o echipă de profesioniști cu acoperire națională, pentru a oferi cele mai bune recomandări tehnologice”, transmite Gabriela Vila, director general ADAMA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui la nivelul UE27 cu o pondere de 28% din total producție europeană. Efectele interzicerii neonicotinoidelor vor fi devastatoare pentru agricultura României, așa de greu încercată și aflată într-un val de falimente.

În cifre, România produce circa 2,7 – 2,8 milioane tone semințe anual, cu excepția anilor extrem de secetoși. România acoperă cererea internă de procesare pentru consumul intern și furnizează materie primă pentru Franța, Olanda, Germania, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, țări unionale, precum și pentru Turcia, țară din afara UE. În anii cu producție bună, semințele românești ajung și în zone îndepărtate cum ar fi Pakistan.

Capacitatea de procesare la nivel local furnizează populației necesarul de ulei pentru consum, având o stratificare în funcție de nivelul tehnologic al procesatorilor.

Atacurile în valuri făcute de Tanymecus sunt dezastruoase. Efectiv, pe înțelesul tuturor, taie planta abia răsărită și aceasta moare, provocând pagube imense fermierilor.

În regulamentul Comisiei Europene nr. 1107/2009, este stipulat clar prin articolul 53, citez: „prin derogare de la articolul 28, în circumstanțe speciale, statele member pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat și controlat, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun, deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu altfel de mijloace rezonabile”.

Altfel spus, se limitează perioada și se controlează aplicarea. Se raportează, se documentează, se utilizează tehnologie cu deflectoare și multe alte lucruri ce efectiv mențin și controlează mediul în timpul alocat.

Constat cu amărăciune cum cele două ONG-uri trâmbițează acest succes, și anume interzicerea tratamentului cu neonicotinoide în România. Bucuria acestora este oarecum suspectă și este afișată public.

Prin acțiunile lor, aceste două ONG-uri aruncă o umbră asupra activității lor și ridică semne de întrebare. O veche zicală spune: „Qui prodest est felcit”, adică cine a comis crima, aceluia îi folosește. Pentru că acțiunile sunt ante-factum față de acțiunile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Ceea ce așază extrem de multe umbre asupra acestora. Multe suspiciuni se ridică în mod firesc dacă analizăm cronologia și modul de lucru.

Apicultorii din România au relaționat foarte bine cu fermierii la nivel național. Fie și numai dacă ne uităm la progresul numărului de apicultori și al familiilor de albine raportate la MADR. Fermierii au relații extrem de bune cu apicultorii, colaborează și cooperează, iar asta se vede prin cifrele din tabelul de mai jos.

Suntem de acord cu controlul și limitarea produselor în cauză, dar întreb cu mult bun simț: Securitatea Alimentară a României unde este? MADR unde a fost și unde este?

În 2009, când a fost dată această decizie a Comisiei Europene, atunci trebuia contestată de către România, cu dovezi extrem de clare, cum că acest dăunător Tanymecus pentru floarea-soarelui și viermele sârmă pentru porumb, sunt specifici României și Bulgariei.

Încă o dovadă a lipsei de profesionalism, competențe și dedicație pentru resursele alimentare ale României, propagată de autoritățile competente de la noi din țară. România și Bulgaria trebuiau în mod clar exceptate. Sunt singurele țări care au probleme cu acești dăunători.

Efectele vor fi devastatoare pentru agricultura României, așa de greu încercată și aflată într-un val de falimente. Și enumăr câteva dintre ele înainte de a trage concluzii dure:

• Producția de semințe de floarea-soarelui și porumb se va diminua extrem de mult. Extrem de mult înseamnă că nu va supraviețui pe termen mediu;

• Fermierii vor fi împinși în faliment și într-o piață neagră cu produse contrafăcute din țări non-UE, față de până acum, când aveam zona de timp reglementată și sistem de raportare și control bine definite;

• România va ajunge dependentă de import de ulei din țări non-UE și putem nominaliza fără de tăgadă Ucraina. Identic și la porumb. Efectiv suntem reduși la tăcere, conduși spre disoluția agriculturii și a fermelor;

• Procesarea de oleaginoase va fi efectiv distrusă la nivel local prin lipsa semințelor de floarea-soarelui. Procesatorii din România nu vor avea ce să proceseze, iar din Ucraina nu poți importa semințe. Statul ucrainean își protejează materia primă prin nerambursarea TVA la export la care se adaugă o taxă de export de 10%;

• România suplinește UE27 cu semințe de floarea-soarelui. De unde se va aproviziona Uniunea Europeană cu materie primă? Ținem minte că 28% din total producție se întâmplă în România. Exportatorii/comercianții nu vor avea ce să ofere;

• Securitatea alimentară va deveni instrument de presiune asupra României. Și nu este o glumă, este realitate. În urma procesării rezultă nu doar ulei, ci și șroturile, atât de dorite în zootehnie, zațurile și glicerinele, utilizate în industria cosmetică;

• Locurile de muncă din procesare vor fi pierdute, precum și cele din industriile conexe.

Concluzii:

• Este un atac premeditat la adresa securității alimentare naționale;

• Se dorește crearea dependenței României și la acest capitol;

• Se dorește ca agricultura românească să meargă spre o disoluție clară;

• Industria românească de procesare merge spre aceeași directivă și asta o spunem de mult;

• Ca și în cazul cărnii de porc, vom devein dependenți și șantajabili;

• ONG-urile responsabile de acest lucru sunt activate cu siguranță, au obiective bine trasate, desemnate și finanțate. Ceea ce nu face altceva decât să minimizeze ONG-urile ca funcție în multe domenii;

• Înțeleg că dorim ecologie, dar nu numai la Cluj. Se cultivă floarea-soarelui la Cluj? Și dacă da, în ce pondere față de restul teritoriului național?

• Sau se merge pe sintagma că Europa se termină la arcul carpatic? Și ceea ce este peste numai aparține de Europa. Este din păcate un curent propagat de multă vreme.

Articol de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La început de nou an calendaristic, fermierii din România și Republica Moldova au avut parte de o zi de învățare, prilejuită de seria evenimentelor Corteva Learning Day, o caravană care a trecut prin toate regiunile agricole ale ambelor țări. În cadrul a peste 30 de evenimente, mai bine de 10.000 de fermieri au asistat la o adevărată lecție de agricultură susținută de specialiștii companiei Corteva Agriscience, în contextul provocărilor actuale. Totodată, inovațiile Corteva, cele mai noi tehnologii și soluții din portofoliu, precum și produsele biologice pentru 2025 au fost prezentate fermierilor.

Prin această serie de evenimente, Corteva și-a propus să le prezinte fermierilor români și moldoveni cel mai recent portofoliu de semințe Pioneer^®, eficacitatea noilor produse pentru protecția plantelor și opțiuni sustenabile și productive pentru viitor, prin soluții biologice.

„Evenimentele Corteva Learning Day sunt mai mult decât o oportunitate de a ne prezenta portofoliul; ele reprezintă o parte esențială a angajamentului nostru de a consolida parteneriatul cu fermierii din România și Republica Moldova. Într-un peisaj agricol în continuă schimbare, fermierii se confruntă cu provocări complexe, de la variabilitatea climatică și presiunea dăunătorilor până la cerințele pieței aflate în evoluție. De aceea, ne concentrăm nu doar pe inovație, ci și pe adaptarea soluțiilor noastre la nevoile lor specifice. Prin expertiza noastră și dialog direct, oferim fermierilor cunoștințele și instrumentele necesare pentru a-și îmbunătăți productivitatea, a-și crește reziliența și a-și dezvolta afacerile în mod sustenabil. Lucrând împreună, putem impulsiona inovația și contribui la modelarea viitorului agriculturii locale”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova.

Programele de cercetare și dezvoltare ale Corteva pun un accent puternic pe inovație, aducând cele mai noi tehnologii pentru porumb, floarea-soarelui și rapiță fermierilor.

În acest an, compania a dezvoltat cea mai recentă generație de hibrizi de floarea-soarelui Pioneer^®, precum P64LE280, creat pentru a combate mana florii-soarelui - o boală persistentă care amenință culturile de floarea-soarelui din întreaga Europă. Pentru hibrizii de porumb, Corteva a introdus Pioneer^® P9944 și P9975, cele mai noi adiții la portofoliul Optimum^® AQUAmax^®, proiectate pentru a maximiza potențialul de producție și a conserva apa - un avantaj crucial, deoarece România și Republica Moldova s-au confruntat cu condiții de secetă din ce în ce mai severe în ultimii trei ani.

În cadrul evenimentelor, Corteva a prezentat și cele mai noi produse biologice fermierilor locali. În România, Sosdia™ Stress Max, un produs pentru reducerea stresului abiotic, ajută culturile precum porumbul să își mențină activitatea fiziologică și potențialul de producție în condiții de secetă și alți factori de stres. De asemenea, în Republica Moldova, fermierii pot alege îngrășăminte foliare precum Kinsidro™ Nutri, care acționează ca biostimulator pentru a susține creșterea rapidă a plantelor și a elimina blocajele nutriționale în culturi precum grâul, rapița și porumbul, sau Cellerate MoZn, care ajută la îmbunătățirea absorbției azotului și accelerează creșterea în primele stadii vegetative ale culturilor.

La evenimentele Corteva Learning Day, fermierii au aflat detalii despre Inatreq™ Active, o moleculă fungicidă revoluționară dezvoltată de Corteva Agriscience pentru a combate provocarea persistentă a septoriozei la culturile de cereale. Fungicidul Queen^®, formulat cu Inatreq™ Active, oferă un control curativ și protector superior împotriva tuturor tulpinilor de septorioză, asigurând la culturile de grâu potențialul maxim de producție.

Jesper Mayland Olsen, COO JD Agro Cocora: „Anul trecut a fost unul bun, dar foarte secetos. Și totuși, putem spune că am obținut rezultate bune. Avem 6.000 de hectare cultivate cu cereale dintr-un total de 12.000 de hectare pe fermă, însă creștem ușor suprafața pentru a reduce riscul cauzat de secetă. Ne dorim culturi sănătoase și ne propunem să menținem plantele cât mai verzi pentru o perioadă mai lungă, deoarece o perioadă de vegetație extinsă crește producția, iar noi alegem cu atenție soluțiile pentru fermă. Înainte de lansare, am realizat teste și am aplicat fungicidul Queen^®, formulat cu Inatreq™ Active, pe o suprafață mică de culturi de cereale și am observat că a avut un efect bun, cu producții la fel de mari sau poate chiar mai bune decât pe restul terenului. Am constatat că și-a atins obiectivul, respectiv îmbunătățirea perioadei de vegetație. Pentru sezonul următor, cu siguranță îl vom lua în considerare pentru ferma noastră, deoarece inovația este un punct de interes pentru noi în managementul fermei și în obținerea unor culturi sănătoase”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Atunci când ne planificăm mesele, mulți dintre noi avem o diversitate de opțiuni. Datorită comerțului, ne bucurăm de acces la produse proaspete pe tot parcursul anului, indiferent de locul în care trăim. În timp ce majoritatea oamenilor din țările cu economii avansate nu își fac griji cu privire la accesul la hrană, mulți din alte regiuni nu sunt la fel de norocoși. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 733 de milioane de oameni suferă de foame severă.

În urma perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atenția s-a îndreptat către importanța producției locale și controlul alimentelor în Europa Centrală și de Est. Fermierii joacă un rol esențial în menținerea aprovizionării globale cu alimente, asigurând că alimente proaspete și nutritive ajung pe piețele locale și internaționale.

Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, subliniază problema critică a securității alimentare globale și rolul esențial al fermierilor în susținerea sistemelor noastre alimentare. În drumul lor către cultivarea alimentelor sănătoase și gustoase de care depindem cu toții, fermierii trebuie să facă față provocărilor economice, de reglementare, agricole și comerciale. Cea mai bună cale de a depăși aceste provocări este prin soluții inovatoare, bazate pe știință, care oferă o nouă perspectivă asupra a ceea ce este posibil în agricultură. Produsele biologice ajută la crearea acestui drum, sporind performanța, făcând culturile mai rezistente și protejându-le potențialul, contribuind în același timp la sustenabilitatea economică și de mediu.

Majoritatea produselor biologice au în compoziție materii de origine naturală. Unele sunt organisme vii, cum ar fi bacteriile benefice. Altele, cum sunt enzimele, sunt derivate din materiale naturale. Multe produse biologice susțin procesele pe care plantele le realizează în mod natural. Ele pot ajuta la îmbunătățirea performanței, la construirea rezilienței în fața stresului abiotic (precum condițiile meteorologice nefavorabile) și, în unele cazuri, protejează potențialul unei plante împotriva dăunătorilor.

Produsele biologice, în general, nu persistă în mediul înconjurător și au de obicei reziduuri minime sau inexistente. Ele pot fi folosite singure, dar cercetările și experiențele din teren arată că sunt deosebit de eficiente atunci când sunt combinate cu produsele convenționale de protecție a culturilor.

Astăzi, știința produselor biologice este mult mai avansată decât în urmă cu 30 de ani, când aceste produse naturale au început să câștige teren pe piață. Datorită progreselor științifice recente în domenii precum știința deciziilor, bioinformatica, genomica și biologia moleculară, avem o înțelegere mai profundă a modului de acțiune al acestor produse, cum să le maximizăm performanțele și să le prezicem eficiența. Compania globală de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience și-a consolidat poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice prin achiziția Symborg și Stoller. Aceste achiziții reflectă angajamentul Corteva de a oferi fermierilor noi instrumente pentru practicile agricole durabile și integrate. Corteva a adus deja inovații fermierilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv un produs optimizator de eficiență a nutrienților, care captează azotul din aer și îl transformă în amoniu, cunoscut sub numele de BlueN™ sau UtrishaN™. Ingredientul activ din acest produs, M. symbioticum SB23, este extrem de eficient în furnizarea de azot culturilor care, în mod obișnuit, consumă cantități mari de azot pentru a-și produce recoltele. Fermierii pot folosi acest produs pentru a crește eficiența utilizării azotului, luând în considerare diferitele surse de azot ca nutrient pentru plante.

Produsele biologice reprezintă o frontieră nouă în agricultură și necesită o nouă modalitate de gândire. Combinând produsele biologice cu cele convenționale de protecție a culturilor, fermierii au la dispoziție mai multe pârghii pentru a-și crește productivitatea, a se diferenția pe piață și a asigura hrana pentru o populație globală în creștere.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, inclusiv creșterea temperaturilor, precipitațiile imprevizibile și evenimentele meteorologice extreme, precum seceta și valurile de căldură. Fermierii trebuie să integreze practici sustenabile de gestionare a apei în sistemele lor agricole pentru a aborda aceste probleme, asigurând astfel atât productivitatea, cât și protecția mediului.

Resursele de apă joacă un rol esențial în asigurarea unei productivități ridicate a culturilor, mai ales în contextul creșterii variabilității climatice. Fermierii pot integra strategii sustenabile care se concentrează pe gestionarea eficientă a apei și alegerea soluțiilor potrivite pentru a-și optimiza producția.

Una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a utilizării terenurilor sunt irigațiile. Acestea ajută la atenuarea stresului hidric la plante în fazele cele mai importante din procesul de dezvoltare a culturilor, asigurând productivitatea și profitabilitate în ferme.

Studii recente din 2024^1,2 evidențiază nivelurile variate de utilizare a irigațiilor în Europa, influențate de factori de mediu, socio-economici și de disponibilitatea apei. În regiunile mediteraneene, irigațiile sunt indispensabile, reprezentând 60-80% din totalul retragerilor de apă. În contrast, Europa Centrală și de Nord se bazează pe irigații doar ca supliment la precipitații, folosind mai puțin de 1% din totalul extracțiilor de apă.

În România, peste 1,6 milioane de hectare de teren agricol au fost pregătite pentru irigații în 2024, cu peste un milion de hectare contractate pentru irigații până la 10 iunie, conform datelor furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De exemplu, pentru ca fermierii din țara noastră să atingă potențialul agricol al culturilor lor, managementul integrat al apei și sprijinul în investițiile în sisteme de irigații sunt esențiale.

Flexibilitate și potențial ridicat de producție

În 2024, în funcție de nivelurile de irigare, fermierii de la noi din țară care au folosit hibrizi de porumb Pioneer^® de la Corteva Agriscience au observat diferențe semnificative în producție.

În sudul României, pe terenuri neirigate, fermierii au recoltat o medie de două tone pe hectar. Cu toate acestea, comparativ cu această producție medie, în zonele cu irigații intermediare (cel puțin 200 litri pe metru pătrat), producțiile au variat între opt și zece tone pe hectar. În regiunile care beneficiază de un sistem optim de irigații (500 litri pe metru pătrat), producțiile au ajuns la o medie impresionantă de 15 tone pe hectar. Aceste rezultate subliniază importanța irigațiilor în maximizarea productivității culturilor, în special în regiunile secetoase.

Printre opțiunile din portofoliul de semințe al Corteva, hibrizii Pioneer^® precum P0900 și Optimum^® AQUAmax^® P0710 se remarcă prin rezistența la secetă, oferind o productivitate fiabilă în condiții de uscăciune, cu trăsături agronomice superioare, cum ar fi sistem radicular foarte bine dezvoltat, inserție medie, caracteristici de tip „stay-green” și rezistență puternică la cădere. Cu toate acestea, acești hibrizi au potențialul pentru producții și mai mari atunci când sunt susținuți de irigații.

Pentru fermierii care au acces la sisteme de irigații ce furnizează mai mult de 400 litri pe metru pătrat, hibrizi precum P0937 și Optimum^® AQUAmax^® P1441 oferă un potențial excepțional de producție, demonstrându-și adaptabilitatea la medii bogate în apă și rezistența împotriva principalilor dăunători ai culturilor de porumb.

Daniel Chesaru, fermier din Sărulești - județul Călărași: „Cu hibridul Pioneer^® Optimum^® AQUAmax^® P0710 am obținut un randament impresionant de 16.320 kg/ha pe 50 de hectare, cu 480 de litri de apă pe metrul pătrat. Rezultatele au fost excelente, motiv pentru care, în 2024, am semănat acest hibrid pe 200 de hectare. Am ales și hibridul P0937 pentru irigații, deoarece ambii hibrizi s-au dovedit a fi excepționali în condiții variabile de vreme, iar per total în ferma mea am o suprafață de 550 hectare pe care am ales hibrizii Pioneer^® anul acesta”.

Indiferent dacă este vorba de zone predispuse la secetă sau terenuri irigate, hibrizii Pioneer^® oferă flexibilitatea și potențialul ridicat de producție necesare pentru a asigura o agricultură sustenabilă și productivă. Prin combinarea strategiilor adecvate de irigare cu selecția optimă a hibrizilor, fermierii își pot îmbunătăți atât randamentele culturilor, cât și reziliența la schimbările climatice.

Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience RO & MD

CITEȘTE ȘI: Soluții inovatoare pentru provocările actuale. Emil Turdean: „Cercetarea și genetica lucrează în beneficiul fermierilor”

Adaptarea la provocările momentului, prin lucrări minime și hibrizi performanți

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” anunță cel mai important eveniment al toamnei, expoziția realizărilor CDI 2024, care se va desfășura în București la sediul ASAS, în perioada 9 – 12 octombrie. Se vor prezenta rezultatele cercetării științifice în agricultură și, totodată, peste 45 de stațiuni de cercetare, dezvoltare, inovare ale Academiei, dar și producători tradiționali, își vor expune produsele.

În aceeași perioadă, ASAS va găzdui un eveniment internațional de mare prestigiu, cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene de Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a Comitetului Director și a Simpozionului Științific asociat acestora.

În paralel cu aceste evenimente va avea loc, tot la ASAS, tradiționalul eveniment Bucharest Food Summit, ajuns la ediția cu numărul șapte, unde se vor dezbate teme complexe precum promovarea și susținerea produselor românești în retail și HoReCa, soluții de finanțare și redresare în contextul crizelor multiple, soluții de dezvoltare sustenabilă, construirea unui brand de țară și mărirea capacității de export cu valoare adăugată.

La Bucharest Food Summit și-au anunțat prezența unii dintre cei mai cunoscuți fermieri, antreprenori, producători, procesatori, cei mai importanți decidenți, specialiști și reprezentanți din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, din industria tehnologiei, din domeniul finanțării, mediul academic, precum și reprezentanți de vârf ai autorităților centrale și locale.

CITEȘTE și:  Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Corteva Agriscience anunță că modernizează unitatea de producție de semințe din România, de la Afumați – Ilfov. Odată finalizată, investiția de până la 800.000 de dolari va contribui la îmbunătățirea calității și eficienței producției de porumb Pioneer^®.

De la începutul lunii august, în unitatea Corteva de la Afumați, linia de condiționare a fost dotată cu cel mai avansat sorter optic din gama sa, acesta fiind capabil să detecteze și să elimine chiar și cele mai mici imperfecțiuni ale semințelor, cu o rezoluție optică de 0,06 mm. Integrarea acestui sortator optic în linia de condiționare ajută la asigurarea unui proces de procesare a semințelor mai rapid și mai precis, cu noi criterii de performanță bazate pe dimensiune și controlul defectelor. În plus, sistemul avansat de software permite controlul și reprogramarea de la distanță, oferind o flexibilitate mai mare în gestionarea procesului de producție. Acest nivel de precizie depășește capacitățile ochiului uman, asigurând cele mai înalte standarde de calitate pentru semințele destinate fermierilor din România și din alte 21 de țări din Europa și Asia.

„Capacitatea îmbunătățită a stației de procesare de semințe din Afumați ne va permite să satisfacem cererea tot mai mare pe plan intern și internațional pentru semințele de înaltă calitate marca Pioneer^®”. Ne angajăm să îmbunătățim în mod constant dotările puse la dispoziție echipei și operațiunilor noastre pentru a oferi fermierilor soluții agricole de cea mai înaltă calitate”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader, România și Republica Moldova.

Noul echipament va adăuga valoare procesului de producție, așa încât Corteva să livreze semințe de o puritate superioară, esențiale pentru culturi sănătoase și productive. Acest lucru reprezintă un alt pas în misiunea Corteva de a oferi fermierilor soluții inovatoare și durabile, adaptate provocărilor actuale și viitoare din agricultură.

Inaugurată în 2002, unitatea de producție din Afumați este un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Corteva continuă să investească în tehnologii avansate în România pentru a răspunde cerințelor în creștere ale fermierilor. Cu o investiție de peste 84 de milioane de dolari în cei 22 de ani de funcționare, unitatea este echipată cu echipamente de ultimă generație, inclusiv sortere optice, mașini de tratare de înaltă performanță și o capacitate avansată de producție pentru semințele de floarea-soarelui, soia și rapiță. Sprijinită de o echipă dinamică de aproximativ 300 de angajați permanenți și sezonieri la nivel național, stația asigură un ciclu de producție fluid pentru hibrizii Pioneer^®.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce populația globală continuă să crească, importanța agriculturii durabile în asigurarea securității alimentare nu poate fi subestimată, iar una dintre provocările cu care se confruntă industria este implicarea generațiilor viitoare în agricultură. Viitorul agriculturii, și implicit al securității alimentare globale, depinde de percepția asupra agriculturii ca o opțiune de carieră atractivă pentru tinerii de astăzi.

În mod tradițional, agricultura era văzută ca o industrie ce necesită un volum de muncă intens¹, adesea rezervată celor care provin din mediul rural sau au un istoric în familie. În pragul unei revoluții digitale, această percepție se schimbă rapid, iar inovațiile și tehnologia transformă agricultura, făcând-o mai eficientă și mai atractivă pentru tineri, inclusiv pentru cei care poate nu ar fi considerat o carieră în acest sector. 

Studii recente arată că instrumentele digitale joacă un rol crucial în depășirea barierelor care anterior descurajau mulți studenți să urmeze o carieră în agricultură^1,2. Tehnologii precum analiza datelor, inteligența artificială (AI) și software-ul avansat de management agricol au transformat agricultura într-o industrie bazată pe date³. Pentru studenții pasionați de tehnologie, inginerie și știința datelor, aceste instrumente oferă o oportunitate de a-și folosi abilitățile constructiv, contribuind la sustenabilitatea globală și inovația în agricultură. 

Conform politicilor Comisiei Europene⁴, digitalizarea sectorului agricol european are potențialul de a revoluționa industria, sporind eficiența, sustenabilitatea și competitivitatea, deoarece tehnologiile de vârf pot oferi un sprijin inestimabil pentru afacerile agricole. Această transformare este esențială pentru viitor, deoarece tehnologiile de ultimă generație oferă un sprijin inestimabil afacerilor din agricultură. Cu toate acestea, pentru a face digitalizarea incluzivă și accesibilă, este esențial ca factorii de decizie politică, liderii din industrie și furnizorii de tehnologie să colaboreze strâns pentru a promova beneficiile agriculturii digitale și pentru a echipa noua generație de fermieri cu pregătirea, resursele și stimulentele necesare pentru a îmbrățișa aceste tehnologii. 

Motivarea noii generații de lideri agricoli

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, este dedicată îmbunătățirii vieții celor care produc și a celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare. Angajamentul companiei modelează viitorul agriculturii prin integrarea tehnologiilor avansate în agricultură și motivarea noii generații de lideri agricoli. De pildă, în România, prin platforme precum Granular™ Link, o aplicație mobilă cuprinzătoare care integrează perfect expertiza agricolă cu tehnologia avansată, se oferă un instrument prin care fermierii au acces la informații digitale și cunoștințe, dând recomandări inteligente pentru culturi, alerte privind starea culturilor și avertismente despre boli. 

Noile generații de fermieri din prezent experimentează o transformare majoră în agricultură prin adoptarea instrumentelor digitale care simplifică operațiunile lor. Tehnologii precum cartografierea aplicațiilor cu rată variabilă au devenit esențiale, permițând utilizarea eficientă a semințelor și a îngrășămintelor, ceea ce reduce risipa și crește producțiile. Din acest motiv, soluții precum Granular™ Link se remarcă prin oferirea de monitorizare detaliată a culturilor prin imagini satelitare de înaltă rezoluție. Această abordare bazată pe date nu doar că împuternicește fermierii să ia decizii informate, dar și îmbunătățește productivitatea culturilor, cultivând un sentiment de încredere în gestionarea fermelor. 

Cosmin Iancu, în vârstă de 26 de ani, fermier și manager Picmar Prod - județul Ilfov:  „Ca tânăr fermier dintr-o nouă generație care a crescut cu dispozitive și tehnologii, văd soluțiile digitale ca pe instrumente esențiale pentru agricultura de astăzi. Ele îmi permit să monitorizez cu precizie fiecare aspect din cadrul fermei mele, de la sănătatea culturilor până la condițiile solului, totul în timp real, și mă simt împuternicit să iau decizii bazate pe date care îmbunătățesc eficiența practicilor agricole, fără a afecta mediul. Spre deosebire de metodele tradiționale, agricultura digitală mi-a oferit în ultimii ani un nivel de control, precizie și informații care pur și simplu nu erau posibile înainte. Căutam tehnologii de ultimă generație și, de exemplu, Granular™ Link a fost o schimbare majoră în simplificarea operațiunilor și maximizarea producțiilor. Am instalat aplicația și am fost impresionat deoarece am avut oportunitatea de a crea hărți pentru însămânțarea și fertilizarea variabilă a culturilor noastre de porumb, și floarea-soarelui, datorită funcțiilor avansate pe care le-am accesat în contul meu de fermier.”

Dincolo de managementul fermei, tinerii pot avea acces la instrumente mai largi de gestionare a sustenabilității, iar Corteva susține tehnicile de agricultură de precizie care îi ajută să îmbunătățească sănătatea solului și să optimizeze gestionarea apei, conservând în final apa și îmbunătățind calitatea acesteia, în special în regiunile care se confruntă cu deficit de apă. Spre exemplu, harta Agro Meteo oferă date în timp real despre precipitații și condițiile solului prin intermediul stațiilor meteo, împuternicind fermierii să ia decizii precise și specifice locației. 

Prin furnizarea de date și informații în timp real, Corteva ajută la transformarea agriculturii într-o opțiune accesibilă și atractivă pentru tineri. Valorificarea instrumentelor și resurselor de ultimă generație nu doar că îmbunătățește managementul fermei, dar aceste soluții reprezintă și instrumente care le permit tinerilor să vadă agricultura ca un domeniu în care își pot demonstra abilitățile, pot face o diferență și pot construi un viitor sustenabil.

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Căldura prea mare, lipsa apei din sol, arșița sunt aspecte cu care se confruntă în ultima vreme foarte mulți fermieri. Am stat de vorbă despre acestea cu un important specialist, cu o bogată experiență de cercetare, făcută chiar în propria fermă, pe propria cheltuială. Este vorba despre dr. ing. Dumitru Manole, care are câteva sugestii extrem de utile celor care suferă de pe urma fenomenelor menționate. 

Ceea ce simțim în această perioadă, cu temperaturi mult peste ce considerăm că este normal, ce se întind pe perioade foarte lungi, credem că ar determina și pe cei care încă se declară sceptici în privința fenomenului de încălzire climatică să se îndoiască de convingerile lor. Fără a minimaliza efectele acestui fenomen asupra sănătății oamenilor, mai ales a celor defavorizați, care nu-și pot permite prea multe măsuri de protecție, sau asupra ecosistemelor care se pot modifica major, dacă nu chiar distruge, trebuie să atragem atenția că printre cei mai afectați vor fi fermierii, iar pe cale de consecință, întreaga omenire, pusă în fața unei crize alimentare fără precedent. 

Unul dintre cei care au atras atenția asupra acestui fenomen este Dumitru Manole, care o face de mult, „schimbările climatice le-am clamat încă din anul 2007”, și care tot de mult caută soluții pentru contracararea efectelor acestui fenomen. A realizat în ferma sa, din localitatea dobrogeană Amzacea (jud. Constanța), diferite experimente legate de perioada de însămânțare și tipul de soiuri sau hibrizi care ar fi mai bine să fie folosiți pentru a avea rezultate cât mai bune în noile condiții climatice.

Am poposit în ferma domniei sale într-una dintre acele zile caniculare și am discutat în primul rând despre cultura de floarea-soarelui și despre cea de porumb, dar și despre o cultură ce ar putea înlocui cu mai multă eficiență cultura de porumb. 

Căldura ne prinde descoperiți

Deși nu consideră că munca înaintașilor, care au stabilit perioade optime de însămânțare și recoltare, ar trebui disprețuită, crede că este momentul să adaptăm aceste perioade la noile condiții climatice. „Aici avem un lan de floarea-soarelui care a fost semănat așa cum spuneau înaintașii, adică undeva la 10-15 aprilie. Înaintașii spuneau de perioade optime, și e foarte bine ce făceau atunci, și că au determinat pentru zona de sud-est a României ca perioade optime de semănat la floarea-soarelui 5-10 aprilie. Dar din cauza schimbărilor climatice, observați că acest lan de floarea-soarelui — uite albina, ajutoarea noastră — este la polenizare, vedeți că în centrul capitulului nu vom avea fructificare. Și dimensiunea capitulului este mai mică față de ceea ce s-a văzut la floarea-soarelui semănată în 5 martie, acolo fenofaza era de umplere a boabelor. Aici ne găsim la polenizare. Deci boabele încă nu sunt formate și vor rămâne pe centrul capitulului nefructificate din cauza nu a fermierului, ci a condițiilor drastice ale climei”.  Așadar, fermierul a făcut tot ce a trebuit să facă, „ca la carte”, dar... 

Seceta este drastică

Iată cum descrie dr. ing. Dumitru Manole condițiile drastice despre care vorbea: „Până la această dată, la punctul de la Amzacea — unde avem singura stație meteo racordată la sistemul național, la ora asta, dea Domnul să se monteze și alte stații în alte areale geografice — avem 270 mm de precipitații, până astăzi, 10 iulie, de la 1 ianuarie. Am avut în ianuarie 29 mm, în februarie 2,9 mm,  am avut o șansă în martie și aprilie: 60 mm în martie și 118 mm în aprilie. Dar a urmat luna mai, 31 mm, și trebuie să vă spun că din 14 iunie, când am înregistrat 6,5 mm, n-a mai plouat deloc”. Apoi face precizarea că aceste valori sunt doar pentru o parte din Dobrogea, în alte zone fiind și mai rău: „Zona costieră a Dobrogei a beneficiat de acest regim de precipitații, în aprilie-mai, pentru că, de fapt, centrul și nordul Dobrogei n-au avut acest regim de precipitații, de aceea nivelurile de producție la cultura grâului, orzului, a mazării au fost mai mici decât în zona costieră care pleacă de la Agigea, Negru Vodă și se întoarce pe la Mangalia, Costinești, Tuzla și iar la Agigea. În ceea ce privește floarea-soarelui, e aceeași mare problemă”. 

Dumitru Manole a ținut să tragă un semnal de alarmă legat de producția acestui an de floarea-soarelui, mai ales că Dobrogea deține un procent important din suprafața cultivată la nivelul întregii țări. „Vreau să vă spun că numai în județul Constanța, conform datelor Direcției județene agricole, în 2024 sunt semănate 115.300 de hectare. Dacă punem și Tulcea cu 55.000-58.000, vă dați seama că e un centru de greutate pentru cele 1,2 milioane de hectare câte se cultivă în România. După alte surse, că APIA nu ne dă aceste informații, sunt 1,3 milioane ha. Eu am spus 1,2 milioane. Dacă punem Bărăganul, Călărașiul, Teleormanul, mergem până la Mehedinți în partea de sud-vest, unde au mai căzut ceva precipitații, floarea-soarelui în multe locuri se va calamita. Nu vreau să alarmez, cine vrea să mă contrazică să o facă. În multe zone se va calamita, iar în alte zone vom avea niveluri de producție foarte reduse.” 

Să semănăm mai devreme

După ce am descris condițiile aspre în care sunt nevoiți fermierii să lucreze, chiar respectând toate recomandările tehnice, să încercăm să înțelegem ce soluții propune dr. ing. Dumitru Manole. Soluții pe care le-a experimentat în propria fermă. El susține că, în primul rând, ar trebui semănat mai devreme. „Bunăoară, anul ăsta am semănat floarea-soarelui în februarie, pe 29. Știți ce temperatură aveam în sol? 8, 9°C! Și atunci de ce să așteptăm 5-10 aprilie? Să dăm posibilitate plantei să se dezvolte, are umiditate.” Ba, mai mult, susține că floarea-soarelui semănată în perioada „optimă” a avut probleme cu răsărirea. „Vreau să vă spun că această cultură a răsărit foarte târziu, că în stratul de 5-6 cm nu era umiditatea necesară procesului de germinare și răsărire. Și pentru acest motiv ne aflăm în această fenofază de dezvoltare.” 

Nu are probleme cu înghețul

Evident că dacă îți propune cineva să semeni așa de devreme, îți pui întrebarea ce te faci cu înghețurile timpurii? Dumitru Manole spune că nu sunt probleme, chiar dacă ele există. „Nu am avut probleme, au fost și temperaturi cu minus, chiar anul acesta, pentru că au fost nopți de minu 4°C, minus 5°C, exact în ultima decadă a lui martie. A prins floarea-soarelui în fenofaza de 2-4 frunze. Și a rezistat. De fapt, de unde pleacă ceea ce am schimbat eu? Samulastra de floarea-soarelui, nu acum când nu mai avem ierni, când erau iernile... rămânea pe ogor.”

Timpuriu versus tardiv

Același lucru îl propune dr. ing. Dumitru Manole și pentru cultura de porumb. „Eu am folosit monitorizarea temperaturii și am schimbat perioada de semănat și la porumb. Și ați văzut un hibrid extratimpuriu, știuletele este aici, care a fost semănat în martie, și același hibrid semănat cum se spunea în respectatele tratate de fitotehnie, în perioada 5-10 aprilie. Ați sesizat că nu avem «legătură», cum spunem noi, cei care ne ocupăm cu agricultura, adică n-a fructificat. N-a fructificat înseamnă că nu s-a produs fecundarea și știuletele nu are boabe pe el. De ce? La porumb avem fenomenul de protandrie, temperaturile au fost foarte ridicate și nu s-a produs polenizarea.” 

A creat în propria fermă un spațiu experimental în care a semănat diferite categorii de hibrizi în perioade diferite, în epoca optimă, conform manualului, și în epoca pe care o consideră optimă pentru noile condiții climatice. Susține că ar trebui să se renunțe la anumiți hibrizi în favoarea altora: „Părăsind complet hibrizii semitardivi, tardivi, nu mergem decât pe hibrizi timpurii și extratimpurii și la floare, și la porumb. Hibrizi din alte grupe FAO, grupa 300, 350, 400 – „veniți că face știuletele cu peste o mie de boabe” – nu au legat, adică nu avem știulete pe niciun hibrid semitardiv, tardiv”.

Sorg versus porumb

Dr. ing. Dumitru Manole mai propune un lucru, abordarea și a altor culturi decât cele tradiționale. Sugerează că sorgul ar fi o alegere foarte bună. „Trebuie neapărat, din cauza schimbărilor climatice, să schimbăm structura de culturi în zona de sud-est a României și s-o înlocuim cu sorg. La societatea Sport-Agra, anul acesta au fost semănate 50 de hectare cu sorg, cultură comercială, iar aici pășim într-un lot de cercetare-observare cu sorg pentru boabe, patru hibrizi de sorg, o să spuneți că sunt opt etichete… Nu. Și la sorg am schimbat perioadele de semănat. Sorgul trebuia semănat în prima decadă a lunii mai, aici este un hibrid care este semănat, așa cum spuneau înaintașii, pe 8 mai, și observați că există diferență față de același hibrid semănat în aprilie.” 

Dar se ridică o întrebare firească, este oare profitabil să cultivi sorg? Că nu te apuci să faci o cultură doar pentru că se pretează mai bine la condițiile meteo, trebuie să o și valorifici. Dumitru Manole spune că ar fi profitabilă în condițiile în care s-ar cultiva pe suprafețe mari, pentru că astfel traderii de cereale ar deveni interesați. „Dacă eu am 50 de hectare de sorg evident că nu am cui să vând. Trebuie să facem partide mari, adică suprafețe mari, tone de orice cultură. Și porumb dacă ai și vinzi doar 10.000 de tone, nu ți-l ia nimeni.” Dar este optimist pentru că susține că a început să crească atât interesul pentru sorg din partea crescătorilor de animale, cât și din partea fermierilor care au avut pierderi anii trecuți la porumb. „Sunt semănate cu sorg anul acesta, din cauza lui 2022, în jur de 18.000-20.000 de hectare” și a adăugat: „am discutat cu o serie de traderi anul acesta, pentru că am discutat și în alți ani, și mi-au spus: domnule Manole, vom prelua sorg.”

Trebuie să spunem că discuția pe care am avut-o cu domnul dr. ing. Dumitru Manole a fost toată legată de culturile din zone neirigate. Probabil că sugestiile pe care le-a făcut, atât despre hibrizi, cât și despre epocile de semănare-recoltare, nu s-ar potrivi celor care irigă. Și, probabil, nici sorgul nu este un substituent valabil într-o regiune irigată sau cu un nivel pluviometric ridicat. Fiecare fermier trebuie să analizeze bine condițiile pe care le are și, în cazul în care resursele de apă sunt deficitare, cu siguranță recomandările din acest articol îi vor fi de folos.

Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2024

Abonamente, AICI!

În materialul de față aduc în atenția fermierilor informații despre „viermele vestic al rădăcinilor de porumb”, un dăunător care poate produce pagube importante la porumb, mai ales în zonele unde se practică monocultura. Se cunosc zone în țară unde porumbul se cultivă în monocultură chiar și de 15 ani. În acele zone, densitatea larvelor în sol este foarte mare, iar plantele pot fi distruse când sunt tinere (8 - 10 frunze).

Pentru a putea gestiona eficient acest dăunător important al porumbului, în rândurile de mai aveți la dispoziție date despre biologia, daunele produse și managementul integrat.

Importanța economică

Diabrotica virgifera virgifera este un dăunător al porumbului cu importanță economică ridicată, fiind considerat specie invazivă în Europa [Mahmoud et al., 2016; Lemic et al., 2016].

Tehnologiile actuale bazate pe monocultură și rotații scurte duc la pierderi importante în producție deoarece populațiile de Diabrotica virgifera virgifera au condiții de dezvoltare favorabile.

Confruntare. Diabrotica versus un păiajen prădător

În România, cele mai mari pierderi au fost raportate la începutul anilor '90. Pierderile produse de viermele vestic al rădăcinilor de porumb sunt foarte mari. Se apreciază că, anual, se pierde peste un miliard de dolari din cauza producțiilor scăzute și a costurilor cu tratamentele [Wessler & Fall, 2010; Deitloff et al., 2016]. Atacul sever al larvelor poate produce pagube cuprinse între 11 - 34% [Estes et al., 2015].

Într-o comunicare personală, Grozea (2020) arată că, Diabrotica virgifera virgifera este prezentă în vestul României, mai ales în județul Timiș. Se constată în prezent că, deși populațiile sunt ridicate, totuși pagubele sunt mai scăzute comparativ cu cele înregistrate în perioada 1997 - 2010. După 2010 populațiile au crescut în vestul țării, dar răspândirea în areale noi este lentă [Antonie et al., 2008; Grozea et al., 2014; Manole et al., 2017].

Cele mai mari pierderi se înregistrează în fermele unde se practică monocultura de porumb timp îndelungat.

Recunoașterea daunelor

La porumb, daune produc atât adulții, cât și larvele, dar mai ales larvele. În afară de porumb, dăunătorul se poate hrăni pe un număr mare de specii de plante (22 de specii) - [Moeser & Hibbard, 2005; Cvrković, 2006; Grozea et al., 2010; Roșca et al., 2011]. La densități mari, larvele sunt mult mai dăunătoare în comparație cu adulții.

Atac la porumbul în 6 frunze. Aceste plante nu se mai dezvoltă, fiind distruse complet de larve

Adulții se hrănesc cu frunze, polen și mătase tânără, proaspătă și chiar cu boabe în faza de lapte. Mătasea poate fi retezată total de către adulți. Adulții pot fi extrem de dăunători la densități mari, mai ales în perioada de dinaintea polenizării. De obicei, ei pot crea probleme în culturile care au fost semănate în afara epocii optime și acolo unde se practică monocultura [Vidal et al., 2005; Roșca et al. 2011; Grozea et al. 2015].

Atacul larvelor este considerat foarte periculos. De regulă, către sfârșitul lunii iunie pot fi observate în culturi plante atacate care au rădăcinile secundare distruse și chiar rădăcina principală în cazurile grave (atac în vetre). Când sunt tinere, larvele se hrănesc cu perișorii radiculari și partea exterioară a rădăcinilor. Pe măsură ce se dezvoltă pătrund în rădăcini pe care le distrug complet. Tulpinile de porumb atacate capătă aspectul gâtului de gâscă (plantele încearcă să se redreseze). Dacă solurile sunt fertile și există umiditate suficientă, plantele de porumb își pot regenera sistemul radicular. În cazurile grave, plantele atacate pot cădea chiar la sfârșitul lunii iunie. Din cauza atacului, rădăcina de porumb nu mai poate asigura plantei nutrienții necesari, nici apa, iar producțiile vor fi mici [Pereira et al., 2015]. Pagubele pot fi mari mai ales în condiții de secetă și în solele îmburuienate [Roșca et al., 2011; Grozea et al., 2015].

Dezvoltarea adulților este influențată de condițiile climatice (temperatură și precipitații). În anii ploioși, populațiile scad simțitor (Grozea et al., 2009].

Larvă de Diabrotica virgifera virgifera în rădăcină de porumb

Biologia dăunătorului

Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) are o singură generație pe an și iernează în stadiul de ou. Cu cât iernile sunt mai blânde, cu atât numărul de ouă care vor supraviețui va fi mai mare. Eclozarea ouălor poate începe pe la mijlocul lunii mai, iar numărul cel mai mare de larve pe rădăcini poate fi observat pe la sfârșitul lunii iunie. Până la începutul lunii august larvele pot fi observate în câmp. În unii ani favorabili s-a observat apariția masivă a larvelor la sfârșitul lunii mai [Sivčev & Tomašev, 2002].

Adulți de Diabrotica virgifera virgifera la împerechere

Larvele eclozate se deplasează prin sol și caută rădăcinile de porumb. Distanța pe care se pot deplasa larvele este de aproximativ 0,5 m. După Toepfer & Kuhlman (2006), perioada de deplasare este critică pentru larve (mai ales dacă nu găsesc rădăcinile de porumb), mortalitatea putând depăși chiar 90%.

Cei mai mulți autori susțin că porumbul este gazdă primară pentru larvele de Diabrotica virgifera virgifera [Clark & Hibbard, 2004; Wilson & Hibbard, 2004; Grozea et al., 2015]. Monocultura de porumb favorizează creșterea populațiilor de Diabrotica. Ajunse la maturitate, larvele se împupează în sol, în apropierea rădăcinilor. Stadiul de pupă durează aproximativ 10 zile (uneori 7 zile). Primii adulți apar undeva către sfârșitul lunii iunie. Apariția masivă a adulților are loc la mijlocul lunii iulie și se poate întinde până la jumătatea lunii august. De la jumătatea lunii august se observă o scădere a populațiilor de adulți. Până în luna octombrie, adulții de Diabrotica pot fi observați în culturi [Bača et al., 1995; Roșca et al., 2011].

Adulți în paniculul nedesfăcut

La aproximativ șapte zile de la apariție, adulții se pot împerechea. Noile ponte vor fi depuse la jumătatea lunii iulie cu un maxim în luna august, exclusiv în culturile de porumb. Numărul de ouă depus de o femelă poate ajunge chiar la 1000. Adâncimea la care sunt depuse ouăle este de 15 - 20 cm [Bača et al., 1995; Schroeder et al., 2005].

Înainte de înflorit, adulții pot fi observați pe frunzele de porumb, iar în perioada înfloritului pe panicul și știuleții de porumb, în zona mătăsii [Vidal et al., 2005]. După ce înfloritul trece, adulții stau ascunși în număr mare la axila frunzelor. În axila frunzelor se adună polenul, pe care insectele îl consumă cu plăcere, în special femelele (asigură o producție mare de ouă). După înflorit, dacă nu mai au ce consuma, femelele pot migra în alte culturi pentru alimentație suplimentară, dar vor reveni pentru ovipoziție în cultura de porumb. De obicei, lanurile de porumb cu înflorire târzie atrag un număr mare de adulți. Astfel de culturi vor fi infestate masiv. Viața adulților se întinde pe o perioadă de 5 - 6 săptămâni [Roșca et al., 2011; Sivčev et al., 2012].

Mătase mărunțită de adulții de Diabrotica virgifera virgifera

Managementul integrat al viermelui vestic al rădăcinilor de porumb

În zonele unde porumbul se cultivă în monocultură, dăunătorul este greu de ținut sub control chiar și cu substanțe chimice. Foarte importante în strategiile de management sunt măsurile profilactice urmate de cele chimice și biologice.

Tratamentele se stabilesc în urma monitorizării populațiilor dăunătorului cu ajutorul capcanelor cu feromoni și lipici. În România, capcanele pentru Diabrotica virgifera virgifera sunt produse la Institutul de Chimie Raluca Rîpan de la Cluj. Acestea se amplasează în câmp în lunile iulie - august. Numărul de capcane se stabilește în funcție de mărimea parcelelor. Zoltan et al. (2001) recomandă amplasarea a 12 capcane/câmp din 20 în 20 metri.

Metode profilactice

Dăunătorul poate fi ținut sub control prin câteva măsuri agrofitotehnice:

• Rotația culturii este o măsură foarte importantă în controlul dăunătorului. Monocultura este cea care favorizează foarte mult creșterea populațiilor de Diabrotica virgifera virgifera. Specialiștii recomandă rotația culturii la patru ani.

• Nu este indicată cultivarea porumbului după soia, deoarece insectele depun ouă în ambele culturi [Gerber et al., 2005; Gray et al., 2009].

• Baufeld (2009), susține că rotația culturilor este esențială în eradicarea sau ținerea sub control a dăunătorilor în Uniunea Europeană.

Radăcină distrusă de larve

Metode chimice

Atunci când porumbul se cultivă în monocultură timp îndelungat sau pragurile economice de dăunare sunt atinse ori depășite se recomandă efectuarea tratamentelor chimice:

• Efectuarea unui tratament la sol la semănat sau la prima prașilă. În cazul tratamentelor la sol (pentru controlul larvelor), insecticidele pot fi aplicate înainte de semănat, la momentul semănatului și după semănat (în vegetație). Formulările granulate s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele lichide [Ostlie & Noetzel, 1987]. Tratamentele aplicate la semănat au fost cele mai eficiente. Pragul economic sugerat în cazul larvelor este cuprins între 8 - 10 larve în stadiul III/rădăcină (în urma evaluării făcute în câmp). Se analizează între 10 și 20 de rădăcini pe suprafețele mai mici de 5 hectare [Hills & Peters, 1971].

• Tratarea semințelor înainte de semănat poate asigura protecție o perioadă de timp, deși s-a constatat că nu întotdeauna eficacitatea este mulțumitoare [Furlan et al., 2009].

• Combaterea adulților cu ajutorul insecticidelor pentru diminuarea populațiilor. Tratamentele efectuate împotriva adulților pot conduce la reducerea populațiilor. Astfel, ovipoziția va fi scăzută, iar daunele din anul următor prevenite. De regulă, sunt necesare două tratamente. În practică nu se fac tratamente împotriva adulților din cauza costurilor. În loturile de producere sămânță pot fi necesare tratamente pentru combaterea adulților. Pragul economic sugerat de unii autori pentru adulți este cuprins între 5 - 10 adulți/plantă [Toepfer & Kuhlmann, 2004]. După Baca et al. (2005), adulții se numără vizual pe câte cinci plante în zece puncte dintr-o parcelă. Tratamentul se execută atunci când mătasea este verde și polenizarea nu a început. Când mătasea se brunifică nu se mai recomandă efectuarea unui tratament. Tratamentul împotriva adulților ar trebui să surprindă femelele înainte de ovipoziție [Hills & Peters, 1971].

• Cele mai bune rezultate se obțin atunci când insecticidele sunt aplicate la sol în momentul semănatului.

În România sunt omologate pentru combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb câteva insecticide pe bază de: Clorantraniliprol + lambda - cihalotrin; Cipermetrin; Deltametrin; lambda - cihalotrin; Acetamiprid + lambda - cihalotrin; Teflutrin (diferite formulări: tratament sămânță, tratament la sol prin încorporare, în brazdă, pe rând în momentul semănatului) - Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024.

Respectați dozele recomandate și momentele optime de efectuare a tratamentelor (funcție de stadiul care se dorește a fi combătut).

Gât de găscă

Metode biologice

Combaterea biologică trebuie să facă parte din managementul integrat al acestui dăunător, atât cât este posibil.

Dăunătorul poate fi controlat cu preparate biologice pe bază de:Steinernema feltiae (nematozi); Bacillus thuringiensis ssp. tenebrionis [Roșca et al., 2011]; Beauveria bassiana și Metarhizium anisopliae (aplicare la sol). Studiile arată că nu sunt atât de eficiente [Rudeen et al., 2013].

Se testează în prezent preparate care creează confuzie în populațiile de Diabrotica virgifera virgifera, împiedicând împerecherea. Astfel, femelele nu vor mai depune ouă, iar populațiile vor fi diminuate.

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!