Au trecut cu chiu cu vai alegerile din 2024, apoi s-a constituit Parlamentul și Guvernul pe principiul la vremuri noi, tot noi. Apoi, demnitarii de seamă din Guvern și ministere, fiecare cu gândul la chiolhanurile și chermezele de Crăciun și Anul Nou, au decis ideile de bază ale noului program de guvernare, aruncate toate la grămadă într-un malaxor numit ședințele coaliției și apoi le-au bifat (aprobat) ca la sălile de bingo, fără logică și fără cap, așa cum s-ar zice pe la țară doar pe bază de ,,noroc porcesc” pentru unii sau alții din cei interesați.

Doar că, din păcate, după perioada de dezmăț fiscal, în care s-a aruncat în dreapta și stânga cu bani (la greu) mai ceva ca la lăutari în zi de nuntă, a venit și perioada de mahmureală în care demnitarii de ieri și azi și-au dat seama, printre aburii incompetenței și nepriceperii bugetare și fiscale, că în urma ,,parangheliilor” organizate au cheltuit și banii pe care nu-i aveau, dar, deh, obrazul subțire cu chef, opulență și prostie se ține. Numai că visteria fiind ,,prăduită”, acum trebuie banii recuperați sau mai corect spus colectați alții, fiindcă ne spune noul ministru al Finanțelor, domnul Barna, că nu prea ies socotelile cu deficitul bugetar. Acum că aceste aspecte le spune cineva care nu ne-a dat pe spate în trecut cu ,,performanțele” sale de ministru, mai ales pe la Agricultură și Mediu și că în ambele sectoare ,,nu se poate de atâta bine” în urma managementului domniei sale, asta este o altă problemă, dar, nu-i așa, poate a treia (a patra nici nu mai contează) oară va fi cu noroc și poate grijile mele sunt nefondate.

Și cum se recuperează găurile apărute la agricultură de către Onor Guvern? Cu ajutorul colindelor de început de an, prima numită ,,ordonanța trenuleț” și care zice ,,ce-ai primit cu porția nimica toată, dar ce-o să plătești în curând totodată o să te îngroape economic de îndată!”.

Păi, în primul rând primul-ministru Ciolacu continuă să își sacrifice oamenii de partid cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună și mă refer aici la actualul ministru al Agriculturii, domnul Barbu, dar și la fostul ministru, domnul Chesnoiu, care prin 2023 au fost principalii inițiatori ai facilităților fiscale în agricultură, aspect meritoriu de altfel și bun pentru acest sector. Au realizat fundamentarea măsurii pentru partid (cu cei care au lucrat în echipă, nu singuri), au convins partidul (care s-a lăudat peste tot cu grija lui părintească), au convins ministerele (inclusiv pe cel de Finanțe), au convins Parlamentul și a început implementarea. Surpriză, după circa șase luni a venit premierul Ciolacu proaspăt uns ,,caimacan de la Înalta Poartă a Cotroceniului”, însoțit de fostul prim-ministru, Ciucă al nostru, iar pe vremea acestui nefericit fiind adoptate măsurile la care fac referire aici, cu cerința noului prim-ministru de ajustare a acestor facilități, fiindcă nu pot fi suportate de buget.

Acum, același prim-ministru Ciolacu a trecut la faza a doua a proiectului și a eliminat toate facilitățile pentru agricultură, ca să nu mai avem discuții pe bucăți, ci discutăm pe de-a-ntregul. Deci, punctul unu al problemei de la agricultură rezolvat, fără facilități fiscale pentru salariați. Cam ce înseamnă acest lucru? Păi, așa estimativ, costurile cu salariile pe hectar și an variază undeva între 50 și 100 de lei, în funcție de salariu și fermă. Poate la domnul Muscă de la Curtici, cu salarii de 3.000 de euro net sau cât mai susține domnia sa, se poate ajunge și la 200 lei/ha/an. Asta, așa, la o socoteală simplă în condițiile în care fermele comerciale mai mari de 100 ha, care plătesc și salarii, reprezintă cam 60% din suprafața agricolă, adică vreo șase milioane de hectare cu o medie de 70-80 lei/ha/an, înseamnă circa 90-102 milioane de euro/an recuperați la buget doar de la cultura mare, adică în patru ani recuperăm banii de la despăgubirile de anul trecut. Dar sumele sunt cu mult mai mari, putând fi estimate la circa 200 de milioane de euro/an, fiindcă la cultura mare se adaugă zootehnia, aia câtă este, se adaugă legumicultura, viticultura, pomicultura, în condițiile în care ultimele trei sectoare necesită forță de muncă foarte multă.

O a doua idee a Guvernului (oare consilierul de stat pentru agricultură, în persoana domnului Botănoiu a avut ceva de spus legat de aceste măsuri?) a fost instaurarea taxei pe stâlp, care după ce au bâlbâit-o puțin, a fost stabilită la 1%, dar mai așteptăm normele de aplicare. Adică, pe înțelesul tuturor, după ce te duci pe la bănci să te împrumuți cu 8-9% pe an ca să faci un grajd pentru animale, să faci o hală pentru procesarea produselor agricole, să faci un siloz sau mai știu eu ce, apoi te apuci să obții cu nervi și chin avizele și autorizațiile legale, după care în fine termini lucrarea și o înscrii la primărie care îți ia 0,3% pe an impozite locale fiindcă te-au ajutat ținându-te pe la cozi și pe drumuri, iar ca să fie bine și pentru Guvern, mai vine și el la aceleași clădiri să mai ia 1%, că, nu-i așa, și pentru ei trebuie să se strângă ceva?! Prin urmare, pentru 100.000 de euro valoare a patrimoniului imobiliar al unei ferme, se va plăti statului pentru ,,merite deosebite” modesta valoare de 1.000 euro/an. Dacă patrimoniul acestor clădiri din agricultură se ridică la 200.000-300.000 de euro medie pe fermă, și vorbim de circa 12.000 de ferme care au peste 500 ha, unde putem presupune că avem și patrimoniu format din clădiri, atunci discutăm de o valoare totală colectată de 24-36 de milioane euro/an, la care vin și taxele colectate din industria alimentară, firmele de depozitare a cerealelor, vinificație și unde sumele se pot duce spre încă vreo 100-130 de milioane de euro, fiindcă aici valoarea patrimoniului imobiliar este mult mai mare.

Uite cum din condei, dacă măsurile vor fi acestea, ne vom trezi că ce a primit agricultura pentru secetă în 2024, adică vreo 400 de milioane de euro, la interval de câteva luni, până la noua recoltă din 2025 va fi recuperat de stat prin taxe și impozite aproape în totalitate. Și, atenție, inclusiv de la cei care au fost ajutați prin despăgubiri. Păi au avut vreo recoltă intermediară de Crăciun acești fermieri și nu știm noi? Dacă au avut nevoie de despăgubiri ca să supraviețuiască economic, de unde să plătească acum? Nu cumva este o contradicție în apreciere?

Ca o primă concluzie, statul, prin noi taxe și impozite, va colecta de la agricultură și industrie alimentară în jur de 300 - 400 de milioane euro/an, la care se va adăuga o a doua măsură, adică o scădere a bugetului alocat MADR pentru 2025, care va fi redus de Guvern prin alocări bugetare mai mici cu circa 5% față de 2024 (se estimează, nefiind bugetul aprobat). Dacă vorbim de cheltuielile bugetare care în 2024 au fost de circa 28 de miliarde de lei, o reducere de 5% prognozată în 2025 înseamnă circa 1,4 miliarde de lei, adică încă vreo 250 de milioane de euro. Nu știm dacă reducerea se va aplica și pentru creditele de angajament (creditele pentru cheltuieli multianuale), unde mai discutăm de circa 36 de miliarde de lei, iar reducerea de 5% s-ar ridica la încă 1,8 miliarde de lei, adică vreo 360 de milioane de euro. Uite așa, bătrânește, ar reuși Guvernul prin colectare de taxe suplimentare și reducerea de resurse bugetare alocate să contribuie la recuperarea dezmățului fiscal și bugetar cu o onorantă sumă de vreo 0,7-1,2 miliarde euro/an (fără sau cu credite de angajament incluse) doar de la agricultură și industrie alimentară. Hai că nu-i rău, că în agricultură sunt puțini fraieri (adică fermieri) ca număr, deci eficiența pe cap de fermier și antreprenor (că sunt incluși și cei din industria alimentară) nu este rea.

În plus, fiindcă este o vorbă din bătrâni, ,,să nu primești cât poți duce”, pe șest și fără multă zarvă s-au adoptat pentru fermieri condiționalități sociale care intră (au intrat, de fapt) în vigoare la 1 ianuarie 2025. Că nu este clar nimănui ce înseamnă asta știm, nefiind o noutate, dar tu, MADR, care trebuie să implementezi această măsură asumată prin PNS de acum trei ani, în perioada asta nu te-ai luminat încă despre ce o fi vorba? Oare, să fie vorba de condițiile de muncă, și mă refer aici la asigurarea de echipamente de protecție, la vestiare, dușuri și băi, locuri de servit masa, programe de formare profesională și alte asemenea aspecte? Eu zic că da, doar că nu eu sunt oficialitatea care trebuie să spună ce și cum, iar în altă ordine de idei foarte multe ferme nici nu știu și nici nu sunt pregătite pentru implementarea acestor măsuri și care nu vor fi ieftine.

Atenție, este corect să fie implementate, dar nu tu să spui mediului privat la sfârșit de ianuarie 2025 ce trebuiau să respecte de la 1 ianuarie 2025. Păi până acum ce-ai făcut? Și de unde să știu dacă ce gândesc eu că ar trebui este și ceea ce doresc autoritățile să se întâmple? Oare vor fi fermieri care nu vor primi subvențiile în integralitate, drept sancțiuni pentru aceste măsuri? Asociațiile fermierilor au făcut numeroase sesizări și solicitări de clarificare a acestor aspecte, dar să credem oare că i-a păsat cuiva? Hai să nu fim chiar așa de creduli și să avem părerea că mulți dintre cei care conduc sectorul agricol chiar sunt preocupați de bunul mers al acestuia.

Așadar, asta este VIZIUNEA GUVERNULUI pentru agricultură în 2025. În rest, numai de bine!

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Pe 13 februarie 2025, la Brașov, s-a desfășurat Agora Vitis 2025, eveniment dedicat viticulturii. Este a doua ediție sub această denumire, Syngenta continuând astfel tradiția de 12 ani a organizării întâlnirilor cu viticultori și specialiști în protecția culturii de viță-de-vie. În prezența a 150 de specialiști în domeniu s-au prezentat portofoliul consacrat Syngenta pentru controlul bolilor și dăunătorilor, ultimele noutăți și viitorul în segmentul produselor biologice, noua gamă de ambalaje Evopac™ și serviciile digitale pentru plantațiile viticole. Au participat specialiști străini în domeniul protecției culturii de viță-de-vie, care au prezentat multe noutăți în domeniul produselor biologice și a viitorului în domeniu.

Agora Vitis 2025, prin „Legături de viță nobilă”, subliniază importanța conexiunii dintre portofoliul de produse convenționale și cele biologice, cât și legătura dintre specialiști și tehnologia Syngenta pentru protecția culturii viței-de-vie. Prin asocierea trecutului cu prezentul, această legătură exprimă și modul în care inovația Syngenta vine dintr-o moștenire a trecutului, unde pasiunea pentru inovație s-a transmis de-a lungul generațiilor.

În deschiderea evenimentului, Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a reamintit de importanța tradiției organizării de asemenea întâniri, de mai bine de zece ani, având mereu un scop important, orientat în două direcții. În primul rând, fermierii au ocazia să-și împărtășească poveștile și experiențele personale, cu provocări și reușite, din care întreaga comunitate se poate inspira. În al doilea rând, „cu această ocazie, privim împreună spre viitor, spre noile tehnologii, ținând cont de nevoile fermierilor și aliniindu-ne la tendințele pieței”.

Iulia Nicola, director marketing protecția plantelor Syngenta regiunea Marea Neagră, a vorbit despre călătoria și parteneriatul cu viticultorii din România: „Suntem onorați să facem parte din această călătorie, prin expertiză, portofoliu și oamenii din echipa Syngenta, iar Agora Vitis înseamnă o călătorie în timp, prin tradiție-portofoliu și produsele bine cunoscute de-a lungul aniilor, și prezent-inovație, aducând laolaltă contribuția noastră la dezvoltarea viticulturii din România”.

Emil Nedelcu, director național de vânzări protecția plantelor Syngenta România, a prezentat echipa de vânzări pentru culturi horticole și a reiterat importanța echipei unite Syngenta și a nevoii de a transmite cunoștințele, „prin împărtășirea experiențelor și a cunoștințelor, numai împreună putem găsi cele mai bune soluții, adaptate nevoilor fiecărui client, fiecărei ferme”.

Cum trebuie pozționate produsele fungicide în schema de tratament, printr-o abordare integrată, au aflat viticultorii de la Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice - regiunea Marea Neagră și Danubiană, care a prezentat produsul consacrat SWITCH^®, un rege pentru combaterea putregaiului cenușiu. „Produsul SWITCH^® protejează economic plantația și crama, și reprezintă o investiție care permite cramei să influențeze pozitiv profitul companiei, controlând costurile și maximizând veniturile. Switch este un produs care garantează o producție de calitate și nu permite nicio surpriză în plantație din partea Botrytis sp.”, a arătat Andreea Caimac.

Despre viitorul în domeniul protecției culturii viței-de-vie, precum și despre modul în care produsele biologice Syngenta inovează viitorul, a vorbit Marc Besse, manager portofoliu produse biologice și tratament sămânță Syngenta Europa. Acesta a pus accent pe valoarea produselor biologice în Europa, segmentul produselor de biocontrol și biostimulatori și viitorul acestora. Marc Besse a vorbit despre rolul produselor de biocontrol și a importanței promovării licențelor și a parteneriatelor strategice pentru a reduce decalajul față de portofoliul de cercetare și dezvoltare în vederea accelerării inovației​.

Turex WG, o nouă soluție de biocontrol de la Syngenta, pe bază de Bacillus thuringiensis tulpina aizwai GC-91, ce acționează asupra larvelor Lepidoptere din toate cuturile speciale, a fost prezentată de Josip Razov, expert tehnic control dăunători, produse de biocontrol Syngenta Europa. De interes pentru viticultori este tehnologia de combarere pentru Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella. Josip Razov a prezentat modul în care acționează proteinele naturale din Turex WG și a efectului insecticid conferit de acesta.

A fost pus accent pe importanța existenței unui program de control integrat, cu soluții combinate - produse convenționale, de biocontrol și sisteme digitale de monitorizare și predicție. Au fost prezentate date cu rezultate din cultură prin monitorizare digitală în diferite regiuni din Europa.  

Prezentările au continuat cu segmentul produselor biofungicide de la Syngenta pentru controlul agenților patogeni Ucinula necator și Botrytis cinerea în cultura viței-de-vie. Cu acest prilej, Marius Drăgoi, expert tehnic control boli și produse de biocontrol Syngenta Europa, a prezent beneficiile pe care biofungicidele TAEGRO^® și RAVIBIS^™ le au pentru viticultori. Flexibilitatea în aplicare, lipsa reziduurilor și moduri de acțiune multiple, au fost punctele menționate în prezentarea sa.

„TAEGRO^® pe bază de Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, prin colonizare, eliberare de enzime cu activitate biocidă, activează imunitatea plantei, iar RAVIBIS^™, combate eficient și rapid făinarea la vița-de-vie, un produs de perspectivă pentru managementul rezistenței și combaterea integrata a dăunătorilor. În acest an, s-a pus accent pe capacitatea produsului TAEGRO^® de a activa imunitatea plantei, înaintea perioadei de inflorit. RAVIBIS^™, lansat în România în 2024, are la bază 99,6% bicarbonat de sodiu și este clasificat ca substanță de bază, acceptată în agricultură conform articolului 23 din Regulamentul (CE) Nr. 1107/2009.​ RAVIBIS^™ are rolul de a destabiliza procesele celulare ale fungilor, având un rol de biofungicid în control bolilor în cultura viței-de-vie”, a precizat Marius Drăgoi, care a adăugat că produsele biologice din portofoliul Syngenta completează și aduc mai multe opțiuni de control și combatere, oferind soluții special gândite pentru toate nevoile viticultorilor.

VIXERAN^® este o altă noutate în domeniul biostimuanților, despre care a vorbit Andreea Caimac: „VIXERAN^® asigură o sursă complementară de azot necesară plantelor, și are la bază o tulpină unică a Azotobacter salinestris CECT 9690, care fixează azotul din aer la nivelul frunzelor și a rădăcinilor, pentru a-l readuce în plantă în formă asimilabilă. Acest produs are capacitatea de a converti azotul atmosferic (N₂) în azot asimilabil (NH₄) și disponibil culturilor (fixarea azotului) atunci când plantele au nevoie de el.​ Beneficiile pentru fermieri sunt reprezentate de: modul triplu de acțiune, acționarea rapidă prin punerea azotului la dispoziția plantei, lispa grijilor cu privire la temperaturi scăzute după aplicare, datorită reactivării produsului Vixeran^®, doza mică și ambalajul de dimensiuni mici, ce faciliează o ușurință a utilizării acestuia”. Au fost prezentate și rezultate tehnice din mai multe plantații din Franța.

Karolina Kleiber, manager portofoliu soluții pentru sănătatea plantelor și a solului Syngenta Europa, le-a vorbit specialiștilor prezenți la Agora Vitis 2025 despre biostimulatori ca al „12-lea jucător” în viticultură, prezentând câteva produse noi din portofoliul Valagro, care susțin cultura în momente dificile și maximizează rezultatele, precum VITASÉVE​, Benefit PZ și MC Cream, SWEET, Geapower^®.

Au fost prezentate rezultate cu VITASÉVE​ din loturi în Spania, de revitalizare a culturii viței-de-vie, date din Polonia la cultura de afin, după grindină. Produsul VITASÉVE​ stimulează diferite procese fiziologice esențiale pentru activitatea cambiului și pentru producția de vase conducătoare (xilem și floem).​

Produsele BENEFIT PZ și MC Cream au rolul de a maximiza rezultatele, prin acțiunea asupra proceselor metabolice celulare a plantelor. BENEFIT PZ este dezvoltat cu o formulă specifică, care induce sinteza proteinelor și optimizează reacțiile metabolice cheie pentru a stimula diviziunea celulară.​ MC CREAM este conceput pentru a optimiza activitatea fotosintetică, pentru a furniza energie pentru creșterea plantelor și expansiunea celulară.

Un alt produs, SWEET, intensifică procesul de coacere, prin promovează producției de zahăr și accelerearea proceselor biochimice de maturare, datorită conținutului de calciu, magneziu, oligoelemente și polizaharide specifice.​

Karolina Kleiber a prezentat și Geapower, unde materiile prime sunt și joacă rol de ingrediente esențiale. „Tehnologia care stă în spatele produselor Syngenta Biologicals, anume GeaPower®,  presupune un proces brevetat de extracție, reprezintă o tehnologie care are în spate cunoașterea profundă a ingredientelor active și a materiilor prime, completată de tehnologii avansate de screening și investigare”, a punctat Karolina Kleiber.

Un exemplu interesant prezentat a fost legat de cunoașterea profundă a materiilor prime pentru extracția ingredientelor active din specii marine precum Ascophyllum​ nodosum, ​ingrediente cum sunt Acid alginic, Manitol, Fucoidani, Polifenoli și Florotanine, acestea fiind extrase și recoltate la momentul optim.

Iulian Zafiu, manager clienți cheie culturi horticole Syngenta România și Republica Moldova, a prezentat portofoliul complet și integrat pentru controlul bolilor și dăunătorilor în cultura viței-de-vie. Au fost prezentate produsele consacrate și biostimulanții, reiterind tradiția, încrederea și viitorul produselor Syngenta.

Sesiunea de prezentări s-a încheiat cu o demonstrație privind noile ambalaje Evopac^™, noua gamă de ambalaje pentru produse lichide de la Syngenta, care oferă confort și siguranță.

Andrei Măruțescu, director comunicare, relații publice și proiecte de sustenabilitate Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a prezentat beneficiile ambalajelor Evopac^™, noutatea capacelor tip CTS și a făcut o demonstrație tehnică a modului de utilizare a sistemului de transfer închis easyconnect.

Ionuț Glodeanu, expert soluții agronomice digitale Syngenta România, a vorbit despre Legea minimului și a prezentat noul serviciu digital Interra^® Scan de cartografiere și analiză a proprietăților solului. „Interra^® Scan  este un sistem de cartografiere revoluționar pe bază de raze gamma, aducând în atenția publicului beneficiile cartografierii solului cu sisteme digitale versus motode de cartare clasică a solului și a modului în care datele obținute pot fi folosite de fermieri pentru creșterea randamentului culturilor și reducerea costurilor”, a arătat Ionuț Glodeanu.

Evenimentul Syngenta, Agora Vitis 2025 s-a încheiat cu o degustare de vinuri premium ale producătorilor autohtoni și o masă festivă, organizate pentru a recunoaște eforturile tuturor invitaților prezenți în susținerea performanței viticulturii din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 12 februarie 2025, în București, a avut loc ediția a noua a Concursului Național Vin Bag-In-Box, în organizarea companiei Azoc-Star. Au fost înscrise 220 vinuri: 96 albe, 60 roze și 64 roșii.

În urma evaluării celor 220 de vinuri înscrise în concurs, 78 de vinuri au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, nouă vinuri fiind medaliate cu aur.

Concursul Național Vin Bag-In-Box 2025 a avut trei jurii, iar Juriul 1, care a desemnat cel mai bun vin ambalat la Bag-In-Box, a fost alcătuit din 37 de jurați (oameni de știintă, enologi, WSET, degustători autorizați, somelieri, jurnaliști și comercianți de vin) repartizați în cinci comisii, cu următorii coordonatori: președinte Comisia 1 – Cătălin Păduraru, președinte Comisia 2 – Arina Antoce, președinte Comisia 3 – Marian Timofti, președinte Comisia 4 – Sergiu Nedelea, președinte Comisia 5 – Liviu Grigorică.

Juriul 2 a desemnat „Vinul Președintelui”. Astfel, cei cinci președinți de comisii, împreună cu președintele Concursului, Cătălin Costiniuc, au analizat și au decis trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2025”, acestea fiind medaliate cu aur.

Juriul 3 a fost alcătuit din 32 de membri care au degustat toate cele 78 de vinuri medaliate cu „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, iar în urma evaluării au desemnat trei vinuri, medaliate cu aur, ce au primit titulatura de „Cel mai popular vin Bag-In-Box 2025”.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025 (https://azocstar-bag-in-box.ro/wp-content/uploads/2025/02/rezultate-CNVBIB-20250213-13-42.pdf)

Președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel mondial prin înscrierea lor la „Concours International Wine In Box”, Toulouse - Franța (https://best-wine-in-box.com/), concurs care va avea loc pe 27 martie 2025.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel internațional prin înscrierea lor la „VINARIUM International Wine Contest” (https://www.iwcb.ro/) care se desfășoară în perioada 22 - 25 mai 2025.

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că în anii precedenți, începând cu 2017, au fost producători români declarați câștigători atât la Concours International Wine In Box din Franța, cât și la VINARIUM”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

Interviu cu inteligența artificială (AI). Episodul 1

Interviu cu Inteligența Artificială (AI). Episodul 2

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Industria vinului din țara noastră atinge un nou prag de profesionalizare prin recunoașterea oficială a ocupației de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), anunță Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a aprobat această modificare, în urma solicitării înaintate anul trecut de ADAR, decizia marcând un moment de referință prin alinierea țării noastre la practicile internaționale și oferind recunoaștere oficială specialiștilor care ghidează producția vinurilor. „Este un moment istoric pentru industria vinului din România. Până acum, specialiștii din acest domeniu erau încadrați ca ingineri horticoli sau ingineri din industria alimentară. Această reușită nu este doar despre recunoaștere administrativă, ci despre viitorul industriei noastre, deoarece profesioniștii din domeniu au, de acum, un statut clar, aliniat la standardele internaționale”, a declarat Mihai Baniță, director executiv ADAR.

Enologia – sau oenologia, variantă mai răspândită, derivată din cuvintele grecești oinos (vin) și logos (știință) – este disciplina care se ocupă cu studiul și crearea vinurilor. Conform fișei descriptive depuse de ADAR, enologul este specialistul care supraveghează procesul de producție a vinului, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea produsului final. Acesta asigură calitatea și specificitatea vinurilor, fiind responsabil de monitorizarea procesului de fermentare, alegerea tehnicilor optime de vinificație și aplicarea celor mai noi tehnologii în producție. Enologul trebuie să posede cunoștințe avansate de chimie, microbiologie și tehnologie, alături de o înțelegere profundă a industriei vitivinicole.

Potrivit Ministerului Muncii, ocupația de enolog a fost introdusă în COR sub codul 214539, fiind inclusă în grupa de bază 2145 – Ingineri chimiști.

Introducerea acestei ocupații în COR sprijină și educația și formarea profesională, deschizând noi oportunități pentru specialiștii din domeniu de a se perfecționa și de a contribui la inovațiile din industria vinicolă. Astfel, România își va putea întări poziția ca un jucător important pe harta mondială a vinului, iar enologii pot deveni adevărați ambasadori ai vinurilor românești.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

Semnele Budureasca în 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește un deceniu de activitate în lumea vinurilor premium. În cadrul edițiilor aniversare, RO-Wine | The International Wine Festival of Romania de la Cluj – Napoca și cele de primăvară și de toamnă de la București, vor putea fi degustate vinuri rafinate și delicii culinare într-o atmosferă sofisticată, alături de crame renumite din țări precum Italia, Franța, Grecia, SUA, Spania, Republica Moldova și, bineînțeles, România, anunță organizatorii.

Anul aniversar aduce o selecție vastă de crame care vor debuta la festival, oferindu-le vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. RO-Wine 2025 va pune în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine.
Fiecare ediție a fost o poveste unică, creată cu grijă și pasiune pentru a oferi vizitatorilor o experiență completă, a completat Liviu Popescu, co-fondator RO-Wine, adăugând: „În 2025 ne dorim să surprindem din nou prin selecții rafinate și noutăți care reflectă dinamica fascinantă a industriei vinului. Festivalul a crescut împărtășind pasiunea comună pentru vin cu mii de vizitatori, crame renumite și povești dedicate acestei arte”.

La RO-Wine 2025, „Gustul Italiei” va fi adus din nou de Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, într-un spațiu dedicat exclusiv participării oficiale italiene. „Această prezență remarcabilă marchează un parteneriat menit să promoveze excelența italiană în materie de vinuri și produse alimentare premium. Lounge-ul „Gustul Italiei” va oferi o experiență autentică, dedicată descoperirii unor produse rafinate, reprezentative pentru cultura și tradiția culinară italiană, prezentate în premieră în cadrul festivalului nostru”, subliniază Marinela Ardelean.
De asemenea, Macromex, unul dintre liderii industriei alimentare din România, va participa la toate edițiile din 2025 ale festivalului RO-Wine, aducând un plus de savoare și rafinament printr-o selecție atent aleasă de produse culinare. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere preparate deosebite în cadrul standurilor dedicate, unde vor fi organizate sesiuni de live-cooking și degustări. Fiecare preparat este conceput pentru a completa armonios experiența de degustare a vinurilor, oferind o combinație perfectă între gust și calitate.

Pentru a completa experiența senzorială, edițiile RO-Wine 2025 vor include standuri dedicate delicateselor gourmet și cafelei de specialitate, într-un spațiu generos dedicat pairing-urilor gastronomice. Fiecare zi de festival va fi o invitație la explorarea celor mai rafinate combinații între vinuri și preparate culinare sofisticate.

Calendarul edițiilor aniversare RO-Wine 2025:

• Cluj-Napoca: 22-23 martie, Chios Social Lounge, Parcul Central

• București - Ediția de Primăvară: 16-18 mai, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

• București - Ediția de Toamnă: 10-12 octombrie, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

CITEȘTE ȘI: „50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

România importă mai mult vin decât exportă

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu 1 ianuarie 2025, Florin Stegariu, fermier și proprietar Strunga Winery, a preluat mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021.

Îm mandatul său, Florin Stegariu va continua proiectele naționale multi-anuale, care vizează obiective strategice, inițiate de Clubul Fermierilor. Noul președinte va urmări, totodată, lansarea unor programe noi la nivel național, care să răspundă provocărilor anului 2025, rezultate din efectele cumulate ale multi-crizelor din agricultură înregistrate în ultimii ani. De asemenea, având în vedere că Florin Stegariu coordonează regiunea Moldova-Nord în cadrul Consiliului Director, el și-a propus să promoveze unele obiective specifice acestei regiuni, care vor putea deveni un model și vor putea fi extinse la nivel național.

„Obiectivele și acțiunile Clubului se vor intensifica în mandatul noului președinte pentru asigurarea reprezentării intereselor fermierilor perfomanți din România, la București și Bruxelles, atât prin promovarea unor măsuri legislative și a unor proiecte strategice naționale, necesare și importante pentru asigurarea continuității și competitivității fermelor românești, dar și pentru formarea de lideri și antreprenori în agricultură, capabili să gestioneze transformarea fermelor, prin adoptarea de noi modele de afaceri și tehnologii adaptate schimbărilor climatice, crizelor multiple și progresului tehnologic digital”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. 

Obiectivele Clubului în mandatul noului președinte

„Este o onoare și o responsabilitate deosebită să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români, având șansa de a contribui la consolidarea unei viziuni unitare pentru agricultura din România. Voi urmări să pun în valoare experiența și perspectiva fermierilor din întreaga țară, promovând inițiative care să răspundă atât nevoilor locale ale regiunii Moldova Nord, cât și provocărilor strategice la nivel național și european. Îmi asum în acest mandat să asigur continuitatea proiectelor esențiale pentru modernizarea agriculturii românești și de a deschide noi direcții de dezvoltare, prin susținerea fermierilor, stimularea inovării și crearea de parteneriate solide. În această perioadă, mă angajez să promovez o agricultură sustenabilă, bazată pe colaborare intersectorială și pe soluții adaptate la realitățile actuale, menținând agricultura românească într-un dialog constant cu standardele și politicile europene. Îmi doresc ca, prin eforturile comune ale Clubului și ale fermierilor, să întărim poziția agriculturii românești, pe toate planurile, oferind soluții inovatoare și sprijin concret pentru comunitatea noastră”, a declarat Florin Stegariu, președinte al Clubului Fermierilor Români.

Așadar, în următoarea perioadă, obiectivele și acțiunile Clubului Fermierilor sunt: 

• Promovarea adoptării inițiativei de politică publică: „Politica Agricolă Integrată a României – Obiectiv 2035” ca angajament transpartinic de lungă durată, care să stabilească prioritățile agriculturii, indiferent de schimbările politice. Acțiunile vor viza asigurarea sprijinului comunității de afaceri din agricultură și a partidelor politice pentru adoptarea acestui cadru de continuitate și dezvoltare strategică a agriculturii din România.

• Promovarea Centrului pentru Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenori 4.0 în agricultură, prin scalarea proiectului la nivel european, continuând inițiativele începute la Bruxelles în 2023, susținute de parlamentarii europeni.

• Participarea activă în grupurile de lucru la nivelul Guvernului pentru dezvoltarea proiectelor integrate din agricultură, în colaborare cu sectoarele Mediului, Energiei, Dezvoltării Regionale, Infrastructurii, Educației și Digitalizării.

• Reprezentarea intereselor fermierilor din România în cadrul negocierilor de la Bruxelles privind stabilirea direcțiilor de reformă a Politicii Agricole Comune prin adoptarea concluziilor rezultate din Dialogul Strategic pentru viitorul agriculturii la nivel european.

• Stabilirea unor Memorandumuri de Parteneriat cu agenții guvernamentale responsabile pentru domeniul sanitar-veterinar, investiții în agricultură, agro-meteorologie, securitate, precum și cu universități și centre de cercetare din România.

• Consolidarea și extinderea parteneriatelor existente, stabilirea de noi cooperări cu organizații europene pentru promovarea intereselor fermierilor și a sectorului agro-alimentar cu sediul la Bruxelles.

• Organizarea unor conferințe naționale tematice dedicate finanțării alternative în agricultură și gestiunii integrate a resurselor de apă în agricultură.

Florin Stegariu a preluat mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Sandor Darabont, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024. „Predau cu încredere ștafeta lui Florin Stegariu, un lider tânăr și dinamic. Sunt convins că implicarea sa și abordarea modernă vor aduce un suflu nou în activitatea Clubului Fermierilor Români, consolidând rolul nostru în sprijinirea fermierilor și în reprezentarea intereselor acestora, atât la nivel național, cât și european. Îi doresc succes și sunt sigur că va duce mai departe proiectele strategice cu energie și viziune”, a spus Sandor Darabont, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

CITEȘTE ȘI: Florin Stegariu, proprietarul Strunga Winery, este noul președinte al Clubului Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 ianuarie 2025, Florin Stegariu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. „În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Florin Stegariu este membru al Consiliului Director și reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent. Tânărul fermier, devenit președinte al Clubului fermierilor Români, este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale.

Florin Stegariu se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat Strunga Winery, cramă ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale. În prezent, suprafața cu viță-de-vie de la Strunga Winery este de circa 90 de hectare.

Florin Stegariu a preluat președinția de la Sandor Darabont, fermierul care reprezintă regiunea Nord-Vest în cadrul Clubului Fermierilor Români.

La Biharia, în județul Bihor, Sandor Darabont exploatează o suprafață de circa 3.000 de hectare și, totodată, se ocupă cu comercializarea de cereale, la care a adăugat, cu trecerea timpului, comercializarea de îngrășăminte și pesticide. Afacerea agricolă a fost pornită în anul 1995 împreună cu soția, iar investițiile s-au îndreptat și către zootehnie, într-o fermă de taurine pentru carne. O altă investiție, mai recentă, este în sectorul vitivinicol. Plantația de viță-de-vie cu struguri pentru vin are peste 40 de hectare, iar în crama Familia Darabont se produc vinuri premium.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 ianuarie 2025, Titan Machinery intră pe piața de drone pentru tratamente agricole din România, prin promovarea celei mai mari mărci la nivel mondial în producerea acestor echipamente de specialitate, DJI Agras.

În orice fermă, reducerea costurilor la hectar este esențială pentru realizarea obiectivelor de producție și de calitate. Se cunoaște că, o mare parte a cheltuielilor unei ferme se face în inputurile pentru protecția plantelor și fertilizare. „Inovația secolului XXI pentru reducerea acestor costuri o reprezintă industria tehnologică a dronelor de aplicare tratamente și fertilizare. Titan Machinery România, sub sloganul „Power and Precision to Grow” vine în ajutorul fermierilor cu dronele DJI de mare capacitate, pentru activități de stropire și fertilizare a culturilor și chiar de semănat a culturilor de acoperire. Complementar, gama de drone DJI pentru analiză multi-spectrală ajută fermierul să aplice cu exactitate cantitățile necesare, variabil, doar pe zonele de necesitate”, precizează Răzvan Tomescu, director marketing Titan Machinery România.

Dronele DJI Agras se pot folosi cu ușurință atât în culturile mari, cât și în culturi specializate, pomicultură sau viticultură, având în vedere că dispun de cele mai mari capacități de productivitate din piață,

DJI Agras ridică standardul lucrărilor agricole la un alt nivel, susține Bogdan Constantin, specialist comunicare în cadrul Titan Machinery România. „Sistemul de propulsie cu dublu rotor coaxial și rezistență mare la torsiuni contribuie la o stabilitate perfectă când transportă încărcături grele, făcându-l astfel cel mai viabil din lume. Drona excelează în diverse scenarii cu ajutorul sistemului cu două duze atomizoare și a sistemului avansat de detecție a obstacolelor, garantând lucrări stabile și performanță ridicată susținută”, punctează Bogdan Constantin.

Drona este echipată cu o cameră rotativă de urmărire în detaliu a lucrării. În plus, toate funcțiile de planificare, configurare, control și urmărire sunt integrate într-un singur dispozitiv de comandă.

Titan Machinery România, prin departamentul „Agricultura de Precizie”, cu o experiență de peste 12 ani, asigură întregul proces de livrare, punere în funcțiune, precum și training aprofundat fermierilor din țara noastră pentru implementarea acestor tehnologii de ultimă generație. „Cu o echipă specializată compusă din șapte piloți calificați, zece tehnicieni specializați, șapte specialiști de zonă, un inginer agronom și un șef de proiect, Titan Machinery își propune să răspundă la orice cerință și provocare din partea fermierilor”, arată Răzvan Tomescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Concursul Național Vin Bag-in-Box, ajuns la ediția cu numărul 9, va avea loc pe 12 februarie 2025, în organizarea companiei Azoc-Star. Termenul limită de înscriere în concurs a probelor este 3 februarie 2025, iar primirea probelor se face până la data de 7 februarie 2025.

Vinul românesc ambalat la bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din vinul comercializat pe piața internă. „Ne așteptăm să avem peste 200 de probe la această a noua ediție a concursului, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul din țara noastră. De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului ambalat la bag-in-box. Vinurile desemnate câștigătoare primesc distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la bag-in-box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, arată Cătălin Costiniuc, reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, vor fi selectate minimum zece vinuri care vor fi înscrise „Concours International Wine In Box”, Toulouse (Franța), care va avea loc pe 27 martie 2025. De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, organizatorul va înscrie vinuri la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025.

Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, în fiecare an, vinuri românești ambalate la bag-in-box au fost medaliate la concursurile internaționale”, punctează Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel, Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box”; Juriul 2, compus din președintele concursului și președinții de comisii, va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”; Juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding, fiind organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

Concursul Național Vin Bag-in-Box 2025 va avea loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fusion – The Signs of Budureasca, evenimentul organizat recent în București de crama din Dealu Mare, a marcat o nouă etapă în promovarea vinurilor autohtone, arătând că tradiția poate coexista cu modernitatea, iar calitatea se poate îmbina cu inovația într-un mod care inspiră și atrage.

La The Villa, Budureasca a fost gazda unui eveniment de excepție care a reunit peste 200 de iubitori de vin, parteneri, prieteni, pasionați și cunoscători într-o atmosferă plină de rafinament, în care s-au degustat noile vinuri ale cramei din Dealu Mare. „Ne-am dorit și am reușit să creăm o atmosferă electrizantă, o seară în care să celebrăm eleganța și creativitatea românească. Fusion – The Signs of Budureasca a fost mai mult decât o simplă degustare; a fost o celebrare a artei vinului, în care tradiția s-a îmbinat cu inovația. Participanții au devenit parte dintr-o poveste ce îmbină trecutul, prezentul și viitorul vinului românesc”, a punctat Olga Miloiu, director general al cramei Budureasca.

Sub tema centrală a fuziunii dintre tradiție și inovație, Budureasca a creat o experiență multisenzorială care a pus în lumină rafinamentul și complexitatea noilor sale game de vinuri.

Fiecare cameră din The Villa a devenit un univers aparte, reflectând povestea și personalitatea vinurilor prezentate. „Decorurile au fost inspirate de natură, terroir și elementele de tradiție și modernitate care definesc crama Budureasca. Luminile ambientale și muzica live au transformat fiecare cameră într-un spectacol aparte, participanții fiind ghidați prin poveștile terroir-ului Budureasca, savurând fiecare detaliu al serii, de la aromele vinurilor până la elementele vizuale și auditive care au completat experiența Fusion – The Signs of Budureasca”, a adăugat Olga Miloiu.

În cadrul evenimentului s-a lansat oficial The Sign, o gamă de semnătură atât pentru vinificator, cât și pentru crama Budureasca, reunind vinuri unice în peisajul autohton. Colecția cuprinde: Tămâioasă Românească, Sauvignon & Sauvignon, Pincomet, Shiraz și Wild Fetească Neagră. „Vinurile din gamă sunt destinate cunoscătorilor, celor care apreciază profunzimea și complexitatea unui vin născut din terroir-ul Budureasca. Fiecare vin din gama The Sign reprezintă un puternic diferențiator, atât între vinurile cramei, cât și în industria vinurilor românești. În colecția The Sign sunt vinuri ce reflectă un angajament de calitate, tradiție și inovație, reprezentând o adevărată declarație de stil”, a arătat Stephen Donnelly, vinificatorul cramei.

Pentru gama The Sign au fost dedicate două camere tematice cu totul spectaculoase: Wild pentru Fetească Neagră, un vin obținut exclusiv cu drojdii native sălbatice din viile Budureasca, prezente în mod natural pe struguri. În această cameră elementele de natură sălbatică chiar tropicale, alături de sunetele naturii și proiecția cerului liniștit au creat povestea unui vin din soiul Fetească Neagră, neîmblânzit, dar în deplină concordanță cu natura.

Camera Pincomet a pus în scenă jocuri de lumini, lasere, cer înstelat pentru toți căutătorii de comete viticole rosé.

Sabrize, cealaltă gamă Budureasca lansată anul acesta, a impresionat prin culoare și diversitate vinurilor ce o compun. Camera Sabrize a scos în evidență spiritul petrecăreț și vibrant, atât cromatic, cât și artistic al consumatorului.

La evenimentul Budureasca am făcut cunoștință cu Daphix, un avatar revoluționar creat cu ajutorul inteligenței artificiale, care vine să aducă un strop de tehnologie în lumea tradițională a vinurilor. Daphix este expertul virtual al cramei, pregătit să vorbească despre orice subiecte legate de vie și vin.

În cadrul evenimentului Fusion – The Signs of Budureasca s-a prezentat și cea de-a doua ediție a Advent Calendarului – Glam Edition, o incursiune interactivă prin selecția de vinuri, fiecare „fereastră” dezvăluind câte o surpriză oenologică. Wine Advent Calendar Glam Edition cuprinde 24 de miniaturi din cele mai apreciate game de vinuri Budureasca: Clasic, Premium, Bristena, Noble, The Sign, Sabrize, Shine și multe altele. Noutatea acestei ediții Glam o reprezintă spumantele. Un astfel de advent calendar poate fi cadoul perfect pentru sărbătorile de iarnă și nu numai.

Un strop de poveste

Budureasca se află în comuna Gura Vadului - județul Prahova, unde sunt și cele 275 de hectare cu viță-de-vie ale cramei din Dealu Mare. A fost înființată în 2006, iar în 2013 a fost inaugurată crama modernă cu o investiție totală (cramă și plantație) de 12 milioane de euro.

În 2024, Budureasca a realizat câteva investiții majore doar din fonduri proprii, în plantație și în echipamente. Astfel, 130.000 de euro au fost direcționați în activități de întreținere a plantațiilor tinere de Viognier, Negru de Drăgășani, Cabernet Franc și Mourvedre, aflate în cel de-al doilea an de vegetație.

Peste 390.000 de euro s-au investit în echipamente de ultimă generație pentru utilizarea în cramă și în plantație, precum:

• Filtru tangenţial: echipament pentru filtrarea vinurilor albe și rose care permite stabbilzarea și sterilizarea vinului într-un timp foarte scurt. Filtrarea tangențială păstrează intacte toate aromele vinului, nu schimbă gustul vinului și nu are efecte negative;

• Oxi-Out: echipament care ajută la limitarea utilizării de sulf pentru stabilizarea vinurilor şi permite intensificarea şi elevarea aromelor vinului acolo unde se consideră necesar prin impregnarea cu CO₂.

• Tehnologia eco-inovativă de macerare cu sunete Ultrawine Perseo – un sistem inovator, eficient energetic, conceput pentru a extrage potenţialul maxim din struguri prin emiterea unor ultrasunete de mare putere şi joasă frecvenţă. Utilizarea acestei tehnologii inovatoare permite extragerea cu până la 40% a mai multor arome din struguri şi limitarea taninurilor. Totodată, duce la înjumătăţirea timpului macerării şi înscrierea în fereastra de timp optimă pentru recoltare.

Până să ajungem la vinuri, trebuie să punctăm că Dealu Mare este una dintre cele mai ofertante zone vitivinicole ale României, favorabilă în special pentru soiurile de struguri negri, care dau vinuri roșii remarcabile, dar aici se valorifică și soiuri de struguri albi din care se obțin vinuri de calitate.

Vița-de-vie a cramei Budureasca se află la o altitudine cuprinsă între 170 și 400 de metri, iar solul este cernoziom în partea de sud a plantației, în partea de nord solurile sunt argiloase, nisipoase și calcare sarmatice. Clima este temperat-continentală, cu veri călduroase, toamne lungi și ierni scurte și reci. 

În regiunea Dealu Mare, variațiile de temperatură între zi și noapte sunt relativ mari, ceea ce favorizează o coacere mai uniformă a strugurilor, precum și asimilarea unor arome mai bogate și mai intense. În timpul zilei, strugurii acumulează zaharuri datorită căldurii, iar noaptea, curenții de aer din zonele terasate ale viilor Budureasca îi ajută să se răcorească și să-și păstreze aciditatea. Astfel, se atinge un echilibru esenţial între nivelurile de zahăr şi aciditatea din fruct, permiţând obţinerea unor vinuri echilibrate şi complexe.

În 2009, Budureasca lansează primele vinuri îmbuteliate: Clasic, Premium și vinurile din colecția exclusivistă Origini. În 2011 produce cupajul Noble Five, devenit un reper al cramei. În 2015 obține certificarea ecologică din partea Austria Bio Garanție și lansează vinurile bio Budureasca Organic. În 2016 câștigă prima medalie de aur pentru România la Decanter Wine Awards cu Budureasca Premium Fume 2015. În 2018 își schimbă look-ul și adoptă actuala identitate vizuală.

Alte noutăți ale cramei în anul 2024, abordarea unei noi strategii de comunicare și un nou sediu pentru birourile din București, în clădirea Equilibrum 2 din Nordul Capitalei.

Producătorul de vinuri, în acest an, a organizat ecologizarea Văii Budureasca, o inițiativă de responsabilizare socială pentru curățarea acestui loc cu valoare istorică și culturală.

În prezent, vinurile Budureasca se găsesc pe harta lumii, crama exportând în 24 de țări.

2024, un an neprietenos pentru vița-de-vie, cu mai puțin vin

Anul acesta a fost unul deosebit de dificil pentru plantațiile viticole. La Budureasca, precipitațiile înregistrate pe durata anului agricol (1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024) abia au ajuns la 390 litri/mp. În perioada iunie – septembrie a existat un mare deficit de apă în sol, precipitațiile fiind de doar 136 litri/mp. Seceta și grindina fiind marile probleme din vie. Pe circa 95 de hectare a bătut grindina, cu pierderi cuprinse între 3% și 70%.

Temperaturile au fost ridicate cam tot anul, înregistrându-se des temperaturi maxime de peste  30⁰C (85 de zile), iar temperaturile minime au depășit 20⁰C de-a lungul verii. Lipsa precipitațiilor din iunie – august, care s-a suprapus cu perioada de creștere a boabelor și ciorchinilor, a condus la formarea unor struguri mici ca greutate și cu un conținut redus de suc. Din cauza arșiței și secetei pedologice, creșterea lăstarilor a fost considerabil diminuată.

Prin urmare, la Budureasca, în 2024 producția de struguri a fost cu 40% mai redusă decât media ultimilor ani. Variaţiile de producție au fost foarte mari, cu un minim de 1.500 kg/ha şi un maxim de 9.500 kg/ha, în funcţie de soi şi parcelă. Dată fiind producţia scăzută, tăierile şi procedeele specifice pentru normare s-au făcut în mai mică măsură.

Acumulările de zahăr din struguri au fost mari, comparabile cu cele din 2023 şi asemănătoare celor înregistrate în intervalul 2001-2008.

La Budureasca a început culesul cu strugurii folosiți pentru obținerea vinurilor spumante, în jurul datei de 14 august 2024, cu vreo trei săptămâni mai devreme decât intervalul tipic de începere a campaniei de cules în regiunea Dealu Mare. De asemenea, recoltarea s-a încheiat foarte devreme, în jurul datei de 25 septembrie. Strugurii s-au cules și ziua și noaptea. Pe timpul zilei, culesul s-a făcut doar manual, la fel și sortarea strugurilor, iar noaptea s-a recoltat mecanizat, cu combina.

Strugurii destinați vinurilor premium au fost culeși în zori, la orele 4 - 5 dimineața, când temperatura ambientală era una destul de scăzută, pentru a se evita fermentația și oxidarea timpurie. Mustuiala a fost trecută printr-un dispozitiv cu pereți dubli și cămașă de răcire „tube-in-tube”, reducând temperatura înainte de fermentare, tehnică ce ajută foarte mult la o retenţie superioară a aromelor şi a culorii.

Sabrize şi The Sign, colecții cu vinuri medaliate

Cum am menționat la începutul articolului, anul acesta, crama Budureasca a lansat gamele Sabrize – vinuri proaspete și aromate, inspirate de istoria Văii Budureasca şi The Sign – vinuri unice, emblematice, obținute prin tehnici inovative de vinificare, o gamă ce are deja ecouri excelente. În plus, rose-ul Pincomet din Merlot şi Pinot Noir este un vin conceptual înfrățit cu cele din colecția The Sign.

În 2024, Budureasca a participat la 16 concursuri și a câștigat 24 de distincții, dintre care 11 medalii de aur.

Vinul anului a fost The Sign Shiraz cu două medalii de aur la Berliner Wine Trophy și Asia Wine Trophy.

Sabrize Fume, de asemenea, a obținut 90 de puncte Jame Suckling, aur la Berliner Wine Trophy și Premiile Vinul.Ro – 95 puncte.

The Sign Tămâioasă Românească a fost distins cu aur la Berliner Wine Trophy și la Selections Mondiales des Vins Canada și cu argint la VINARIUM.

Fetească Neagră Wild, tot din gama The Sign, a obţinut două medalii de argint la Concours Mondial de Bruxelles şi Mundus Vini.

Foto: Budureasca

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ADRIANA POPESCU

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!