LAPAR - REVISTA FERMIERULUI

Marți – 25 mai 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a adresat factorilor de decizie din România pe un subiect considerat de interes național strategic pentru securitatea alimentară a României: includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unei inițiative de gestionare durabilă a apei. Mai jos, comunicatul Alianței.

Pe lângă importanța pentru agricultură, acest proiect are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea favorabilă a microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, elemente obligatorii pentru durabilitatea sectorului agroalimentar.

Pentru a crea un sistem rezilient care să asigure managementul integrat al apei și infrastructura necesară, este nevoie de acțiunea conjugată a tuturor factorilor de decizie, care să țină cont de contribuția la componenta „verde”, respectând principiul „Fără daune semnificative” și să se bazeze pe servicii avansate oferite de noul ecosistem digital construit la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a preveni și combate eficient provocările legate de schimbările climatice și de mediu.

În baza parteneriatelor comunitare și internaționale, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a consultat cu un grup de specialiști români și străini cu expertiză recunoscută în domeniul proiectării și realizării de sisteme de management modern al resurselor de apă pentru irigații și al digitalizării, împreună cu care propune un proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România. Propunerea are la bază soluții similare, implementate recent pe plan internațional (Australia, India).

Alianța subliniază încă o dată importanța vitală pentru agricultură și pentru societate a includerii în PNRR a unui astfel de proiect de investiții în stocarea resurselor de apă și în extinderea sistemelor moderne și eficiente de irigații.

Confruntate cu efectul devastator al schimbărilor climatice, și alte State Membre ale UE au considerat gestionarea resurselor de apă și extinderea sistemelor moderne de irigații prioritară pentru includerea în PNRR (Italia - https://www.governo.it/sites/governo.it/files/PNRR.pdf; Portugalia - https://www.portugal.gov.pt/pt/gc22/comunicacao/documento?i=recuperar-portugal-construindo-o-futuro-plano-de-recuperacao-e-resiliencia; Spania - https://www.lamoncloa.gob.es/serviciosdeprensa/notasprensa/agricultura/Documents/2021/170521-PRTR-MAPA.pdf; Polonia - https://www.gov.pl/web/planodbudowy/kpo-wyslany-do-komisji-europejskiej.).

Prin soluția propusă, devine disponibilă mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, pe durata sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și arșiței atmosferite și implicit la creșterea rezervei de apă, a producției agricole, și implicit, a rezilienței sectorului agricol din România.

Intervenția propusă este în linie cu Recomandările din Raportul de Țară și exigențele UE, inclusiv „037 Adaptarea la măsuri de schimbări climatice și managementul riscurilor aferente acestora: altele, cum ar fi furtuni și seceta (inclusiv creșterea gradului de conștientizare, protecție civilă si sisteme de management în caz de dezastre, abordări în funcție de infrastructură și de ecosistem).”

Odată cu implementarea acestui sistem, acordând prioritate implicării și utilizării potențialului tehnologic local (transfer de tehnologie de tip „offset” pentru realizarea pe plan local a echipamentele inteligente de automatizare și a soluțiilor digitale), s-ar crea premisele ca România să devină o țară cu agricultură competitivă, preponderent verde, în Uniunea Europeană.

Propunerea a fost înaintată către Guvernul României, sperând că acesta va reuși să o introducă pe ultima sută de metri în PNRR și să o susțină și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții celorlalte state membre pentru a fi aprobată de Consiliul European.

De asemenea, a fost prezentată și deputaților si eurodeputaților români, cu convingerea că aceștia vor sprijini acest proiect de țară transpartinic, de care depind competitivitatea și reziliența sectorului agricol al României.

aac

Publicat în Comunicate

Bârfit, omagiat, calomniat, admirat, înjurat, savurat, și epitetele pot continua la nesfârșit, pentru că așa pățesc cei care au un neastâmpăr în suflet. Vor să facă, să spună, să propună și de multe ori le iese, alteori o mai și dau în bară, dar prin unii ca aceștia merge omenirea înainte. În această descriere sumară se încadra și Adrian Rădulescu, care, de atâta neastâmpăr, s-a dus să se odihnească puțin și pe nesimțite a plecat să le spună îngerilor, pe șleau, toate câte nu merg bine pe la noi. Iar noi am rămas cu încă un neastâmpăr mai săraci, mai triști, mai singuri.

Cu ochii înlăcrimați nu putem spune decât, odihnește-te cu pace, domnule Adrian Rădulescu!

Ne rămân amintirile. Un interviu cu fermierul și președintele Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, un om care a iubit cu tot sufletul „AGRICULTURA”: https://revistafermierului.ro/din-revista/interviu/item/4540-agricultura-pandita-de-renuntare.html

Publicat în Știri

Odată cu trecerea timpului și la mine și la alții, încep, sau cred, cel puțin, să fie din ce în ce mai numeroase momentele contemplativ–meditative ale omului, inspirate din momentele de viață ,,a la Moromete”, când încerci să dai sens lucrurilor fără sens.

Dar trecând de stările meditative, ne întoarcem la problemele noastre de zi cu zi și astăzi mi-am propus să înțeleg un nonsens, reprezentat de faptul de ce o federație care se consideră ,,reprezentativă” cu mult peste celelalte, asta ca să nu zicem că dă de înțeles că ar fi chiar singura, dorește să se autodistrugă din punctul de vedere al credibilității (aceea cât mai era), când cel puțin teoretic nu este pusă în situația de a o face?

Fără a o lungi prea mult, ne referim deja la obișnuința asociației (federației sau ce-o mai fi) PRO AGRO, care după ce a prins gustul sprijinirii pentru a fi numit în calitate de secretar de stat la Ministerul Agriculturii a domnului Emil Dumitru, își propune să recidiveze în greșeală (asta ca să nu spunem altfel) prin propunerea de numire a unui nou secretar de stat, în persoana domnului Marius Mihai Micu.

Dar să fiu înțeles de la început, eu nu contest persoana propusă, cu toate că rezervele pe care le am sunt mari spre foarte mari, eu contest modul cum s-a făcut și de către cine.

Trec aici și peste faptul că încă îmi mușc limba pentru că la un anumit moment am spus că, dacă ar fi să aleg între mai multe rele, referindu-mă la un eventual nou ministru al agriculturii din cadrul liberalilor, l-aș prefera pe domnul Emil Dumitru, dar ulterior gestul domnului Scarlat de a se abține la a vota amendamentul despăgubirilor de secetă în ședința comisiilor reunite de agricultură din parlament, m-a făcut să regret cele afirmate.

Dar în același timp mă gândesc prin analogie, dacă eu îmi mușc limba, ce-o fi la domniile lor de la PRO AGRO, având în vedere gestul apoteotic făcut în parlament acum puțin timp și menționat anterior, de către domnul Emil Dumitru, fost președinte al federației, fost secretar de stat și actualmente deputat, care a votat alături de domnul Oros, actualul ministru al Agriculturii, într-o logică de partid care se pare că nu se aplică unitar, dovadă și, mă repet, gestul domnului Scarlat.

Mai mult, stau și mă gândesc la dificultatea de a lua o astfel de ,,decizie crucială și rece” a domnului Dumitru, de a vota inclusiv împotriva foștilor ,,camarazi de asociație”, adică cei de la PRO AGRO, care cel puțin declarativ erau printre cei care solicitau aceste despăgubiri, dar poate acest lucru nu ar reprezenta chiar realitatea, dacă ar fi să mergem intuitiv.

Dar revenind la noul sprijin asociativ al PRO AGRO în vederea unei noi numiri ministeriale, redăm un fragment interesant dintr-un comunicat al asociației, din decembrie anul trecut, prin care își asumă cu ,,pieptul înainte și coloana dreaptă”, noua numire, astfel – „Sectorul agroalimentar din România este atent la situația politică a României. Indiferent de ceea ce înseamnă compromisul politic, asociațiile profesionale din România au făcut și vor face o singură politică, Politica Agricolă Comună – PAC și vor sprijini întotdeauna politicile publice corecte, juste, care pot aduce beneficii agriculturii românești. Federația Națională PRO AGRO apreciază în mod pozitiv dorința de continuare a reformelor în sectorul agroalimentar prin dialogul cu formele asociative. Am aprecia în mod deosebit formalizarea acestui parteneriat prin acordarea unei poziții de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale colegului nostru, domnul Marius-Mihai MICU. Considerăm că domnul MICU este unul dintre cei mai buni specialiști pe care îi are România, care știe foarte bine problemele cu care se confruntă sectorul nostru și are expertiza necesară pentru a promova măsuri concrete, ce pot veni în sprijinul agricultorilor români, al economiei românești. Nominalizarea domnului MICU în poziția de Secretar de Stat ar demonstra că efortul depus de către organizațiile profesionale de a promova obiectiv interesul legitim al fermierilor din România, este apreciat și de către mediul politic care a înțeles că printr-un parteneriat cu societatea civilă se poate realiza un motor de dezvoltare a satului românesc ca pilon al economiei naționale si al păstrării valorilor europene.”

După ce ne revenim din impactul emoțional al acestui comunicat, din care înțelegem că PRO AGRO este nici mai mult nici mai puțin decât expresia sectorului agroalimentar din România, că tot ei reprezintă și tot mediul asociativ românesc care ,,au făcut și vor face o singură politică”, adică mai pe șleau spus ceilalți nici că ar conta, toate aceste lucruri reprezentând un calm preludiu al acțiunii tumultoase care urmează și prin care ,,se apreciază dorința continuării reformelor”, care noi ăștia mai amărâți nu prea le-am perceput nici măcar a fi început.

Iar, acum, acțiunea demnă de un film mai bun, prin care se arată în continuarea comunicatului, că „am aprecia formalizarea acestui parteneriat prin acordarea unei poziții de secretar de stat … domnului Marius Mihai Micu” și apoi toată lumea are percepția unui film de artă unde finalul si-l imaginează privitorul atât cât îl duce mintea, fiindcă oricum nu ar mai fi nimic de spus. 

Legat de profesionalismul proaspătului secretar de stat, să dăm un răgaz, fiindcă poate chiar vom fi impresionați de realizări, sperăm noi, mai bune decât vechea nominalizare a partidului, mă scuzați, a federației PRO AGRO.

Greșeala, din punctul meu de vedere, este dată de faptul că eu știam că partidele sunt chemate a numi pe funcțiile politice, dar oricum pentru a nu fi o discuție în acest sens, filiala Călărași a PNL, condusă de cine altul decât domnul Emil Dumitru, și-a asumat această numire printr-o decizie internă a partidului.

Eu nu contest dorința domnului Micu de a deveni secretar de stat, sau om politic, pot înțelege acest lucru și nu este o noutate, dar când propunerea de numire este făcută de o organizație a fermierilor (sau, mai corect, și a fermierilor, fiindcă mai sunt și alte categorii profesionale), consider a fi o greșeală.

Totuși, este de menționat că domnul Micu este unul dintre specialiștii aduși de domnul Dumitru în perioada ministerială a domniei sale drept consilier personal, numit în același timp și membru în Consiliul de Administrație al defunctei Case de Comerț Unirea, în aceeași perioadă când era vicepreședinte al PRO AGRO și președinte al ANTPAR, și președinte de cooperativă pe la TOPOLOVENI, și, plus, membru în comisia de privatizare a ADS și PRODECAN al facultății de management, și șef de lucrări, și am obosit, plus scuze pentru eventualele omisiuni date de limitele minții mele, în caz că am uitat alte funcții.

Dar îmi pun o întrebare: oare cum putea apăra domnia sa revendicările fermierilor exprimate și de către PRO AGRO, din calitățile sale de angajat sau administrator din partea unor guvernanți politici?

Iar pentru final vine cronica de film, realizată de domnul Oros și care, intenționat sau nu, nu pot spune, printre sarcinile delegate domnului Micu în calitate de secretar de stat, l-a făcut răspunzător de relația cu mediul asociativ. Adică, mai simplu, când vin unii cu jalba în proțap cine îi așteaptă și îi primește? Doar că scenariul se repetă cu situația de anul trecut.

Apropo, oare cum se numește modul acesta de a face lucrurile – eu m-am gândit la ceva dulce, cum ar fi un borcan de miere în care s-a îngropat din păcate, după opinia mea, toată credibilitatea federației PRO AGRO, aceea cât mai rămăsese.

Fiecare dintre dumneavoastră o puteți numi cum doriți și credeți de cuviință.

P.S.: să nu uit, pentru acuratețea faptelor, să menționăm că entuziasmul acestei propuneri pentru postul de secretar de stat a fost susținut, fiind cred molipsitor, și de LAPAR, prin vocea președintelui Nicu Vasile.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html             

Publicat în Gânduri de fermier

Miercuri – 24 martie 2021, fermierii au protestat la București, în Piața Victoriei, organizator fiind Alianța pentru Agricultură și Cooperare. Protestul a fost autorizat între orele 11 și 14 și, din cauza pandemiei de COVID-19, au putut participa doar o sută de agricultori.

Pe parcursul protestului, fermieri din diferite județe ale țării, președinți de asociații au vorbit, și-au spus păsurile, mesajul fiind unul singur: acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de seceta din anul 2020, despăgubiri promise de actualii guvernanți în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut.

Reprezentanții protestatarilor au discutat cu George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, care i-a asigurat pe fermieri de sprijinul acțiunilor întreprinse de aceștia, iar în cursul săptămânii următoare, vor cere un răspuns din partea premierului României și în funcție de răspuns fermierii vor decide care este următorul pas. Șeful Executivului de la București n-a fost disponibil în ziua protestului agricultorilor, fiind în deplasare prin județul Dolj împreună cu președintele țării și ministrul Agriculturii, la plantat de copaci.

Același George Scarlat, fermier și el, a fost acum scos în față, „carne de tun”, ca și vara trecută la protestul cu tractoare al fermierilor din județul Constanța, când dobrogenii au fost asigurați că Ministerul Agriculturii este alături de ei, că la MADR se vor gândi programe special pentru condițiile existente în acea zonă a țării, că ministerul va face tot posibilul pentru a ajuta fermierii constănțeni să irige și multe alte promisiuni. Tot atunci, spre final de august 2020, George Scarlat, secretar de stat în MADR la acel moment, i-a asigurat pe agricultori că până la campania de primăvară 2021 vor avea în conturi banii reprezentând despăgubirile la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică extremă manifestată în 2020.

Protestul din 24 martie a.c. demonstrează nu doar că foștii și actualii guvernanți nu au cuvânt, ci și că pentru ei agricultura nu contează.

Am fost prezentă la protestul constănțenilor și am înregistrat întregul discurs al lui George Scarlat, cât și discuțiile dintre fermieri și reprezentantul Guvernului României, reportaj pe care l-am difuzat la acea vreme în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru AGRO TV. Era august. După câștigarea alegerilor din decembrie s-a șters totul, fermierii rămânând, ca mai mereu, cu promisiuni și speranțe deșarte.

Mai jos redăm din discursurile reprezentanților fermierilor, prezenți la protestul din 24 martie 2021, de la Guvern.

Emil Bălteanu, președinte ACCPT Iași (reprezentant APPR): „Le transmit parlamentarilor, clasei politice în ansamblul său că o țară fără pâine e o țară fără mâine. Sper ca semnalul nostru să fie auzit dintr-un colț de Piața Victoriei care ne îngrădește, dar sunt sigur că mii de fermieri, zeci de fermieri sunt alături de noi și ne privesc de acasă și și-au pus speranța că prezența noastră aici va da dovadă de hotărârea noastră de a merge mai departe în situația în care guvernanții nu vor da curs cererilor noastre. Ministrul Adrian Oros, deși anul trecut a promis că o să acorde despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, anul acesta a susținut acest lucru cu și, drept urmare, promisiunile nu au fost respectate.”

Ionel Arion, președinte Federația PRO AGRO: „Guvernul nu și-a onorat promisiunile făcute către agricultori. Se împlinește un an de când tot arătăm conducerii guvernului, conducerii ministerului, ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Se pare că, pentru dânșii, nu există agricultură. Aș vrea să vă amintim, domnule prim-ministru, azi, aici, fiind în fața dumneavoastră, că hrana nu este o opțiune, este o necesitate.”

Mircea Băluță, președinte UNCSV: „Protestul de azi e o necesitate, pentru a rezolva problemele fermierilor care au fost grav afectați de seceta pedologică din anul 2020, România fiind o țară care se bazează pe fermierul român. Deși Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut nenumărate întâlniri și discuții neconcretizate cu autoritățile, cu guvernanții, aceștia din urmă ar trebui să se dea și ei pe brazdă pentru a asigura un viitor al agriculturii românești. Nu ne este rușine de ceea ce solicităm, pentru că sunt lucruri care fac parte din normalitatea fermierilor din Vest. Acordați sau nu acordați aceste despăgubiri fermierilor români?”

Alexandru Baciu, vicepreședinte LAPAR: „Sunt încântat că mulți tineri sunt prezenți la protest și că aceștia încă nu au plecat din România. Pentru Guvernul României, acordarea despăgubirilor nu ar fi fost un efort atât de mare. Ce-ar fi însemnat aceste despăgubiri pentru colegii noștri care au suferit această secetă cumplită? Ce efort ar fi trebuit să facă Guvernul, statul român, în condițiile în care a cheltuit nenumărați bani pe măști, dezinfectanți, care nu și-au avut niciodată finalitatea sau nu și-au avut rostul? Pandemia există, n-am reușit s-o stopăm! Ar fi însemnat un efort, până la urmă, de 600 de milioane de lei, nu de un miliard. 600 de milioane care ar fi însemnat o gură de oxigen pentru mulți dintre dumneavoastră! Pe colegii din Moldova, care au venit astăzi, vreau să îi asigur că celelalte organizații sunt în totalitate aproape de ei.”

Tiberiu Stan, membru în Consiliul Director APPR și ACCPT Iași: „Ne-am adunat aici pentru a solicita un singur lucru, să fim tratați corect, să fim tratați ca fermierii europeni, deoarece atunci când e vorba de plătit impozite nu există excepții. Dar, când e vorba de susținut agricultura, suntem uitați. Cerem doar să fim tratați corect și să se respecte cuvântul dat! Prin promisiunile făcute de către ministrul Adrian Oros, fermierii au fost doar amânați, iar acum, la începerea anului agricol, mulți fermieri se află în imposibilitatea a-și înființa culturile agricole.”

Ion Notingar, fermier din comuna Miroslava - Iași și membru ACCPT Iași: „Subvenția acordată în România este jumătate din subvenția acordată în alte state membre ale Uniunii Europene, iar produsele noastre sunt de o calitate superioară comparativ cu cele din alte țări europene. Noi, datorită cuvântului dumneavoastră, am făcut credite agricole ca să ne putem continua dezvoltarea fermelor și să putem înființa culturile. Avem datorii la bănci și nu reușim să plătim ratele scadente. Până acum am avut niște acțiuni decente, dar vom continua dacă nu ni se va acorda ceea ce ni s-a promis. Nu vrem să transformăm tractoarele și utilajele agricole în niște obiecte pentru a bloca autostrăzile și drumurile publice, pentru a se respecta niște promisiuni care au fost făcute.”

Theodor Ichim, președinte Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD): „Anul acesta, un guvernant, administrator isteț, ar investi bani acolo unde ar exista un potențial, într-o afacere care se prefigurează a-i aduce banii înapoi foarte repede. Așa că, dați-ne despăgubirile pentru culturile de primăvară calamitate, pentru că oricum în agricultură le vom întoarce! Vom cumpăra îngrășăminte, combustibil, vom face toate lucrările necesare și vom avea producții care vor însemna bani în economie. O declarație oficială a unui ministru într-o țară civilizată este luată în serios de către cei cărora li se adresează. Domnule ministru, în baza declarațiilor dumneavoastră, colegii noștri au achiziționat inputuri cu scadență la momentul acordării despăgubirilor. Ne-ați adus în imposibilitate de plată! După ce fermierii s-au confruntat cu o calamitate naturală, acum se confruntă cu altă calamitate: minciunile oficialilor!”

Petru Dăscălescu, fermier din județul Iași - membru ACCPT Iași: „Domnilor guvernanți, nu încercați să dați acest pământ pe care noi îl trudim și pe care vrem să-l lăsăm copiilor noștri și copiilor copiilor noștri!”

Adrian Chirițoiu, fermier din Vaslui - membru ACCPT Iași: „Cifra de azi este zero. Zero kilograme de cereale, zero kilograme la porumb, zero kilograme la floarea-soarelui. În situația aceasta, în care nu am recoltat niciun bob anul trecut, suntem peste o sută de fermieri din Vaslui. Zero este și încrederea noastră în acest ministru al Agriculturii.”

Vergil Buche, fermier din județul Botoșani: „La Botoșani, jumătate din județ a făcut producție, iar jumătate nu, dar nu suntem vinovați, noi, cei care nu am reușit să facem. Am venit până aici nu ca să cerșim, ci ca să ni se dea ce ni s-a promis!”

Călin Matieș, actual senator de Alba, cel care a fondat și condus Federația Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, a venit la protestul fermierilor, purtând cu mândrie portul tradițional, și spunând că un miliard pe care l-ar fi acordat guvernul pentru despăgubirile culturilor afectate de seceta din anul 2020 s-ar fi întors ca plus valoare în bugetul statului – vreo cinci miliarde. „Fermierii sunt ultimii care se încăpățânează să plece din România și care mai oferă țării 20% din produsul alimentar românesc”, a punctat Călin Matieș.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Luni, 22 Martie 2021 17:53

Cuțitul a ajuns la os!

Luni – 23 martie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare i-a trimis premierului Florin Cîțu o scrisoare deschisă pe care o redăm mai jos. Reamintim că, miercuri – 24 martie 2021, APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) organizează un protest în Piața Victoriei din București, între orele 11:00 și 14:00.

Fermierii fierb, noi reprezentanții lor, cu dificultate ținem starea de spirit, încă, sub control!

MOTIVE

  1. Subvenții sub nivelul celor europene, în timp ce achizițiile noastre: utilaje, fertilizanți, inputuri, semințe, carburanți duc banii tocmai către acele țări unde fermierul este mult mai bine sprijinit atât de stat, cât și de UE.

  2. 95% dintre fermieri au credite la bănci, plătesc dobânzi si penalități la credite, în timp ce în alte state europene dobânzile sunt în jur de 1-2% sau chiar negative.

  3. Da, în 30 de ani, agricultura a crescut, dar aceasta nu a însemnat neapărat creșterea nivelului de trai! Satul românesc este depopulat, iar zootehnia, principalul client al fermierilor din sectorul vegetal în condiții normale, este în moarte clinică!

  4. Anul trecut, ca urmare a secetei din zona de est și sud-est, pentru fermieri înseamnă:

    • Diminuarea cifrei de afaceri cu 40% - la 90%.

    • Întârzieri la plata facturilor pentru inputuri, traduse în pierderi de 25 -50%.

    • Despăgubirile ar acoperi costurile cu achiziția îngrășămintelor, care, în ultimele 2 luni, au crescut cu 30-110%.

    • Costul carburanților a crescut cu 15% din 15 noviembrie 2020 până acum.

    • Distribuitorii nu mai finanțează fermieri cu datorii din anul 2020 pentru căa nu au încredere că își vor recupera banii.

    • Culturile de primăvară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă, iar acestea din urmă au fost despăgubite în procent de aproximativ 90%. Nu este corect ca cele de toamnă să fie despăgubite și cele de primăvară, NU.

    • Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livrări cereale, au primit penalități de la 100 până la 800 lei/tonă.

  5. Dl. Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afirmat că: „Despăagubirile nu acoperă nici pe departe pierderile suferite de fermieri”.

  6. Despăgubirile se vor întoarce, în mare parte, la buget prin: TVA, impozite, taxe locale.

La toate acestea adăugăm noi motive de îngrijorare generate de măsuri și acțiuni care ne vor afecta grav în acest an din cauza: propunerilor de modificare a legii vânzării terenurilor, în defavoarea fermierilor; reducerii ANT cu până la 100%, față de anul trecut; inaccesibilității programului AGRO IMM INVEST pentru fermierii din zonele afectate de seceta din anul agricol precedent.

În concluzie, domnule prim ministru:

  • Cu demnitate cerem sprijin, nu cerșim!

  • Cu demnitate, vă solicităm să sprijiniți ieșirea fermierilor dintr-o situație gravă!

  • Dovediți că susțineți agricultura din România, sector economic aflat în mare suferință!

  • Constatați că nemulțumirile fermierilor disperațti pot genera manifestări sociale grave, care nu sunt de dorit nici pentru dumneavoastră, nici pentru noi.

  • Dați semnalul pe care îl așteaptă mii de fermieri - alocare financiară pentru plata despăgubirilor către fermierii din zonele calamitate de secetă în anul 2020!

Publicat în Comunicate

Știm cu toții, în calitate de fermieri, care ne sunt problemele grave pe care le înfruntăm și știm și care ar fi soluțiile bune pentru noi, dar și pentru bugetul național, în așa fel încât să nu sufere nimeni. Și noi, fermierii din LAPAR, la fel ca toți ceilalți fermieri din România, suntem la fel de loviți de seceta cruntă pe care am înfruntat-o și ale cărei efecte le resimțim din plin. Știm cu toții ce pierderi imense am avut mulți dintre noi și, pentru că jucăm într-o piață ultra-concurențială, cu condiții inegale, am considerat necesar să cerem ca statul român să ne întindă o mână de ajutor. Nu am cerut nimic degeaba, nu cerem pomană, ci pur și simplu spunem că acum nu putem răzbi singuri și este vremea ca autoritățile să facă mai mult pentru noi, țintit și temporar.

Fermierul român nu a stat cu mâna întinsă spre bugetul statului, pe care l-am îndestulat cu multe miliarde din activitatea noastră. Dar acum, când multor agricultori le-a ajuns cuțitul la os, ar fi necesar ca liderii noștri politici să aplece mai mult urechea la nevoile noastre și să găsească ajutoarele financiare de care avem neapărată nevoie, până ne punem pe picioare. Doar atât, și ca dovadă că nu cerem ce nu se poate, noi, cei din LAPAR, alături de colegii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare, am și găsit soluții convenabile tuturor, și agriculturii, și statului.

De aceea eu, Nicu Vasile, în dubla calitate de fermier și președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, spun, și susțin, că aceasta este singura cale prin care putem izbândi. Prin dialog, cu menținerea unei presiuni constante asupra celor ce decid, prin discuții cu argumente pertinente, și nu prin amenințări strigate în stradă. Putem înțelege fără probleme că bugetul este unul limitat și că nevoile sunt multe, mai ales în condiții de pandemie; asta nu înseamnă însă că agricultura nu mai este sector strategic, că nu mai este nevoie de noi, cei care punem pâine pe masa a milioane de români.

Uniunea Europeană, prin demersurile pe care le face, nu mai are nevoie de agricultură, sau industrie. România are nevoie de agricultură, pentru noi a fost și a rămas una din singurele ramuri de activitate care poate redresa economic România.

De aceea, eu, președintele LAPAR, spun că nu mai este timp și nevoie de dispute, de nici un fel, nici politice, nici cu iz sindicalist. Suntem cu toții actori în acest joc complicat, cu mare miză, și consider că doar alături unii de alții am avea sorți de izbândă.

Ce rost au disputele iscate în spațiul public, altul decât de a abate atenția de la problemele importante și presante? Văd că toată lumea se preocupă mai nou de numărul angajaților bugetari și de salariile acestora. Sigur, și această chestiune trebuie analizată și găsite soluții pentru eficientizarea muncii. Dar, cred că „cineva” ne direcționează anume pe astfel de subiecte, doar, doar vom uita de celelalte greutăți.

Soluția este să rămânem uniți, să fim o singură voce autoritară în fața liderilor și clasei politice, pentru că știm cu toții că nu fărâmițarea este soluția problemelor noastre și că acuzațiile aruncate cu nonșalanță nu rezolvă situația.

Cer clar să fie explicate aceste „blaturi”, în ce constau ele și cine le-ar fi făcut, pentru că enunțul este de-a dreptul calomnios, în condițiile în care toate discuțiile Alianței au fost publice, iar rezultatele comunicate de îndată. Reacțiile Alianței au fost numeroase și cu soluții de fiecare dată. De aceea, susțin că nu mai este timp pentru dispute sterile și inutile, despre cât de bun e unul sau altul și cât de „reprezentativ” se vrea în declarații. Spun din nou că este vremea să vorbim doar despre performanță și despre productivitatea muncii, despre implicarea noastră, a fermierilor, în alcătuirea bugetului și în obținerea de rezolvări pentru criza financiară în care mulți dintre noi se zbat.

Că vrem să recunoaștem sau nu, România rămâne o țară preponderent agrară, măcar după numărul de exploatații și numărul celor implicați direct în agricultură. De aceea spun că împreună putem revitaliza acest domeniu strategic și că pământul trebuie tratat ca un bun național strategic și nu ca o marfă.

Scris de: DR. ING. NICU VASILE, PREȘEDINTE LAPAR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă parlamentarilor României în care solicită ca marți - 2 martie 2021, când se va vota Legea bugetului de stat pentru acest an, să aibă în vedere despăgubirile promise agricultorilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică extremă care s-a manifestat anul trecut. „Este ziua în care puteți să arătați că mai meritați o șansă, că fermierii care v-au votat nu au greșit și că vă pasă de reziliența sectorului agroalimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni”, menționează scrisoarea fermierilor.

„Fermierii români reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumesc parlamentarilor care au depus și susținut prin vot amendamentul la Legea Bugetului pentru 2021 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu suma de un miliard de lei, necesară pentru acordarea despăgubirilor în cazul culturilor de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 ani! Sectorul agroalimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector economic strategic, de interes național pentru guvern și pentru legislativul României. În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile lipsei de coerență și neducerii la îndeplinire a angajamentelor asumate față de fermierii României. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021, cu efect asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul țării. Vă prevenim că fermierii nu uită! Așa cum își amintesc cu apreciere și eternă gratitudine de un bărbat politic care și-a asumat, prin implicare și promptitudine, salvarea agriculturii românești în 2007, într-un alt moment de cumpănă, la fel îi vor ține minte și pe cei care au adus grave prejudicii acum! Este o solicitare legitimă să se aprobe amendamentul de a acorda despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă primăvara trecută, pentru ca să putem relua ciclul de producție și a da din nou pâine țării”, se precizează în scrisoarea deschisă transmisă parlamentarilor.

Dacă votul din 25 februarie 2021 a fost unul politic, când parlamentarii coaliției de guvernare, inclusiv ministrul Adrian Oros, au votat împotriva suplimentării bugetului și acordării de despăgubiri fermierilor, atunci tot politic trebuie acționat pentru a se remedia această situație.

Dacă sursele concrete de finanțare indicate de inițiatorii amendamentului pentru prevederea sumei necesare pentru acordarea despăgubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate nu sunt suficiente, atunci, spun fermierii, să vină parlamentarii cu surse suplimentare pentru a preveni în ultimul ceas intrarea în colaps a agricultorilor ale căror afaceri sunt puse pe butuci.

„Cuțitul a ajuns la os, țara fierbe! Disperarea fermierilor va fi din ce în ce mai mare și îi va mâna spre gesturi extreme, manifestații și acțiuni incontrolabile spontane și/sau organizate, atât la nivel local, cât și la sediile administrației centrale. Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate”, se încheie scrisoarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare adresată parlamentarilor României.

Publicat în Comunicate

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune Executivului de la București câteva soluții prin care fermierii pot fi despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice. Soluțiile, susțin reprezentanții Alianței, „sunt instrumente prin care suma de circa 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactuluui economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați”. Alianța solicită aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul a cel puțin uneia din cele patru soluții pe care le prezentăm mai jos. „Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021”, se precizează într-un comunicat de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

„Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 - Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale. Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă”, se arată în comunicatul Alianței.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare Guvernului României

I. Plata din credite bugetare

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. „Date fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.”

II. Scontare în baza protocolului APIA/bănci

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe hectar acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

„Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.”

III. Compensarea sumelor reprezentând despăgubiri acordate fermierilor cu sumele reprezentând creanțe bugetare (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS)

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt, de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS etc).

„Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.”

IV. Accesarea unor credite capital de lucru cu garanții de stat similar IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar).

„Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii a emis o autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a insecticidelor pe bază de neonicotinoide Nuprid, Cruiser și Poncho pentru tratamentul seminței de porumb, respectiv Nuprid și Cruiser pentru sămânța de sfeclă de zahăr.

Autorizarea temporară de urgență pentru neonicotinoide s-a aprobat la solicitarea organizațiilor membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCVS).

Autorizarea este valabilă în perioada 25 ianuarie 2021- 24 mai 2021. Tratamentul seminței se face numai de către prestatorii de servicii autorizați.

Pentru reducerea riscurilor asociate utilizării insecticidelor pe bază de neonicotinoide:

  • Semințele tratate se utilizează doar în regiunile afectate de dăunătorii de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.;

  • Fermierii trebuie să semnalizeze câmpurile însămânțate cu sămânța tratată, cu plăcuțe de avertizare;

  • Semințele se etichetează corespunzător;

  • Stocurile de sămânță tratată, dacă există, nu mai pot fi folosite după data de 24 mai 2021 și trebuie distruse.

Publicat în Știri

Ordinul nr. 183/2020 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru aprobarea procedurii privind racordarea la reţelele electrice de interes public a locurilor de consum aparținând utilizatorilor de tip clienţi finali noncasnici prin instalaţii de racordare cu lungimi de până la 2.500 metri, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1022 din 3 noiembrie 2020.

Organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare consideră că această inițiativă va avea un impact notabil în extinderea suprafețelor irigate în România, ceea ce, într-un an ca cel pe care-l traversăm, în care seceta pedologică a afectat circa 2,5 milioane hectare de culturi agricole de toamnă și primăvară, poate contribui în mod hotărâtor la reducerea pagubelor și a efortului bugetar pentru acoperirea lor.

„Membrii Alianței noastre au pledat în mod repetat pentru soluții sustenabile de gestionare a riscurilor agricole prin stabilizarea producției și reducerea dependenței de condițiile climatice, iar fermierii pot beneficia acum de o măsură de politică economică care se va traduce în creșterea rezilienței exploatațiilor lor”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Reprezentanții Alianței subliniază necesitatea urgentării punerii în practică a măsurii reglementate prin Ordinul 183/2020 al ANRE, inclusiv din punctul de vedere al asigurării de către autorități a capacității de furnizare a energiei în termen de cel mult 60 de zile de când este aprobată cererea, deoarece prognozele meteo nu sunt de natură să îi liniștească pe agricultori. „Ne-am dori ca agricultorii să poată furniza securitatea alimentară de care țara are nevoie în perioada complicată pe care o traversăm”, punctează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 6

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista