daunatori - REVISTA FERMIERULUI

Comisia Europeană (CE) a lansat ieri, 20 mai 2020, două strategii mult-așteptate de fermieri și industriile conexe din agricultură, „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork) și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm to Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură, precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit, de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și, mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa. Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și, mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei, a declarat Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

De la fermă la furculiță

Această strategie, Farm to Fork, urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. „Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene”, susține Carmen Botez.

Industria de protecția plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință. „Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor. Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă. Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10%-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe”, explică directorul executiv AIPROM.

Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. „Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus, de 50%, nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.

În timp, având în vedere toate aceste condiții, va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză”, menționează Carmen Botez.

Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale, și, totodată, susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa. Este important de remarcat compromisurile ecologice implicate, producția organică caracterizându-se printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. „Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai degrabă pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă”, apreciază reprezentantul AIPROM.

Strategia pentru Biodiversitate 2030

Pentru a atinge obiectivele strategiei „Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.

„Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversității acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole. Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid >

Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența”, punctează directorul executiv AIPROM, Carmen Botez.

Foto: www.mewi.ro

Publicat în Eveniment

Performanța în pomicultură se face numai dacă se fac tratamente cu produse de calitate, eficiente împotriva agenților patogeni și dăunătorilor.

În ceea ce privește combaterea dăunătorilor, putem spune că a început primul zbor, atât pentru viermele merelor (Cydia pomonella), cât și pentru molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana). În toate bazinele pomicole importante din țară, am identificat deja primii adulți capturați în capcanele feromonale, fapt ce se datorează rezervei din anul 2019 și iernii destul de blânde.

Din cauza faptului că lepidopterele reprezintă o problemă pentru pomicultură, recomandăm cu încredere noul insecticid Delegate™, lansat în România din acest sezon.  

Delegate™ este un insecticid care se remarcă prin selectivitatea sa și prin controlul larvelor de lepidoptere, minatoarelor, tripșilor și puricilor meliferi din pomicultură (semințoase & sâmburoase), fiind cel mai eficient și complex produs, ce are la bază o substanță activă nouă, spinetoram.

Caracteristicile produsului Delegate™ sunt exact ce are nevoie pomicultura pentru a  obține fructe de calitate, fără urme de atac ale dăunătorilor:

  • acțiune rapidă, prin contact și ingestie;
  • control al dăunătorilor în toate fazele de dezvoltare;
  • control de lungă durată datorită efectului rezidual în plantă;
  • timp de pauză scurt, 7 zile până la recoltat;
  • protecție sigură pentru fructe de calitate și profitabilitate ridicată;
  • doză unică și eficientă de 0,3 kg/ha.

Aplicarea produsului este recomandat a se face după scuturatul petalelor, atunci când corespunde de obicei și vârful curbei de zbor al dăunătorilor.

GEORGEL ANDRON, NATIONAL KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REPUBLICA MOLDOVA

Publicat în Horticultura
Miercuri, 29 Aprilie 2020 18:44

Principalii dăunători în cultura de porumb

Tanymecus dilaticollis Gyll. - Gărgăriţa frunzelor de porumb (Coleoptera – Curculionidae)

Anul acesta, din cauza condițiilor meteo favorabile, atacul dăunătorului Tanymecus dilaticollis va fi foarte agresiv, iar tratamentele de corecție vor fi aproape obligatorii. De aceea, recomandarea noastră este să folosiți în primele faze de dezvoltare, 1-2 frunze, insecticide piretroide ori de câte ori este nevoie, mai ales perimetral, iar după faza de 2 frunze, un ultim tratament cu Inazuma, un insecticid complet, care prin acțiunea celor 2 substante active, una de contact, cealaltă sistemică, va proteja cultura de porumb până în faza de 4 frunze.

Descriere:

Specie aseamănătoare cu T. palliatus (Răţişoara sfeclei), însă este puţin mai mică, de 6,5 - 8,0 mm lungime. Culoarea corpului este brun-cenuşiu, mai deschisă ventral. Adultul este de formă oval alungit, caracterizat prin prezenţa unui cioc evident denumit rostru, care este mai lung decât capul. Scapul antenelor nu depăşeşte marginea posterioară a ochiului. Pronotul este mai lat decât lung, cu marginile laterale dilatate post­median. Elitrele sunt cafeniu deschise, adesea cu dungi longitudinale mai deschise sau mai închise, iar solzii şi perişorii acestora sunt ca nişte dungi dispuse longitudinal. Sexele se recunosc după capsula genitală sau pigidiu, însă talia femelelor este mai mare decât a masculilor. Aripile posterioare sunt reduse, din cauza cărora gărgăriţa nu poate zbura, după datele lui Paulian (1973) – din care aflăm și că adulţii se deplasează numai prin mers cu circa 11,7 m în cursul vieţii lor. După cercetări recente (Roşca şi Voinescu, 1986), în situaţii speciale, adulţii pot zbura până la 250 m. Larva este apodă, iar la maturitate ajunge la 8-9 mm, de culoare alb strălucitoare şi prezintă o pubescenţă gălbuie. Pupa este de culoare albă, de 5-9 mm lungime.

Diabrotica virgifera virgifera -  Le Conte, Viermele vestic al rădăcinilor de porumb  (Chrysomelidae)

Diabrotica este un dăunător care provoacă daune majore în SUA și vestul Europei, iar în ultimii ani s-a răspândit destul de mult și în România. Astfel, pe lângă vestul și nord-vestul României, viermele vestic a ajuns să provoace pagube și în Transilvania și Moldova.

Recomandarea noastră este, ca pe lângă tratamentele pentru sămânță existente, să interveniți în vegetație cu două aplicări de Inazuma, prima când porumbul se găsește în stadiul de 2-3 frunze, iar a doua - la apariția paniculului.

Descriere:

Adultul are corpul de culoare galbenă spre verde şi prezintă dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior). Femela are corpul de 4,2 - 6,8 mm lungime, de culoare galbenă până la verde, iar pe elitre prezintă trei benzi longitudinale, care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte decât corpul, reprezentând circa 3/4 din lungimea acestuia. Abdomenul este ascuţit la extremitatea sa. Masculul are corpul de 4,4 - 6,6 mm lungime cu antene mai lungi decât corpul. Elitrele au culoare neagră sau cel puţin mai întunecată, în jumătatea anterioară, iar abdomenul este rotunjit terminal. Oul are lungimea de 0,5 mm, cu formă ovală şi culoarea gălbuie. Larva este subţire, alungită, de culoare albă cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm. Pe ultimul segment se găseşte o placă anală mai închisă la culoare, cu marginea anterioară adâncită în forma literei V. Pupa este liberă, de culoare albicioasă.

MIHAI VALENTIN, CATEGORY MARKETING MANAGER CORN & SOYBEAN CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & MOLDOVA

Publicat în Cultura mare

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

  • Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
  • Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;
  • Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;
  • Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;
  • Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;
  • Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

  • Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.
  • Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

  • Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.
  • Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.
  • Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.
  • Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

  • Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.
  • Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

  • Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.
  • Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

  • Alocarea unui fermier la același expert AFIR.
  • Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

  • Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.
  • Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

  • În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.
  • În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

  • Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.
  • Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.
  • Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Vineri, 24 Aprilie 2020 00:49

Tratamente esențiale la vița-de-vie

Luna mai alături de iunie sunt cele mai importante luni din punct de vedere al sensibilității viței-de-vie față de boli și dăunători, precum și în ce privește aportul de microelemente în fenofazele esențiale. Vă prezint succint aspecte referitoare la simptomatologia, ecologia și biologia principalelor boli și dăunatori urmate de măsurile de prevenire și combatere.

Conform statisticilor meteorologice din România, în lunile mai și iunie sunt înregistrate cele mai mari precipitații lunare raportate la media anuală, iar temperatura medie a aerului este între 22°C și 26°C. Am ținut să fac aceste precizări meteorologice deoarece condițiile climatice sunt principalul factor de dezvoltare al plantelor și, totodată, și sursa apariției atacului bolilor și dăunătorilor din plantații.

„Regula de 30”, pentru mană - Plasmopara viticola, este descrisă în literatura de specialitate ca fiind regula condițiilor de producere a infecției primare și anume: 10°C temperatura minimă a aerului măsurată dimineața, 10 mm de ploaie căzută în ultimele 24-48 de ore și 10 cm lungimea lăstarului, suma celor trei factori = 30. Ciuperca iernează pe frunzele infectate de pe suprafața solului sub formă de oospori rezistenți până la temperaturi de minus 25°C și pot să supravețuiască în sol înte 5 și 10 ani. Atunci când „Regula de 30” este îndeplinită, oosporii au capacitatea de germinare emițând zoospori responsabili de producerea infecțiilor primare. În perioada de incubație întâlnim și primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor țesuturilor foliare, luând aspect pe partea superioară a frunzei de „pete undelemnii”. La sfârșitul perioadei de incubație, în momentul îndeplinirii altor factori, dacă timp de patru ore nocturne avem umiditaea relativă a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depășește 13°C, pe partea dorsală „petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formă de conidii cu conidiofori. Ciuperca fiind policiclică în cursul anilor ploioși poate produce între 50-60 de infecții secundare. Recomand la BBCH 53 „inflorescențele sau dezvoltat dar butonii sunt încă compacți” aplicarea unui tratament pe bază de mancozeb utilizând produsul Dithane M45 în doză de 2 kg/ha.

Cele mai importante (dar și cele mai sensibile) fenofaze sunt BBCH 60 „Înainte de înflorit” când prima inflorescență de pe racem înflorește iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul și BBCH 69 ”Sfârșitul înfloritului” când toate florile au corola/capișoanele căzute și se observă cele cinci stamine libere, motiv pentru care vom folosi două tratamente succesive cu  Zorvec Zelavin Bria, produs sistemic pe bază de oxathiapiprolin și folpet, aplicat în doză de 0,2 l/ha oxathiapiprolin + 1,25kg/ha folpet. Vă reamintesc că în momentul de dinainte și după înflorit putem aplica alături de Zorvec Zelavin Bria și îngrașăminte foliare pe bază de bor, microelement ce ajută la o alungire a racemului, implicit o spațiere a boabelor pe ciorchi. În următoarele fenofaze de creștere ale lunii iunie vom utiliza pentru combaterea manei produsele Eqation Pro și Curzate F.

O altă boală păgubitoatre întâlnită în plantațiile cu viță-de-vie este făinarea, Uncinula necator (despre care am scris mai pe larg aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/item/4444-atentie-la-fainare-primul-tratament-la-vita-de-vie.html). Voi enumera doar produsele ce le vom aplica pentru fiecare fenofază: pentru BBCH 53 respectiv BBCH 85 „Struguri în pârgă” –> boabele sunt moi la atingere, vom utiliza produsul Karathane Gold în doză de 0,5 l/ha, la BBCH 60, BBCH 73 „Dezvoltarea boabelor”, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui și BBCH 81 „Începutul coacerii boabelor”, recomand 0,225 l/ha Talendo, iar pentru BBCH 69 și BBCH 77 „Compactarea ciorchinelui”-> boabele și-au mărit dimensiunea la 70% din dimensiunea finală și încep să se atingă între ele, vom aplica produsul Systhane Forte în doză de 0,2 l/ha. Mai jos veți regăsi centralizat tabelar schema de tratamente necesară fiecărei fenofaze de creștere.

Molia verde a strugurilor (eudemisul) - Lobesia botrana, cauzează daune însemnate în plantațiile viticole din România. Eudemisul este o specie polivoltă ce dezvoltă două generații/an în zona de Nord a României și trei generații pe an în zona de sud. Insecta iernează sub formă de cocon mătăsos sub scoarța exfoliantă a butucilor sau coardelor.

Ca mod de dăunare, larvele din G1 rod bobocii florali, inflorescențele și apoi ciorchinii foarte tineri (o larvă consumă până la 80 de boboci florali în timpul dezvoltării sale). Cele din G2 rod în interior boabele verzi sau în pârgă, iar cele din G3 boabele în pârgă sau coapte. Daunele provocate de G2 și G3 favorizează atacul ciupercii Botrytis cinerea. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser 240 SC 0,2 l/ha atat pentru fenofaza BBCH 53 pentru G1 dar si pentru generațiile G2 și G3 corespunzătoare fenofazelor BBCH 73 și BBCH 85.

 

Fenofaza de creștere

Agentul patogen

Substanța activă

Denumire produs

Doza recomandată

T1

BBCH 12-13

 A doua (treia) frunzuliță vizibilă

Făinare

350 g/l meptildinocap

Karathane Gold 350 EC

0,5 l/ha

T2

 

BBCH 53

Inflorescențele s-au dezvoltat, dar butonii floriferi sunt încă compacți

Mană

Făinare

Molie  G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane M-45

Karathane Gold 350 EC

Laser 240 SC

2,0 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare înflorește, iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet 

20% proquinazid

Zorvec Zelavin Bria

 

Talendo

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

 Sfârșitul înfloritului, toate florile au capișoanele/corola căzute și se observă cele 5 stamine libere

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

Zorvec Zelavin Bria

 

Systhane Forte și

Karathane Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

 BBCH 73

 Dezvoltarea boabelor, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui

Mană

Făinare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Eqation Pro

Talendo

Laser 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/ha

 

T6

 BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele și-au mărit dimensiunea/70% din mărimea finală și încep să se atingă între ele 

Mană

 

Făinare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

 

240g/l myclobutanil

Curzate F

 

 

Systhane Forte

2,5 l/ha

0,2 l/ha

 

T7

 BBCH 81

Începutul coacerii boabelor - la soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește

Mană

 

Făinare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation Pro

 

 

Talendo

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

 

T8

 BBCH 85

 Struguri în pârgă, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielița colorată - boabele s-au colorat în totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mană

Făinare

Molie G3

75% mancozeb

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

Karathane Gold

 

Laser 240 SC

2 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

ING. ALFRED ȘTEFAN, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS ROMÂNIA EST & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Publicat în România Viticolă

Viespea paiului este prezentă în toată România, în zonele unde se cultivă cereale. În zona Banatului este prezentă demult, însă fără a crea probleme deosebite.

În acest an, observăm în lanurile de grâu spice albite prematur. Cauzele albirii spicelor pot fi multe. Ele se pot datora atât atacului dăunătorilor, cât și patogenilor, de aceea identificarea trebuie să se facă corect, pentru a se interveni cu succes în combatere, acolo unde se mai poate interveni. În cele mai multe situații, nu putem interveni, deoarece este prea târziu.

La ora actuală, viespea paiului este prezentă în culturi în densități mai mici sau mai mari.

Cum recunoaștem atacul?

Spicele atacate se albesc sau se îngălbenesc, uscându-se, în cele din urmă. Acest simptom poartă numele de „albeața spicelor”. Dacă tragem de spic în sus, observăm că este tăiat la locul unde larva s-a hrănit. Din această cauză, îl putem trage foarte ușor, fără niciun efort deosebit (Mallik Malipatil, 2008). Pe tulpină se observă urmele hrănirii larvei, excremente, uneori chiar și larva, pe care o putem găsi în zona de hrănire. Spiculețele sunt seci, iar dacă nu sunt seci, boabele formate sunt foarte mici. După unii autori, în situațiile grave pierderile pot ajunge chiar la 25% din producție.

Ce trebuie să știe fermierii despre viespea paiului

Insecta are o singură generație pe an. Anotimpul de iarnă îl parcurge sub formă de larvă complet dezvoltată în cocon, în interiorul culmului, mai precis deasupra primului internod. Primăvara, apar pupele. În aprilie-mai, la temperaturi de 13 – 14 grade Celsius, la adâncimea de 10 cm în sol, apar adulții, care încep să iasă la suprafață. Adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle la baza spicului. Preferă tulpinile mai înalte, cu internodii scurte și spice mari. O femelă poate depune 50 de ouă. Pe o plantă, depune un singur ou. După aproximativ 7-10 zile, apar larvele, care încep să se hrănească cu peretele interior al paiului, producând galerii neregulate. La maturitate, larvele ajung la dimensiunea de 20 mm, au culoare albă, sunt glabre, capsula cefalică castanie și sunt ușor curbate asemenea literei S. Găsim larvele mature la baza plantei, la sfârșitul lunii iunie. Aici, ele rod un inel circular, pe a cărui zonă inferioară o astupă cu un dop de rumeguș și se încoconează, intrând în diapauza estivală, urmată, mai târziu, de cea hibernală.

Densitatea dăunătorului este mult influențată de condițiile climatice. Umiditatea mare a solului, dar și uscăciunea excesivă diminuează populațiile (Roșca et al., 2011).

Cum combatem sau cum prevenim atacul acestui dăunător?

Dintre măsurile de prevenire, neglijate astăzi, aduc în atenție: adunarea paielor după recoltarea și balotarea lor; dezmiriștirea imediat după recoltare, urmată de lucrările solului (discuire, arătură adâncă sau normală de toamnă); respectarea rotației.

Nu se recomandă arderea miriștilor, care, oricum, se practică ilegal, măsura fiind interzisă. Cine apelează la această metodă trebuie să știe că nu afectează dăunătorul, acesta fiind în sol sub primul nod, iar căldura nu-i face nimic. Ideală ar fi cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin. Se practică în America, deoarece acolo dăunătorul produce pagube serioase.

În România încă nu sunt probleme deosebite, deoarece insecta este parazitată natural în proporție mare de Colliria calcitrator. Cu toate acestea, de la an la an observăm tot mai multe spice albite în lan din cauza viespilor. Tratamentele multe care se fac astăzi la păioase contribuie la diminuarea speciilor parazite, iar asta nu este bine deloc (Roșca et al., 2011).

Adulții pot fi combătuți cu insecticide avizate, dacă se observă zbor de viespi. Tratamentele care se fac pentru Lema melanopa, Eurygaster sp., Haplodiplosis marginata au efect și asupra acestui dăunător.

Atenție! Albirea spicelor poate avea și alte cauze

Albirea spicului mai poate fi produsă și de: musca de Hessa (Mayetiola destructor) - plantele atacate se recunosc după îndoirea plantei în zona afectată, urmată de albirea spicului în timp ce planta este verde; afidele rusești - spicul se curbează și se albește; musca neagră a cerealelor (Oscinella frit) - plante albe, uscate.

Dintre patogenii care produc albirea spicului, aduc în atenție: Fusarium graminearum (fuzarioza spicelor), Gauemannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii).

La patogenii și dăunătorii care produc albirea spicelor, se adaugă fiziopatiile produse de condițiile climatice și de sol.

Bibliografie:

Mallik Malipatil, 2008 - European wheat stem sawfly Cephus pygmaeus, Industry Biosecurity Plan for the Grains Industry Threat Specific Contingency Plan, 22 p.;

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iunie 2019

Publicat în Cultura mare

În această perioadă, pe teritoriul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, în culturile de ovăz și-a făcut apariția gândacul bălos (Oulema melanopa L.). Pot fi văzute toate stadiile (adult, ouă, larve de diferite vârste). Predomină larvele de vârsta I și II, mai puțin cele de vârsta III. Momentul este propice pentru efectuarea tratamentelor.

Populațiile de gândac bălos au crescut destul de mult în ultimii ani în zona Banatului, condițiile climatice din vestul României permițând dezvoltarea acestui dăunător. Atacă culturile de orz, grâu și uneori chiar porumbul. Preferință deosebită are însă pentru ovăz.
Dăunătorul are o singură generație pe an. Iernează în stadiul de adult, fie sub frunze în pădure, fie sub resturile de plante rămase la sol. Primăvara, când temperaturile trec de plus 9 – 10 grade C, adulții încep să își facă apariția în culturile de cereale păioase (toamnă și primăvară). O perioadă scurtă se hrănesc, după care începe procesul de copulare (împerechere). Depunerea pontei începe la sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai și se poate întinde uneori chiar până în luna iulie, în funcție de zone. De obicei, ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor, au culoare galbenă - portocalie, sunt alungite și rotunjite terminal. Larvele (viermi băloși) au culoare albă - gălbuie - portocalie și poartă în spate sacul de excremente (sacul stercoral), ceea ce le conferă un aspect bombat. Larva parcurge patru vârste, care se succed pe parcursul a 12 - 21 zile, în funcție de condițiile climatice ale anului. Ajunsă la maturitate, larva își înlătură sacul de excremente și se retrage în sol, unde se împupează (la 4 - 5 cm adâncime). Noii adulți vor apărea la sfârșitul lunii iunie și se vor hrăni pe graminee în general (porumb) până la sfârșitul lunii august, când vor migra pentru hibernare către păduri, uneori fânețe, resturi de plante etc.

Atacul și daune
Acest dăunător preferă ovăzul, pe lângă alte graminee cultivate și spontane pe care le poate ataca. Adultul perforează cele două epiderme și parenchimul sub forma unor dungi longitudinale. Larvele preferă epiderma superioară și parenchimul, epiderma inferioară rămânând intactă (seamănă cu o pieliță albă). Atacul larvelor are loc în vetre. Vetrele pot fi văzute cu ușurință în lan de la distanță datorită aspectului albicios. Anii secetoși favorizează dezvoltarea insectei (după Roșca Ioan et al., 2011).

Cum combatem gândacul bălos?
Cea mai bună metodă de combatere este metoda chimică. Culturile trebuie atent monitorizate cu privire la apariția adulților hibernanți. Se recomandă ca la un PED (prag economic de dăunare) de 10 adulți pe metrul pătrat să se facă tratamentul împotriva adulților. De obicei, acest tratament coincide cu cel împotriva adulților hibernanți de ploșnița cerealelor (Eurygaster sp. și Aelia sp.).
Monitorizarea culturilor trebuie să continue pentru a fi observate pontele și eclozarea acestora. Tratamentele trebuie aplicate când eclozarea ouălor s-a realizat în procent de 75 - 80%. În acest moment cele mai multe larve au vârsta I și II și nu s-au format vetrele de atac. PED-ul pentru larve este de 250 larve/mp (densitate în vetre).
Se recomandă respectarea momentului optim de tratament, evoluția atacului larvelor fiind extrem de rapidă. De regulă, tratamentele se efectuează la avertizare cu produse omologate.
Insecticide care pot fi utilizate în combatere: alfa - cipermetrin (Fastac); gama - cihalotrin (Vantex); lambda - cihalotrin (Karate - Zeon); tiacloprid (Biscaya, Calypso); clorpirifos + deltametrin (Pyrinex Quick) etc. Se recomandă respectarea dozelor de pe ambalaj și cele menționate în Codex (după Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România).
În combaterea biologică pot fi utilizate produse pe bază de Bacillus thuringiensis dar și entomofagii Chrysopa carnea, Coccinella septempunctata, Trissolchus sp., Trichograma sp. (după Constantin Popov et al., 2005).

Bibliografie:

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I.,Tălmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 306 - 309;

Popov C., Malschi D., Florica Vilău, Stoica V., 2005 - Insect pest management of Lema melanopa in Romania, Romanian Agricultural Research, No. 22: p.47-52.

Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Publicat în Cultura mare

Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.

La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.

În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.

Pomicultură

Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.

Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.

La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.

Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.

În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).

Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.

Viticultură

Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.

Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.

Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.

Culturi de câmp

În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.

În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.

La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.

Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.

Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.

„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.

În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.

Publicat în Tehnica agricola

Un nou program de cercetare avansată denumit sugestiv „Insecte-Aliat”, dezvoltat de personalul militar specializat al DARPA, va avea drept scop livrarea unor gene modificate prin intermediul dăunătorilor-vector direct plantelor mature ale celor mai cunoscute culturi agricole, de-a lungul unui an agricol.

 

Ar putea fi mai puțin evident pentru oameni, dar viața unei plante este plină de pericole, susțin specialiștii DARPA într-un articol postat pe site-ul entității de cercetare militară a SUA. Virusuri, dăunători, fungi, erbicide, secetă, poluare, salinitate, inundații și îngheț – plantele de care suntem cu toții dependenți în goana de zi cu zi pentru alimentație, aer curat și producția unor materiale sunt amenințate de o întreagă pleiadă de pericole, atât de sorginte naturală, dar și de cele generate de mâna omului. Prin extensie, populațiile umane sunt expuse riscului atunci când securitatea alimentară se află în pericol, iar bazele agricole ale economiei globale pot fi destabilizate, în special atunci când amenințările la adresa plantelor apar pe nepuse masă.

 

Fermierii, dar și cei care se ocupă cu sănătatea plantelor, folosesc instrumente agrotehnice pe termen lung, cum sunt rotația culturilor, hibridarea selectivă, pesticidele, debarasarea terenurilor prin tăiere și incinerare, respectiv carantină, adăpostirea plantelor și protecția lor împotriva efectelor patogenilor, dăunătorilor și pericolelor de mediu. Însă, aceste metode se pot dovedi uneori ineficiente și neprietenoase cu mediul și pot genera costuri serioase (scumpe și diversificate) cu infrastructura. Și, în timp ce oamenii de știință și producătorii agricoli își orientează atenția din ce în ce mai mult către tehnicile moleculare de îmbunătățire a rezistenței la diferitele varietăți de plante, în prezent, uneltele genomice nu permit alterarea caracteristicilor plantelor mature.

 

Noul program de cercetare avansată al DARPA ar urma să furnizeze o alternativă la răspunsul tradițional destinat combaterii amenințărilor la adresa agriculturii prin utilizarea geneticii avansate. DARPA propune astfel să impulsioneze implementarea unui nou sistem, natural și eficient, în doi pași, de transfer al unor gene modificate în plante: insectele-vectori și virusurile pe care acestea ar urma să le transmită.

 

Prin intermediul noului proces, cercetătorii-militari ai DARPA își doresc să transforme anumite insecte dăunătoare în „Insecte-Aliat”, în fapt chiar numele sugestiv al campaniei. „Insectele consumă plante și astfel le transmit acestora marea majoritate a virusurilor dăunătoare”, a spus Blake Bextine, managerul de program DARPA pentru conceptul Insecte-Aliat. „DARPA plănuiește să stăpânească puterea acestui sistem natural prin construcția unor gene în interiorul virusurilor plantelor, care pot fi transmise insectelor și care pot conferi trăsături protective plantelor-țintă, cu care acestea se hrănesc”.

 

Cele trei zone tehnice ale programului „Insecte-Aliat” - designul trăsăturilor, optimizarea insectelor-vector și terapia genetică selectivă a plantelor mature - vor fi transforma împreună, rapid, plantele mature, astfel încât să se protejeze împotriva perturbării bunului mers al agriculturii generată de factori naturali și intenționați, fără nevoia unei infrastructuri extensive. Cunoștințele de bază și uneltele uzuale de lucru dezvoltate în cadrul acestui program dezvoltat de DARPA ar putea îmbunătăți și mai mult inovarea în agricultură.

 

Una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor existentă în prezent – hibridarea selectivă pentru ameliorare – implică în mod obișnuit de la cinci la șapte ani de muncă pentru identificarea genelor protective relevante și un alt deceniu sau chiar mai mult pentru a disemina trăsăturile dorite printre populațiile de plante. Programul DARPA - „Insecte-Aliat” - își propune să genereze efectele trăsăturilor genetice de-a lungul unui singur an agricol. Oamenii de știință implicați în proiect ar urma să dezvolte sisteme similare cu cele care generează virusurile obișnuite ale plantelor, insectele erbivore și culturi-țintă, iar apoi să le pună pe aceeași lungime de undă „genetică”, în vederea maximizării transmisiei și absorbției de trăsături de-a lungul întregii populații de plante-țintă și cu transmisie zero către plantele care nu fac obiectul studiului.

 

„Din punct de vedere istoric, modificarea genetică a plantelor a fost efectuată doar pe embrionii plantelor, în interiorul laboratoarelor, folosind țesuturi de cultură”, a mărturisit Bextine. „Transformarea în masă a plantelor mature s-ar transforma într-o realizare enormă pentru știință și ar pregăti terenul pentru viitoarele descoperiri din agricultură”.

 

Programul „Insectele-Aliat” va beneficia de o schemă bine pusă la punct, în vederea prevenirii riscurilor biotehnologice și de susținere a unui nivel înalt de biosecuritate. Toată munca se va desfășura în laboratoare închise, sere și alte unități securizate.

Publicat în Tehnica agricola

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, atrage atenția că semănatul culturii de rapiță, în debutul sezonului agricol 2016-2017, ar putea fi în pericol dacă materialul semincer nu va fi tratat loco cu neonicotinoide, în condițiile în care prognoza agrometeorologică indică o vreme favorabilă prezenței și înmulțirii insectelor dăunătoare, motiv pentru care solicită în scris (din nou) Ministerului Agriculturii să întreprindă măsurile necesare, astfel încât să fie acordată o nouă derogare de tratament pentru această cultură.

„În contextul actual în care prognozele meteorologice sunt favorabile prezenței și înmulțirii dăunătorilor, în care, în toate zonele mari cultivatoare de rapiță, se semnalează prezența într-un grad crescut a dăunătorilor menționați, se poate aprecia că este hazardat a semăna cultura de rapiță, în absența tratamentului împotriva dăunătorilor”, afirmă Laurențiu Baciu. „Dorim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra faptului că, în cazul acordării unei noi derogări pentru această cultură, este extrem de important a se ține cont de faptul că industria de semințe nu are stocuri de semințe de rapiță tratată și, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul de restricționare a neonicotinoidelor, nu va exista nici posibilitatea aducerii în țară a semințelor deja tratate, din alte state membre ale UE. În aceasă situație, tratamentul semințelor va trebui realizat doar în țară, dar pentru acest lucru, o decizie va trebui luată de autorități, urgent, pentru a permite accesul fermierilor la semințe tratate, în această campanie de toamnă, care se apropie”.

Conform documentului cu numărul 164/8 iulie 2016, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație reprezentativă a fermierilor, dorește să atragă din nou atenția asupra importanței și necesității utilizării în continuare, în campania agricolă din toamna anului 2016, a semințelor de rapiță tratate cu insecticide neonicotinoide.

„Ne exprimăm îngrijorarea față de impactul profund negativ pe care lipsa tratamentului cu insecticide la semințe o va avea asupra producției de rapiță din această toamnă. Suntem conștienți de faptul că, nici până în prezent, nu există pe piață soluții alternative de tratament al semințelor pentru a proteja culturile”, mărturisesc cei din LAPAR. „Ne exprimăm din nou încrederea că autoritățile din România vor înțelege importanța, necesitatea și beneficiile folosirii, în continuare, a acestei tehnologii de către fermierii români și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice clărificari pe care le veți considera necesare”.

La mijlocul lunii iulie 2015, tot la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și a Asociației Producătorilor de Semințe din România, țara noastră primea o derogare de 96 de zile în care semințele de rapiță puteau fi tratate cu neonicotinoide. Substanțele pentru care s-a dat aprobare temporară de la Bruxelles în 2015 au fost Nuprid AL 600 FS și Modesto 480 FS.

Fermierii și companiile erau atenționați că este interzisă crearea de stocuri de produs/sămânță tratată după data de 30.10. 2015.

Autorizația pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță pentru campania de toamnă 2015 intra în vigoare la data de 30 iulie, anul trecut.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 2

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista