Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat luni, 4 mai 2026, procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul de cerere 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026, valoarea plafonului este de 180.750.799 euro și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cuantumurile stabilite de APIA:

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Schimbările climatice, accesul la finanțare, instabilitatea piețelor și presiunea tot mai mare a deciziilor europene asupra fermelor locale au fost subiectele discutate cu Mitică Dobrotă. Însă, cu fermierul din satul Neudorf – comuna Zăbrani, județul Arad, am vorbit și despre nou-înființata Uniune a Oierilor din al cărui Comitet Director face parte.

Mitică Dobrotă are o fermă mixtă, preponderent axată pe cultură mare, deși spune despre sine că se simte în largul lui mai ales când vorbește de zootehnie, în special despre oi, pentru că provine dintr-o familie de oieri. „Sunt prima generație de agricultori, eu provin dintr-o familie de zootehniști, de oieri, de ciobani de la Sibiu, am venit aici cu oile, în zona Banatului, cu părinții, încet-încet am trecut și pe cultură mare, din nevoia de furaje pentru animale, după aceea am mai cumpărat terenuri și așa am ajuns și agricultor. Acum am o fermă mixtă, am și animale, nu așa multe ca înainte. Când vorbim despre zootehnie și în special despre oi, sunt în largul meu. Aici simt că stăpânesc cel mai bine situația. În agricultură sunt un venetic, dacă pot spune asta, cu toate că-mi place foarte mult și agricultura, am îndrăgit-o, dar nu sunt atât de confortabil ca la oi.” El, ca probabil mulți alții, folosește termenii de agricultor și agricultură cu sensul de cultură mare, chiar dacă și zootehnia face parte din agricultură. Particularitățile sectoarelor agricole îi determină pe mulți să facă această demarcare, chiar dacă întrepătrunderea lor le clasează împreună.

Costuri mari și prețuri mici

Pentru mulți fermieri, ultimii ani au însemnat suprapunerea a mai multor crize. În primul rând chestiunea climatică, care s-a manifestat printr-o secetă prelungită, ce le-a afectat producțiile, apoi criza geopolitică care a determinat creșterea costurilor de producție și scăderea prețurilor la cereale, cu o consecință evidentă asupra profitului. „Toți muncim pentru bani. Vrem măcar să nu fim pe pierdere”, afirmă Mitică Dobrotă, rezumând o realitate resimțită de aproape toți cei implicați în agricultură. „Vedem atâtea firme mari care au intrat în insolvență, atâția traderi de cereale care la fel, sunt în incapacitate de plată, chiar parteneri cu care am colaborat și noi.” Iar când vorbim de costurile de producție nu ne referim doar la inputurile directe, ci și la investițiile consistente în utilaje, infrastructură și tehnologie, iar amortizarea acestora devine tot mai dificilă. „Venim după o vară foarte secetoasă, mai ales culturile de primăvară având mult de suferit, pe lângă seceta din ultimii trei ani a venit și o perioadă cu prețuri foarte mici, în care pur și simplu nu ne acoperim costurile de producție în primul rând. Pe lângă costurile de producție mai vin și amortizările, utilajele pe care le-am cumpărat și multe alte cheltuieli pe care le are o fermă.”

Irigațiile, investiția inevitabilă

Dacă în trecut vestul țării părea mai puțin vulnerabil la secetă, în ultimii ani aceasta a făcut ravagii și aici. Iată de ce necesitatea unor sisteme de irigații devine stringentă. Fermierul nostru recunoaște că până acum altele au fost prioritățile, mai ales că și-a construit ferma aproape de la zero. „În prima fază trebuie să ai teren, să ai utilaje cu care să lucrezi, după aceea să ai depozitare. Am investit într-o fermă. Acum zic eu că e momentul să investim și în irigații, dar vremurile nu sunt chiar cele mai propice. Trecem printr-o perioadă destul de tulbure a agriculturii românești.

Noi, ca observatori neimplicați, sperăm ca precipitațiile consistente din acest început de an agricol să nu le stopeze inițiativa de a investi în irigații pentru că deja i-a prins optimismul într-un an agricol de succes. „Sunt optimist de felul meu și sper să fie bine. Ne bucurăm în primul rând că Bunul Dumnezeu parcă ține cu noi mai mult în iarna asta, având multe precipitații, și azi noapte a plouat foarte mult și ne bucurăm de asta. Anul acesta am niște culturi de toamnă care arată foarte bine la ora actuală și sperăm să fie bine. În zona mea, unde lucrez terenul, avem un mare avantaj natural, pentru că terenurile majoritatea sunt pe malul Mureșului, sunt în discuții destul de avansate cu o firmă pentru a investi și în irigații”, ne zice Mitică Dobrotă, adăugând că va încerca să acceseze niște fonduri europene, deși până acum nu a făcut-o. „Utilajele pe care le-am luat în marea majoritate le-am luat pe leasing. De cele mai multe ori sunt deschis și oricine cred că este deschis la bani europeni, sunt foarte bine veniți, dar poate din cauza mea, pentru că n-am intrat într-o cooperativă, apoi eu am crescut destul de mult și într-un termen destul de scurt, având undeva aproape 1.000 de hectare pe firmă, la APIA, de cele mai multe ori m-am lovit de «prea mare»…, nu dau vina pe birocrație sau pe modul de distribuire a acestor fonduri, și poate am ales varianta mai grea, prin a cumpăra utilaje. Pot să spun că am utilaje foarte performante, și combine, și tractoare, și autopropulsate de ultimă generație, sunt deschis la digitalizare, funcționăm pe GPS, toate noile tendințe le-am aplicat în fermă, dar cu niște costuri mult mai mari pentru mine.”

Dincolo de regretul afirmat de a nu fi accesat fonduri europene trebuie să admirăm faptul că a reușit să construiască o fermă aproape complet tehnologizată prin eforturi proprii. Din fericire, ne permitem să glumim, vine din urmă noua generație. Fiul fermierului, student la agronomie, participă deja la alegerea investițiilor și își împinge tatăl spre accesarea fondurilor europene. „Pentru irigații, recent, am fost la discuții cu o firmă de consultanță, fiul meu vine din spate cu un apetit pentru investiții și pentru nou, este mult mai actualizat, este student în primul an la agronomie, am fost împreună la o firmă de consultanță, se dau acum bani și pentru energie, panouri solare, chiar cu finanțare sută la sută, am discutat despre asta, și pentru irigații parcă am vrea să facem pe bani europeni, încercăm, sper să și reușim.” Va încerca însă o investiție individuală nu prin asocierea la o organizație a utilizatorilor de apă. „Intenționez o investiție individuală, ca fermier. Localitatea mea e la începutul Câmpiei de Vest, sunt niște bariere naturale, în dreapta fiind Mureșul, în stânga Dealurile Lipovei, nu sunt așa de mulți fermieri, în localitatea mea majoritatea terenurilor o lucrez eu, deci mă gândesc la o investiție individuală și v-am spus, avem marele avantaj că avem apa.”

Nevoia unei singure voci în sectorul ovin

Deși administrează aproape o mie de hectare, Mitică Dobrotă se definește înainte de toate ca oier. Așa cum am spus, provine dintr-o familie de crescători de animale din zona Sibiului, ajungând la cultura mare din nevoia asigurării furajelor. „În cultura mare sunt, dacă vreți, un venetic. La oi mă simt cel mai confortabil”, spune fermierul. Și dacă în cazul producției de cereale nu a fost atras de asociere, fapt care l-a dat înapoi în dorința de a accesa fonduri europene, așa cum am vorbit mai sus, în ceea ce privește creșterea oilor are vechime în chestiunea asocierii. „Sunt de la începuturi în mediul asociativ în domeniul oilor, am înființat împreună cu colegi, cu prieteni de-ai mei, acum 20 de ani, când eram tinerel, o asociație, am fost destul de activ în mediul asociativ, am sprijinit și am ținut să fim toți o voce, dar din păcate Miorița e foarte actuală și acum, n-a fost doar o poveste, o baladă, probabil și atunci din realitate a fost transpusă în versuri”, ne lasă de înțeles Mitică Dobrotă de ce nu au funcționat până acum asociațiile. Iată de ce nu a stat pe gânduri și a aderat la inițiativa de a forma o uniune care să înglobeze, atât alte asociații, cât și crescători individuali.

Organizația profesională din al cărei Comitet Director face parte se intitulează Uniunea Oierilor din România și este o structură profesională constituită la Poiana Sibiului, cu obiectivul declarat de a reuni crescătorii de ovine într-o formulă de reprezentare comună. Locul ales, Poiana Sibiului, are o conotație istorică pentru asociație, iar pentru el, personal, una sentimentală. „Uniunea Oierilor și numele asociației a fost de a reînvia o uniune a oierilor care s-a înființat în Poiana Sibiului, în comuna mea natală, acum 90 de ani, în 1935. Avem acolo o istorie frumoasă despre bunicii și străbunicii noștri care au făcut atunci, chiar acum 100 de ani s-au întâlnit prima dată cu alt nume, și în 1945 au înființat Uniunea oierilor din România într-un congres la Sibiu unde au fost 2000 de participanți veniți din toată țara. Noi acum, împreună cu mai mulți colegi din țară, am hotărât să reînființăm această uniune a oierilor, care este pentru toți ciobanii – să zic pe direct ce suntem noi, și suntem mândri de cuvântul acesta de ciobani – s-o înființăm ca o reînnodare a trecutului, cu un sediu și onorific în Poiana Sibiului, este și în centrul țării deci mai la îndemână pentru toți.” Uniunea este un fel de federație dar care este constituită ca asociație tocmai pentru a permite intrarea și a fermierilor neasociați. „Nu o putem numi federație, fiindcă din punct de vedere juridic într-o federație nu poate să fie un membru persoană fizică. Sunt oierii destul de orgolioși, ca în toate domeniile probabil, și sunt unii care nu vor să intre în nicio asociație. Fiindcă unele asociații i‑au dezamăgit, și ei vor să intre pe persoană fizică, doar cu efectivul lor de oi, fără să facă parte dintr-o asociație. Atunci, dacă noi făceam o federație, aceste persoane care nu doresc să intre în alte asociații, nu puteau să intre în această uniune. Asociație până la urmă, că e pe legea asociațiilor.”

În prezent sectorul ovin românesc este reprezentat de federațiile ROMOVIS și PRO OVIS, precum și de mai multe structuri asociative implicate în gestionarea registrelor genealogice, în funcție de rasă, la care se adaugă foarte multe asociații locale și regionale, ceea ce duce la o fragmentare destul de mare, fapt care face ca potențialul de negociere unitară a crescătorilor să fie redus. Fondatorii Uniunii Oierilor din România pretind că încearcă reunirea acestor interese divergente și că nu intenționează să le concureze. „Suntem la început, suntem optimiști, vrem să nu mai repetăm greșelile care s-au făcut în celelalte asociații. Uniunea aceasta nu este împotriva celorlalte asociații, ba dimpotrivă, vrem să fim toți o voce în România, în sprijinul oierilor de peste tot. Îi așteptăm pe toți colegii noștri. I-am dat drumul. La București, în prima fază, la Indagra, au fost reprezentanți a aproximativ 60 de forme asociative, unii au spus pas, poate vor să vadă ce se întâmplă. Acum suntem 24, ca membri fondatori. Au fost și sărbătorile, mulți și-au manifestat dorința ca după ce ies actele să intre și ei în Uniune. Prima dată trebuie să demonstrăm că suntem la nivelul așteptărilor lor. Și eu sunt foarte optimist.”

Mitică Dobrotă a ținut să precizeze că nu are intenția de a lua registrele de la asociațiile care le dețin, el însuși făcând parte dintr-o asociație care are un registru. „Registrul trebuie să fie în paralel și în colaborare cu Uniunea. Așa văd eu, asta urmează să decidem, dar nu se poate să fie un singur registru la nivel național. Sunt atâtea probleme pe care le avem legate de export, de vânzări animale, de pășunat, probleme cu ITM-ul, probleme cu exportul în Europa, care este închisă, pesta rumegătoarelor mici, se dau bani pentru cumpărat de tineret ovin. Trebuie cineva să ne reprezinte acolo într-un mod cât mai bun și să negocieze. Să fim prezenți în legislativ, de a fi consultați. Pornind de la început, rolul nostru nu este de a ne certa pe internet, de a «înjura» – între ghilimele – autoritățile, noi vrem să avem alt mod de abordare: de a negocia într-un mod cât mai transparent și actualizat pentru vremurile astea. Nu de a ne face dreptate «cu bâta», cum e vorba în sectorul nostru. Nu exclud neapărat o formă de protest. Dar pentru a avea o forță în a protesta, când este nevoie, deși e ultima variantă «a protesta», trebuie să fim uniți, să fim toți o voce. Acum nu avem nicio șansă, fiindcă suntem divizați. Tocmai acesta este rolul Uniunii, am vrea să ne adunăm toți, fără orgolii, să lăsăm trecutul în spate și să nu ne mai aducem aminte de vechile neînțelegeri”, explică fermierul cum vede rolul noii asociații și adaugă și pe acela de informator al sectorului, pentru că el simte lipsa informațiilor. „Acesta este principalul rol al Uniunii Oierilor din România, spre a fi o voce și a fi informați și pregătiți pentru ce ne rezervă viitorul. Nu ai cum să fii informat dacă stai în fermă. Chiar dacă-ți faci foarte bine treaba, te trezești cu fel și fel de legi de care nici n-ai auzit. Sunt foarte multe provocări, războiul din Ucraina, Mercosur-ul, noi luăm informația doar de pe surse care de cele mai multe ori nu sunt corecte sau conforme cu realitatea și nu avem nicio pârghie, fiindcă eu, Dobrotă Mitică, dacă mă duc la minister n-o să fiu băgat în seamă, indiferent cât de mare fermier aș fi. Într-o formă asociativă, acum reprezentăm aproape 800.000 de oi, până la urmă aici sunt atuurile noastre. Eu zic că e foarte bine pentru început. Și în momentul când o delegație de-a noastră merge la Minister și ai în spate un număr de fermieri, reprezinți un număr de animale și de județe, eu zic că n-avem cum să nu fim luați în seamă și nu avem cum să nu putem negocia în mod favorabil pentru noi.”

Putem spune că așa cum evoluează de atâția zeci de ani fenomenul asociativ de pe la noi, Mitică Dobrotă este un optimist. De altfel, asta a spus de-a lungul dialogului nostru de nenumărate ori. Dar nu-l putem suspecta de un exces în această privință, pentru că este conștient de faptul că este greu. Este optimist pentru că începutul ăsta de an a adus vești bune, o ameliorare a vremii, prețuri mai bune la animale, piețe noi deschise, dar știe că sunt și mulți care nu privesc la fel. „Sperăm să fie un an bun și în zootehnie. În zootehnie putem spune acum că avem niște prețuri foarte bune, sunt prețuri bune la miei, a venit și Algeria, se deschid și alte piețe pe lângă UE, asta e foarte bine, în agricultură, să luăm partea plină a paharului, există apă, culturile arată bine, sperăm să avem un an bun. Sper ca la următoarea întâlnire să fiu și mai optimist sau să fie vremuri mai bune pentru că în jurul nostru e foarte mult negativism.  Chiar dacă nu sunt vremurile cele mai bune și nu auzim cele mai bune vești, rămânem optimiști, că de aia am investit în agricultură. Îți trebuie o doză de optimism să investești în agricultură.” Pentru mulți fermieri români, această combinație de realism și speranță rămâne poate cea mai importantă resursă într-o agricultură aflată permanent între risc și adaptare.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) atrage atenția asupra impactului major pe care măsurile propuse prin proiectul de ordonanță de urgență privind instituirea stării de criză pe piața produselor petroliere îl pot avea asupra sectorului agricol și solicită corectarea acestora, în vederea protejării intereselor legitime ale fermierilor.

Forumul APPR susține necesitatea intervenției statului pentru limitarea efectelor crizei carburanților, în măsura în care aceasta este eficientă și contribuie la protejarea economiei și a consumatorilor finali. Cu toate acestea, organizația subliniază că măsurile propuse trebuie să aibă consecințe pozitive asupra sectorului agricol și să nu genereze disfuncționalități sau penurii de carburanți.

În acest context, Forumul APPR solicită revenirea la nivelul accizei aplicabile la data de 31 decembrie 2025, subliniind că aceasta reprezintă un element structural al prețului combustibilului, cu impact direct asupra costurilor de producție ale fermierilor.

Totodată, organizația își exprimă dezacordul față de prevederile care reduc obligația de utilizare a bioetanolului în benzină de la 8% la 2%, considerând această măsură nejustificată, disproporționată și discriminatorie în raport cu sectorul agricol. Reducerea bruscă a acestei obligații, fără consultarea fermierilor și fără mecanisme compensatorii, afectează principiile securității juridice și ale încrederii legitime, transferând costuri din sectorul petrolier către agricultură.

În paralel, sectorul agricol se confruntă cu o presiune financiară accentuată, generată de creșterea prețurilor la carburanți, care au depășit pragul de 10 lei/litru. Această evoluție influențează direct costurile de înființare și întreținere a culturilor, recoltare și transport, afectând competitivitatea fermierilor români pe piața europeană.

Situația este agravată de întârzierile în acordarea sprijinului pentru motorină, ceea ce amplifică dificultățile de lichiditate ale exploatațiilor agricole. În acest context, Forumul APPR consideră că simpla plafonare a prețurilor la pompă este insuficientă și solicită măsuri integrate de sprijin pentru fermieri.

Forumul APPR solicită autorităților:

• Consultarea reală a sectorului agricol înainte de adoptarea unor măsuri cu impact direct;

• Separarea măsurilor de plafonare a prețurilor de intervențiile asupra pieței bioetanolului;

• Menținerea obligației de blending a bioetanolului la nivelul de 8% sau instituirea unui mecanism clar de compensare pentru fermieri;

• Adoptarea unor măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul agricol, aflat într-o situație de criză fără precedent.

„Intervenția statului într-un context de criză este necesară, însă aceasta trebuie să fie coerentă, proporțională și echitabil distribuită, fără a transforma agricultura într-un amortizor al dezechilibrelor din alte sectoare economice”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 19 martie 2026 a fost aprobată o hotărâre pentru completarea HG nr. 1174/2014, reglementare prin care se asigură continuitatea schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) precizează că prin actul normativ aprobat sunt asigurate resursele financiare necesare pentru susținerea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, adaptând totodată nivelul subvenției la legislația fiscală actuală.

Astfel, se alocă suma de 620.000.000 lei din bugetul MADR pentru anul 2026. Aceste fonduri sunt destinate plăților pentru ajutorul de stat aferent perioadei iulie 2025 – decembrie 2025.

Pentru anul 2026, diferența de acciză care se va returna fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru.

Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri. Această valoare reprezintă conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri (calculată la cursul de schimb de 5,0821 lei pentru 1 euro, stabilit la 1 octombrie 2025).

Subvenția se acordă ca diferență între nivelul accizei standard, prevăzut de Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri), și rata accizei reduse stabilită pentru sectorul agricol.

Plățile vor fi procesate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS și-a ales conducerea în cadrul Adunării Generale care a avut loc în județul Alba, la Loman, pe 10 martie 2026.

Totodată, Adunarea Generală a Federației ROMOVIS a aprobat principalele direcții de acțiune ale organizației profesionale în relația cu autoritățile, precum și în relația cu universitățile și cercetarea agricolă.

Dezvoltarea sectorului de ovine și caprine a fost un alt subiect de pe ordinea de zi pentru care s-au stabilit planuri și obiective.

Conducerea Federației ROMOVIS votată în AG din 10 martie 2026:

• Nicolae Cioranu - președinte;

• Nicolae Mitrea - vicepreședinte;

• Nicolae Dan - vicepreședinte;

• Claudiu Anghelescu - vicepreședinte;

• Nicolae Țap - vicepreședinte;

• Bogdan Bulat - vicepreședinte;

• Răzvan Răducan - secretar general;

• Ionică Nechifor - director executiv.

„Sper ca, începând cu anul 2026, asociațiile membre să fie mult mai active prin implicarea liderilor județeni în zona lor de activitate, astfel încât multe din problemele fermierilor să se rezolve pe plan local, iar biroul federației să rezolve problemele care țin de autoritățile centrale”, a punctat președintele Federației ROMOVIS, Nicolae Cioranu.

În prezent, în Federația ROMOVIS sunt înscrise 29 de asociații județene de crescători de ovine și caprine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Marți, 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control.

Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri.

„Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care face parte din Copa-Cogeca.

În ceea ce privește acordul UE-MERCOSUR, fermierii solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol. „Clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcționează. Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.”

De asemenea, agricultorii Uniunii Europene solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele MERCOSUR, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. Totodată, fermierii cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru. „Este necesară o etichetare corectă și vizibilă pentru consumatori, prin menționarea clară a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective pe întreg lanțul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe, pentru a preveni concurența neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC subliniază că este nevoie de crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. „Se impune recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică. Analiza bazată pe Access2Market și Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021–2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs și autoritățile au competențe de control fragmentate între: vamă (Ministerul Finanțelor), comerț (Ministerul Economiei), agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină  ineficiența clauzelor de salvgardare. Comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat!”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește, până la data de 3 februarie 2026, cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către solicitant, prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro, secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor autorizate sanitar-veterinar, deţinute de solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dan Hurduc, director general al Evel‑H Company, preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2026. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă rămâne atașat principiului reprezentativității și al echilibrului, prin mecanismul președinției rotative, introdus pentru prima dată la nivelul organizațiilor profesionale din România.

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H Company, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semi-integrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor. Experiența sa în managementul fermei și în tehnologii avansate constituie un atu important pentru poziția de președinte al Clubului Fermierilor Români. În prezent, Dan Hurduc lucrează 2.200 de hectare în județul Vaslui.

„În fața provocărilor climatice, a presiunii concurenței neloiale internaționale, a politicilor publice pe termen scurt, a gradului major de îndatorare a fermierilor, precum și a lipsei de finanțare adecvată a sectorului - o criză fără precedent în accesul la finanțare al fermierilor - vom pune fermierii români în centrul deciziilor, promovând accesul la tehnologie, piețe echitabile și produse de creditare avantajoase pe termen mediu și lung. Clubul Fermierilor Români a demonstrat că poate fi o voce puternică și profesionistă, vom continua să construim pe această temelie, pentru o agricultură românească competitivă, digitală și durabilă”, a declarat Dan Hurduc.

Noi obiective, dar și continuitate în proiectele Clubului

Anul 2025 a fost marcat de proiecte strategice majore ale Clubului Fermierilor Români, respectiv formarea tinerilor lideri și a antreprenorilor în agricultură, lansarea programului național AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 și demararea celor patru proiecte‑pilon – (1) reducerea deficitului balanței comerciale pentru produse agroalimentare, (2) noi mecanisme de finanțare a agriculturii, (3) sistemul național de gestionare a riscurilor climatice și de piață și (4) digitalizarea agriculturii.

Clubul a organizat opt Forumuri Regionale, reunind peste 1.500 de participanți, în urma cărora a construit o strategie integrată pentru agricultură performantă, într-un orizont 2035. De asemenea, conferința națională AGRI4FUTURE din luna octombrie a adus împreună peste 700 de fermieri, reprezentanți guvernamentali și europeni și comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pentru a dezbate actuala și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

În actualul mandat, Dan Hurduc va continua acțiunile inițiate și urmărite de Consiliul Național de Coordonare al Clubului, dar își propune să atingă și următoarele obiective specifice zonei agricole în care activează:

• Promovarea unei viziuni strategice, integrate, pe termen lung, pentru dezvoltarea agriculturii românești, în cadrul procesului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, care cuprinde acțiuni și proiecte vizând integrarea lanțului valoric agroalimentar, finanțarea, digitalizarea și managementul riscului, cu scopul de a construi o agricultură performantă, sustenabilă și investibilă;

• Desfășurarea campaniei naționale de consultare multi-partenerială a tuturor actorilor din sectorul agroalimentar, pentru o poziție coerentă, asumată și favorabilă a României în ce privește viitoarea Reformă PAC post-2027;

• Promovarea și sprijinirea identificării și lansării unor noi instrumente de finanțare și facilitare a accesului la finanțare, pentru gestionarea actualei crize de finanțare a capitalului de lucru și pentru investiții în agricultură (MADR, FGCR, BID);

• Promovarea unui mecanism național de gestiune integrată a riscurilor climatice care afectează agricultura, care să includă la rubrica de riscuri majore seceta și arșița;

• Promovarea la nivel național a unor modele testate de utilizare a noilor tehnologii digitale și AI pentru integrarea proceselor în fermă în luare deciziilor, gestiunea cheltuielilor, managementul culturilor, realizarea de investiții;

• Extinderea masivă a informării beneficiilor agriculturii conservative în zonele secetoase.

Proiectele Clubului care vor continua în timpul mandatului lui Dan Hurduc sunt următoarele:

• Reprezentarea activă și constantă a intereselor fermierilor, prin dialog instituțional, întâlniri oficiale, poziții publice, scrisori, consultări și utilizarea tuturor instrumentelor legale necesare pentru apărarea competitivității și predictibilității sectorului agricol;

• Formarea noii generații de lideri și antreprenori în agricultură, prin programele de educație dedicate Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, care susțin profesionalizarea fermelor, reînnoirea generațională și dezvoltarea competențelor de management, leadership și reprezentare;

• Organizarea și continuarea seriei de conferințe regionale pentru Viitorul Agriculturii, desfășurate în toate regiunile strategice ale României, ca platforme de dialog și consultare pentru viitorul agriculturii românești. Evenimentele reunesc fermieri, autorități, instituții financiare, mediul academic și parteneri din agribusiness, abordând teme-cheie precum politici agricole, finanțare, managementul riscului, digitalizare, energie, irigații și dezvoltarea lanțului agroalimentar. Evenimentele își propun să creeze un parteneriat multi-sectorial pentru integrarea lanțului agroalimentar românesc în context european;

• Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor strategice cu instituții naționale și europene, mediul academic, parteneri comerciali și agenții publice, în vederea susținerii investițiilor, inovării și transferului de know-how către fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia Guvernului României de micșorare a deficitului bugetar a început total greșit. Nu sunt prim-ministru, nici consilier de premier, eu sunt un fermier care face parte din societatea civilă care are niște idei cum s-ar putea redresa România. De pildă, deficitul bugetar.

De ce nu a început cu tăierea bugetului la președinție cu 50%? De ce nu a început cu restructurarea guvernului de la 16 ministere la 10? Spre exemplu, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediu, un ministru cu trei secretari de stat. Era suficient. De ce nu modificăm Constituția să avem Republică Prezidențială? Se unifică guvernul cu președinția și avem o singură instituție. Președintele este și șeful guvernului, își face un colectiv de specialiști, care ar trebui să fie specialiști, să administreze țara. De ce ne trebuie 466 de parlamentari? Autoritatea Electorală Permanentă ne spune că avem 19 milioane de alegători. La 100 de mii de alegători nu este suficient un ales? Plus un vot de aur, deci să avem 191 de parlamentari. În două camere, pentru că așa a fost tradiția la noi, Parlament cu două camere. Se reduce deficitul? Se reduce, da.

De ce nu avem o lege unică a salarizării? Unde președintele să aibă cel mai mare salariu, de exemplu 10.000 de euro, și cea mai mică funcție să fie de 1.000 de euro, ca să aibă și cel micuț și mărunt din ce trăi.

Ajungem și la tăieri și restricții. De ce nu avem o lege unică a pensionării? Unde principiul contributivității să fie eșalonul principal de acordare a drepturilor. De ce unii sunt speciali și alții nu sunt speciali? Spre exemplu, și eu am pretenția că sunt special. Mie de ce nu îmi dă statul mai mulți bani? Sunt pensionar, dar îmi primesc pensia după nivelul meu de contributivitate. De ce alții trebuie să ia 120% pensie față de salariul în plată?

Referitor la legea unică a salarizării, sporul maxim care trebuie acordat celor care merită să nu fie mai mare de 10% din salariul net. Se poate redresa România așa? Cred că răspunsul e da.

Să eliminăm alocațiile bugetare de la bugetul statului către partide politice. Total. Cine vrea să facă politică să o facă pe banii lui, din cotizații, din contribuții, din donații. De exemplu, dacă Iașiul are 500 de mii de alegători, are dreptul la cinci parlamentari pe care să îi alegem noi, cetățenii din județul Iași, nu să îi impună pe listă Bucureștiul. Cei care vor să fie parlamentari, care participă în alegeri, se vor afilia unor partide. Dar toată campania electorală trebuie să fie susținută de cel care dorește să devină politician/parlamentar și nu din bani publici.

Cum poate fi un politician corect când în CV-ul lui nu prea are nicio școală, când în declarația lui de avere nu prea are nimic, probabil și-a făcut timp și le-a înstrăinat înainte de a se înscrie într-un partid și de a ajunge parlamentar? Nu, domnilor. Parlamentari trebuie să ajungă oameni care au dezvoltat o afacere, care au dat 50, 70, 100, 1.000 de salarii ca să știe cum se produce în România. De astfel de politicieni avem nevoie. Acum avem fripturiști, vânturiști, în proporție de 90%. Mai avem vreo 10% oameni de valoare în politică, în Parlament, în Guvern, dar care nu pot face nimic că, dacă n-a ridicat mâna să voteze cum i-a spus președintele partidului, de a doua zi nu mai are drepturi.

Și de ce cei posibili 191 de parlamentari nu s-ar muta într-un cinematograf? De ce trebuie să ocupe Casa Poporului? Acolo poate fi Muzeul Național de Istorie, Geografie, Bibliotecă Națională, Săli de Conferințe. Pe bani, se închiriază. Parlamentul Angliei încă are bănci de lemn. Trebuie să te doară să stai cu orele pe acele bănci. Nu să poți dormi când guvernezi o țară!

Am și un mesaj pentru președintele României. Din presă aflu că ați încasat cele 12 milioane de euro din campania electorală. Nu vă aparțin! Dați-le înapoi statului român, pentru că cei care v-au finanțat au făcut-o fără contract de împrumut. Au făcut-o benevol. De ce să beneficiați de 12 milioane de euro și să tăiați din pensia celor săraci care abia, abia își duc traiul de pe o zi pe alta? Nu este corect.

Și încă o idee pentru a elimina deficitul. De ce nu introduceți o taxă pe cifra de afaceri și nu pe profit? Mai ales că sunt unii atât de șmecheri și atât de școliți, încât știu să ascundă tot profitul, iar dacă ar putea ar mai lua și subvenții de la statul român ca să rămână pe zero.

Impozitați toți agenții economici, unde intră și comercianți, și producători, la cifra de afaceri. Luați toate companiile de la A la Z și până pe data de 25 a lunii să-și plătească taxele și impozitele.

Cea mai mare greșeală a Executivului de la București este că a băgat CAS, impozit pe pensii. Banii ăia au fost impozitați în decursul vieții omului, acesta contribuind la bugetul statului. Din nimic mai luați încă ceva, să vă fie rușine!

Articol de: ing. VASILE LUNGU, fermier jud. Iași

În actualul context geopolitic, războiul din Ucraina a transformat Portul Constanța într-un coridor strategic pentru comerțul agricol european, consolidând rolul României în securitatea alimentară a continentului. Este opinia lui Holger Kray, reprezentant al Băncii Mondiale, care, în cadrul conferinței Agri4Future România – Obiectiv 2035, a mai atins subiecte precum fragmentarea sectorului agricol românesc și seceta severă care a afectat fermele din țara noastră.

„România și Europa de Est se află în prima linie a securității alimentare europene. A investi astăzi în agricultura digitală, în managementul riscului și în modernizarea lanțurilor agroalimentare nu este un act de generozitate, ci o necesitate strategică pentru fermieri, pentru stabilitatea și pentru suveranitatea alimentară a Europei”, a subliniat Holger Kray, manager regional pentru Agricultură și Alimentație în Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, în intervenția sa de la Conferința Națională Agri4Future România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.

Reprezentantul Băncii Mondiale a menționat că România are un rol esențial în stabilitatea agroalimentară a Uniunii Europene, fiind unul dintre puținele state care pot contribui decisiv la reziliența lanțurilor de aprovizionare: „Pentru Europa, doar câteva țări joacă un rol la fel de important, iar România este una dintre ele. Este momentul să întărim rolul României ca furnizor regional de securitate alimentară, nu doar pentru sine, ci pentru întreaga Europă”.

Holger Kray a atras atenția că sectorul agricol românesc rămâne unul dintre cele mai mari din Europa, dar este extrem de fragmentat, iar fermele mici și mijlocii au dificultăți majore în accesarea tehnologiilor moderne și a investițiilor. „România are nevoie de o nouă generație de instrumente, bazate pe date, inovație și digitalizare. Agricultura nu mai poate progresa incremental, ci este nevoie de o abordare complet nouă, de politici care să conecteze fermierii la investiții și informație.”

Totodată, Holger Kray a precizat că Banca Mondială este pregătită să sprijine România în construirea unui sistem integrat de management al riscurilor și al datelor agricole, inspirat din modele de succes internaționale (Argentina, Uruguay). „Seceta este principalul risc care afectează fermierii din România. Pierderea medie anuală (AAL) se apropie de două miliarde de euro. În termeni absoluți, este comparabilă cu Germania, o economie mult mai mare. Iar în termeni relativi (ca procent din PIB), România se situează printre cele mai expuse state din Uniunea Europeană. De asemenea, România se așteaptă la una dintre cele mai mari creșteri absolute ale pierderilor agricole anuale în scenariile climatice viitoare. Seceta reprezintă aproximativ 60% din totalul riscurilor agricole ale țării. Imaginați-vă un sistem integrat, bazat pe competitivitate, reziliență și inovație. Suntem gata să susținem România în dezvoltarea lui.”

Concluzionând, reprezentantul Băncii Mondiale a atras atenția că investițiile în agricultura digitală, în infrastructura de date și în managementul riscurilor reprezintă o necesitate strategică pentru stabilitatea și suveranitatea alimentară a Uniunii Europene. Adresându-se comisarului european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, managerul de la Banca Mondială a spus: „Domnule comisar, a investi în lanțul alimentar al României înseamnă a investi în stabilitatea politicii agricole europene. Banca Mondială este aici, alături de dumneavoastră, gata să ofere sprijin în orice direcție este nevoie”.

Evenimentul Agri4Future România – Obiectiv 2035 a reunit peste 700 de participanți, între care fermieri, oficiali europeni și guvernamentali, reprezentanți ai mediului academic, financiar și privat, într-un amplu dialog privind viitorul agriculturii românești și al Politicii Agricole Comune post-2027.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!