bio - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 27 Martie 2024 23:37

Făinarea cerealelor păioase

Blumeria graminis produce boala numită „făinare”. Acest fung este prezent în culturile de cereale an de an, cu frecvențe și intensități diferite de atac, în funcție de condițiile climatice. În toamnele și iernile blânde, în culturile de cereale păioase sunt observate simptomele tipice ale patogenului. În acest articol veți găsi informații utile despre biologia patogenului, simptomatologia, pagubele produse și strategia de combatere.

În culturile de grâu și orz din județul Timiș (cu siguranță și în alte zone din țară), fungul Blumeria graminis își face simțită prezența. Condițiile climatice înregistrate în luna martie 2024 (vreme răcoroasă și umedă) favorizează patogenia.

În culturile de grâu și orz verificate, am observat miceliile albe, bumbăcoase în zona bazei tulpinii, pe teaca frunzelor și pe frunzele bazale. Prin comparație cu grâul, la unele soiuri de orz simptomele pot fi observate pe frunzele noi.

Recomand verificarea culturilor și a prognozei climatice.

Făinare alături de pătare reticulară

Făinare alături de pătare reticulară

În cazul în care vremea răcoroasă și umedă se menține patogenul va urca în etajele superioare ale plantelor, pe măsură ce acestea se dezvoltă. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor opresc evoluția făinării cerealelor păioase.

La apariția epidemiilor și chiar a pandemiilor de făinare concură factorii tehnologici (monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a plantelor, irigarea, excesul sau carenţa elementelor nutritive, întârzierea semănatului), precum și vremea răcoroasă și umedă.

 

Importanța economică a bolii

 

Făinarea cerealelor păioase face parte dintre principalii patogeni prezenți an de an în țara noastră. La nivel mondial, boala este larg răspândită pe toate continentele, dar mai ales în zonele umede. Pierderile de producție sunt în strânsă corelație cu condițiile climatice, putând ajunge chiar la 45%. Pe lângă pierderile cantitative, fungul poate afecta și calitatea recoltei (însușirile de panificație) - [Zeller et al., 2002]. În condiții de infecții severe la spic, Blumeria graminis poate afecta coacerea grâului și calitatea morăritului [Everts et al., 2001].

Este important ca frunza stindard să fie liberă de patogen, mai ales la soiurile sensibile. Dacă patogenul cuprinde această frunză (esențială pentru producția finală), pagubele în producție pot ajunge la 25%. La soiurile rezistente pierderile înregistrate pot fi cuprinse între 5 - 8%, atunci când făinarea ajunge la frunza stindard (steag).

 

Recunoașterea simptomelor

 

Simptomele produse de Blumeria graminis la orz și grâu sunt foarte ușor de recunoscut, neputând fi confundate cu simptomele produse de alți patogeni foliari. Atacă toate organele aeriene ale plantelor (frunze, teci, tulpini, spice, ariste).

Tabloul simptomatic al bolii:

  • După realizarea infecției, pe frunzele bazale apar pete clorotice sau galbene;

  • La suprafața petelor de pe frunze, pe măsură ce patogenul evoluează, se formează aglomerări de micelii mici, albe și cu aspect pâslos. Miceliile albe pot fi izolate sau se pot uni;

  • În condiții favorabile, pete acoperite de micelii vor apărea și pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe tulpini (miceliile le cuprind de jur împrejur ca un manșon) și în final pe spice;

  • Miceliile albe de pe organele atacate își vor schimba culoarea (de la alb la gălbui) pe măsură ce boala evoluează, căpătând aspect prăfos, făinos. Este semn că ciuperca sporulează (se formează lanțurile de conidii sau oidii). Datorită aspectului făinos, boala a primit numele popular de „făinare”;

  • Pe măsură ce plantele devin mature, aglomerările de hife miceliene devin gri şi apoi uşor brune la culoare. În această etapă pot fi observate în micelii corpușoare mici, negre, asemănătoare cu boabele de piper (peritecii sau cleistotecii cu asce şi ascospori). Formarea cleistoteciilor reprezintă sporogeneza telomorfă sau sexuată a ciupercii sau „faza galben - roşcată”;

  • Sub pâsla miceliană, uşor desprinsă cu degetele mâinilor, ţesuturile plantelor sunt brune, necrotice sau moarte [Hatman et al., 1989; Eliade, 1990; Lipps, 1996; Baicu et Seşan, 1996; Popescu, 1998, 2005].

Micelii albe pe teaca frunzei

Micelii albe pe teaca frunzei

În condiții favorabile, la soiurile sensibile și în zonele unde sunt prezente patotipuri cu virulență ridicată, manifestarea la exteriorul plantelor, specifică ciupercii Blumeria graminis, devine severă, amplă, adică ia caracter de masă sau de epidemie şi chiar de pandemie [Prescott et al., 1986; Popescu, 1998; Bissonette, 2002].

 

Supraviețuirea patogenului peste iarnă

 

Fungul iernează în anotimpul rece sub formă de cleistotecii pe samulastra de grâu și orz infectat. Pe lângă cleistotecii, patogenul poate ierna și sub formă de micelii pe plantele de grâu şi orz, putând produce conidii ce pot fi responsabile de infecțiile inițiale. Iernarea şi perpetuarea de la un an la altul a fost şi este studiată de diferiţi cercetători, dar ca şi alte probleme şi în aceasta sunt multe lucruri neelucidate sau controversate.

 

Realizarea infecțiilor

 

Infecțiile cu Blumeria graminis pot apărea încă din toamnă dacă vremea permite. Uneori, în iernile blânde se pot observa micelii albe pe frunzele tinerelor plăntuțe. În toamna 2023 și iarna 2024, în zona de vest a țării au fost observate infecții la grâu și orz.

Infecţiile de toamnă constituie sursa principală de răspândire a bolii, miceliul rezistând peste iarnă [Hulea et al., 1975; Hatman et al., 1989; Popescu, 1998; Bissonnette, 2002].

Primăvara, primele infecții sunt produse de ascosporii eliberați din ascele aflate în cleistotecii, cât și de conidiile produse de miceliile care iernează. Cleistoteciile se formează pe frunze, pe tulpini şi teci (iernează pe acestea), iar în primăvara următoare ascosporii eliberați produc infecţiile primare [Sandu-Ville, 1967; Eliade, 1990; Davis et al., 2002]. După Eliade (1990), la Blumeria graminis pe Triticum vulgare, cleistoteciile se formează din abundenţă şi de obicei în fiecare an, în condiţiile din ţara noastră.

Infecțiile secundare în sezonul de vegetație sunt produse în mod repetat de conidiile care se formează la suprafața miceliilor când ciuperca sporulează (sporulare asexuată). Conidiile sunt purtate de vânt pentru ciclul secundar al bolii la intervale de zece zile.

 

Condiții climatice favorabile infecțiilor

 

Factorii de mediu contează cel mai mult în realizarea infecțiilor, care este în strânsă corelație cu următorii parametri climatici:

  • Temperatura. Fungul Blumeria graminis, realizează infecţia cerealelor şi își manifestă patogenitatea în limite largi de temperatură. Cu toate acestea, ciuperca este virulentă în condiții de răcoare. Asta înseamnă că preferă temperaturile cuprinse între 17 - 220C [Prescott et al., 1986; Williams et Littlefield, 1995] sau 15 - 250C [Kochourek et Vechet, 1984; Bailey et al., 1995; Lipps, 1996]. Pe măsură ce temperaturile trec de 250C, patogenul nu mai infectează;

  • Umiditatea (roua, precipitațiile, umiditatea relativă a aerului). Umiditatea relativă a aerului şi precipitaţiile interferează pozitiv cu gradul de atac al ciupercii, dar cu o intensitate redusă la jumătate faţă de rouă. S-a constatat că ciuperca poate fi mai agresivă la valori mai scăzute ale umidității (37 - 56%) decât la o atmosferă cu hidroscopicitate de 79 - 97% (Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990; Yang et al., 1992; Friedrich, 1995 a şi b; Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b). Alți autori arată că făinarea poate fi puternic extensivă atunci când umiditatea relativă este cuprinsă între 85% și 100% (în prezența sau lipsa ploilor) - [Kochourek et Vechet, 1984; Prescott et al., 1986; Bailey et al., 1995; Williams et Littlefield, 1995; Lipps, 1996]. Ploile puternice nu sunt favorabile producerii de spori sau creşterii miceliului pe suprafaţa frunzelor [Evans, 1997; Chet, 2003];

  • Lumina. Însuşirile de patogenitate ale ciupercii sunt influenţate şi de lumină şi de întuneric. La întuneric lanţurile de oidii sunt mai lungi, au vitalitate scăzută şi o slabă putere de infecţiozitate datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi [Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990];

  • Nebulozitatea de 3 - 6 este la limita semnificaţiei [Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b];

  • Viteza vântului este importantă în diseminarea patogenului în interiorul plantelor și la distanțe mai mari [Eliade, 1990; Cotuna et Popescu, 2005b].

 

Managementul integrat al făinării cerealelor

 

Făinarea cerealelor păioase poate fi combătută prin utilizarea echilibrată a măsurilor profilactice, chimice și biologice. În România, de regulă patogenul nu pune probleme decât în anii extrem de favorabili infecțiilor și doar atunci când infecția ajunge la spic putem discuta de daune.

Miceliu de culoare cenușie (mai vechi) alături de rugina (Puccinia hordei)

Miceliu de culoare cenușie mai vechi alături de rugina Puccinia hordei

Măsuri profilactice

Aceste măsuri au rol important în prevenirea făinării la grâu, dar și la alte cereale și constau în: respectarea rotaţiei culturilor; executarea corectă a lucrărilor solului; semănatul la date şi densităţi optime; folosirea soiurilor rezistente cu productivitate ridicată; utilizarea raţională a fertilizării; distrugerea samulastrei; irigarea judicioasă acolo unde este cazul [Hatman et al., 1986; Iacob, 2003].

Măsurile de prevenție enumerate pot ține departe boala. Pe de altă parte, sunt cele mai ieftine.

Măsuri chimice

Combaterea chimică trebuie să se facă la avertizare, după cum urmează:

  • După înfrățit când pe ultimele trei frunze sunt peste 25 pete pâsloase;

  • Înainte de înflorit când pe frunza stindard sunt peste 25 pete pâsloase (PED-ul sau pragul economic de dăunare) și factorii climatici (temperatură, umiditate, ploaie, ceaţă, rouă) continuă să se întrunească în limite optime pentru dezvoltarea bolii [Popescu, 1998].

De reținut! Stropirile aplicate la faza de un nod (stadiu de creştere GS 31) au controlat de timpuriu făinarea. Cel mai bun control a fost asociat cu stropirile aplicate la emergerea frunzei stindard (GS 39 – 43) sau apariţia spicului (GS 59), stadii dezvoltate înainte de creşterea atacului. Stropirile aplicate în fenofazele amintite au determinat o bună protecţie a spicului [Harwick et al., 1994].

420178045 122148346472088675 148099096256288244 n

Fungicidele omologate în România pentru combaterea făinării cerealelor (dar și pentru alte boli ale cerealelor) sunt: azoxistrobin; azoxistrobin + protioconazol; azoxistrobin + difenoconazol + tebuconazol; protioconazol + tebuconazol; protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; bixafen + tebuconazol; difenoconazol; metrafenonă; ciprodinil; piriofenonă; fluxapyroxad; fenpropidin; fluxapyroxad + mefentrifluconazol; mefentrifluconazol + piraclostrobin; mefentrifluconazol; metconazol; protioconazol; tebuconazol; boscalid + kresoxim metil; difenoconazol + fluxapiroxad; proquinazid; proquinazid + protioconazol; kresoxim - metil + mefentrifluconazol [după aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Măsuri biologice

În culturile de cereale, măsurile biologice aproape că nu există. Având în vedere contextul actual (multe pesticide sunt retrase) există interes la nivel mondial pentru mai mulți agenți biologici care ar putea fi utilizați în combaterea făinării cerealelor. Aceștia sunt: Bacillus subtilis, B. chitinospora, B. pumilus, Pseudomonas fluorescens, Rhodotaula sp. (Xiaoxi & Wenhong, 2011; Shahin et al., 2019).

Lanț de conidii de Blumeria graminis la microscop

Lanț de conidii de Blumeria graminis la microscop

 

Bibliografie

Baicu T., Seşan Tatiana Eugenia, 1996 – Fitopatologie agricolă, Ed. Ceres Bucureşti, 315, p. 137 – 139;
Bailey J. E., Jarrett R., Leath S., 1995 – Disease Identification North Carolina Cooperative Extension, Small Grain Production Guide 7, 1995.
Bissonnette Suzanne, 2002 – Powdery mildew of wheat. The Pest Management and Crop Development Bulletin.
Chen - Xiaoxi, Liu Wenhong, 2011 - Potent antagonistic activity of newly isolated biological control Bacillus subtilis and novel antibiotic against Erysiphe graminis f. sp. tritici, Journal of Medicinal Plants Research, Vol. 5(10), pp. 2011 - 2014, Available online at http://www.academicjournals.org/JMPR ISSN 1996-0875 ©2011 Academic Journals, accesat la data 18.04.2022.
Chet L., 2003 – Development of powdery mildew and leaf rust epidemics in winter wheat cultivars: Plant soil Environ, 49 (10): 439 – 442.
Cotuna Otilia, Popescu G., 2005b - Researches concerning the sexual incidence of Blumeria graminis (DC) Speer in different biotrophic related with the climatic factors. 5th Intern. Conference, Univ.of Miskolc, Hungary, 14 - 20 aug. 2005 (Agriculture), 43 - 48.
Davis R. M., Davis U. C., Jackson L. F., 2002 – Small grains powdery mildew, UCIPM Pest Management Guidelines: Small Graines Disease UC ANR Publication 3466.
Deacon J. W., 2006 – Fungal biology, Blackwell Publishing Ltd, 280 - 307.
Eliade Eugeania, 1990 – Monografia erysiphaceelor din România, Bucureşti, 573, p. 166 – 179.
Everts K. L., Leath S., Finney P. L., 2001 - Impact of powdery mildew and leaf rust on milling and baking quality of soft red winter wheat. Plant Dis.,85: 423 – 429.
Friedrich S., 1995 – Calculation of conidial dispersal of Erysiphe graminis whithin naturally infected plant canopies using hourly meteorological input parameters. Zeitschrift für Pflanzen krankheiten und Pflanzenschutz, 1995, 102: 4, p. 337 - 347.
Friedrich S., 1995 – Modelling infection probability of powdery mildew in winter wheat by meteorological input variables. Zeitschrift für Pflanzenkranken heiten und Pflanzenschutz, 1995, 102: 4, 354 - 365.
Harwick N. V., Jenkins J. E. E., Collins B., Groves S. J., 1994 – Powdery mildew (Erysiphe graminis) on winter wheat: control whit fungicides and the effects on the yield, Crop Protection 1994, 13: 2, p. 93 - 98.
Hatman M., Bobeş I., Lazăr Al., Gheorghieş C., Glodeanu C., Severin V., Tuşa Corina, Popescu I., Vonica I., 1989 – Fitopatologie, Edit. Did. şi Ped. Bucureşti, p. 185 - 188.
Hulea Ana, Paulian F., Comeş I., Hatman M., Peiu M., Popov C., 1975 – Bolile şi dăunătorii cerealelor. Edit. Ceres, Bucureşti, p. 27 – 30.
Iacob Viorica, 2003 – Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, p. 170.
Kocourek F., Vechet L., 1984 - Uber ein temperaturbhangiges Modell zur Vorhersage der Entwicklungsgeschwindikeit bei Erysiphe graminis f. sp. tritici. Anz. Schadlinskd. Pfl. Um.,57:15 - 18.
Lipps Patrick E., 1996 – Powdery mildew of wheat. The Ohio State University Extension. Plant Pathology.
Prescott J. M., Burnett P. A., Saari E. E., 1986 – Wheat Diseases and Pests, A Guide for Field identification, CMMYT. Mexico.
Popescu G., 1998 – Fitopatologie, Edit. Mirton Timişoara, 1998, 190, p. 3 – 4.
Popescu G., 2005 – Tratat de Patologia plantelor, vol. II, agricultură, Editura Eurobit, 350 p..
Shahin A. A., Ashmavy M. A., Esmail M. S., El - Moghazy, 2019 - Biocontrol of wheat powdery mildew disease under field conditions in Egypt, Plant Protection and Pathology Research, Zagazig J. Agric. Res., vol. 46, No (6B), 2255 - 2270.
Sandu Ville C., 1967 – Ciupercile Erysiphaceae din România. Ed. Acad. RSR, Bucureşti, 358 p.
Trevathan L. E., 2001 – Diseases of Crops, Departament of Entomology and Plant Pathology, Missisipii State University. EPP, 4214 – 6214.
Wiliams E., Littlefield L. J., 1995 – Major Foliar Fungal Diseases of Wheat in Oklahoma. Oklahoma Cooperative Extension Service. OSU Extension Facts, F - 7661.
Yang J. S., Ge Q. L., Wu W., Wu Y. S., 1992 – On the infection cycle of Blumeria graminis D.C. Speer in Northeastern China. Acta Phytopatologica Sinica, 1992, 22: 1. P. 35 - 40.
Zeller F. J., Petrova Nedialka, Spetsov Penko, Hsam S. L. K., 2002 - Identification of powdery mildew and leaf rust resistance genes, in common wheat (Triticum aestivum L. em. Thell.) cultivars grown in Bulgaria and Russia. Published in Issue, nr. 122, 32 - 35.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Aducem în atenția fermierilor informații importante despre fungul Erysiphe cruciferarum care produce făinarea cruciferelor. Acest fung a fost prezent în zona de vest a României și în toamna 2023. De fapt, a și iernat în aceste culturi.

Condițiile climatice din acest început de primăvară sunt favorabile dezvoltării patogenului Erysiphe cruciferarum, care este prezent de două săptămâni în culturile de rapiță. Informațiile din materialul de față pot ajuta fermierii să prevină infecțiile sau să intervină la momentul optim.

 

Importanța economică a fungului, simptome și daune

 

La nivel mondial, în zonele unde se cultivă intensiv rapița, pe fondul rotațiilor scurte și a condițiilor climatice în schimbare, Erysiphe cruciferarum este considerat un patogen cu importanță economică ridicată [Runno - Paurson et al., 2021]. În România, patogenul apare sporadic și rareori au fost raportate pierderi în producție.

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță, martie 2024

Simptome produse de Erysiphe cruciferarum pe frunze de rapiță în luna martie 2024

Fungul Erysiphe cruciferarum produce pagube în producție în anii în care au loc infecții la nivelul silicvelor și frunzele bolnave cad de pe plante. De regulă, cele mai severe infecții apar atunci când vremea este umedă (umiditatea relativă între 50 - 95%), iar temperaturile sunt cuprinse între 15 - 200C. În astfel de condiții climatice, organele atacate sunt acoperite de un miceliu dens, alb, pulverulent, făinos. O astfel de situație s-a înregistrat în județul Timiș în anul 2019, când făinarea a cuprins toate organele plantei, inclusiv silicvele, producând daune semnificative. Însă, de cele mai multe ori, făinarea nu este dăunătoare rapiței.

Simptomele tipice pot fi recunoscute foarte ușor, deoarece la suprafața organelor atacate apar colonii miceliene de culoare albă, difuze. Miceliile albe pot fi observate pe ambele părți ale frunzelor, de jur împrejurul tulpinilor, lăstarilor, silicvelor. Primele simptome apar pe frunzele bătrâne. Frunzele acoperite de micelii se vor usca. În cazurile grave, frunzele cad la sol (defoliere prematură). Defolierea prematură duce la pierderi în producție.

Micelii albe pe frunză de rapiță. Foto realizată la sfârșit de februarie 2024 

Foto sfârșit februarie 2024. Micelii albe pe frunză de rapiță

Plantele de rapiță trebuie controlate pe întreaga perioadă de vegetație, mai ales în primăverile umede. Pe măsură ce patogenul se dezvoltă, miceliile albe sau așa numitele pete pâsloase devin mai dense. Aspectul făinos (prăfos sau pulverulent) apare atunci când miceliul sporulează. Față de alte făinări unde sporii (conidiile) sunt înlănțuiți, la Erysiphe cruciferarum conidiile nu sunt înlănțuite [Docea & Severin, 1990]. Pe măsură ce petele păsloase îmbătrânesc, capătă culoare cenușie și pot fi observate corpurile fructifere numite cleistotecii. Infecțiile primare sunt realizate de către ascosporii din ascele protejate de cleistotecie. Infecțiile secundare sunt făcute de către conidii.

La hibrizii toleranți sau rezistenți poate fi observată o reacție de apărare (am observat și eu acest aspect). La acești hibrizi, miceliile (pete pâsloase) sunt de dimensiuni mai mici și au culoare cenușie albicioasă. Sub micelii, țesuturile au culoare negricioasă [Koike et al., 2007].

Micelii albe pe pețiol, martie 2024

Micelii albe pe pețiol. Martie 202

 

Biologia și epidemiologia patogenului

 

Este important ca fermierii să cunoască măcar câteva aspecte despre biologia și condițiile climatice preferate de acest patogen, astfel încât vor putea preveni din timp instalarea infecțiilor.

Erysiphe cruciferarum este un parazit obligatoriu, supraviețuind peste anotimpul rece pe resturile vegetale sau în sol sub formă de cleistotecii cu asce și ascospori. De asemenea, poate ierna și pe culturile de rapiță de toamnă, cât și pe samulastră (sub formă de micelii) [Koike et al., 2007]. Când condițiile de mediu sunt favorabile (temperaturi de 15 - 250C) cleistoteciile eliberează ascele care conțin ascospori, aceștia fiind responsabili de realizarea infecțiilor primare. Cu ajutorul vântului ei ajung pe suprafața țesuturilor vegetale, germinează și produc infecția. După realizarea infecțiilor primare, în miceliile albe, difuze care apar la suprafața organelor atacate se vor forma conidiile responsabile de realizarea infecțiilor secundare repetate. La sfârșitul perioadei de vegetație în pâsla miceliană se vor forma cleistoteciile, formă sub care fungul iernează [Schwartz & Gent, 2004].

Martie 2024

Foto martie 2024 2

Infecțiile pot fi severe atunci când temperaturile sunt cuprinse în intervalul 22-27°C, iar umiditatea relativă este scăzută în timpul zilei și ridicată în timpul nopții.

Erysiphe cruciferarum infectează buruienile (gama de plante gazdă este largă) trecând cu ușurință pe plantele cultivate. De aceea, culturile nu trebuie să fie îmburuienate.

 

Managementul integrat al făinării rapiței

 

Metodele profilactice sunt foarte importante în strategiile de combatere.

Fermierii ar trebui să fie atenți la următoarele măsuri:

  • Respectarea rotației - rotația de trei ani este indicată;

  • Eliminarea plantelor gazdă (ar trebui să prevină apariția bolii);

  • Cultivarea de hibrizi rezistenți;

  • Evitarea stresului cauzat de secetă;

  • Adunarea resturilor vegetale (în cazul unor infecții severe);

  • Fertilizarea echilibrată;

  • Executarea arăturilor adânci de toamnă în anii când infecțiile au fost masive [Docea & Severin, 1990].

Martie 2024

Foto martie 2024

Metodele chimice sunt predominante, din păcate. Tratamentele chimice se impun, mai ales atunci când infecțiile apar când silicvele sunt formate. În primăverile răcoroase și umede se recomandă efectuarea unui tratament preventiv.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea acestui patogen sunt pe bază de: Tebuconazol; Protioconazol (se aplică preventiv, la apariția primelor simptome); Boscalid + metconazol (după APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.2.2).

Respectați dozele, momentele optime de aplicare și timpii de pauză (care sunt destul de mari, între 35 - 56 zile).

Metode biologice

Combaterea acestui patogen cu ajutorul agenților biologici este de interes în prezent. Biofungicidul pe bază de Ampelomyces quisqualis (AQ10), o ciupercă antagonistă, poate fi utilizat cu succes în combaterea făinării rapiței. AQ10 se aplică ca tratament preventiv, nu curativ. AQ10 trebuie amestecat cu un ulei mineral sau cu un surfactant siliconic. Se recomandă ca tratamentele să fie făcute dimineața devreme sau seara târziu, iar plantele să fie acoperite complet de soluție. Această recomandare este valabilă pentru toți agenții biologici utilizați în combaterea bolilor și dăunătorilor. Momentul aplicării este foarte important deoarece de el depinde eficacitatea tratamentelor [Schwartz & Gent, 2015].

Martie 2024

Foto martie 2024 1

 

Bibliografie

1.Docea E., Severin V., 1990. Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor agricole, Editura Ceres, Întreprinderea poligrafică ”Oltenia”, 320 p.
2.Eve Runno-Paurson, Peeter Lääniste, Viacheslav Eremeev, Liina Edesi, Luule Metspalu, Astrid Kännaste & Ülo Niinemets, (2021). Powdery mildew (Erysiphe cruciferarum) evaluation on oilseed rape and alternative cruciferous oilseed crops in the northern Baltic region in unusually warm growing seasons, Acta Agriculturae Scandinavica, Section B — Soil & Plant Science, 71:6, 443 - 452.
3.Koike, S. T., Gladders, P., Paulus, A. O. (2007). Vegetable Diseases: A Color Handbook. 30 Corporate Drive, Suite 400, Burlington, MA 01803, USA: Gulf Professional Publishing. p. 168. ISBN 0-12-373675-7.
4.Runno-Paurson Eve, Peeter Lääniste, Viacheslav Eremeev, Liina Edesi, Luule Metspalu, Astrid Kännaste & Ülo Niinemets, (2021). Powdery mildew (Erysiphe cruciferarum) evaluation on oilseed rape and alternative cruciferous oilseed crops in the northern Baltic region in unusually warm growing seasons, Acta Agriculturae Scandinavica, Section B — Soil & Plant Science, 71:6, 443 - 452.
5. Schwartz, H. F., Gent, D. H. (December 31, 2004). "Canola & Mustard- Powdery Mildew" (PDF). Highplains IPM. Retrieved October 21, 2015.
 
La Stațiunea Didactică Timișoara - USVT. La 22 martie 2024 făinarea este prezentă pe frunzele bazale ale rapiței
 
Prin rapița de la Stațiunea Didactică Timișoara USVT. La 22.03.2024 făinarea este prezentă pe frunzele bazale

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Conferința de presă anuală a Grupului Alexandrion, important producător și distribuitor de băuturi spirtoase și vinuri, prezent în 70 de țări, a avut loc joi – 21 martie 2024. Dr. Nawaf Salameh, fondatorul și președintele Alexandrion, a prezentat perspectivele de business ale grupului şi intenţiile privind dezvoltarea portofoliului de produse. Conferința s-a desfășurat în București, la magazinul Alexandrion Experience (str. Nicolae Caramfil nr. 49).

Alexandrion Group și-a prezentat direcţia de dezvoltare a portofoliului său de produse. Astfel, Grupul îşi extinde portofoliul de băuturi spirtoase cu categorii noi: rom, tequila şi vermut şi va lansa branduri noi de whisky single malt, votcă şi gin. Produsele vor fi distribuite atât în Romania, cât şi la nivel internaţional, prin intermediul hub-urilor de business globale pe care Alexandrion Group le are în SUA (America de Sud şi de Nord şi Brazilia), MEAA (Orientul Mijlociu, Golful Persic, Africa şi India), Asia (Japonia si Singapore) şi Europa (România, Grecia, Cipru, Bulgaria, Germania, Cehia şi Marea Britanie).

Alexandrion ţinteşte o cotă de piaţă globală de 10% pentru principalele categorii de băuturi spirtoase din portofoliu: whisky single malt, brandy, votcă şi rom.

Dr. Nawaf Salameh Preşedintele Fondator Alexandrion Group

Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Alexandrion Group, a declarat: „Activitatea noastră a început în România, în urmă cu peste 30 de ani şi centrul este în continuare aici, dar astăzi suntem un jucător global care concurează la cel mai înalt nivel, într-o piaţă extrem de competitivă. Și facem acest lucru cu succes. Rezultatele pe care le avem vorbesc de la sine. Am extins foarte mult reţeaua de distribuţie, construim o distilerie în SUA şi facem demersuri pentru a începe construcţia unei distilerii în Japonia şi a altei distilerii în America de Sud. Cea de-a doua va fi construită în parteneriat cu Casa Aceves, cu care am semnat un joint venture pentru a produce şi distribui tequila la nivel global. Suntem mândri că produsele noastre, care au nume româneşti, sunt produse internaţionale, comercializate şi apreciate în toată lumea. Au devenit adevaraţi ambasadori pentru România, peste hotare. Vom continua să ne extindem portofoliul pe orizontală, pentru că acum acoperim principalele categorii de spirtoase: whisky single malt, brandy, votcă şi rom. Avem tehnologia necesară, capacitatea, resursele şi expertiza pentru a atinge o cotă de piaţă globală de 10% pe fiecare dintre aceste categorii, în următorii zece ani. Pe lângă toate acestea, avem două motoare care menţin Grupul Alexandrion în poziţia de lider al industriei de atât de mulţi ani: dorinţa de a evolua în permanenţă şi angajamentul de a oferi produse de cea mai bună calitate, care trec prin cele mai riguroase teste, pentru că sănătatea consumatorilor noştri este pe primul loc”.

 

Noutățile din portofoliul de băuturi spirtoase

 

Băuturile spirtoase sunt produse la Alexandrion Saber Distilleries 1789, unul dintre cele mai mari şi moderne centre de producţie şi îmbuteliere din Sud-Estul Europei, localizat în Bucov, județul Prahova, în apropierea Munţilor Carpaţi, de unde provine apa pură din componenţa băuturilor.

După succesul înregistrat cu Carpathian Single Malt Whisky, comercializat în multe ţări şi premiat deja la competiţii internaţionale prestigioase, Alexandrion Group va lansa, anul acesta, un nou brand de whisky single malt, maturat în butoaie cu diferite grade de ardere. Produsul unifică tradiţia scoţiană în producţia de single malt cu inovaţia şi se adresează consumatorului modern, dinamic, care petrece mult timp în mediul urban.

Carpathian Single Malt Whisky

„La Bucov avem două distilerii de whisky single malt care ne-au permis să triplăm capacitatea de producţie. Vom produce whisky single malt şi în SUA şi Japonia. Produsele vor fi adaptate la specificul pieţelor în care vor fi distribuite”, a explicat dr. Nawaf Salameh.

La Alexandrion Saber Distilleries 1789 se produc două branduri de votcă: Kreskova Vodka şi Alexander. Kreskova Vodka a fost desemnată de experţii internaţionali cea mai bună votcă românească în 2023, obținând medalia de aur în cadrul competiţiei World Vodka Awards 2023, împreună cu distincţia „Country Winner” pentru România, în categoria „Pure Neutral Vodka”.

Anul acesta, Alexandrion Group va lansa alte două branduri de votcă. „Unul dintre branduri va celebra determinarea şi forţa de a cuceri cele mai înalte culmi, iar celălalt va onora realizările extraordinare ale unor oameni remarcabili din şase ţări”, a precizat dr. Nawaf Salameh.

Alexandrion Group va adăuga celor două branduri de gin pe care le are în portofoliu – Kingsbury London Dry Gin, cu distribuţie naţională şi internaţională şi Alexander Gin, cu distribuţie în America de Sud, încă două branduri, dintre care unul va fi 100% românesc.

Romul este o nouă categorie în portofoliul de băuturi spirtoase al Grupului, care va lansa, în curând două branduri. „Vom acoperi toate tipurile de rom. Un master distiller cu experienţă bogată în producţia de rom caraibean, pe care l-am adus în România, ne-a ajutat să implementăm tehnologia şi reţetele. Cele două branduri vor avea denumiri româneşti puternice”, a menționat președintele fondator al Grupului Alexandrion.

Magazin Alexandrion Experience Bucuresti exterior

La portofoliul de spirtoase se va adăuga și tequila. Grupul a semnat un acord joint venture cu „Casa Aceves’’, un producător de tequila din Jalisco, principala zonă din Mexic în care se produce tequila. Cei doi lideri în producţia de băuturil alcoolice şi-au unit forţele pentru a crea şi lansa mai multe varietăţi de tequila autentică premium, acoperind ȋntreaga gamă. Alexandrion Group și Casa Aceves vor deschide filiale prin intermediul cărora acest proiect comun va fi coordonat și implementat, iar Alexandrion Group va distribui produsele la nivel global prin intermediul reţelei sale de hub-uri de business localizate în diferite ţări.

 

Domeniile Alexandrion Rhein 1892, vinuri fără pesticide

 

Vinurile din portofoliul Alexandrion Group sunt produse la Crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892 din regiunea Dealu Mare, acolo unde grupul deţine viţa-de-vie şi facilităţi de producţie şi stocare cu temperatură controlată. Grupul foloseşte metode ecologice de protecţie a viei şi îşi propune să producă exclusiv vinuri fără pesticide până în 2025.

Alexandrion Group produce vinuri premium, liniştite şi spumante, premiate la competiţii internaţionale, precum Hyperion, Byzantium şi Rhein Extra.

„Am schimbat radical strategia de producţie la crama noastră. Ne dorim să punem accentul pe calitate, nu pe cantitate. Am redus cantitatea pe care o vom produce atât pentru piaţa naţională, cât şi pentru cea globală, la un milion de sticle de vin liniştit pe an”, a arătat dr. Nawaf Salameh.

Pentru cel mai longeviv vin spumant din România, Rhein Extra, produs la Pivniţele Rhein din Azuga, Alexandrion Group are planuri similare. Va produce un milion de sticle pe an.

Gama de vinuri Hyperion

Alexandrion Group a început să producă şi vermut, o altă categorie nouă în portofoliul său. Vermutul Del Chiaro este inspirat de călătoria în Valahia a lui Anton Maria del Chiaro, consilier italian al lui Constantin Brâncoveanu şi are ca bază soiurile de struguri Tămâioasă românească şi Fetească neagră.

 

Magazinele Alexandrion Experience, în expansiune globală

 

Alexandrion Group a dezvoltat o reţea de magazine Alexandrion Experience, cu un concept inovator, în care sunt comercializate băuturi premium, cu adaos comercial redus.

Cumpărătorii au posibilitatea să deschidă şi să consume sticlele achiziţionate în magazin, alături de o selecţie de aperitive.

Magazin Alexandrion Experience Bucuresti

Reţeaua Alexandrion Experience include magazine în România, Grecia, Cipru şi Brazilia şi este în expansiune globală.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Europa clocotește deja de săptămâni bune. Fermierii din mai multe țări ale Uniunii Europene își strigă durerile în stradă. În Franța și Belgia protestele fermierilor sunt destul de violente. Agricultorii chiar au lăsat rafturile marilor lanțuri de magazine goale, furia fermierilor crescând cu fiecare zi de protest.

Ce a dus la actuala stare a agriculturii europene, totuși? Cel mai probabil, reformele impuse de la Bruxelles, gândite din căldura fotoliilor, fără a se cunoaște realitatea din teren. Green Deal, Farm to Fork, Biodiversitate sunt strategii nesustenabile, cel puțin la ora actuală, când se-ntâmplă atâtea pe planetă, pandemii, conflicte, războaie. Ca să nu mai pomenesc veșnica problemă, reglementările UE nu țin cont, așa cum ar fi normal, de specificul fiecărei țări.

Cu viteza luminii se elimină substanțe active de protecție a plantelor fără a exista înlocuitori. Suprafețe considerabile de teren agricol devin pârloagă, că așa vrea UE, dar fără a gândi un sistem de compensare pentru agricultori. UE nu vrea cultivarea plantelor modificate genetic, însă importă masiv produse finite care provin de la astfel de plante interzise în spațiul european. De pildă, soia.

Comisia Europeană vrea ca în UE cetățenii să trăiască sănătos, să consume bio și zice că i-a întrebat dacă vor alimente „mai curate”, „mai sănătoase”, iar oamenii au răspuns că da. Dar Comisia nu l-a întrebat pe cetățeanul european și dacă e dispus să plătească mai mult cu 40%-50% ori chiar 80% pentru hrană. Și câte și mai câte lucruri nerealiste sunt dictate și reglementate de Bruxelles, prin intermediul unor politicieni care nu au habar cu ce se mănâncă agricultura și nu numai.  

Cum era de așteptat, agricultorii din țara noastră au prins curaj și au ieșit pe străzi, la protest. La fel, cum era de așteptat, având în vedere firava asociere a sectorului, protestele fermierilor noștri sunt dezorganizate, iar lipsa unui conducător își spune cuvântul. Nu despre asta vreau, însă, să vorbesc. Ci doresc să accentuez dezbinarea românului.

Protestul fermierilor nu este doar despre ei, ci despre noi toți, cetățenii României. Poate fi un semnal de alarmă pentru guvernanții de toate culorile politice, că a venit vremea să înceapă să lucreze și pentru populație, nu doar pentru ei și prietenii lor.

Observ că sunt unii care tot au treabă cu subvențiile fermierilor. Păi, sunt un drept al lor, iar subvențiile se întorc în economia țării. Seringa aia care ajunge în spitale la preț de tractor nu deranjează pe nimeni? Sau învățământul gratis care ne costă mai mult decât ăla privat nu supără deloc?

Sunt unii, nu puțini, deranjați de protestele fermierilor și de faptul că aceștia își cer drepturile. În schimb, nu ne oripilează că infrastructura rutieră e la pământ pentru că guvernanții de toate culorile politice nu au reușit în peste 30 de ani să facă ceva din cauza prețurilor mari generate de… prea multe buzunare.

Agricultorii nu au ieșit la parada utilajelor, stau în frig pe drumurile patriei pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Da, sunt tractoare, mașini de zeci, sute de mii de euro. Ce-ați fi vrut, ca în anul 2023 să se facă agricultură cu plugul tras de boi? Pentru sculele astea, scumpe, de altfel, fermierii muncesc de dimineață până noaptea și în cele mai multe cazuri nici măcar nu sunt ale lor, fiind cumpărate cu ajutorul creditelor bancare, leasingurilor. Și-au gajat casa, masa, nevasta/bărbatul, copiii, pământul ca să producă hrană.

Nu toți putem fi antreprenori și nici nu trebuie. Haideți să nu-i mai apostrofăm, să nu mai jignim fermierii! Așa cum noi ne dorim să avem în țara asta predictibilitate, stabilitate financiară, așa vor și agricultorii pentru afacerile lor.

Ar trebui să le fie rușine tuturor celor care sunt deranjați de protestele acestor oameni simpli, harnici, care-și produc banii, care mai dau de mâncare și altora (au angajați), care contribuie la bugetul țării și cărora acum le e greu și din cauza guvernanților din România, nu doar a celor de la Bruxelles.

Tuturor ne e greu din cauza clasei politice care e preocupată de propriile jocuri/interese.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Cu mândrie și entuziasm, Corteva Agriscience a lansat o nouă gamă de produse dedicate tuturor culturilor. Corteva Biologicals înseamnă un portofoliu de soluții inovatoare, dezvoltate pentru a oferi fermierilor instrumentele necesare îmbrățișării echilibrului și menținerii culturilor sănătoase și productive. Gama de produse biologice de la Corteva a fost creată pentru performanță și predictibilitate, dovedite în urma testărilor. Din acest an, fermierii din România și Republica Moldova au acces la soluțiile inovatoare Biologicals.

Pe 13 martie 2024, fermierii din România și Republica Moldova au pornit într-o călătorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania Corteva Agriscience, care introduce în 2024 aceste inovații revoluționare în ambele țări.

430118862 795285222644005 2798555314379961942 n

Peste 500 de fermieri și distribuitori din România și Republica Moldova s-au alăturat experților Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care își au originile direct în natură, și care contribuie la recolte mai bogate și mai sănătoase. Evenimentul de lansare a avut loc în București.

Galyna Radzitska, Lider Comercial pentru Produse Biologice în Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, a ținut să sublinieze modul în care utilizarea produselor biologice în practicile agricole reprezintă o abordare de viitor, sustenabilă și care oferă o soluție viabilă pentru probleme precum seceta, temperaturile extreme și rezistența la dăunători: „Substanțele biologice reprezintă următorul pas în agricultură și valorifică puterea naturii pentru a îmbunătăți sănătatea și protecția plantelor. La Corteva, ne-am luat angajamentul de a dezvolta produse care să se integreze cu ușurință în practicile existente ale fermierilor, fie că sunt ele tradiționale sau ecologice, pentru a optimiza rezistența culturilor și productivitatea în vederea unui viitor sustenabil”.

Launch of Biologicals Corteva Agriscience event

Evenimentul a continuat cu o prezentare a rezultatelor uimitoare înregistrate de stimulatorul și optimizatorul fotosintetic Utrisha™ N, o soluție inovativă, care stă la baza acestor transformări în câmp, precum și la o rată de succes ridicată a productivității recoltelor pe întreg teritoriul Europei.

La recoltele de grâu, cu o fertilizare de sub 150 UN (unități de azot), UtrishaTM N a dus la o creștere a producției cu un beneficiul mediu al randamentului de +0,4 tone/hectar. La culturile de porumb, cu o fertilizare de sub 180 UN, aplicarea produsului a dus la o creștere a randamentului în 80% din cazuri, cu un beneficiu mediu de +0,6 tone/hectar. În plus, la culturile de rapiță pe timpul iernii, UtrishaTM N a obținut rezultate de succes la 54% din testele desfășurate toamna și la 63% din testele desfășurate primăvara, cu creșteri medii ale randamentului de +0,19 și, respectiv, +0,27 tone/hectar. „Această inovație - UtrishaTM N - vizează procesele naturale, precum fixarea azotului, esențiale pentru sintetizarea biomoleculelor necesare dezvoltării plantelor. Prin integrarea acestor procese în practicile agricole, optimizatorul de fertilizare oferă o sursă continuă de aprovizionare cu azot pentru plante, crescând potențialul de producție, eficiența utilizării azotului și furnizând azot, fără să se înregistreze pierderi prin levigare sau denitrificare. Eficiența sa remarcabilă este demonstrată de rezultatele uimitoare obținute pe câmp, în toate țările europene în care a fost testat”, a arătat Marcin Dzikowski, Lider pentru Produsele Biologice la nivel global, Managementul Nutrienților și al Biostimulenților la Corteva Agriscience.

432330411 795285029310691 6811535671459671769 n

Rezultatele pe care le-a înregistrat UtrishaTM N la testele pe câmp din România, în perioada 2021–2023, la culturi precum porumb, grâu, rapiță, floarea-soarelui sau culturi horticole, au fost pezentate de Adrian Ionescu, Managerul de Marketing Corteva pentru categoria Fungicide, Insecticide și Produse Biologice în România și Republica Moldova. Astfel, fermierii au beneficiat de niveluri ridicate de productivitate, de la 300 kg la 1.500 kg, stimulentul furnizând o cantitate suplimentară de 30 până la 70 kg de azot (ingredient activ), aplicat în perioada de vegetație la temperaturi cuprinse între 10 și 30 de grade Celsius.

432299887 795285292643998 7624276325154989979 n

În afară de UtrishaTM N, Corteva Agriscience introduce în 2024 mai multe tipuri de soluții biologice concepute cu moduri de acțiune unice, precum îmbunătățirea utilizării nutrienților, creșterea rezistenței plantelor la factori de stres abiotic, secetă sau temperaturi extreme, precum și la ameliorarea proceselor de dezvoltare a plantelor. Printre acestea se numără produse inovatoare pentru o gamă largă de provocări agricole, precum fertilizantul foliar lichid Harbest, îngrășământul cu oligoelemente în formă lichidă Keylate B, îngrășământul mineral StarterMn Platinum, fertilizantul mineral în formă lichidă BioForge și fertilizantul lichid SugarMover Zn, cu certificare organică. „Toate aceste produse îmbunătățesc utilizarea azotului, abordează deficiențele de nutrienți, promovează o dezvoltare echilibrată, sporesc rezistența culturilor la stres și îmbunătățesc nivelurile de carbohidrați pentru producții superioare, evidențiind totodată angajamentul pentru practicile agricole sustenabile și eficiente în regiune”, precizează Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriecience România & Rep. Moldova & Ungaria.

430097569 795285332643994 6797148346945681930 n

Introducerea produselor biologice în România și Republica Moldova marchează un moment important în agricultură pentru cele două țări. „Produsele biologice oferă o abordare durabilă, care poate spori nivelul de reziliență al fermierilor în fața provocărilor ce țin de managementul rezistenței, îmbunătățesc profitul, productivitatea și utilizarea resurselor mult mai eficient”, a concluzionat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/6071-noi-trenduri-si-practici-revolutionare-in-agricultura-la-lansarea-corteva-biologicals.html mai multe detalii despre gama de produse biologice – Corteva Biologicals.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Pentru a urmări evoluția zborului celor două specii de Ceutorhynchus (napi și pallidactylus), am amplasat două capcane galbene cu adeziv și o capcană galbenă cu apă pe teritoriul Stațiunii Didactice a USVT Timișoara, într-o cultură de rapiță.

Dacă săptămâna trecută, pe 15 februarie 2024 nu aveam nici o captură la cele trei capcane (era frig, iar apa de la capcana cu apă chiar a înghețat), acum lucrurile stau cu totul altfel. Temperaturile mai ridicate de la sfârșitul săptămânii au favorizat zborul celor două gărgărițe. În consecință, avem capturi la cele trei capcane. Citirile la capcane le voi face pe întreaga perioadă de vegetație a rapiței în zilele de marți și vineri.

Ceutorhynchus pallidactylus (femelă stânga și mascul dreapta), la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus pallidactylus femelă stânga și mascul dreapta la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

La citirea din data de 20 februarie 2024 (cinci zile de la ultima citire unde nu am avut capturi), situația capturilor la capcane este următoarea:

  • Capcana 1 cu adeziv - 9 capturi (1,8 gărgărițe/zi);

  • Capcana 2 cu adeziv - 30 capturi (6 gărgărițe/zi);

  • Capcana 3 cu apă - 43 de capturi (8,6 gărgărițe/zi).

Aceste rezultate trebuie să ne alerteze. De ce? Pentru că se anunță vreme caldă în perioada următoare și cu siguranță vom asista la o abundență de gărgărițe.

Din observațiile făcute în câmp, pe 20 februaie 2024, am observat că gărgărițele se hrănesc și au început să se împerecheze. Încă nu ne îngrijorăm, dar monitorizăm cu atenție acești doi dăunători pentru a surprinde momentul optim pentru aplicarea unui tratament (care este foarte greu de surprins din păcate).

Analiza adulților capturați la capcane arată că Ceutorhynchus pallidactylus este predominant prin comparație cu C. napi (deocamdată).

Ceutorhynchus napi. Timișoara, 20.02.2024

Ceutorhynchus napi. Timișoara 20.02.2024

Nu am reușit să analizez toate capturile, dar vă pun la dispoziție rezultatele de la capcana cu apă unde am avut și cele mai multe gărgărițe. Din totalul de 43 de gărgărițe, 86% aparțin speciei „pallidactylus” și 14% speciei „napi”. Sunt prezente ambele sexe (masculi și femele). Ceutorhynchus pallidactylus este foarte activ, se împerechează. Despre Ceutorhynchus pallidactylus știm că primii adulți care ies din hibernare sunt masculi. Acum sunt prezente și femelele în procent destul de ridicat. Nu am găsit încă femele cu ouă. Cu siguranță sunt și poate chiar au depus și ouă. Voi verifica săptămâna viitoare acest aspect.

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara, 20.02.2024

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara 20.02.2024

 

Ce trebuie să facă fermierii

 

Monitorizați zborul. Citiți capcanele la trei zile sau chiar și zilnic. Observațiile trebuie făcute înainte de amiază sau la amurg.

Dacă constatați că, timp de trei zile consecutiv la capcane vin zece adulți de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus, trebuie să treceți la efectuarea unui prim tratament. Acest prag este recomandat de EPPO (Organizația Europeană de Protecția Plantelor) și vă recomand să țineți cont de el.

Știu că unii fermieri s-au grăbit cu primul tratament, efectuându-l în prima fereastră cu vreme caldă de la sfârșitul primei decade a lunii februarie. Acum vor trebui să intervină din nou, din păcate.

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Pentru detalii cu privire la metodele de combatere ale celor două gărgărițe, accesați pagina universitară de facebook dedicată fermierilor USVT PLANT PROTECTION și pagina companiei Bayer Crop Science România. Sau, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6041-gargaritele-tulpinilor-au-inceput-sa-migreze-catre-noile-culturi-de-rapita.html

417413735 122141125052088675 294084154310131259 n

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Tendința actuală în domeniul agriculturii este de a înlocui produsele ce conțin substanțe chimice cu produse cât mai puțin poluante pentru sol, plante și animale, precum și de a asigura necesarul de produse ecologice cerute de piață.

Compania Romvac produce de câțiva ani Rom-Agrobiofertil NP, un îngrășământ pe bază de culturi bacteriene și care este certificat ecologic de Ecocert. Acesta conține bacterii fixatoare de azot și fosfor ce facilitează descompunerea detritusului și a resturilor vegetale, fixează azotul atmosferic şi transformă fosfaţii insolubili din sol în forme solubile ușor asimilabile.

 

Alternativă ecologică pentru îmbogăţirea nutritivă a solului, de la Romvac

 

Solul este factorul care influențează creșterea și dezvoltarea plantelor. Dacă solul este sărac în nutrienți, recolta va fi una de proastă calitate. În schimb, dacă solul este îmbogățit cu biofertilizatori, acesta va deveni mai bogat și, astfel, producția de plante va fi mai mare.  

În culturi, plantele au nevoie de substanţe necesare creşterii, cea mai importantă dintre acestea fiind azotul, utilizat în producţia de clorofilă, aminoacizi, proteine etc. Acesta poate fi absorbit din aer, sol şi fertilizatori chimici care sunt forme greu asimilabile. Bacteriile biofertilizatoare din sol asigură compuşi potriviţi dezvoltării plantelor, fără riscul poluării mediului înconjurător, adică al solului şi apei. Plantele folosesc materia organică din sol ca material energetic și pentru construirea corpului lor.

Rom-Agrobiofertil NP este o alternativă ecologică pentru îmbogăţirea nutritivă a solului, în vederea asigurării unui spor de producţie plantelor cultivate.

Acesta este un îngrășământ biologic ce conţine trei culturi bacteriene: Azospirillum lipoferum, Azotobacter croococcum și Bacillus megaterium. Pe lângă rolul lor de fixare a nutrienților, cele trei bacterii sunt selectate din microbiota normală a solului și nu au efect patogen asupra plantelor și viețuitoarelor.

 

Rom-Agrobiofertil NP, beneficii și avantaje

 

Rom-Agrobiofertil NP, îngrășământul pe bază de culturi bacteriene, certificat ecologic, prezintă mai multe beneficii, cum ar fi:

  • Reduce poluarea mediului și a solului;

  • Susține creșterea producției agricole (s-au obținut creșteri de 25 - 35% la toate speciile de plante, față de culturile netratate);

  • Îmbunătățește textura solului și a proceselor din interiorul său;

  • Accelerează procesele microbiene din structura solului;

  • Solubilizează fosforul și fixează azotul atmosferic.

Avantajele utilizării biofertilizatorului Rom-Agrobiofertil NP sunt:

  • Costuri mai mici față de costurile fertilizării chimice;

  • Administrarea se realizează prin pulverizare pe sol, cu utilajele uzuale din dotarea fermelor agricole - agregate de erbicidat, aspersoare etc.;

  • Este aplicabil la toate culturile.

 

Eficiență prin administrare corectă

 

Pentru obținerea unor sporuri de producție se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură. Prima administrare, atât la culturile de toamnă - cereale, rapiță etc. -, cât și la cele de primăvară - porumb, sfeclă, cartof, legume etc. -, se va efectua înainte de însămânțare, pe patul germinativ.

Pentru o mai bună difuzare a bacteriilor în sol, se recomandă încorporarea în sol prin arare, discuire sau administrare înaintea ploilor. Această primă administrare înainte de însămânțare favorizează o mai bună răsărire și obținerea unor plante mai viguroase și mai rezistente.

A doua administrare se va efectua în culturile mari după răsărire.

La plantațiile de legume, prima administrare se va efectua înaintea plantării, iar a doua, după prinderea răsadurilor.

 

Certificat Ecocert
La realizarea acestui îngrășământ biologic s-a urmărit respectarea regulilor specifice pentru agricultura ecologică, produsul fiind inspectat și certificat de către ECOCERT S.A. F-32600 pentru utilizarea în agricultura ecologică, conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 și Regulamentului (CE) nr. 889/2008.
Prin acțiunea sinergică a celor trei componente bacteriene asupra descompunerii fosfaților și azotaților anorganici din sol, administrarea repetată a produsului contribuie la însănătoșirea solului prin curățarea acestuia de îngrășămintele chimice și la obținerea de culturi BIO.
 
Poza Dr. Viorica Chiurciu

 

Articol scris de: dr. VIORICA CHIURCIU, DVM, PHD, director general Romvac Company S.A.

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Protecția plantelor

Corteva Agriscience anunță extinderea portofoliului său în România și Republica Moldova, din acest an, prin introducerea unei noi categorii de produse biologice, acțiune posibilă după achiziționarea companiilor Stoller și Symborg.

„Această mișcare marchează un moment important în agricultura sustenabilă pentru fermierii români și moldoveni și evidențiază angajamentul neclintit al Corteva față de inovație și practici agricole durabile”, punctează Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience.

Noua gamă de soluții biologice disponibile pentru fermieri în 2024 este proiectată pentru a aborda o gamă largă de provocări agricole.

Fertilizantul foliar lichid Harbest maximizează potențialul genetic al plantelor, asigurând absorbția optimă a nutrienților și formarea de molecule stabile de azot-calciu.

Harbest este o soluție agricolă revoluționară concepută pentru utilizarea eficientă a azotului. Prin diminuarea riscului pierderii azotului sau poluării, fertilizantul Harbest favorizează dezvoltarea rădăcinii, promovând producția naturală de citokinine și întârziind senescența frunzelor. Adaptat în mod specific pentru culturi de câmp și culturi horticole, acest fertilizant mineral stimulează creșterea continuă și echilibrată chiar și în condiții de fertilizare redusă cu azot.

Îngrășământul cu oligoelemente în formă lichidă Keylate B, cu certificare organică, este o soluție specializată pentru contracararea deficiențelor nutriționale bazate pe bor și absorbția rapidă în plantă fără riscul formării compușilor borici inutilizabili sau toxici. Acest produs este esențial pentru asigurarea unei nutriții echilibrate pentru culturile de câmp, culturile oleaginoase și leguminoase, culturile horticole și legume, îmbunătățind astfel sănătatea generală și productivitatea. Dezvoltat pentru a combate deficiențele de bor, un element fundamental pentru construcția și elasticitatea peretelui celular, producția de fitohormoni și transportul fotoasimilatelor, acest fertilizant lichid favorizează acțiunea rapidă în plantă în comparație cu soluțiile alternative, exemplificând eficacitatea și versatilitatea sa în îmbunătățirea sănătății și performanței culturilor.

Îngrășământul mineral StarterMn Platinum se remarcă prin formula sa unică, cuprinzând un complex de micronutrienți și cu o chelatare patentată Stoller. Acest fertilizant este meticulos proiectat pentru a promova echilibrul nutrițional, îmbunătățind astfel productivitatea și rentabilitatea culturilor.

StarterMn Platinum poate fi combinat cu ușurință cu alte soluții Stoller®, asigurând absorbția și translocarea rapidă pentru o utilizare optimă a nutrienților, reprezentând un avans semnificativ în cultivarea culturilor sănătoase încă din stadiile timpurii  de dezvoltare.

Fertilizantul mineral în formă lichidă BioForge este o soluție inovatoare concepută pentru a consolida rezistența culturilor în fața factorilor de stres, asigurând astfel prosperitatea culturilor chiar și în condiții dificile.

Fertilizantul lichid menține echilibrul fiziologic al plantelor și maximizează potențialul genetic pentru recolte de înaltă calitate. Tehnologia integrată Stoller® asigură o nutriție corectă pentru a interveni în mod natural în procesele fiziologice ale plantelor pentru o producție agricolă consistentă.

Fertilizantul lichid SugarMover Zn, cu certificare organică, se concentrează pe mobilizarea și creșterea nivelurilor de carbohidrați în boabe, rădăcini sau fructe.

SugarMover Zn conține oligoelemente în soluție, furnizând bor, cupru, molibden și zinc - nutrienții esențiali pentru procesul de fructificare. Beneficiile SugarMover Zn includ o greutate, o dimensiune și o calitate mai bună a boabelor, o umplere crescută a boabelor și păstăilor, sprijin pentru uniformitatea semințelor, conținut îmbunătățit de proteine, creșterea îmbunătățită a părților subterane precum rădăcini, bulbi și tuberculi prin stocarea de zahăr.

Fermierii care folosesc SugarMover Zn pot anticipa nu numai o recoltă îmbunătățită, ci și o rentabilitate sporită, consolidându-și poziția ca o resursă valoroasă în agricultura durabilă și cu productivitate ridicată.

„Produsele biologice joacă un rol fundamental în îmbunătățirea calității și valorii nutriționale a culturilor agricole, evidențiind angajamentul Corteva nu doar față de cantitate, ci și față de calitatea recoltei. Noua categorie de soluții inovatoare ale Corteva reprezintă o confirmare a viziunii companiei. Prin adoptarea acestor soluții naturale și eficiente, compania stabilește un nou standard în agricultură, prioritizând productivitatea și gestionarea responsabilă a resurselor de mediu, încurajând practici mai durabile și stimulând inovația”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Introducerea acestor produse biologice în România și Republica Moldova marchează un moment important în agricultură pentru cele două țări. „Produsele biologice oferă o abordare durabilă, care poate ajuta nivelul de reziliență al fermierilor în fața provocărilor managementului rezistenței, să îmbunătățească profitul, productivitatea și utilizarea resurselor mult mai eficient”, a adăugat Jean Ionescu.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Aducem în atenția pomicultorilor informații importante despre patogenul Cytospora sp. care atacă pomii fructiferi și nu numai. Aceste informații vă pot ajuta să preveniți instalarea patogenului în livezi, evitând astfel pierderile de producție.

Citosporioza a început să creeze probleme în multe livezi din România. Livezi tinere de cinci și opt ani sunt bolnave, unele chiar fiind în situația gravă în care nu se mai poate face nimic pentru salvarea plantelor, mai ales acolo unde sunt cultivate soiuri sensibile. Suspiciunea este că în aceste plantații nu se execută corect tratamentele chimice și nici măsurile de prevenție nu sunt respectate. Din cauza lipsei specialiștilor, boala nu este identificată la timp.

Lăstar de măr acoperit de fructificațiile fungului Cytospora sp. Se observă exudatele gelatinoase de culoarea chihlimbarului, care în contact cu aerul au luat diferite forme asemănătoare cu niște cârlionți. Aceste formațiuni sunt pline de sporii fungului care sunt eliberați în prezența apei

Lăstar de măr acoperit de fructificațiile fungului Cytospora spjpg

Pe fondul climatic actual (cu veri călduroase), deosebit de favorabil infecțiilor, citosporioza omoară pomii tineri. Cancerul citosporian poate fi produs de mai multe specii ale genului Cytospora, care este frecvent întâlnit în livezile neîngrijite sau îmbătrânite unde produce pagube importante prin uscarea ramurilor și chiar a pomilor în urma infecțiilor prin rănile produse de grindină, ger, insecte sau de utilaje. De regulă, cei mai expuși infecțiilor sunt pomii debilitați. Analizele făcute de mine la măr, cireș și cais arată că forma și culoarea picnidiilor de sub scoarță este specifică speciei Cytospora leucostoma, specie raportată și de alți cercetători ca fiind prezentă în livezile din România. Forma perfectă a fungului (Valsa) nu a fost observată (Cotuna et al., 2020).

Deoarece patogenul este tot mai prezent în livezile din România (tinere și bătrâne) readuc în atenția dumneavoastră informații cu privire la recunoașterea, biologia și combaterea acestuia. Informațiile din acest material reprezintă un extras dintr-o lucrare științifică scrisă de mine și colaboratorii mei, publicată într-un jurnal științific în anul 2020.

Cârcei plini de conidii. Pot fi observați în perioadele ploioase cu ochiul liber sau cu o lupă. Aici s-au dezvoltat la camera umedă. Ajută mult în diagnosticarea corectă a patogenului

Cârcei plini de conidii. Pot fi observați în perioadele ploioase cu ochiul liber sau cu o lupă. Aici s au dezvoltat la camera umedă. Ajută mult în diagnosticarea corectă a patogenului

 

Cine produce citosporioza?

 

Cancerul ramurilor sau uscarea micotică a ramurilor (citosporioza) poate fi cauzată de mai multe specii ale ciupercii Cytospora. Această boală este considerată gravă în livezile aflate în declin sau în cele neîngrijite, unde pomii și-au pierdut vigoarea. Din cauza citosporiozei, pomii se pot usca, iar pierderile economice sunt majore. În livezile viguroase, unde pomii sunt sănătoși, de obicei acest patogen nu se instalează [Minoiu și Lefter, 1987].

Infecțiile produse de speciile de Cytospora pot fi devastatoare pentru pomii fructiferi (Prunus persica, P. armeniaca, P. avium, Malus spp., Juglans spp., etc), dar și pentru multe alte specii de plante lemnoase [Biggs & Grove 2005; Wang et al. 2011; Fan et al., 2015a]. De-a lungul timpului, cercetătorii au arătat că mai mult de 85 de specii de plante lemnoase pot fi infectate [Sinclair et al., 1987, Adams et al., 2005, 2006; Spielman, 1983; Bills, 1996; Christensen, 1940].

Picnidiile fungului Cytospora sp. (după cum arată par a fi ale fungului Cytospora leucostoma) care pot fi observate imediat sub scoarța bolnavă care se desprinde cu ușurință

Picnidiile fungului Cytospora sp. după cum arată par a fi ale fungului Cytospora leucostoma care pot fi observate imediat sub scoarța bolnavă care se desprinde cu ușurință

Conform Index Fungorum, aproximativ 612 specii de Cytospora au fost descrise până în prezent. Kirk et al. (2008) au enumerat aproximativ 110 specii de Cytospora acceptate, în timp ce toate celelalte nume de specii erau considerate sinonime de taxoni descriși anterior sau tratați ca specii non-Cytospora înainte de intrarea în vigoare a regulei o ciupercă = un singur nume, în iulie 2011 [Hawksworth, 2011].

Dintre fungii care provoacă citosporioză la pomii fructiferi, frecvent întâlniți în livezi sunt Leucostoma cinctum și L. persoonii (ascomicete din ordinul Diaporthales, familia Valsaceae). Formele anamorfe ale fungilor amintiți sunt Cytospora cincta (Leucocytospora cinctum) și, respectiv, C. leucostoma (L. persoonii).

Diferențele morfologice dintre cele două specii sunt adesea greu de realizat. Structurile asexuate (picnidiile) ale fungilor se formează în leziunile canceroase de pe ramuri și trunchi, sub scoarța moartă. La început, picnidiile sunt evidente ca mici umflături, al căror vârf se rupe pentru a expune discul stromei. Discul de L. persoonii are aspect alb, în timp ce, cel al L. cinctum este de culoare gri sau cenușie. Picnidia ajunsă la maturitate, în condiții umede, produce un exudat gumos sau gelatinos de culoare portocalie sau roșie care conține mii de conidii. Conidiile sunt eliberate sub forma unor cordoane gelatinoase la câteva minute după umectare. Structurile telomorfe de reproducere (peritecia cu ascospori) se formează mult mai târziu, adesea după doi sau trei ani de la formarea inițială a picnidiilor [Biggs and Grove, 2005].

Scoarță denivelată, lenticele mărite, leziuni canceroase mici. În fundal se observă cârceii roșietici. Foto la cireș

Scoarță denivelată lenticele mărite leziuni canceroase mici. În fundal se observă cârceii roșietici. Foto la cireș

 

Recunoașterea citosporiozei

 

În livezile infectate de Cytospora sp., primele semne de boală ce pot fi observate destul de ușor sunt cloroza frunzelor, uscarea vârfurilor lăstarilor, ofilirea și uscarea unor ramuri. Ramurile uscate devin evidente în timpul verii. La examinarea atentă a suprafaței ramurilor pot fi observate cancere de scoarță, de culoare închisă, cu centrul distrus. De obicei, acest patogen atacă pomii slăbiți de atacul patogenilor și dăunătorilor, de condițiile climatice nefavorabile și de aplicarea greșită a unor tehnologii [Minoiu și Lefter, 1987]. Este cunoscut că, fungii din genul Cytospora produc cancere grave la pomi și arbuști, care duc în final la uscarea ramurilor și chiar moartea copacilor. Cancerele de pe tulpini și ramuri apar ca zone scufundate ușor în scoarță, alungite și decolorate. Scoarța afectată are aspect denivelat (prezintă umflături), lenticele exagerat de mari, scurgeri gomoase etc. De cele mai multe ori decolorarea nu este evidentă deoarece ciuperca ucide rapid scoarța. Uneori, fungul se dezvoltă atât de repede pe pomii stresați, încât leziunile nu sunt evidente și uneori chiar nu se formează. Scoarța de deasupra cambiului infectat apare ca fiind scufundată. Zona bolnavă poate avea diferite culori, de la galbenă, maronie, brună - roșietică, gri până la neagră, funcție de specia de Cytospora care s-a instalat. Scoarța interioară infectată și cambiul capătă culoare brună - roșietică chiar neagră uneori. Din cauza infecției, țesuturile devin apoase, spongioase și mirositoare, având aspect macerat. Lemnul de sub cambiu se colorează în maroniu [Spielman, 1983].

Leziuni canceroase

Leziuni canceroase

La cireș dar și la alte specii pomicole, culoarea lemnului bolnav este maronie - deschis, cafenie, uneori cenușie. Pe lângă aceste simptome apar scurgeri mucilaginoase, la suprafața scoarței, ce pot avea și ele culori diferite. De asemenea, sub scoarță pot fi observate corpurile fructifere asexuate ale ciupercii (picnidiile). Aceste corpuri fructifere au consistență tare, formă conică, culoare negricioasă. Pe parcursul formării lor, se poate vedea un punct albicios în vârf, iar de jur împrejur o zonă neregulată de culoare albă (disc stromatic). Această colorație dispare mai târziu, ele rămânând negre. De la o specie la alta de Cytospora, culorile pot fi diferite. Picnidiile se observă foarte ușor cu ochiul liber atunci când detașăm scoarța. Scoarța bolnavă se detașează cu ușurință de lemn, fiind distrusă de patogen. În condiții de umiditate (dar nu excesive), sporii din aceste structuri trec în exudatele gelatinoase de culoare chihlimbarie (la măr de exemplu) sau portocalii - roșietice (la cireș). Picăturile gelatinoase, în condiții de uscăciune pot lua forme diferite, dar cel mai adesea au aspectul unor fire subțiri care se înfășoară unul după celălalt sau nu. Uneori formează cârlionți sau bucle. De regulă, sunt localizate la marginea cancerelor. Scoarța moartă poate să rămână atașată de copac chiar și câțiva ani, apoi cade, desprinzându-se de trunchi în bucăți mari. În secțiune, lemnul ramurilor bolnave dar și al trunchiului, este brunificat. Zona brunificată poate fi mai mare sau mai mică funcție de evoluția infecției. Marginile zonei brunificate sunt de obicei abrupte [Sinclair et al., 1987; Bertrand, 1976].

Fructificații și scoarță brunificată

Fructificații și scoarță brunificată

 

Condiții preferate de patogen

 

După cum se cunoaște, citosporioza este o boală a sezonului de vară. Creșterile maxime ale fungului Cytospora sp. se realizează chiar și la temperaturi de 320C. Cancerul se dezvoltă cel mai bine la temperaturi ridicate (iulie - septembrie), perioadă în care creșterile pomilor sunt scăzute. Dacă în trecut, citosporioza era o boală a pomilor în declin, în prezent, tot mai des, boala este raportată și identificată la pomii tineri. Dintre speciile de Cytospora, în România cel mai frecvent a fost raportată Cytospora leucostoma (Pers.) Sacc. Prezența ei era raportată în trecut în special în livezile bătrâne și neîngrijite [Minoiu et Lefter, 1987]. Cytospora leucostoma era și este considerat un patogen relativ slab din punct de vedere al capacității de realizare a infecțiilor, deoarece nu poate infecta țesuturile sănătoase, ci doar pe cele lezate. Sporii acestui fung sunt răspândiți de picăturile de ploaie și de vânt, putând infecta orice tip de rană prezentă pe scoarța pomilor. Rănile de pe scoarță se pot datora arsurilor solare, cancerelor bacteriene mai vechi, orificiilor produse de insectele de scoarță și trunchi etc. Trebuie reținut faptul că acest patogen nu infectează scoarța sănătoasă și nedeteriorată, iar insectele care atacă scoarța sunt considerate vectori [Bertrand et English, 1976; Schulz et Schmidle, 1983]. Miceliul ciupercii crește în floem și în xilem, pe care le obturează. Scoarța pomilor poate fi atacată în timpul primăverii, toamnei și chiar al iernii (iernile blânde când pomii sunt în perioada de repaus vegetativ și nu se pot apăra). Sunt predispuși la infecție pomii afectați de secetă, arsuri solare, erbicide, vătămări mecanice. În mod special pot fi infectați pomii cu sistemul radicular lezat sau cei care sunt transplantați.

Fructificații care au erupt prin scoarță. Foto la măr

Fructificații care au erupt prin scoarță. Foto la măr

 

Managementul integrat al bolii

 

Când cancerul citosporian s-a instalat într-o livadă este foarte greu de controlat. De aceea, livezile trebuie monitorizate cu foarte mare atenție pentru a depista din timp patogenul. Pentru evitarea infecțiilor pomii trebuie menținuți sănătoși. Vectori importanți ai fungului Cytospora sp. sunt insectele care atacă scoarța. Am constatat și eu (la fel ca alți specialiști) că în livezile unde citosporioza s-a instalat este prezent și cariul scoarței Scolytus sp.. Acest dăunător trebuie monitorizat și combătut la timp. Din păcate, materialul de plantat vine uneori cu larve de Scolytus sub scoarță din pepiniere. Este valabil și pentru patogenii care produc cancere.

Cancere deschise

Cancere deschise

Metode profilactice

Deoarece Cytospora sp. infectează pomii slăbiți, stresați din diferite cauze, cea mai bună metodă de control este prevenirea stresului. Principalii factori de stres sunt seceta și lipsa oxigenării rădăcinilor prin inundarea solului cu apă. De asemenea, se pare că temperaturile ridicate sunt favorabile dezvoltării ciupercii. Alți factori de stres ce trebuie evitați: deficiența de potasiu, arsurile solare, nematozii Criconemella xenoplax, insectele de scoarță și trunchi, umiditatea excesivă a solului.

Infecția și răspândirea pot fi controlate prin evitarea stresului pomilor și prin eliminarea și distrugerea materialului lemnos infectat din livadă.

Lemn bolnav la cireș

Lemn bolnav la cireș

Prevenirea infecțiilor cu Cytospora sp. în livezi se face prin respectarea câtorva măsuri:

  • Solul trebuie pregătit înainte de plantare, fertilizat și udat în mod corespunzător;

  • Plantarea unor soiuri și specii adaptate zonei unde se face plantarea;

  • Materialul de plantat trebuie să fie sănătos și achiziționat din pepiniere recunoscute;

  • Evitarea plantării pomilor pe solurile argiloase, compacte;

  • Evitarea rănirii trunchiului, ramurilor. Rănile cauzate de mașinile care taie iarba, de insectele care atacă scoarța și trunchiul predispun la infecție. Livada trebuie îngrijită cu atenție, conform tehnologiilor;

  • Evitarea stresului hidric. În acest sens se pot face udări și după recoltat pentru ca pomii să nu sufere;

  • Combaterea patogenilor și dăunătorilor ce pot duce la defolierea prematură a pomilor. Defolierea prematură predispune pomii la arsurile solare;

  • Îndepărtarea ramurilor cu cancere în timpul perioadei de vegetație. După tăiere ele trebuie imediat distruse. Este greșit ca materialul lemnos bolnav să fie lăsat în grămezi la marginea livezii, cum am văzut în unele ferme pomicole. Fungul își continuă dezvoltarea pe lemnul mort asigurând o sursă de inocul permanentă pentru pomii sănătoși. Efectuarea tăierilor în timpul vegetației pomilor permite o identificare mai bună a ramurilor atacate. Tăierea unei ramuri bolnave se face cu câțiva centrimetri mai jos de zona bolnavă, acolo unde lemnul este sănătos. Dacă nu se face așa, patogenul își va continua dezvoltarea nestingherit;

  • Tăierile trebuie efectuate doar pe vreme uscată iar instrumentele utilizate trebuie șterse după fiecare tăiere cu soluție dezinfectantă (ex. hipoclorit de sodiu, alcool etilic sau alți dezinfectanți);

  • În cazul rănilor proaspete (o lună sau mai puțin), se va tăia cu un cuțit ascuțit bine porțiunea rănită pe când la rănilor vechi se va îndepărta doar scoarța desfăcută. Nu trebuie îndepărtat calusul care se formează la marginea cancerelor (arată ca o scoarță umflată care crește în zona moartă).

Dacă aceste reguli sunt respectate, pomii vor rezista mai bine la un eventual atac.

În livezile stresate, bolnave, acolo unde ramurile cu cancere nu sunt îndepărtate, boala se va dezvolta continuu, iar pomii vor muri. Lăstarii tineri pot muri chiar în primul an de infecție. Ramurile mai bătrâne au nevoie de câțiva ani până când daunele devin vizibile. În situațiile grave, fermierii trebuie să defrișeze suprafețele infectate puternic. Materialul lemnos rezultat trebuie scos din livadă și distrus ulterior. În caz contrar, va servi ca sursă de inocul pentru pomii sănătoși din livadă.

Picnidii sub scoarța de prun

Picnidii sub scoarța de prun

În concluzie, dacă infecția apare, cea mai bună metodă de control este creșterea vigorii pomilor și o igienă culturală riguroasă. Pe măsură ce patogenul se instalează, productivitatea pomilor scade, putând apărea pagube în producție cuprinse între 25 - 50% (Biggs & Grove, 2005).

Metode chimice

Combaterea chimică nu aduce rezultatele scontate. În prezent, numeroase studii se fac cu privire la eficacitatea tratamentelor chimice împotriva citosporiozei. Rezultatele acestor studii arată că totuși există diferențe între tratat și netratat. Cu toate acestea, patogenul nu poate fi ținut sub control. Chiar dacă eficacitatea unor fungicide nu a fost confirmată, ea nu este nici refuzată (Biggs et al., 1994).

Motivele pentru care controlul chimic preventiv este ineficient sunt multe. Dintre ele, motivul principal ar putea fi producția mare de spori a ciupercii care se întinde pe o perioadă lungă de timp. De asemenea, substanțele fungicide nu pot pătrunde în zona lemnului, neputându-se transloca în interiorul scoarței. Condițiile climatice sunt cele care pot favoriza sau defavoriza producția de spori, știut fiind că, în perioadele cu temperaturi și precipitații ridicate aceasta crește foarte mult și scade în cele cu temperaturi și precipitații scăzute (Biggs & Grove, 2005) .

Tratamentele preventive chimice constau în badijonarea leziunilor canceroase cu substanțe chimice. Este o muncă care necesită mult timp iar rezultatele nu sunt cele așteptate. De-a lungul timpului au fost testate produse fungicide ca: difenoconazol, captan, tiofanat - metil (retras) pentru plantațiile convenționale; polisulfură de calciu (retrasă din decembrie 2022), hidroxid de cupru, pentru plantațiile organice (Biggs & Grove, 2005). În cazul difenoconazolului, testele efectuate de Pokharel (2011) arată că acesta a controlat patogenul aproximativ un an de la efectuarea tratamentelor, dar nu a stopat infecțiile.

Cârcei roșietici plini de conidii. Pozați pe cireș

Cârcei roșietici plini de conidii. Pozați pe cireș

Tratamentele din perioada de repaus vegetativ executate cu hidroxid de cupru 50% pot preveni infecțiile cu Cytospora sp. Ele pot fi executate de la căderea frunzelor și până la apariția mugurilor florali. În România este omologat pentru combaterea citosporiozei doar un singur produs pe bază de hidroxid de cupru 50% pentru cireș, cais, prun, piersic, nectarin (după Aplicația PESTICIDE 2.24.1.1/2024). Cuprul are doar acțiune de contact, preventivă. Substanța trebuie să fie prezentă pe suprafața organelor plantelor înainte ca sporii să germineze. Nu are acțiune curativă.

La măr, păr, gutui sunt omologări doar pentru Nectria sp., un patogen care produce tot cancer. Dintre substanțele omologate pentru patogenul Nectria sp., amintesc aici câteva: cupru, oxiclorura de cupru, hidroxidul de cupru 50%, cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru, sulfat de cupru tribazic, zeama bordeleză, difenoconazol + fluxapyroxad, fluopiram + fosetil de aluminiu, captan, pirimetanil, ciprodinil + fludioxonil. Aceste substanțe sunt utilizate frecvent în livezi pentru combaterea patogenilor. Deși în schemele de tratament din alte țări observ că sunt fungicide și pentru ținerea sub control a citosporiozei și în perioada de vegetație, în România patogenul parcă nu ar exista, iar fermierii nu îl cunosc. Totuși, Cytospora sp. este prezentă în livezi, ucide pomii, dar în schemele de tratament nu apare. Alături de Cytospora sp., fungii Phomopsis sp. și Botryosphaeria sp. sunt și ei prezenți. Toți produc cancere grave, dar nu sunt în schemele de tratament (cel puțin eu nu am văzut, posibil să fie).

Picnidii de Cytospora la cireș

Picnidii de Cytospora la cireș

În livezile unde pomii sunt infectați se recomandă efectuarea a 5 - 6 tratamente cu fungicide, după cum urmează:

  • Tratamentul 1 - imediat după efectuarea tăierilor;

  • Tratamentul 2 - la începutul verii;

  • Tratamentul 3 - mijlocul verii;

  • Tratamentul 4 - sfârșitul verii;

  • Tratamentul 5 - toamna;

  • Tratamentul 6 - începutul iernii.

Fungicidele utilizate trebuie amestecate cu un adjuvant. Rolul adjuvantului este de a îmbunătăți pătrunderea soluției prin scoarță. De asemenea, favorizează deschiderea lenticelelor, permițând astfel fungicidelor să pătrundă în sistemul vascular al pomilor (Pokharel & Laesen, 2009b).

În plantațiile unde se execută corect tratamentele de combatere a bolilor și dăunătorilor acest patogen nu ar trebui să existe.

ocotuna lab

 

Bibliografie

Adams G. C., Roux J., Wingfield M. J., 2006 - Cytospora species (Ascomycota, Diaporthales, Valsaceae): introduced and native pathogens of trees in South Africa, Australasian Plant Pathology 35: 521 - 548.
Adams G. C., Wingfield M. J., Common R., Roux J., 2005 - Phylogenetic relationships and morphology of Cytospora species and related teleomorphs (Ascomycota, Diaporthales, Valsaceae) from Eucalyptus. Studies in Mycology 52: 1 - 144.
Bertrand, P. F. and H. English, 1976 - Release and dispersal of conidia and ascospores of Valsa leucostoma. Phytopathology 66:987 - 991.
Biggs, A. R., El Kholi, M. M., and El Neshawy, S. M. 1994 - Effect of calcium salts on growth, pectic enzyme activity, and colonization of peach twigs by Leucostoma persooni. Plant Dis. 78:886 - 890.
Biggs, A. R. and G. G. Grove, 2005 - Leucostoma canker of stone fruits. The Plant Health Instructor. DOI: 10.1094/PHI-I-2005-1220-01.
Bills G. F., 1996 - Isolation and analysis of endophytic fungal communities from woody plants, St. Paul, MN: American Phytopathologycal Society Press.
Christensen C. M., 1940 - Studies in the biology of Valsa sordida and Cytospora chrysosperma. Phytopathology 30: 459 - 475.
Fan X., Hyde K. D., Liu M., Liang Y., Tian C., 2015a - Cytospora species associated with walnut canker disease in China, with description of a new species C. gigalocus. Fungal biology, 119: 310 - 319.
Hawksworth D. L., 2011 - A new dawn for the naming of fungi: impacts of decisions made in Melbourne in July 2011 on the future publication and regulation of fungal name. IMA Fungus 2: 155 - 162.
Kirk P. M., Cannon P. F., Minter D. W., Stalpers J. A., (eds), 2008 - Ainsworth Bisby's Dictionary of the fungi, 10th edn. Walingford: CAB International.
Minoiu Nicolae, Lefter Gheorghe, 1987 - Bolile și dăunătorii speciilor sâmburoase, Editura Ceres, București, p. 191.
Pokharel, R. R. and H. J. Larsen - 2009b. Efficacy of plant and mineral oil against Cytospora Canker in peach. Phytopathology 99: S103.
Pokharel, R., 2011 - Cytospora canker management studies from 2007-2010. Annual Report of Western Colorado Research Center, TR11-11: 43-52.
Schulz, U., and A. Schmidle, 1983 - Zur Epidemiologie der Valsa-Krankheit. Agnew. Bot. 57:99 - 107.
Sinclair W. A., Lyon H. H., Johnson W. T., 1987 - Diseases of trees and shrubs. Ithaca, NY: Cornell University Press.
Spielman L. J., 1983 - Taxonomy and biology of Valsa species on hard woods of North America, with special reference to species on mapels. PhD Thesis, Cornell University.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura

La începutul anului 2023, crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, care face parte din Alexandrion Group, a aplicat abordarea „zero pesticide” pe 50% din plantația viticolă, folosind alternative ecologice pentru a elimina insectele, ciupercile sau alți factori externi care ar putea afecta vița-de-vie. Acesta este un proces în mai multe etape, care a început în 2022, Domeniile Alexandrion Rhein 1892 implementând o abordare integrată de combatere a dăunătorilor, cu scopul de a întări vița-de-vie și de a o face mai rezistentă la atacuri.

plantatie

Alexandrion Group își propune să elimine din producția sa de vinuri toți factorii care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății.

„Sănătatea consumatorilor noștri și protejarea mediului agresat de atât de mulți factori externi sunt prioritățile noastre absolute. Experiența ne-a demonstrat că este posibil să producem vinuri fără pesticide, păstrând, în același timp, aceleași standarde de calitate cu care i-am obișnuit pe consumatorii noștri. În 2018, când Alexandrion Group a preluat crama Halewood, care a trecut ulterior printr-un proces de rebranding, devenind Domeniile Alexandrion Rhein 1892, programul de control al dăunătorilor a fost gestionat de experți francezi și au fost folosite pesticide care respectă lista periodică emisă de Uniunea Europeană, inclusiv pesticide permise în țările care fac parte din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pentru că suntem conștienți de efectele negative pe care le pot avea pesticidele, am decis să le înlocuim cu metode alternative de combatere a dăunătorilor. Acesta este un proces în mai multe etape, de-a lungul căruia ne bazăm pe expertiza lui Jean-François Joumier, Master Distiller & Oenolog Domeniile Alexandrion Rhein 1892, care lucrează cu grupul nostru de peste 25 de ani, și a lui George Barnotty, expert în agronomie cu o experiență foarte solidă în industria biologică alternativă”, a declarat Lorenzo Vergani, Operations & Rum Director Alexandrion Group, care coordonează activitatea cramei Domeniile Alexandrion Rhein 1892.

Grupul a dezvoltat și actualizat metodele de producție a strugurilor, menținând, în același timp, metodele tradiționale de fermentare a strugurilor și de producere a vinului. Metodele de îngrijire a viței-de-vie urmează cele mai recente progrese științifice în gestionarea dăunătorilor agricoli, în conformitate cu „norma franceză” în toate etapele de producție a strugurilor.

alexandrion

George Barnotty explică: „Acest sistem integrat de combatere a dăunătorilor implică toate operațiunile agricole care au ca scop întărirea plantelor și creșterea rezistenței acestora la boli provocați de insecte, ciuperci sau alți factori externi. De asemenea, implică o monitorizare precisă a câmpului cu ajutorul celor mai noi tehnologii, cum ar fi dronele, pentru a monitoriza creșterea, a controla intensitatea infestării și a determina momentul potrivit pentru intervenția chimică cu pesticide înregistrate și acceptate de UE, dacă este necesar. De exemplu, în sezonul de producție a strugurilor 2023, crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892 nu a folosit niciun insecticid. Acest lucru nu înseamnă că insectele nu au atacat vița-de-vie, ci mai degrabă că prezența lor nu a provocat daune semnificative producției, din punct de vedere cantitativ și calitativ”.

Atingerea acestui nivel de rezistență naturală la insecte a fost rezultatul unei game largi de operațiuni agricole complexe și al atenţiei deosebite acordate gestionării atente a nutriției viței-de-vie, pe baza unor analize complexe a nevoilor plantelor, a nutrienților din sol, precum și a interacțiunilor de mediu legate de numărul de zile însorite și înnorate, de nivelurile de precipitații și de modificările asociate ale umidității relative, precum și de numărul de nopți cu lună, deoarece transmiterea insectelor are loc pe timp de noapte și depinde de acest factor.

Referindu-se la istoria, calitatea și potențialul vinurilor românești, Jean-François Joumier subliniază: „Țările care au cea mai lungă tradiție în producția de vin sunt România și Georgia, urmate de Grecia, Italia și Franța. În regiunea Dealu Mare, unde se află crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, avem un relief foarte bun, un terroir foarte bun, deci și potențialul și resursele pentru a produce vinuri de înaltă calitate sunt foarte mari. Și noi facem asta. Premiile pe care vinurile noastre le-au obținut în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu reflectă aceste condiții. Eliminarea tuturor pesticidelor din procesul de producție nu poate decât să adauge mai multă valoare vinurilor și să îi facă pe consumatori să se simtă mai în siguranță când le beau”.

280408447 4636521069785952 1778139260352942728 n

George Barnotty are o expertiză solidă în ceea ce privește alternativele ecologice pentru protecția plantelor și lucrează îndeaproape cu Jean-François Joumier pentru a atinge obiectivul propus, acela de a elimina complet pesticidele până în 2025. „Ca de obicei, suntem lideri în domeniu și sperăm să inspirăm tot mai mulți producători din întreaga lume, fie că este vorba de băuturi sau de alimente, să treacă la sistemul de gestionare cu zero pesticide, deoarece sănătatea și mediul în care trăim sunt mai importante decât orice altceva. Niciun efort nu este prea mare pentru a le păstra”, a concluzionat Lorenzo Vergani.

Alexandrion Group exportă cantități mari din vinurile sale în țări precum Irlanda, Franța, Elveția, Spania, Norvegia, Olanda, Cipru, Grecia, Brazilia, Australia, Japonia, China, Hong Kong, Canada, Taiwan și Dubai.

În 2023, vinurile produse de Domeniile Alexandrion Rhein 1892 au fost premiate cu medalii master, dar şi de aur și argint în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu, precum Concours Mondial de Bruxelles, Mundus Vini și Vinarium.

Alexandrion Group produce vinuri liniştite din gamele Hyperion, Hyperion Exclusive, Colecţia Mitologică, Concert Prestige Rosé, Byzantium şi Prahova Valley şi vinuri spumante din gama Rhein Extra. Mai multe detalii pe website-urile www.dar1892.com și www.rhein1892.com.

spumante

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 7

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista