Luni, 9 martie, Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului educațional cu granturi TalentA 2026, sărbătorind femeile fermier ale căror proiecte introduc soluții inovatoare și aduc contribuții semnificative comunităților rurale din România și Republica Moldova.

Ajuns la a șasea ediție, programul TalentA organizat în parteneriat cu Starperformining a oferit cinci luni de instruire intensivă în agribusiness și antreprenoriat, reunind aproximativ 50 de participante care au primit sprijin de specialitate în dezvoltarea unor proiecte cu potențial puternic de a susține dezvoltarea locală și de a consolida securitatea alimentară regională.

„Proiectele TalentA de anul acesta arată o schimbare remarcabilă în modul în care femeile fermier modelează viitorul comunităților rurale. Am observat un interes puternic pentru soluții practice precum reducerea risipei alimentare, adoptarea unor practici reziliente la schimbările climatice, dezvoltarea procesării locale pentru valoare adăugată și chiar integrarea instrumentelor digitale pentru decizii mai inteligente în fermă. La Corteva suntem mândri să le sprijinim dezvoltarea prin programul educațional cu granturi pe care l-am fondat și felicităm toate participantele pentru relevanța și impactul inițiativelor lor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Un juriu format din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat trei câștigătoare, fiecare primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și duce viziunea mai departe. De asemenea, Starperformining a acordat un premiu special.

Locul 1: 6.000 USD - Tatiana Chiron cu proiectul „Fructe cu sens: Din livadă către sănătate pentru copiii cu dizabilități”

Tatiana Chiron, din Văsieni, raionul Ialoveni - Republica Moldova, administrează 28,2 hectare de livezi și a obținut locul întâi pentru sprijinirea Centrului de Educație Incluzivă din Ialoveni, care deservește copii cu dizabilități. Folosind fructele din ferma ei, centrul poate să pregătească sucuri proaspete, piureuri și supe cu ajutorul unui storcător profesional, iar un sistem de compost transformă resturile organice în îngrășământ pentru mini‑sera școlii, reducând risipa și promovând practici de economie circulară.

„Această inițiativă este, înainte de toate, o formă de a da înapoi comunității și de a sprijini copiii din Ialoveni, care merită acces la hrană sănătoasă și experiențe educaționale semnificative. Când m-am înscris în TalentA nu mă așteptam să-mi lărgească atât de mult perspectiva. Dincolo de îndrumarea tehnică, m-a ajutat să înțeleg valoarea socială mai amplă a muncii mele și m-a încurajat să transform o idee simplă într-un proiect care chiar contează pentru comunitatea noastră”, a spus Tatiana Chiron.

Locul 2: 5.000 USD - Ecaterina Vasilachi cu proiectul „Implementarea unui sistem agroforestier pentru protecția climei”

Ecaterina Vasilachi, director Pom Fructprod SRL și manager al unei livezi din Cobusca Veche, raionul Anenii Noi - Republica Moldova, a obținut locul doi pentru proiectul prin care se vor planta perdele forestiere pe 1.450 de metri care să protejeze ferma de vânt, eroziunea solului și pierderea umidității. Prin plantarea unor specii rezistente la secetă, precum salcâmul, cireșul sălbatic și păducelul, sistemul îmbunătățește polenizarea, stabilizează microclimatul livezii și reduce riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme.

„Acest proiect este o investiție în viitorul livezii și al comunității noastre, iar producția sustenabilă de fructe nu poate exista fără protejarea terenului și a biodiversității care o susține. Când m-am înscris în TalentA am descoperit instrumente practice și perspective de care nu știam că am nevoie, iar programul m-a ajutat să conturez un plan concentrat și realist, în care am încredere”, a arătat Ecaterina Vasilachi.

Locul 3: 4.000 USD - Tatiana Moraru cu proiectul „Producerea de oțet de mere artizanal”

Tatiana Moraru, fermier din Șipoteni, raionul Călărași - Republica Moldova, a obținut locul trei pentru transformarea merelor locale în oțet natural premium printr-un proces artizanal de fermentație controlată. Folosind fructe din propria livadă, ea va instala un sistem la scară mică, cu patru recipiente din inox, pentru a permite producția continuă și pentru a lansa primul lot până la sfârșitul anului 2026. Prin trecerea de la vânzarea merelor crude la un produs natural cu valoare adăugată, inițiativa crește capacitatea de procesare locală.

„Producând oțet natural de mere printr-un proces artizanal controlat, pot valorifica mai bine recolta și pot oferi comunității o alternativă mai sănătoasă și locală. Programul TalentA fondat de Corteva m-a ajutat să înțeleg cât de importantă este procesarea la scară mică pentru reducerea pierderilor alimentare și cum astfel de proiecte pot întări piețele locale și bunăstarea comunității”, a precizat Tatiana Moraru.

Premiul special: 1.500 USD – Crina Aldea cu proiectul „AgroSfat”

Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul programului TalentA, a acordat un mini‑grant antreprenoarei Crina Aldea, din județul Mureș, care dezvoltă AgroSfat – un instrument web ce oferă ghidare agronomică asistată de inteligență artificială pentru ferme mici și mijlocii.

„AgroSfat este o unealtă web simplă care transformă cunoștințele verificate în pași practici, de la diagnosticarea dăunătorilor până la planificarea tratamentelor și prevenirea pierderilor. Programul educațional TalentA m-a ajutat să înțeleg cât de esențiale sunt informațiile accesibile și de încredere pentru fermele mici și cum să construiesc o soluție digitală care le susține cu adevărat deciziile zilnice”, a menționat Crina Aldea.

Prin programul educațional TalentA, Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din zonele rurale, îmbunătățindu-le calitatea vieții prin acces mai bun la cunoștințe, mentorat și finanțare. Până în prezent, Corteva a ajutat peste 350 de femei din România și Republica Moldova să își modernizeze și să-și dezvolte afacerile agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

X-Terra^® este primul grâu hibrid din Europa la scară comercială. Complexitatea genetică a grâului a împiedicat mult timp eforturile de hibridizare a acestuia, pentru a materializa beneficiile producției îmbunătățite și combinația caracterelor benefice.

Grâul este cea mai complexă cultură agricolă din lume din punct de vedere genetic, genomul grâului fiind de aproape șase ori mai mare decât genomul uman, lucru ce îl transformă în cultura agricolă cu cel mai înalt grad de complexitate pentru secvențiere și cercetare științifică.

Syngenta conduce cursa pentru a valorifica progresele în tehnologiile genetice, îmbunătățind productivitatea și reziliența grâului și ducând ameliorarea grâului la următorul nivel. Prin screening-ul unor secvențe genomice complete, pentru a identifica gene specifice responsabile pentru caracteristici cheie, cum ar fi cele care definesc viabilitatea grâului, conținutul nutrițional și toleranța la condiții meteorologice extreme, Syngenta a dezvoltat tehnologia hibridă pentru grâu și perfecționează procesul de ameliorare pentru a obține scalabilitate comercială. Deblocarea potențialului hibrid în grâu reprezintă o descoperire care a necesitat mai mult de 15 ani de cercetare.

Marea provocare cu care se confruntă producția globală de grâu este stagnarea randamentelor, noile soiuri convenționale ajută fermierii doar până la un anumit punct. Și, având în vedere că populația globală este estimată să ajungă la zece miliarde de oameni până în 2050, hibridizarea poate debloca randamente mai mari pe piețele cheie producătoare de grâu, dar acesta nu este singurul avantaj pe care îl oferă hibrizii. „Mediul este dificil pentru fermieri, care trebuie să gestioneze totul, de la secetă la inundații. Temperaturile fluctuează, de asemenea, mai des, ceea ce agravează dificultățile. Hibrizii oferă nu doar randamente mai mari, ci și stabilitate și predictibilitate față de soiurile convenționale”, arată specialiștii companiei Syngenta. X-Terra^® are o rezistență foarte bună la septorioză, o boală majoră, ceea ce înseamnă că fermierul ar putea, cu ajutorul unui instrument decizional precum Cropwise, să înceapă să utilizeze soluții de biocontrol sau, eventual, să renunțe la aplicările obișnuite de fungicide în stadiu incipient, ceea ce le-ar permite să economisească bani și să crească sustenabilitatea operațiunilor lor.

Dezvoltat pentru a ajuta fermierii să facă față impactului în creștere al schimbărilor climatice

Grâul hibrid X-Terra^® a primit aprobarea de înregistrare pentru utilizare în Franța. Momentul marchează debutul eforturilor de introducere a inovației X-Terra^® pe piețele din Europa, inclusiv în Marea Britanie, Franța și Germania.

SY Sphynx și SY Xanthis sunt primele produse de grâu hibrid X-Terra^® disponibile pentru sezonul de semănat 2026 în Franța. „Grâul este una dintre cele mai importante culturi din lume, reprezentând aproape o cincime din caloriile globale. Faptul că suntem primii care aducem pe piață un sistem de grâu hibrid scalabil reflectă angajamentul pe termen lung al Syngenta față de inovație și rapiditate în dezvoltarea tehnologiilor revoluționare de care au nevoie fermierii. Grâul hibrid X-Terra^® oferă un nivel de performanță și consistență care va depăși soiurile convenționale”, a declarat Onur Camili, care conduce divizia de semințe pentru culturi de câmp Syngenta în Europa.

Grâul hibrid X-Terra^® a fost dezvoltat pentru a ajuta fermierii să facă față impactului în creștere al schimbărilor climatice, cum ar fi variabilitatea climatică mai mare și evenimentele meteorologice extreme mai frecvente. Prin îmbunătățirea stabilității producției, a rezilienței la stres și a performanței agronomice generale, X-Terra^® sprijină tranziția către o producție de grâu mai sustenabilă și mai eficientă, ajutând totodată la optimizarea utilizării inputurilor cheie.

Cea mai bună calitate și cel mai ridicat potențial productiv posibil

Pentru a optimiza genetica superioară a grâului hibrid, Syngenta colaborează îndeaproape cu fermierii pentru a îmbunătăți condițiile din câmp și a optimiza potențialul de dezvoltare al culturii. Această abordare a culturii din perspectiva unui ecosistem complex și interactiv (Crop System approach) evaluează holistic factori precum condițiile reale din câmp, provocările specifice legate de buruieni și boli și viabilitatea soluțiilor biologice. Acest lucru asigură că grâul ajunge la cea mai bună calitate și atinge cel mai ridicat potențial productiv posibil.

Un exemplu îl reprezintă valorificarea rezistenței X-Terra^® la septorioză, o boală care afectează sever recoltele de grâu și este considerată una dintre cele mai serioase și persistente provocări pentru fermierii din Uniunea Europeană și alte regiuni temperate din întreaga lume. Fermierii ar putea să-și îmbunătățească sustenabilitatea operațiunilor agricole prin alerte timpurii privind presiunea bolilor folosind soluții digitale precum platforma Cropwise^® de la Syngenta și utilizarea de soluții biologice pentru a înlocui tratamentele fungicide în stadiile timpurii.

X-Terra^® se bazează pe experiența îndelungată a companiei Syngenta în cultura cerealelor hibride. Orzul hibrid Hyvido^® dezvoltat de Syngenta optimizează eficiența utilizării azotului de către cultură, oferă o protecție virală cu spectru larg și asigură producții ridicate și stabile în toate regiunile și sezoanele.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO, lider în distribuția utilajelor și serviciilor pentru industria agricolă, cu 30 de ani de parteneriat cu John Deere și prezență în România, Croația și Turcia, anunță încheierea achiziției REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik, un distribuitor consacrat care operează în regiunile de nord și est ale Germaniei. Ambele companii au în spate decenii de experiență John Deere în cele 17 locații și se numără printre cei mai importanți dealeri John Deere din Germania.

Prin această achiziție de referință, IPSO își continuă drumul către viziunea sa de a dezvolta „agricultura de mâine” prin furnizarea de soluții integrate fermierilor, relevându-și în același timp poziția de una din cele mai mari organizații de dealeri John Deere din Europa, cu peste 1.100 de angajați care lucrează în peste 45 de locații din cinci țări.

Arnaud Van Strien, Chief Executive Officer al IPSO, a declarat: „Această achiziție reprezintă o referință în strategia noastră de creștere, poziționând IPSO ca un jucător european pe piața de mașini agricole. Împreună vom continua să dezvoltăm companiile în slujba clienților și partenerilor noștri. Acest pas important vine cu responsabilități suplimentare: să reprezentăm referința pe piața noastră în ceea ce privește performanța comercială și serviciile pentru clienți. Asigurarea satisfacției, eficienței și profitabilității fermierilor rămâne misiunea noastră principală”.

IPSO l-a numit pe Dirk Hassel în funcția de director general al operațiunilor din Germania. Dirk Hassel este recunoscut pentru expertiza sa în managementul rețelelor de dealeri, vânzări de echipamente și servicii post-vânzare, precum și pentru capacitatea de a naviga procese complexe de schimbare, cum ar fi integrările post-fuziune și transformările organizaționale. „Viziunea sa strategică și abordarea practică sunt competențe care se potrivesc perfect culturii și ambițiilor IPSO și vor fi cruciale în consolidarea IPSO ca pilon de bază al operațiunilor noastre din Germania”, a subliniat Arnaud Van Strien.

Sven Seibt, John Deere Dealer Development Manager Germania, a completat: „Prin extinderea teritoriului, IPSO își poate augmenta prezența profesională pe piață în această nouă regiune pentru a răspunde cerințelor în creștere ale clienților în materie de noi tehnologii, valorificând sinergii suplimentare și îmbunătățind în continuare profesionalizarea și specializarea în cadrul companiei. De asemenea, dorim să le mulțumim partenerilor noștri de distribuție de lungă durată, REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik GmbH, pentru angajamentul lor remarcabil și colaborarea de succes”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 26 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Energiei Curate.

Dezbaterile globale privind energia curată se concentrează de obicei pe ceea ce poate fi construit: mai multe panouri solare, parcuri eoliene mai mari și baterii cu durată lungă de viață. Se acordă mult mai puțină atenție a ceea ce poate fi cultivat. Totuși, unele dintre cele mai practice soluții pentru reducerea emisiilor vin din agricultură.

Puține sectoare ilustrează acest lucru mai bine decât aviația și transportul greu. Aviația singură reprezintă aproximativ 2–3% din emisiile globale și, spre deosebire de transportul rutier, nu are o cale ușoară spre electrificare. Combustibilul sustenabil pentru aviație (SAF) și motorina regenerabilă sunt printre puținele opțiuni viabile pe termen scurt. Cererea crește rapid, consumul global de SAF se estimează că va crește de la aproximativ un milion de tone în 2024 la până la zece milioane de tone până la finalul deceniului, în timp ce cererea de motorină regenerabilă ar putea aproape să se dubleze în aceeași perioadă.

Problema nu este tehnologia, ci aprovizionarea. Capacitatea de rafinare se extinde, cerințele devin mai stricte, iar companiile aeriene sunt presate să își reducă emisiile. Ceea ce lipsește este o sursă fiabilă și scalabilă de materii prime cu emisii scăzute. Aici agricultura poate juca un rol decisiv.

Culturile oleaginoase precum floarea-soarelui sau rapița pot oferi o soluție eficientă pentru a crește la scară producția de biocombustibili. Nu sunt întotdeauna utilizate pentru alimentație și pot fi cultivate între ciclurile principale ale culturilor alimentare, ca așa-numite culturi intermediare. Acestea nu necesită teren suplimentar, nu înlocuiesc producția de hrană și pot îmbunătăți sănătatea solului prin reducerea eroziunii și creșterea materiei organice. Pentru fermieri, reprezintă o sursă suplimentară de venit într-o perioadă în care marjele agricole sunt sub presiune.

Acest lucru nu mai este doar teoretic. La începutul acestui an, compania internațională de cercetare agricolă Corteva Agriscience și compania globală de energie bp au lansat Etlas™, un joint venture conceput pentru a crea un flux dedicat de materii prime pe bază de culturi pentru SAF și motorină regenerabilă. Obiectivul este de a ajunge la aproximativ un milion de tone de materii prime anual până la mijlocul anilor 2030, suficient pentru a produce peste 800.000 de tone de biocombustibil pe an, cu primele livrări așteptate din 2027.

Modelul funcționează prin conectarea a trei părți ale lanțului valoric care au operat istoric separat: fermierii care cultivă culturi oleaginoase intermediare pe terenurile existente; furnizorii de semințe și servicii agronomice care îmbunătățesc randamentul și reziliența; și companiile energetice care transformă aceste culturi în combustibili conformi, cu emisii reduse, folosind infrastructura de rafinare existentă. Rezultatul este o cale eficientă, cu investiții reduse, care transformă perioadele în care terenul ar rămâne nelucrat în faze productive pentru generarea de energie.

Implicațiile sunt deosebit de importante pentru Europa. Conform reglementării ReFuelEU Aviation, companiile aeriene trebuie să utilizeze un amestec de 6% SAF până în 2030, procent care va crește la 70% până în 2050. Pentru fermierii din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, aceasta reprezintă o oportunitate economică în creștere. Regiunea dispune de teren arabil extins, producție oleaginoasă bine stabilită și infrastructură existentă de procesare și depozitare.

Dacă Europa și alte regiuni sunt cu adevărat hotărâte să își atingă obiectivele climatice fără a compromite competitivitatea, vor avea nevoie de soluții practice, scalabile și sustenabile din punct de vedere politic. Biocombustibilii agricoli îndeplinesc aceste criterii. Alegerea nu mai este între hrană și combustibil, ci despre utilizarea mai inteligentă a terenurilor, sezon după sezon, pentru a furniza ambele.

Tranziția energetică nu va fi impulsionată doar de tehnologie. Ea va depinde și de fermieri, de câmpuri și de capacitatea adesea subestimată a agriculturii de a alimenta părți ale economiei care au puține alternative. Fermierii au hrănit întotdeauna lumea. Tot mai mult pot contribui și la alimentarea ei.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Lider Comercial Corteva Agriscience Europa Centrală și de Est

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a decis să solicite Curții Europene de Justiție să evalueze dacă acordul UE - Mercosur este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Asta în timp ce fermierii europeni protestează încă la Strasbourg, în fața clădirii în care-și desfășoară activitatea eurodeputații.

Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită un aviz juridic din partea Curții Europene de Justiție (ECJ) cu privire la acordul UE – Mercosur.

Astfel, temeiul juridic al acordului de parteneriat UE - Mercosur (EMPA) și al acordului comercial interimar (ITA) va fi revizuit de ECJ, ceea ce înseamnă o blocare temporară a acordului.

Totodată, Parlamentul European va continua examinarea textelor, în așteptarea avizului Curții Europene de Justiție. Abia apoi eurodeputații vor putea vota aprobarea ori respingerea acordului UE – Mercosur.

Reamintim că, marți - 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control. Aici mai multe detalii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control.

Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri.

„Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care face parte din Copa-Cogeca.

În ceea ce privește acordul UE-MERCOSUR, fermierii solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol. „Clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcționează. Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.”

De asemenea, agricultorii Uniunii Europene solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele MERCOSUR, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. Totodată, fermierii cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru. „Este necesară o etichetare corectă și vizibilă pentru consumatori, prin menționarea clară a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective pe întreg lanțul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe, pentru a preveni concurența neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC subliniază că este nevoie de crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. „Se impune recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică. Analiza bazată pe Access2Market și Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021–2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs și autoritățile au competențe de control fragmentate între: vamă (Ministerul Finanțelor), comerț (Ministerul Economiei), agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină  ineficiența clauzelor de salvgardare. Comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat!”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-17 Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă – componenta struguri de masă din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Valoarea maximă a finanțării per proiect este de 1.000.000 de euro, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, iar intensitatea sprijinului este de până la 65% nerambursabil, raportat la cheltuielile eligibile.

Dintre investițiile care se finanțează în cadrul DR-17 amintim: înființarea și/sau replantarea culturilor de struguri de masă, dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole inclusiv remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice strugurilor de masă, atât pentru culturile în câmp, cât și pentru culturile în spații protejate, după caz, echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile precum și alte echipamente de diminuare a efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile, ca și componentă secundară.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile cu înființarea, extinderea şi/sau modernizarea, unităților de condiționare și/sau depozitare la nivel de fermă, inclusiv dotările aferente pentru culturile de struguri de masă, înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare de la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente, doar ca o componentă secundară în cadrul proiectului de investiții (din punct de vedere financiar), precum și înființarea şi/sau modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului.

Beneficiarii eligibili în cadrul intervenției DR-17 sunt fermierii, cu excepția persoanelor fizice, cooperativele agricole și societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri și grupurile și organizațiile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare şi recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) care deservesc interesele membrilor.

„Intervenția DR-17 pune la dispoziția fermierilor din sectorul strugurilor de masă un instrument de finanțare dedicat modernizării și creșterii competitivității. Prin acest sprijin, susținem investițiile necesare pentru dezvoltarea exploatațiilor, îmbunătățirea calității producției și o mai bună valorificare pe piață. AFIR urmărește ca finanțările acordate prin DR-17 să genereze rezultate concrete în teren și să contribuie la consolidarea unui sector cu potențial real de dezvoltare”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Rolul procesării locale în asigurarea accesului constant al consumatorilor la carne de porc românească în rețelele de retail a fost subiectul unei întâlniri care a avut loc pe 17 decembrie 2025 la Abatorul Periș. Cu această ocazie, Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dâmbovița - Sandu Tolea au vizitat Abatorul Periș.

La Abatorul Periș, cel mai mare abator privat cu capital românesc din România, se procesează preponderent carne de porc din producția locală. Colaborarea cu ferme din toată țara permite livrări constante către rețelele de retail.

„Produsul românesc înseamnă trasabilitate, disciplină și respect față de consumatorul final. Cu sprijinul autorităților, putem identifica strategii comune pentru susținerea acestuia și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în produsele autohtone. Pentru noi, următorul pas este o fabrică ultramodernă, o investiție menită să garanteze clienților standarde ridicate de calitate”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș.

Din perspectivă operațională, funcționarea acestui model depinde de stabilitatea cadrului de reglementare și de posibilitatea de a planifica pe termen mediu, în acord cu cerințele pieței și ale rețelelor de retail.

„Avem capacitate de procesare și producție locală, însă predictibilitatea este esențială pentru planificare. Atunci când regulile sunt clare și aplicate consecvent, procesarea funcționează, livrările sunt constante, iar consumatorii au acces la produse sigure, cu o calitate constantă”, a completat Bogdan Magheru, director general al Abatorului Periș.

S-au vizitat capacitățile de procesare și au avut loc discuții aplicate despre funcționarea lanțului agroalimentar, cu accent pe integrarea producției locale și pe nevoia de predictibilitate, element esențial pentru ca produsul românesc să fie prezent constant pe raft, nu doar punctual. Totodată, au fost discutate și direcțiile Ministerului Agriculturii privind sprijinirea fermelor autohtone, gestionarea riscurilor sanitare și dezvoltarea capacităților de procesare din România.

„Abatorul Periș este un punct strategic pentru industria alimentară a României. Această unitate de procesare a reușit să se dezvolte prin investiții care au depășit 15 milioane de euro în ultimii ani. Avem producție românească, avem capacitatea să echilibrăm economia prin integrarea producției vegetale în zootehnie, abatorizare și procesare pentru a obține produse alimentare de calitate pe care să le integrăm în magazinele din întreaga țară. Practic, Abatorul Periș face legătura între fermierii români și consumatori. Cred că trebuie să continuăm pe aceeași politică de a veni cu noi scheme de ajutor pentru a dezvolta industria agroalimentară din România. Pe lângă partea de fonduri europene, avem programul Investalim, prin care am semnat contracte de aproape un miliard de euro, și prin scheme de ajutor de stat, în zootehnia din România, am ajutat atât sectorul de porc, cât și sectorul avicol, în peste 90 de ferme. Același lucru trebuie să continuăm să-l facem și din 2026, să creionăm alte programe asemănătoare cu cele pe care le-am avut din 2023 până în prezent. România va deveni cel mai important jucător din Sud-Estul Europei la procesare”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Procesarea nu este doar o etapă tehnică, ci un factor care face posibilă prezența constantă a produsului românesc în retail, în condiții de siguranță și predictibilitate.

„Abatorul Periș funcționează astăzi conform cu toate normele și reglementările Uniunii Europene, la o capacitate mare, și este unul dintre punctele cele mai importante, din punct de vedere al siguranței sanitare, la nivelul țării. Avem aici medici veterinari care monitorizează în permanență tot fluxul tehnologic, de la sacrificare animalului și până la momentul în care carnea preparată este transformată în produsele finale”, a explicat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmbovița.

Prezent la eveniment a fost și Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care a evidențiat importanța colaborării dintre fermieri, procesatori și autorități: „Industria porcină din România are nevoie, mai mult ca oricând, de colaborare și de integrare reală în lanțul valoric. Fermierii și abatoarele sunt parteneri strategici care depind unii de alții pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. Avem nevoie de contracte transparente, de angajamente pe termen lung și de o cultură a responsabilității comune. Totodată, este esențial ca autoritățile să susțină coerent atât investițiile din ferme, cât și pe cele din procesare, iar legislația privind originea și trasabilitatea cărnii românești să fie clară și aplicată riguros”.

Pentru perioada următoare, Abatorul Periș are în vedere consolidarea parteneriatelor cu fermierii români și investiții continue în procesare și eficiență, pentru a susține un nivel ridicat și constant de producție locală.

Grupul Periș, format din Abatorul Periș, Cathedral Distribution, Policalita și Almadо Total Distribution, se numără printre cei mai mari procesatori de carne de porc din România. Grupul operează o capacitate anuală de aproximativ 500.000 de capete și o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone de carne pe an. Tot porcul viu provine din ferme românești, iar produsele ajung la nivel național în rețelele de retail în maximum 36 de ore de la abatorizare. Grupul Periș se concentrează puternic pe retail, atât prin brandurile proprii, cât și prin private label, cu o dezvoltare constantă de produse adaptate gusturilor consumatorilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi – 11 decembrie 2025, Clubul Fermierilor Români a organizat în Regiunea Moldova Nord a doua conferință regională din seria AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035. Evenimentul, desfășurat la Hotel Coroana din Târgu Frumos - Iași, a reunit peste 180 de fermieri, procesatori, retaileri, reprezentanți ai autorităților și ai instituțiilor financiare, reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Următoarea conferință regională va avea loc la Timișoara, pe 22 ianuarie 2026.

Conferința dedicată Regiunii Moldova Nord a lansat un apel ferm la implicare activă în consultările naționale privind viitorul agriculturii, în contextul în care, în procesul PNRR 2021–2026, sectorul agricol a primit zero finanțare.

„Agricultura Regiunii Moldova Nord joacă un rol esențial în economia locală, iar provocările actuale – de la costurile de producție și lipsa forței de muncă, până la accesul la finanțare, digitalizare și dezvoltarea lanțului agroalimentar – necesită un dialog constant între fermieri, autorități și instituțiile de sprijin. Conferința regională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035 este un eveniment dedicat consultării și definirii priorităților pentru viitorul agriculturii la nivel regional și național”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Reprezentanții Clubului au subliniat necesitatea ca fermierii să fie parte din definirea politicilor, bugetelor și mecanismelor de finanțare pentru perioada 2028–2034, inclusiv în arhitectura noului Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR) și în redefinirea programelor strategice aflate în lucru, precum Agricultură Inteligentă Climatic, Programul Național de Management al Riscului și Centrul Național de Biosecuritate.

Politici Agricole & Competitivitate

Participanții au analizat provocările competitive ale fermelor românești, în special în contextul noului ciclu PAC și al presiunilor privind plafonarea/degresivitatea plăților. S-a discutat necesitatea consolidării poziției României în negocierile europene și a menținerii investițiilor în infrastructură critică precum irigațiile, digitalizarea și gestionarea riscului climatic.

Finanțarea, un deficit major care afectează fermierii din Moldova

Potrivit prezentării Băncii de Investiții și Dezvoltare, România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, un deficit sistemic și în creștere.

Câteva cifre îngrijorătoare:

• Aproximativ 3,81 miliarde euro reprezintă deficitul de finanțare care afectează tinerii fermieri, din cauza lipsei de capitalizare și garanții;

• 39% dintre firmele agricole declară că nivelul dobânzilor le limitează accesul la credit;

• Piața informală de creditare este estimată la circa un miliard de euro;

• Peste 75% din infrastructura de irigații este nefuncțională sau ineficientă, afectând direct productivitatea fermelor.

Aceste date subliniază nevoia urgentă de mecanisme de garantare, fonduri de investiții sectoriale, împrumuturi adaptate nevoilor agriculturii și colaborare strânsă între fermieri, bănci și autorități.

Tehnologii & Digitalizare, decalaj critic pentru România

Nivelul digitalizării fermelor românești rămâne printre cele mai reduse din UE, doar 0,03% dintre ferme fiind digitalizate prin programe guvernamentale dedicate.

Beneficiile observate în fermele digitalizate includ:

• Reducerea costurilor prin aplicare variabilă;

• Economii importante de apă prin irigații inteligente;

• Reducerea amprentei de carbon;

• Creșterea eficienței utilajelor și a randamentelor culturilor.

Clubul Fermierilor Români investește deja în formarea capitalului uman prin programe precum: Tineri Lideri pentru Agricultură (2019 - prezent); Antreprenor în Agricultura 4.0 (2020 - prezent); Specialist în Informatică Agricolă - SIA (2026 – 2028), un program național aflat în implementare, cu peste 1.000 de cursanți vizați și mentorat structurat.

Totodată, energia devine un pilon strategic. Costurile cu energia au crescut cu 40% - 60%, iar România dispune de 800.000 ha de terenuri degradate care pot genera 2.000 - 2.500 euro/ha/an.

Lanțul Valoric Agroalimentar, o oportunitate majoră pentru Moldova

Participanții au subliniat clar că România trebuie să își valorifice potențialul uriaș de procesare, să reducă exportul de materie primă și să dezvolte branduri regionale puternice, capabile să concureze în retail și la export. Este nevoie de standardizare, certificare și infrastructură, precum și de modele integrate fermă - procesare - piață pentru a întări poziția produsului românesc.

Concluzii și pașii următori

Conferința din Regiunea Moldova Nord reprezintă un pas decisiv în procesul național de consultare pentru elaborarea documentului strategic AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035. Clubul Fermierilor Români va continua dialogul cu fermierii, instituțiile financiare și autoritățile pentru a integra concluziile regionale în viziunea finală pentru agricultura românească.

CITEȘTE ȘI: „AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035” Sud‑Muntenia a deschis seria celor 10 conferințe organizate de Clubul Fermierilor în fiecare regiune de dezvoltare a țării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.

„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.

Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.

„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!