Asociația Națională a Producătorilor de Cereale (NGPA) din Bulgaria, printr-o declarație oficială de sprijin, își exprimă solidaritatea față de fermierii din România în contextul controverselor generate de utilizarea tratamentelor cu neonicotinoide la sămânță, informează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR). Documentul a fost transmis Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

În ultimele luni, derogările acordate anual de România pentru utilizarea neonicotinoidelor au fost contestate în instanță de către organizații de mediu și apicultori. „În acest context tensionat, NGPA transmite un mesaj clar: deciziile europene în materie de protecție a plantelor trebuie să țină cont de realitățile regionale specifice”, precizează LAPAR.

Reprezentanții NGPA subliniază faptul că România și Bulgaria se confruntă cu presiuni similare din partea dăunătorilor, precum:

• rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis);

• viermii sârmă (Agriotes spp.);

• buha semănăturilor (Noctuidae);

• gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides);

• viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica spp.).

În lipsa tratamentelor la sămânță, fermierii sunt nevoiți să recurgă la mai multe tratamente foliare, crescând costurile, riscul de rezistență și impactul asupra mediului.

„Nu există, în acest moment, alternative eficiente pentru combaterea dăunătorilor specifici regiunii noastre. Negarea accesului la derogări riscă să compromită nu doar producțiile, ci și securitatea alimentară regională”, se arată în comunicatul NGPA.

LAPAR consideră această poziție un gest important de cooperare transfrontalieră între organizațiile fermierilor. „Sprijinul Bulgariei consolidează mesajul României privind necesitatea unor politici agricole flexibile, bazate pe știință și adaptate condițiilor din Europa de Est”, punctează LAPAR.

Descarcă documentul (PDF)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Martie este o lună dedicată femeii. Astăzi o aducem în fața dvs. pe Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR. Împreună cu soțul, Ștefan Gheorghiță, Nina lucrează o suprafață de circa 600 de hectare cultură mare, la Roșiori – județul Brăila. Peste 500 de hectare sunt irigate. Dialogul nostru a avut loc la început de februarie. 

Reporter: De ceva vreme, fermierii trebuie să facă față unei presiuni din ce în ce mai mari de boli, dăunători, buruieni, iar în acest timp strategiile verzi ale Uniunii Europene scot din piața produselor de protecția plantelor multe substanțe active care nu au înlocuitori.

Nina Gheorghiță: Protecţia plantelor reprezintă un instrument care reglează potenţialul de producţie. Pesticidele sunt medicamentele plantelor. Aşa cum omul se îmbolnăveşte, şi planta se îmbolnăveşte şi are nevoie de tratament.

Numai că, în ultimii ani, tendinţele sunt din ce în ce mai mari pentru a ne lăsa fără aceste instrumente, ca să producem cât mai puţin. Dacă se poate cu cât ne oferă natura. Ceea ce pentru noi, fermierii, este împingerea cu siguranţă către faliment, pentru că la costurile de producţie pe care le avem astăzi, costurile fixe, nu ai cum să fii performant fără o protecţie performantă şi fără a-ţi conserva potenţialul de producţie al plantei.

Ca urmare, ne aşteptăm totuşi ca cei care guvernează destinele agriculturii să înţeleagă că nu poţi lăsa agricultura fără protecţie fitosanitară. Iar companiile sigur, au viziunea lor. Şi noi ca fermieri suntem de acord să protejăm mediul, suntem de acord ca produsele fitosanitare să ţintească doar dăunătorii, bolile şi buruienile care ne fac probleme, dar vedeţi dvs., nimic nu există pe lumea asta şi fără efect secundar. Un medicament mai are şi efecte secundare. De aceea trebuie să punem în balanţă în permanenţă, atunci când scoatem din portofoliu un produs, ce înlocuitor avem şi înlocuitorul să fie pentru fermier, pentru protecţia culturii, cel puţin la fel de bun ca cel pe care l-am scos.

Uniunea Europeană pierde în fiecare an din competitivitatea produselor agricole din cauza lipsei unei protecţii fitosanitare la nivelul la care culturile o cer. Pentru că altfel nu avem cum să ne menţinem viabilitatea economică a fermei.

Reporter: Să vorbim și de sămânță. Cum alegem soiurile, hibrizii?

Nina Gheorghiță: Ideal ar fi să avem hibrizii aceia de care se tot vorbeşte, care să aibă nevoie de cât mai puţine substanţe nutritive, să aibă toleranţe şi rezistenţe la tot felul de agenţi fitopatogeni, să consume cât mai puţină apă, ca atare să ne aşteptăm la producţii cât mai mari. Dar acest ideal nu poate exista!

Noi, ca fermieri, suntem întotdeauna interesaţi de varietăţi, soiuri, hibrizi care să facă faţă condiţiilor specifice pe care fiecare le are în fermă. Şi aici nu mă gândesc doar la condiţiile pedoclimatice, ci şi la nivelul de tehnologie şi priceperea pe care o are fermierul. Şi fiecare fermier să-şi aleagă varietăţile, astfel încât să nu-şi imagineze că poate să facă nişte paşi spectaculoşi. Poate că vezi la alte ferme producţii pe care şi tu ţi le doreşti, dar dacă tu ai o medie care se situează la o distanţă foarte mare de aşteptările tale, e clar că nu poţi să faci pasul respectiv.

Prin urmare, când îţi alegi hibridul, soiul în fermă, trebuie să te gândeşti la ce poţi să-i oferi de aşa manieră încât hibridul acela chiar să poată să-şi atingă potenţialul de producţie. Aşa că, dacă eşti o fermă care ai posibilităţi să asiguri o tehnologie crescută îţi alegi varietăţi performante. Însă, dacă nu poţi să faci lucrul acesta, atunci trebuie să te îndrepţi către varietăţi care au o rusticitate bună, chiar dacă producţiile poate nu sunt cele record.

Toţi ne dorim producţii record, dar sunt foarte greu de atins.

Reporter: În încheiere, cum vedeţi anul acesta?

Nina Gheorghiță: Să ştiţi că mie îmi este frică de anul acesta. Vă spun foarte sincer. În luna ianuarie, de când sunt fermier, de 15 ani, nu a existat o lună ianuarie fără un îngheţ, fără ca stratul arabil să îngheţe, să avem nişte temperaturi de măcar minus13°, minus 15°C, două-trei zile consecutiv. Dacă am fi dorit să intrăm în câmp în ianuarie 2025 să fertilizăm, să dăm doza aceea pe care GAEC-urile ne-o tolerează la culturile de câmp, nu am fi putut să facem lucrul acesta. Ceea ce nu este totuşi normal.

Din punctul de vedere al umidităţii am putea spune că la momentul acesta culturile pe cele mai mari suprafeţe din ţară nu suferă de secetă. Dar, totuşi, anul nu este unul care să se încadreze în limite normale, şi atunci este posibil în primăvară să avem tot felul de surprize şi să ne trezim că iarna se instalează atunci când ar fi trebuit să se instaleze primăvara. Şi asta, pentru o fermă, înseamnă minusuri de producţie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Anamaria Damian: „Sperăm că 2025 va fi un an în care lumea va reporni motoarele, să se uite spre viitor.”

IMM INVEST, un „măr otrăvit”

Maria Cîrjă: „Fermierii au nevoie de viziune pe termen lung”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă solidaritatea față de fermierii din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Austria, care, joi 27 februarie 2025, organizează acțiuni de protest împotriva politicilor agricole europene inechitabile, a importurilor masive de produse agricole din țări terțe și vitalitatea unui buget distinct și puternic pentru PAC 2028-2034.

Protestele din 27 februarie 2025 sunt un semnal către decidenții europeni și naționali că actualele politici agricole trebuie să fie revizuite pentru a asigura un viitor sustenabil pentru fermierii din întreaga Uniune Europeană.

Fermierii români se confruntă cu aceleași probleme pe care le au și colegii lor europeni, respectiv distorsiuni ale pieței cauzate de importurile scutite de taxe vamale din Ucraina, impactul nociv al acordului comercial UE-Mercosur asupra competitivității producției agricole europene, creșterea poverii birocratice impuse de reglementările de la Bruxelles și lipsa prevederilor concrete despre un buget PAC distinct și puternic din „Viziunea privind Viitorul Agriculturii din UE”. Aceste măsuri, susține AAC, pun în pericol securitatea alimentară, distrug lanțurile de aprovizionare locale și afectează veniturile fermierilor europeni.

Prin urmare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare sprijină revendicările fermierilor europeni și solicită factorilor de decizie din România și Uniunea Europeană:

1. Anularea acordului UE-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse agricole din America de Sud, afectând grav competitivitatea fermierilor europeni;

2. Renegocierea relațiilor comerciale UE-Ucraina, pentru a proteja piața agricolă europeană și a asigura condiții echitabile de concurență;

3. Garantarea unor politici agricole echitabile, care să asigure o protecție reală a pieței interne și a fermierilor europeni;

4. Reducerea birocrației și a reglementărilor excesive impuse de Bruxelles, care îngreunează activitatea agricolă;

5. Sprijinirea Inițiativei Cetățenești Europene „Stop False Food”, care urmărește asigurarea unei etichetări corecte a produselor alimentare și protejarea consumatorilor europeni.

„Fermierii din întreaga Europă, inclusiv din România, sunt în prima linie a luptei pentru menținerea unui sector agricol viabil, pentru protejarea producției locale și a siguranței alimentare. Avem nevoie de reciprocitate, reguli în oglindă pentru produsele importate, aceleași pe care le respectă producătorii din UE”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 19 – 21 februarie 2025, la Bruxelles, în cadrul întâlnirilor Președințiilor, Prezidiilor COGECA și COPA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

La reuniunea Președințiilor, COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA, Business Forum COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, reprezentantul României a dezbătut și intervenit pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA referitoare la: Cadrul Financiar Multianual și bugetul PAC post 2027; măsuri de simplificare a PAC; strategia pentru reziliența apei; Compasul competitivității cu accent pe inovare, decarbonizare, securitate; combaterea practicilor comerciale neloiale și întărirea puterii de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar; propunerea de sancționare a fertilizanților din Rusia și Belarus; comerț internațional și situația pieței, inclusiv MERCOSUR, Ucraina și prima ședință a Comitetului european pentru agricultură și alimentație (EBAF).

Invitați externi au fost: Jessika Roswall, comisar pentru mediu, reziliența la apă și o economie circulară competitivă care și-a prezentat prioritățile mandatului 2024-2029; Czesław Siekierski, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al Poloniei, care a prezentat prioritățile în domeniul agriculturii pentru președinția poloneză a Consiliului; Leopoldo Rubinacci, director general adjunct DG TRADE, care a vorbit de relația UE cu țările învecinate și cu SUA.

Florentin Bercu, director executiv UNCSV, organizație membră AAC, și vicepreședinte COGECA, în cadrul Președinției COGECA a solicitat sprijinul COPA-COGECA și al tuturor organizațiilor membre pentru:

• Modificarea celor trei regulamente pentru a avea acces în continuare la insecto-fungicide pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide;

• Includerea în poziția COPA-COGECA poziția României pe NGT, prin care a pus accent pe separarea convenționalului de NGT 1 și limitat propunerea patentării, pentru ca fermierii din fiecare stat membru să aibă acces la hibrizi locali aclimatizați și performanți la costuri reduse;

• Prelungirea perioadei la care trebuie să fie finalizate proiectele implementate prin PNDR și obținerea autorizațiilor de mediu, sanitar-veterinare, sănătate publică etc.

În cadrul ședinței cu președinții Organizațiilor de Cooperative din toate statele membre UE, reprezentantul României a insistat și inclus în poziția COPA-COGECA cu simplificările pentru actuala PAC:

• Stoparea interzicerii produselor de protecția plantelor până există alternative viabile;

• Simplificarea accesului la instrumentele de gestionare a riscurilor pentru o mai bună adoptare de către agricultori și acordarea unei mai mari flexibilități statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile specifice din orice sector.

Printre solicitările membrilor COPA-COGECA s-a numărat și reducerea numărului de salariați din instituțiile europene pentru a reduce volumul birocratic.

„Am subliniat necesitatea creării unui cadru legislativ european pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. Totodată, am primit asigurări că majoritatea propunerilor scrise ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, și transmise inițial prin e-mail, se vor regăsi în directiva care va fi aprobată în acest an”, a precizat Florentin Bercu.

În ceea ce privește Acordul MERCOSUR, România se opune acestuia așa cum este în forma actuală, deoarece aduce prejudicii semnificative sectorului agroalimentar. „În acest context, sperăm că, dacă nu va fi întrunit pragul minorității de țări reprezentând 35% din populația UE pentru a bloca acordul, Parlamentul național și reprezentanții români din Parlamentul European nu îl vor ratifica, evitând astfel aplicarea sa cel puțin până în 2030. Deși se discută despre măsuri compensatorii, acestea ar fi insuficiente în raport cu impactul negativ și nu ar ajunge la cei mai afectați”, arată Florentin Bercu.

În cadrul discuției cu Leopoldo Rubinacci, director general adjunct DG TRADE, reprezentantul României a solicitat ca în viitorul acord de liber schimb să fie extinsă lista sectoarelor sensibile cel puțin cu grâu și orz pentru care nu există nici o limită, importându-se din Ucraina circa 7% din producția europeană; reintroducerea contingentelor tarifare la nivelul cantităților existente înainte de război, precum și mobilizarea Ucrainei să reia piețele de desfacere anterioare.

Jessika Roswall, comisar pentru mediu, reziliența la apă și o economie circulară competitivă, a subliniat că prioritatea zero pentru mandatul său este apa. „Trebuie să facem mai multe atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea apei. Avem nevoie de mai multe investiții ca să ne protejăm de inundații. Avem probleme mari cu infrastructura și cu reciclarea apelor uzate. În ceea ce privește reziliența, trebuie să rezolvăm problema cercului întrerupt al apei și sunt deschisă să preiau de la dumneavoastră inovațiile și cum putem folosi mai mult apele uzate, colectarea, stocarea apei și folosirea cât mai eficientă pentru producția hranei. Este un cost mai mare să nu facem nimic decât să facem ceva costisitor. Avem la dispoziție 5% din bugetul UE și putem ajunge la 7%. Principalele măsuri vor fi finanțate prin Fondurile de Coeziune și PNRR. Vreau să pornesc un dialog pentru simplicarea permiselor și autorizațiilor. Vrem să stimulăm inovația. Voi încerca să impunem obligații statelor membre și nu fermelor. Știu că agricultorii sunt verzi și agricultura merge mână în mână cu mediul și voi încerca să vă ajut să fiți competitivi ca să puteți desfășura activități prietenoase cu mediul”, a declarat oficialul european.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Alianța pentru Agricultură și Cooperare, la cincinal

Cum vede Comisia Europeană agricultura și alimentația post-2027

AGRI TRADE SUMMIT 2025: Se anunță un nou record de participare

La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut loc, marți – 11 februarie 2025, o întâlnire de lucru pentru optimizarea și dezvoltarea sistemului național de irigații. Au participat ministrul Agriculturii - Florin Barbu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet, ministrul Energiei – Sebastian Burduja, directorul general ANIF – Cornel Popa, precum și reprezentanți ai Translectrica, ai Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, reprezentanți ai organizațiilor profesionale din sectorul vegetal: PRO AGRO, UNCSV, AFF, LAPAR, Forumul APPR, Clubul Fermierilor Români.  

Au fost dezbătute aspecte tehnice ce vizează simplificarea și flexibilizarea procedurilor pentru proiectele de irigații în ceea ce privește obținerea autorizațiilor necesare emise de instituții centrale și locale, deblocarea problemelor fermierilor în relația cu distribuitorii de energie pentru a asigura un acces predictibil și eficient la sursele necesare funcționării sistemelor de irigații. Totodată, au fost analizate propuneri legislative, menite să îmbunătățească infrastructura și optimizarea utilizării apei în agricultură, în contextul campaniei de irigații din 2025.

Extinderea suprafeței irigate la 2,7 milioane de hectare până în anul 2027 este obiectivul MADR și al Guvernului. Potrivit ministrului Florin Barbu, investițiile pentru extinderea și dezvoltarea sistemelor de irigații dispun de fonduri alocate prin Planul Național Strategic în valoare de 400 de milioane de euro destinate Organizațiilor de Udători și 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații, gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Șeful MADR a punctat faptul că un aspect esențial în cadrul acestor investiții îl reprezintă eficientizarea consumului energetic, prin modernizarea stațiilor electrice și înlocuirea echipamentelor de pompare, măsuri care vor contribui la reducerea costurilor cu până la 35%.

„Este esențial să avem acest dialog direct, pentru că sunt multe aspecte de clarificat și soluții pe care trebuie să le punem în practică în ceea ce privește implementarea proiectelor de irigații, finanțate atât din fonduri de la bugetul de stat, cât și prin programele din Planul Național Strategic 2023-2027. Sunt multe contracte semnate care urmează să fie implementate. Ne concentrăm pe soluționarea principalelor probleme semnalate de fermieri, fie că este vorba despre avize și autorizații de mediu, fie de relația cu furnizorii de energie. O infrastructură de irigații modernă și funcțională este vitală pentru creșterea competitivității agriculturii românești”, a declarat Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI: Din nou secetă, din nou acuzații. Dar soluții?

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, la cincinal

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) împlinește cinci ani de activitate. Luni – 10 februarie, în Aula de la USAMV București, Alianța a organizat o conferință în prezența fermierilor, a autorităților și mass-media, eveniment cu ocazia căruia au fost punctate realizările obținute în cei cinci ani de activitate, dar și ceea ce nu s-a reușit cu toate că inițiativele au fost nenumărate. Totodată, au fost arătate prioritățile și direcțiile strategice propuse pentru anul în curs.

Provocările sectorului agroalimentar sunt subiecte multisectoriale dezbătute la nivelul tuturor autorităților naționale, europene și organizațiilor profesionale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, Federația PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor – AFF, face parte din COPA-COGECA, cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. Astfel, AAC lucrează pentru a avea o legislație predictibilă, simplă, care să încurajeze competitivitatea producătorilor naționali și comunitari. „După cinci ani de activitate, dorim să dedicăm conferința unei mai bune înțelegeri a pozițiilor actuale a autorităților, organizațiilor noastre profesionale naționale și europene pe principalele subiecte de interes, în vederea dezvoltării unei poziții comune mai solide în viitor”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Înființată în anul 2020, AAC are misiunea de a reprezenta și de a susține interesele membrilor săi, de a promova dezvoltarea unui sector agroalimentar competitiv și durabil în România și de a contribui la îmbunătățirea politicilor agricole la nivel național și european, principalele obiective ale Alianței fiind dialogul cu autoritățile, instituțiile și alte organizații relevante, promovarea unui cadru legislativ și de politici favorabil dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare, susținerea cooperării, competitivității și a inovării în sectorul agroalimentar, precum și promovarea practicilor agricole durabile și a protecției mediului.

Obiectivele AAC pentru 2025 în relația cu autoritățile naționale și europene

• Facilitarea accesului la finanțare pentru capital de lucru și investiții, implicit continuarea programului Creditul fermierului/Creditul agricol cu alocare de buget pentru 2025;

• Implementarea unui instrument de asigurare-creditare/garantare adresat fermierilor pentru protejarea împotriva riscurilor catastrofice, de ex: asigurări pentru seceta pedologică severă și arșița atmosferică pentru întreaga suprafață înregistrată la APIA 2025-2027 (6,7 milioane ha), începând cu anul agricol 2024-2025;

• Înregistrarea în Parlament a unei inițiative legislative pentru o Lege Specială a Arendei, cu contract cadru echilibrat între părți care să cuprindă perioadă minimă de 7 ani, acord realizare investiții în rețele teritoriale forestiere și agroforestiere de protecție a terenurilor agricole și lucrări îmbunătățiri funciare;

• Modificare criterii accesare PNRR care să permită investiții în înființarea și întreținerea de perdele agroforestiere/forestiere începând de la perioade de 7 ani care să fie prelungite succesiv;

• Modificarea Regulamentelor Europene 783, 784, 785/2018 prin includerea la excepții și a arealelor de cultură unde pragul economic de dăunare este depășit de la natură;

• Păstrarea bugetului PAC post 2027 distinct, crescut până la 1% din PIB-ul UE;

• Finalizarea convergenței externe a plăților directe începând cu 2028 și actualizarea suprafeței pentru care se achită subvenții;

• Neratificarea acordului MERCOSUR de către instituțiile din România și europarlamentarii români;

• Condiții de reciprocitate în oglindă pentru comerțul cu produse agricole în UE, implicit România, în baza acordurilor comerciale cu statele terțe;

• Susținerea de către toate instituțiile și reprezentanții numiți sau aleși ai statului român a proiectelor prin care să creștem suprafața irigată, în legislația europeană privind utilizarea apei pentru irigații și Pachetul APĂ;

• Intensificarea negocierilor privind aprobarea Regulamentului privind noile tehnici genomice în concordanță cu poziția României, respectiv anularea Anexei 2, separarea convenționalului de NGT 1 și NGT 2, definirea inovației, creând baza legală a genei/proceselor care să fie patentat și introducerea standardelor prin legislația națională;

• Îmbunătățirea regulamentului privind bunăstarea animalelor cu referire la transportul animalelor vii, în condițiile relațiilor comerciale ale României cu țările arabe să continue în bune condiții exportul de animale vii;

• Operaționalizarea activității Agenției pentru Promovarea Alimentului Românesc începând cu iunie 2025 și urgentarea aprobării normelor metodologice pentru schema de calitate DOR-de origine România;

• Operaționalizarea grupurilor de dialog civil naționale (8), realizarea unui mecanism de consultare la nivelul MADR sau Cancelariei Primului Ministru (câte 2-3 întâlniri pe an pentru cele 8 GDCN) la care să participe reprezentanții tuturor autorităților implicate pe subiectele aflate pe ordinea de zi (MADR, Mediu, MF, MAE, Justiție, Parlament, etc), europarlamentarii și organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar și mediu pentru ca țara noastră să aibă o poziție comună pe toate palierele;

• Simplificarea documentației/fluxului pentru decontarea accizei la motorină.

De asemenea, Alianța pentru Agricultură și Cooperare are în plan înregistrarea inițiativelor legislative parlamentare privind:

• Instituirea unei cotizații profesionale agricole voluntare aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre în organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar;

• Modificarea și completarea Legii nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole;

• Modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

• Modificarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

• Modificarea și completarea Legii Cooperației agricole nr. 566/2004;

• Reprezentativitatea organizațiilor profesionale din sectorul agroalimentar și serviciile conexe înființate pe OUG nr. 26/2000 și modalitatea de desfășurare a dialogului instituționalizat;

• Aprobarea OUG privind fabricarea, reambalarea, depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecție a plantelor pe teritoriul României.

Măsurile Ministerului Agriculturii în 2025

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezent la evenimentul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, a vorbit despre proiectele de investiții în zootehnie, care vor fi lansate de MADR în 2025. Astfel:

• Pentru sectorul suin este prevăzută alocarea a 2,8 miliarde de lei pentru reproducție;

• Un miliard de lei se va aloca pentru dezvoltarea fermelor avicole;

• Alocarea de fonduri pentru construcția de ferme de juninci din rase de carne, iar prin Planul Național Strategic, fermierii vor putea beneficia de fonduri pentru achiziția de scroafe de reproducție.

Dezvoltarea sistemului de irigații reprezintă o altă prioritate a MADR, iar în acest sens în buget sunt alocate fonduri în sumă de 1,5 miliarde de lei. Prin programul Investalim se vor putea continua investițiile în sectorul de procesare.

Ministrul Florin Barbu a asigurat fermierii că va continua demersurile la nivelul Consiliului European pentru susținerea convergenței externe a plăților directe din cadrul PAC și revizuirea regulamentelor europene, astfel încât să fie redusă sarcina administrativă a fermierilor.

Având în vedere că la momentul publicării acestui material evenimentul care marchează cincinalul pentru AAC este în desfășurare, vom reveni cu mai multe informații și interviuri în Revista Fermierului – ediția print, precum și în România Agricolă, emisiune pe care o realizăm pentru postul AGRO TV, difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18,00.

CITEȘTE ȘI: „Trenulețul” cu falimente pornește spre agricultură, dinspre Guvern

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Solicitările fermierilor către comisarul european pentru Agricultură, din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României amânarea cu un an a prevederilor din Ordonanța „Trenuleț” care au impact în sectorul agroalimentar, respectiv eliminarea facilităților pentru angajații din agricultură și industria alimentară, precum și aplicarea „taxei pe stâlp” pentru mijloacele fixe care au legătură cu producția agricolă.

În condițiile unui an agricol 2024 extrem de dificil, în care mulți fermieri au evitat, milimetric, insolvența, anul 2025 va însemna lacăt pe majoritatea fermelor din România, dacă aceste măsuri fiscale, care au fost propuse peste noapte, vor fi adoptate. „Taxa pe stâlp” în agricultură va aduce zero încasări la bugetul de stat, susțin reprezentanții fermierilor. „Știți și dumneavoastră asta, doamnelor și domnilor guvernanți! Și atunci de ce vreți să distrugeți agricultura națională?”

Facilitățile pentru angajații din sectorul agroalimentar au fost introduse recent, în comparație cu sectorul IT și construcții. Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că este o decizie rezonabilă amânarea cu un an a eliminării acestor facilități pentru agricultură și industrie alimentară, pentru a permite și antreprenorilor din acest sector să rămână pe linia de plutire în 2025. „Reamintim că agricultura și industria alimentară reprezintă peste 12% din PIB-ul României, iar o prăbușire a acestor ramuri economice înseamnă garantat recesiune economică majoră în 2025. Vă asumați acest dezastru, doamnelor și domnilor guvernanți?”

Unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale recent încheiate, dar și al campaniei pentru alegerile prezidențiale de anul viitor a fost și va fi dezechilibrul cronic al balanței comerciale cu produse agroalimentare. „Exportăm materii prime agricole, cu valoare adăugată mică, și importăm produse alimentare, finite, cu valoare adăugată mare. Acest dezechilibru are un impact direct asupra consumatorului final, asupra fiecărui român. Îi îmbogățim pe alții în timp ce ai noștri sărăcesc, vă amintiți tema aceasta de campanie, doamnelor și domnilor guvernanți, nu? Știți ce impact a avut în rândul alegătorilor, nu? Pentru întreg mediul de afaceri din agricultura românească este nevoie ca o schimbare guvernamentală să NU aducă același tip de schimbări pompieristice, propuse de pe azi pe mâine. Firmele și-au făcut planurile de afaceri și bugetele cu mult timp înainte, iar astfel de măsuri fiscale vor dezechilibra totul. Deja mediul de agribusiness este bulversat de contextul agroclimatic și regional, astfel că propunem amânarea măsurilor fiscale care vor prăbuși mediul de afaceri din agricultură. FALIMENTE sau revenire în agricultură, ce vă doriți?”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin intermediul unui comunicat de presă.

Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară avertizează Guvernul și coaliția politică care îl susține că efectele introducerii pârjolului fiscal în sectorul agroalimentar va avea rezultate catastrofale pentru fiecare român, indiferent că activează sau nu în acest sector. „O balanță comercială cu produse agroalimentare și mai strâmbă decât în prezent, subminarea gravă a securității alimentare prin dependența masivă de importuri, falimentele în lanț din agricultură și din procesare, stoparea marilor investiții în sector, toate acestea se vor vedea în cifrele dezastruoase ale execuției bugetare din următoarele luni și, mai grav, îi vor vulnerabiliza și îi vor înfuria și mai tare pe români”, se arată în comunicatul AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, Federația PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți – 17 decembrie 2024, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților se află Pl-x nr. 435/2024 propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă. Este ultima săptămână de lucru pentru actualul Parlament, iar organizațiile profesionale ale producătorilor agricoli speră ca Legea Arendei să intre la vot și să treacă, așa încât să nu fie nevoie ca de anul viitor să o ia de la capăt.

Pentru fermierii din țara noastră, acest proiect legislativ este cel mai important din 1989 până în prezent pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă. Totodată, se asigură locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru mărfurile produse/importate în UE, diverse crize regionale sau internaționale.

De ani buni, Alianța pentru Agricultură și Cooperare face demersuri și prezintă argumente pentru adoptarea unei perioade minime de arendare de șapte ani. „Am cedat de la 10 ani la 7 ani doar-doar să avem această durată minimă de arendare pentru a putea avea stabilitatea terenului în fermă, predictibilitatea veniturilor într-un plan de afaceri cu care să poți convinge banca să te împrumute, iar cu aceste două condiții îndeplinite să putem avea încredere, ca fermieri, că putem să ducem mai departe activitatea agricolă cu toate greutățile pe care le avem astăzi pe umeri”, arată Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR.

Beneficiile adoptării Legii Arendei, cu o perioadă minimă de arendare de măcar șapte ani, sunt multiple pentru fermieri, aceștia putând astfel conserva calitatea solului, putând realiza rotația culturilor, vor putea adapta tehnologiile de arat conform celor mai noi cerințe, vor putea susține investiții în irigații, perdele de protecție, tehnologie, vor putea accesa credite și, în general, vor putea asigura continuitatea activitității agricole așa încât să nu fie încurajate specula și acapararea terenurilor de către fondurile de investiție străine.

În România, maximum 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate. Pentru că terenurile sunt foarte fragmentate și nu pot fi lucrate, fiind multe parcele care au lățimi de 2- 3 m, mai mici decât lățimea de lucru a utilajelor agricole existente, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comansa terenurile și să poată fi lucrate într-un mod sustenabil. „Din acest motiv, este extrem de important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în proiectul Pl-x nr. 435/2024”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresele trimise legiuitorilor.

Organizațiile membre ale Alianței (LAPAR, UNCSV, PRO AGRO și AFF) fac apel la colaborare parlamentară și consens privind participarea și susținerea la vot a Legii Arendei pentru a fi asigurate cvorumul necesar și adoptarea legislației atât de necesare pentru agricultura românească. „Ne exprimăm încrederea că toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, vor da dovadă de responsabilitate și nu vor mai sabota în niciun fel un drept al celor care vor să lucreze legal pământul, în acord cu o legislație corectă, care să răspundă problematicii și realității din zilele noastre”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

CITEȘTE ȘI: „Parlamentari, salvați fermierii din România!” Adoptarea urgentă a modificărilor Legii Arendei, solicitată de AAC

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Parlamentul României votează împotriva intereselor fermierilor din țara noastră

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care face parte din cea mai mare organizație a fermierilor și cooperativelor agricole din Europa – COPA COGECA, a transmis o scrisoare deschisă autorităților țării noastre prin care reiterează opoziția fermă față de semnarea tratatului comercial între Uniunea Europeană și țările Mercosur.

Agricultorii și industria alimentară din Uniunea Europeană vor ca toate cerințele de mediu și agricole impuse statelor membre UE să fie respectate de țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay și Bolivia).
Pe 21 noiembrie 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a mai trimis o adresă Guvernului României, președintelui țării și reprezentanților noștri la Bruxelles, care este acum completată de această scrisoare deschisă. Astfel, Alianța transmite argumentele detaliate prezentate de COPA-COGECA, care subliniază impactul grav pe care acordul UE – Mercosur îl va avea asupra agriculturii europene și românești.

Capitol agricol profund dezechilibrat

Capitolul agricol al acordului este semnificativ dezechilibrat, având un impact negativ asupra unor sectoare sensibile precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul și orezul. Aceste sectoare sunt deosebit de vulnerabile la perturbările pieței.

Impact negativ asupra comerțului

Evaluarea impactului cumulativ publicată de Centrul Comun de Cercetare (JRC) în acest an indică în mod clar efectele comerciale negative asupra acestor sectoare sensibile, exacerbând și mai mult preocupările agricultorilor din UE. Acesta este un aspect esențial, deoarece UE începe în prezent negocierile cu Ucraina pentru liberalizarea suplimentară a liniilor tarifare rămase în cadrul zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) UE - Ucraina, inclusiv unele dintre aceleași sectoare sensibile, cum ar fi: carnea de pasăre, zahărul, mierea și etanolul.

În plus, UE urmărește acorduri de liber schimb cu India și Thailanda, care au unele dintre principalele lor interese ofensive în aceleași sectoare sensibile. Toate combinate, efectul cumulativ în viitor ar putea duce la prăbușirea unora dintre aceste sectoare-cheie de producție ale UE.

Divergența standardelor de producție

Există o divergență importantă în ceea ce privește standardele de producție agricolă între UE și țările Mercosur, în special în ceea ce privește utilizarea produselor agrochimice, sănătatea și bunăstarea animalelor și standardele de siguranță alimentară. Această disparitate este evidențiată de cel mai recent audit al DG Sante privind carnea de vită cu hormoni din Brazilia. În plus, practicile agricole din țările Mercosur sunt legate de defrișări semnificative, subminând eforturile globale de protecție a mediului.

Standarde mai scăzute în țările Mercosur

Țările Mercosur funcționează în conformitate cu standarde de mediu, de muncă și de siguranță mai puțin stricte, ceea ce le permite să producă bunuri agricole la costuri mai mici. Acest lucru creează condiții de concurență inegală pentru agricultorii din UE care aderă la standarde mai ridicate. Sindicatele, ONG-urile de mediu organzațiile de fermieri și organizațiile de consumatori se opun acestui acord, de asemenea, pe baza acestor preocupări.

Riscul de saturare a pieței și de pierdere a veniturilor

Afluxul de produse cu costuri reduse din țările Mercosur prezintă un risc de saturare a pieței, ceea ce poate duce la pierderi semnificative de venituri pentru agricultorii UE. Acest lucru amenință viabilitatea economică a multor ferme mici și mijlocii din UE și pune în discuție modelul nostru de producție, în special în momentul în care acestea se confruntă cu prețuri ridicate la inputuri și cu condiții climatice dificile.

Protocol slab privind durabilitatea

Protocolul adițional privind durabilitatea trimis țărilor Mercosur în martie 2023 este, din perspectiva producătorilor agricoli, în mod clar inadecvat, bazându-se în principal pe convenții internaționale, fără măsurile executorii necesare.

În plus, răspunsul Mercosur din septembrie 2023 a demonstrat în mod clar lipsa lor de ambiție și lipsa dorinței de a se angaja să adopte măsuri obligatorii în materie de durabilitate. De fapt, acest acord, încheiat în 2019, nu respectă capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă și capitolul privind sistemele alimentare durabile, care au reprezentat o caracteristică standard și importantă în toate acordurile comerciale cele mai recente.

„România, având o industrie agroalimentară insuficient dezvoltată, va fi puternic afectată. Fermierii și cooperativele agricole din UE nu sunt împotriva comerțului, ci pledează pentru acorduri echitabile și echilibrate care să le protejeze mijloacele de subzistență, să mențină standarde ridicate și să sprijine durabilitatea mediului. Având în vedere că principalul interes ofensiv al țărilor din Mercosur este accesul la piața UE cu valoare ridicată, sectorul nostru este moneda de schimb pentru beneficiile nete pe care alte sectoare din UE le vor obține în urma unui astfel de acord. Pentru comunitatea agricolă, acest lucru nu este acceptabil și transmite un mesaj foarte îngrijorător.

Având în vedere aspectele menționate, vă solicităm să susțineți ferm poziția României împotriva semnării tratatului UE - Mercosur, alăturându-vă statelor precum Franța, Italia, Spania, Polonia și Austria.

Avem încredere că veți reprezenta cu fermitate interesele fermierilor români și europeni în negocierile de la Bruxelles și veți contribui la protejarea sectorului agricol național”, le transmite autorităților Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din organizațiile PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Acum, în prag de alegeri parlamentare și prezidențiale, fermierii le transmit politicienilor că vor vota în acord cu implicarea, participarea și votul politic dat pentru adoptarea Legii Arendei în forma propunerii legislative Pl-x nr. 435/2024 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.

Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților se află Pl-x nr. 435/2024 propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă. Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă – „Parlamentari, salvați fermierii din România!” în care solicită adoptarea Legii Arendei, acest proiect legislativ fiind pentru fermierii din țara noastră, cel mai important proiect legislativ din 1989 până în prezent, pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă, locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru produsele produse/importate în UE, crize etc.

În România, până în 2007, perioada minimă de arendare a fost de cinci ani. Este nevoie de predictibilitate, de minimum șapte ani, susțin fermierii, similar ca în majoritatea statelor din UE. Într-o perioadă de arendare cât mai lungă se poate conserva calitatea solului, se realizează rotație, se pot adapta tehnologiile către min/no/strip till, se pot asuma investiții în irigații, perdele de protecție, tehnologie, valoare adăugată, pot fi accesate credite, proiecte, pentru a putea menține numărul de fermieri, pentru a asigura continuitatea activității agricole și a nu încuraja specula și acapararea terenurilor de fondurile de investiție străine, explică semnatarii scrisorii deschise adresată parlamentarilor.

„În România, maximum 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate. Pentru că terenurile sunt foarte fragmentate și nu pot fi lucrate, din moment ce sunt multe parcele care au lățimi de 2-3 m, mai mici decât lățimea de lucru a utilajelor agricole existente, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comansa terenurile și să poată fi lucrate într-un mod sustenabil. De aceea este foarte important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în Plx – 435/2024.

Este nevoie ca proiectul de lege Plx - 435/2024 să fie aprobat în Parlament în regim de urgență, până cel târziu pe 20 noiembrie 2024, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial până pe 30 noiembrie 2024. După intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse prin Plx 435/2024, la începutul anului 2025, se poate și trebuie venit de noul Parlament cu un proiect de Lege Specială pentru Arendă, care să aibă anexată un contract cadru echilibrat cu aplicabilitate la nivel național. În acest sens, organizațiile Membre AAC fac apel la colaborare parlamentară și consens privind participarea și susținerea la vot a Legii Aredei pentru a fi asigurate cvorumul necesar și adoptarea legislației atât de necesare pentru agricultura românească. De asemenea, solicităm și o asumare publică și politică în acest sens cu privire la acest proiect legislativ de interes strategic național. Avem încrederea că, de această dată, parlamentarii membri ai tuturor partidelor, precum și parlamentarii neafiliați, vor da dovadă de responsabilitate și nu vor mai sabota în niciun fel un drept al celor care vor să lucreze legal pământul, în acord cu o legislație corectă, care să răspundă problematicii și realității din zilele noastre. Vă asigurăm că fermierii vor vota în acord cu implicarea, participarea și votul politic dat pentru adoptarea Legii Arendei în forma Pl-x nr. 435/2024 propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!