AFIR - REVISTA FERMIERULUI

În cadrul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune lansată la 15 iulie 2020, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020. Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte. „AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar”, precizează o informare transmisă de Agenție. Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, la secțiunea Contor PNDR.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare. Finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Publicat în Știri
Vineri, 04 Septembrie 2020 19:39

Ce știe cineva care nu știe nimic?

Adică, despre agricultură. Sau, cu alte cuvinte, ce știu tinerii de la oraș, cu studii superioare în diverse alte domenii, despre agricultură?  Adică, de exemplu, eu. Pentru că, în general, astfel de tineri formează noul val de ocupanți ai unor funcții din ce în ce mai importante în filialele regionale ale partidelor, în primării, consilii locale și județene, ministere sau chiar în parlament (nu eu). Și, din păcate, cum e cazul în multe locuri, dar parcă cu precădere în România, în multe domenii suntem nevoiți să ne cerem partea de la oameni care știu despre domeniul nostru de activitate mult mai puțin decât noi înșine. Mai exact, orice nu ține direct de Ministerul Agriculturii, unde luăm ca un dat că lucrează măcar parțial oameni pricepuți în domeniu, înseamnă un dialog cu unii pasionați de diverse alte lucruri – de mașini, de hârtii, de avioane, de instrumente muzicale, de propria personalitate etc. Așa că, dacă tot vin liberalii peste noi și ne paște – Doamne ferește! – , într-un viitor lugubru, o guvernare USR, hai să ne întrebăm ce știu tinerii cu intenții bune despre agricultură.

Nivelul zero de inteligență agricolă este cel limitat la agroturism. „Ce bun e un bulz cu lapte la stână”, „Ce frumoasă e văcuța, ce frumos e porumbul, ce frumoasă e livada, cum ține ea până la orizont...” și așa mai departe. Nivelul ăsta nu e prea important. Tinerii cu pretenții politice urcă măcar o treaptă de aici, până primesc o funcție relevantă în sistemul administrativ. Nivelul unu este fraza „agricultura aduce mâncare”. E formula de aur care întoarce capete la ONU, la UE, la o bere cu amicii mei acasă. Nimeni nu poate să nege că – oricât ar fi de cool mașinile, piscinele, fizica nucleară sau limba sanscrită – și hameiul, și grâul din lipie, și roșia, și mușchiulețul din șaorma, toate vin, la urma urmei, de la fermă. Cei aflați la acest nivel stau mereu pe sol alunecos. Se scurg încet, încet spre nivelul zero și au nevoie să li se amintească din când în când care e rolul agriculturii.

Cei de la nivelul doi sunt cumva la polul opus. Pe ăștia nu-i clintește nimeni și nu alunecă nicăieri. Ei sunt cei care cred că orice pesticid e cancer, că vaca ar trebui să zburde pe câmpii și să moară din cauze naturale, că puiul e animal de companie (nu exagerez)... iar la porc, mă abțin, că dacă vă povestesc... În orice caz, de ăștia să vă ferească Dumnezeu, că eu nu știu cum se face. Iar dacă nu vă ferește, soluția e probabil să-i păcăliți, să-i duceți cu vorba și să vă strecurați spre cineva sănătos la cap.

Nivelul trei e grozav. E cel mai înalt dintre nivelurile neștiinței. Tânărul știe câte ceva. Știe că domeniul chimiei e unul dintre stâlpii agriculturii. Știe că profesia de medic veterinar nu se rezumă la câini și pisici, că plantațiile se fac după anumite strategii, cu distanțe și intervale bine studiate, că există zeci, dacă nu sute de tipuri de unelte și accesorii pentru utilajele agricole, știe cam care e diferența dintre o combină și un tractor... în orice caz, e la nivelul la care nu mai arată chiar ca un tâmpit când vine la o fermă și, deși habar nu are de practic niciun detaliu despre niciuna dintre ramurile agriculturii, poate să înțeleagă de unde vin frământările fermierilor și, odată ce i se explică situația, știe cam pe unde se poate duce să caute soluții. Combinat cu o fire modestă și cu bune intenții, mie mi se pare că acest gen de politician e ideal pentru agricultor. Îi lipsesc pedanteria și aroganța unui profesionist școlit în domeniu, dar este suficient de obișnuit cu mediul agricol ca să nu se eschiveze când aude cuvinte ca „mulcire” sau „germinație”. Să vă dea Dumnezeu d-ăștia!

În încheiere, vă las o poveste cu tâlc. În practica religioasă antică din Atena, oamenii sacrificau vite, ardeau oasele și grăsimea – pentru că pe alea și le doreau zeii, sanchi – și împărțeau carnea bună între cei prezenți. Șpilul era că aveau voie să sacrifice animalul numai dacă acesta dădea de înțeles că își dorește acest lucru. Serios. Desigur că de cele mai multe ori vițelul părea cel mult indiferent față de ceremonia oamenilor, așa că preotul, salivând de poftă, pitea pumnalul în mânecă, momea animalul cu niște mâncare, iar când acesta urca pe altar de bună voie, recita în fața mulțimii despre ochii victimei tânjind după moartea sacră. Apoi, haț! Și festinul începea cu carne proaspătă și cu poporul mulțumit că treaba s-a făcut cum se cuvine. Morala o scoateți singuri.

Editorial scris de Ioan Nedelcu, publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet AFIR (www.afir.info), la secțiunea Ghiduri aflate în consultare publică, iar cei interesați pot trimite propuneri sau observații la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 2 septembrie 2020.

AFIR punctează câteva avantaje ale submăsurii 3.1:

  • Beneficiarii eligibili pentru sprijinul public acordat prin submăsura 3.1 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice neautorizate) şi grupurile de fermieri legal constituite, care îşi desfășoară activitatea agricolă pe teritoriul României şi participă pentru prima dată la o schemă eligibilă de calitate a UE sau națională.
  • Exemple de scheme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP), schema pentru Produse ecologice și multe altele.
  • Stimulent anual, pe o perioadă de maximum cinci ani consecutivi de la aderarea la o schemă de calitate certificată eligibilă.
Publicat în Știri

Fermierii sunt îndemnați de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) să-și asigure culturile agricole de toamnă și să acceseze Submăsura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. „Avem o soluție aici la AFIR pentru a contracara o parte din pierderile pe care fermierii le pot avea din cauza secetei teribile. Cum? Foarte simplu! Asigurați-vă culturile de toamnă și accesați Submăsura 17.1!”, este îndemnul AFIR.

Aproape 3.000 de fermieri primesc deja acest sprijin.

Sesiunea destinată sectorului vegetal este deschisă până la data de 30 noiembrie 2020, iar suma totală disponibilă este de 10,16 milioane de euro.

AFIR vine și cu argumente care ar putea convinge fermierii să-și asigure culturile: documentație simplificată la maximum; până la 70% rambursare a costului primei de asigurare plătite; riscurile acoperite sunt: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță modificarea Ghidului bazei de date cu prețuri de referință care va fi utilizat pentru achizițiile necesare proiectelor finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020. Modificarea documentului s-a făcut prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 221 din 5 august 2020.

Noul Ghid al bazei de date cu prețuri de referință unifică două documente: Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate și Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri, în scopul aplicării unei proceduri unitare privind introducerea elementelor în baza de date, indiferent de categoria acestora.

Totodată, au fost diversificate domeniile pentru care s-a constituit şi se aplică Baza de date cu prețuri de referință, prin adăugarea mobilierului destinat agropensiunilor finanțate prin PNDR 2020.

„Dintre modificările incluse în noua versiune a Ghidului menționăm că se vor accepta (...) mai multe variante ale unei dotări, fără diferențe de preț, fapt demonstrat prin documente justificative”, precizează un comunicat de presă al AFIR.

De reținut că AFIR va șterge din baza de date elementele adăugate de trader (furnizor), în urma pierderii calității acestuia de reprezentanță/importator/dealer autorizat pe teritoriul României sau de reprezentant al producătorului în relația cu AFIR. Această operațiune se va realiza în urma informării primite de la producător.

Publicat în Știri

Fructele românești ajung cu greu în marile lanțuri de magazine. O cauză ar putea fi lipsa asocierii producătorilor. Pomicultorii au posibilitatea să se asocieze pe bani europeni, ca grup de producători primind până la 100.000 de euro pe an. Și, totuși, nu colaborează.

Submăsura 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” s-a lansat pe 30 iunie 2020, având o alocare financiară de 1.985.644 de euro. Producătorii din sectorul pomicol pot solicita fondurile europene nerambursabile până la sfârșitul lunii septembrie, acest an. Ce interesați de sprijinul european pot consulta Ghidul solicitantului pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Până astăzi, 5 august 2020, pe site-ul AFIR, la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect pentru Submăsura 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 de euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 5 august, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.

Producătorii din zona montană care doresc să facă pasul de la producție la procesare beneficiază de fonduri europene nerambursabile, putând primi până la 300.000 euro. Toate informațiile necesare completării și depunerii Cererii de finanțare sunt disponibile în Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul AFIR.

Un prim pas este verificarea Listei UAT (Unitate Administrativ Teritorială) din zonele montane, aflată în Anexa 3 din Ghidul solicitantului. De asemenea, pentru achiziționarea echipamentelor necesare realizării investiției cei interesați trebuie să consulte Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) a AFIR.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Până în prezent, prin PNDR 2014 - 2020, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit 5,98 miliarde de euro, anunță AFIR.

O altă cifră importantă în evoluția absorbției fondurilor din programul Național de Dezvoltare Rurală o reprezintă suma autorizată la plată până în prezent pentru măsurile gestionate de către AFIR în anul financiar 2020, respectiv 456 de milioane de euro.

„Situația generată de pandemie este un factor perturbator important pentru beneficiarii noștri și, în consecință, și pentru absorbția fondurilor pe care le gestionăm. Agenția depune toate eforturile pentru a depăși această situație și pot spune că am reușit să facem acest lucru până în prezent. Având în vedere evoluția până în acest moment a plăților realizate de AFIR, pot afirma în deplină cunoștință de cauză că vom atinge și chiar vom depăși ținta propusă pentru acest an, de 550 de milioane de euro plătite pentru măsurile pe care le gestionăm”, a precizat Mihai Moraru, director general AFIR.

Publicat în Știri
Luni, 20 Iulie 2020 22:44

Falimentul bântuie fermele

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

  • La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;
  • Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;
  • Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;
  • În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;
  • În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;
  • Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;
  • Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;
  • Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;
  • Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;
  • Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Publicat în Știri

Prima sesiune din 2020 de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost lansată de AFIR pentru perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020. Fondurile disponibile sunt de 43.022.207 euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri din diaspora. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul-limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale subliniază faptul că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

„Submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură. Felul în care este accesat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de solicitanți și al celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.
A ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa, în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta. Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program”, a declarat Mihai-Liviu Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin urmare, pentru submăsura destinată tinerilor fermieri, pe lângă Ghidul solicitantului tehnic și detaliat, AFIR a conceput un material care să înlesnească asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii. Materialul conține informații de bază, cum ar fi: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili, criteriile de selecție sau condițiile de accesare. „O altă inițiativă pe care am concretizat-o recent este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții să-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct pe pagina de internet a agenției, la adresa: http://so.afir.info/. Aceste măsuri pe care le-am luat acum vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare”, a precizat Mihai-Liviu Moraru.

50.000 de euro, sprijinul nerambursabil acordat sub formă de sumă forfetară, în două tranșe

Cu câteva zile înainte de lansarea submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului, din care spicuim câteva elemente.

Beneficiarii submăsurii sunt tinerii fermieri care se instalează pentru prima oară ca unic șef al exploatației agricole. De asemenea, beneficiază de fondurile submăsurii persoanele juridice cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

- au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atât din țări membre UE, cât și din țări terțe UE;

- au avut un loc de muncă atât în țări membre UE, cât și din țări terțe UE în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Exploatația pentru care se solicită finanțarea trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/întreprindere mică și să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare de la APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor de la ANSVSA.

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe. Astfel, 75% din cuantumul sprijinului se acordă la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru instalarea tânărului fermier într-o exploatație agricolă, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectând condițiile prevăzute în Ghidul Solicitantului și în Fișa tehnică a submăsurii 6.1. Aici se poate include și capitalul de lucru, achiziția de teren sau material biologic, efectuare de studii precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potențialul agricol (dacă e cazul) precum și activitățile relevante pentru implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat.

Tânărul fermier trebuie să își stabilească domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care exploatația este înregistrată. Totodată, sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeași UAT în care este înregistrată exploatația.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, împreună cu anexele necesare pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată submăsurii 6.1.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 6

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista