Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în primele două zile de la demararea autorizării la plată a intervențiilor PD-02, PD-03 și PD-28, aferente Campaniei 2025, a fost autorizată suma totală de 126.903.573,46 lei.

Cuantumurile unitare ale plăților directe pentru cele trei intervenții sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 42/17.02.2026 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/2026.

• Intervenția/pachetul PD-02 Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii (CRISS) este în valoare de 53,5212 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) este de 46,6676 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile este în cuantum de 32,9366 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

Reamintim că, pentru Campania 2025, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic PAC 2023–2027, din cadrul Ministerulu Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 106/2024, care stabilește cadrul național de implementare a plăților directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Proiectul de act normativ, aflat în dezbatere publică pe pagina de internet a MADR, urmărește simplificarea accesului fermierilor la plăți, clarificarea unor definiții esențiale și adaptarea ecoschemelor la realitățile din teren, în conformitate cu cele mai recente modificări ale Planului Strategic PAC 2023–2027.

Printre principalele modificări se numără:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată pentru campania 2026;

• Clarificarea noțiunilor privind activitatea agricolă, terenul pârloagă și culturile permanente;

• Simplificarea condițiilor pentru definirea „fermierului activ”;

• Revizuirea mai multor ecoscheme, în vederea reducerii sarcinii administrative și extinderii accesului fermierilor la sprijin, inclusiv pentru fermele mici și pentru cei fără animale;

• Actualizarea regulilor privind sprijinul cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, precum și extinderea listei culturilor eligibile în sectorul fructelor.

De reținut că, în anul 2026, Cererile de Plată se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 16 martie - 5 iunie. Pentru a evita orice penalitate sau risc de neeligibilitate, fermierii trebuie să respecte acest interval.

De asemenea, suprafața minimă eligibilă a exploatației trebuie să fie de cel puțin un hectar, iar suprafața fiecărei parcele agricole trebuie să fie de cel puțin 0,3 hectare.

Pentru sere și solarii, suprafața minimă eligibilă este de cel puțin 0,03 hectare, iar pentru culturile permanente, parcela minimă eligibilă este de cel puțin 0,1 hectare.

Important pentru beneficiarii subvențiilor gestionate de APIA:

• Dovada utilizării terenului: Toate documentele justificative (contracte de arendă, proprietate, adeverințe de la Registrul Agricol) trebuie să fie valabile și conforme cu realitatea din teren;

• Sectorul Zootehnic: Înainte de a depune cererea, fermierii trebuie să se asigure că datele din Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) sunt actualizate;

• Pajiști permanente: Fermierii trebuie să fie atenți să nu uite de obligația privind încărcătura minimă de animale sau efectuarea activității agricole minime.

„Ne propunem reguli mai clare, mai simple și mai ușor de aplicat, astfel încât sprijinul european să ajungă efectiv la fermieri. Ajustările propuse vin din dialogul cu mediul agricol și din nevoia de a adapta politicile europene la realitățile din fermele românești”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de ordin se află în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul MADR, la secțiunea „Transparență decizională”, subsecțiunea „Proiecte de acte normative”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) clarifică modul în care se acordă plățile aferente eco-schemelor, inclusiv PD-28 și PD-04.

Regulamentul (UE) 2021/2115, prin intermediul art. 101 și art. 102, stabilește că statele membre definesc în cadrul fiecărui Plan Strategic PAC, pentru fiecare intervenție, o alocare financiară anuală și unul sau mai multe cuantumuri unitare planificate, care stau la baza plăților directe acordate beneficiarilor în cadrul fiecărei campanii de depunere cereri de plată. Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 stabilește normele privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările ulterioare.

„Cuantumul unitar planificat”, „cuantumul minim” și „cuantumul maxim”

Regulamentul UE, menționat mai sus, permite ca aceste cuantumuri să fie exprimate sub forma unui interval (cuantum minim – cuantum maxim) și nu ca o singură valoare fixă, pentru a asigura o flexibilitate cât mai mare statelor membre în gestionarea bugetului aferent unui an financiar, având în vedere și posibilele fluctuații ale suprafețelor efectiv declarate de fermieri.

Cuantumul unitar planificat reprezintă valoarea de referință pe hectar (sau pe unitatea de măsură relevantă) utilizată la construcția Planului Strategic, pe baza ei dimensionându-se alocarea financiară anuală în cadrul unei intervenții, pornind de la o estimare a suprafeței eligibile care urmează a fi declarată de fermieri. Acesta reprezintă, așadar, o estimare a nivelului țintă al plății, aplicabilă în condițiile în care suprafața declarată se situează în jurul valorii estimate în Planul Strategic.

Cuantumul unitar planificat nu este o „promisiune individuală rigidă”, ci o valoare estimată într-un cadru financiar limitat, aprobat de Comisia Europeană.

Cuantumul minim pentru cuantumul unitar planificat este pragul inferior al plății pe hectar/unitate, stabilit în fișa unei intervenții, pentru a putea gestiona situațiile în care suprafețele/animalele declarate de fermieri depășesc semnificativ ținta estimată în Planul Strategic.

Cuantumul minim permite acordarea plății tuturor fermierilor eligibili, în situația în care totalul alocării financiare anuale acordată unui stat membru într-un an financiar nu este suficientă pentru plata cuantumului unitar planificat. Astfel se asigură respectarea principiului tratamentului egal al beneficiarilor. „Prin urmare, cuantumul minim este un instrument de management bugetar prevăzut explicit de legislația europeană și de fișele de intervenție, nu o „tăiere arbitrară”, cum fals a fost transmis în spațiul public”, precizează MADR

Cuantumul maxim pentru cuantumul unitar planificat este pragul superior al plății pe unitate, care se aplică în situația când suprafețele/numărul de animale declarate de fermieri sunt mai mici decât ținta estimată în Planul Strategic. În acest caz, se asigură utilizarea integrală a alocării financiare prin creșterea cuantumului pentru fiecare fermier. Așadar, cuantumul maxim este un instrument care permite majorarea plăților către fermieri atunci când interesul pentru o intervenție este sub nivelul anticipat.

Astfel că, pentru orice intervenție din PS PAC (inclusiv eco-schemele PD-28 și PD-04) statele membre au putut stabili:

• Cuantumul unitar planificat reprezintă o valoare de referință folosită la planificarea bugetului și se acordă când suprafețele/numărul de animale declarate sunt egale cu suprafețele/numărul de animale estimate;

• Cuantumul minim este un instrument de ajustare descendentă care se acordă când suprafețele/numărul de animale declarate sunt mai mari decât suprafețele/numărul de animale estimate;

• Cuantumul maxim îmsemană un instrument de ajustare ascendentă care se acordă când suprafețele/numărul de animale declarate sunt mai mici decât suprafețele/numărul de animale estimate.

„Aplicarea cuantumului minim sau maxim într-un anumit an de cerere nu reprezintă o modificare retroactivă a cuantumului unitar planificat, ci aplicarea exactă a regulilor prevăzute de art.102 din Regulamentul (UE) 2021/2115”, subliniază MADR.

Eco-schema PD-28 pentru Campania 2025 și pentru anii următori

Pentru cererile de plată depuse în anul 2025 pentru eco-schema PD-28 „Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile”, sunt aplicabile exclusiv valorile aprobate în versiunea 7.1 a Planului Strategic PAC 2023–2027, respectiv:

• Cuantumul unitar planificat: 58,18 euro/ha;

• Cuantumul minim: 49,45 euro/ha;

• Cuantumul maxim estimat: 75,63 euro/ha.

Conform secțiunii 12 a fișei intervenției PD-28 din PS PAC 2023–2027, versiunea 7.1, alocarea financiară corespunzătoare cererilor de plată depuse în campania 2025 (anul financiar 2026), în valoare de 103,36 milioane euro, a fost calculată pornind de la cuantumul unitar planificat de 58,18 euro/ha, raportat la o suprafață estimată de aproximativ 1,78 milioane ha.

Datele de implementare pentru anul de cerere 2025 arată că interesul fermierilor a depășit de peste trei ori suprafața estimată inițial, suprafața solicitată pentru PD-28 fiind de aproape 5,9 milioane ha. În aceste condiții bugetul alocat inițial, calculat pentru 1,78 milioane ha, nu poate susține plata tuturor fermierilor la nivelul de 58,18 euro/ha.

Astfel că, MADR a fost obligat să aplice mecanismul de ajustare prin cuantumul minim pentru a asigura plata tuturor fermierilor eligibili, astfel încât să se asigure încadrarea în alocarea financiară totală pentru plățile directe de care România dispune pentru campania 2025.

Prin urmare, pentru campania 2025 plățile PD-28 se vor raporta la cuantumul minim de 49,45 euro/ha, iar pentru acoperirea tuturor plăților necesare va avea loc suplimentarea bugetului PD-28 prin realocări de la alte intervenții, în strictă conformitate cu regulile PS PAC și ale Regulamentului (UE) 2021/2115.

Pentru Campania 2025 sunt aplicabile valorile din versiunea 7.1 a Planului Strategic: 58,18 euro/ha (cuantum unitar planificat) și 49,45 euro/ha (cuantum minim).

Pentru a putea gestiona sustenabil interesul ridicat pentru PD-28 și pe termen mediu, în ultima versiune a PS PAC 2023–2027 transmisă spre aprobarea Comisiei Europene, fișa intervenției PD-28 a fost modificată în ceea ce privește cuantumul minim, după cum explică MADR: „Cuantumul minim pentru PD-28 a fost redus la 20 euro/ha pentru anii financiari 2027 și 2028, modificarea aplicându-se începând cu data de 1 ianuarie 2026, în baza 119 alin. (8) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cu alte cuvinte pentru cererile de plată depuse începând cu campania 2026. Nu au fost modificate valorile cuantumului unitar planificat, de 58,18 euro/ha, ori a cuantumului maxim estimat. Valoarea de 20 euro/ha reprezintă exclusiv noul cuantum minim, utilizabil doar în situațiile în care suprafața solicitată într-un an de cerere va depăși semnificativ suprafața estimată. Prin urmare, a afirma că pentru anul de Campanie 2025 PD-28 „se plătește cu 20 euro/ha” este în mod evident o afirmație falsă, având în vedere că valoarea de 20 euro/ha nu reprezintă valoarea plății PD-28 în Campania 2025, ci un prag minim tehnic, posibil a fi aplicat  începând cu Campania 2026, în condițiile versiunii PS PAC transmisă spre aprobarea CE”.

Precizări privind eco-schema PD-04

În fișa intervenției PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicate pe teren arabil”, cuantumul unitar planificat a fost și continuă să fie stabilit la valoarea de 56,28 euro/ha pentru toți anii de Campanie, astfel cum este evidențiat în capitolul 12 al fișei.

Cu alte cuvinte, valoarea de 56,28 euro/ha este cuantumul unitar planificat pentru PD-04 încă din Campania 2023, iar această valoare nu a fost redusă, iar ea reprezintă nivelul de referință folosit la planificarea bugetului pentru fiecare an de aplicare.

„Valoarea de 69,76 euro/ha plătită fermierilor pentru anul de Campanie 2024 nu a reprezentat cuantumul unitar planificat, ci a reprezentat un nivel efectiv al plății, rezultat în urma aplicării cuantumului maxim (inclusiv prin realocările între intervenții)”, arată MADR.

Pentru anul de campanie 2024 suprafața solicitată PD-04 a fost cu aproximativ 250.000 ha mai mare decât cea planificată în fișa intervenției. Astfel că, în anul de Campanie 2024 au fost realocate sume suplimentare către PD-04 pentru a respecta obligația ca un minim de 25% din plafonul pentru plăți directe să fie rezervat pentru eco-scheme (ring-fencing-ul prevăzut de art. 97 din Regulamentul (UE) 2021/2115), fapt care a permis creșterea plății efective către fermieri, făcând astfel posibilă asigurarea unei plăți către fermieri cât mai apropiată de valoarea cuantumului maxim, respectiv 69,76 euro/ha, fără a încălca alocările financiare și regulile europene privind eco-schemele.

„Această situație a fost posibilă exclusiv ca urmare a faptului că la nivelul altor eco-scheme din cadrul Planului Strategic gradul de accesare a fost sub nivelul țintelor, existând astfel un excedent bugetar care trebuia utilizat în cadrul altor eco-scheme. Prin urmare, valoarea de 69,76 euro/ha a reflectat un nivel efectiv al plății PD-04 într-un context particular, rezultat din realocări și obligativitatea utilizării unei alocări minime prestabilite din totalul bugetului aferent plăților directe pentru eco-scheme”, punctează MADR.

Pentru anul de Campanie 2025, cuantumul unitar planificat PD-04 rămâne 56,28 euro/ha, conform fișei intervenției. Iar, în lipsa unui context special similar celui din 2024 (realocări suplimentare pentru a crește plata către nivelul maxim, ca urmare a disponibilizării unor sume în cadrul altor intervenții ce vizează plățile directe), plata PD-04 va avea valoarea cuantumului unitar planificat, adică 56,28 euro/ha.

„Plata pentru PD-04 în Campania 2025 nu a fost diminuată față de cuantumul planificat. Astfel că, a susține că s-a tăiat de la PD-04 – de la 69,76 euro la 56,28 euro este o prezentare incorectă, deoarece compară un nivel efectiv al plății, majorat prin realocări (care au condus la acordarea aproximativ a cuantumului maxim) dintr-un an anterior (2024), cu valoarea de referință planificată (56,28 euro/ha), care a fost și rămâne cuantumul unitar planificat în cadrul PD-04 pentru toți anii de Campanie (atât antecedenți, cât și viitori). Nu există, așadar, o tăiere a cuantumului unitar, ci o plată la nivelul planificat, în condițiile unui cadru financiar și ale unor suprafețe solicitate diferite de la un an la altul”, arată MADR.

Afirmațiile din spațiul public și modul lor de raportare la realitate

Ministerul Agriculturii transmite că afirmațiile potrivit cărora în anul de Campanie 2025 PD-28 „se plătește cu 20 euro/ha” și plata PD-04 „a fost tăiată de la 69,76 euro la 56,28 euro” pornesc dintr-o dublă confuzie:

• Confuzia între ani de Campanie diferiți (2024, 2025, respectiv modificările aplicabile din 2026);

• Confuzia între diferitele tipuri de cuantum (unitar planificat, minim, maxim, plăți efective rezultate din realocări și ajustări).

În realitate:

• Pentru PD-28, Campania 2025, plata se va raporta la două cuantumuri, respectiv: 58,18 euro/ha (cuantum unitar planificat) și 49,45 euro/ha (cuantum minim);

• Pentru PD-28, începând cu Campania 2026, valoarea de 20 euro/ha va reprezenta doar cuantumul minim aplicabil, nu o plată efectivă deja prestabilită;

• Pentru PD-04, Campania 2025, plata se face la cuantumul unitar planificat de 56,28 euro/ha, care nu a fost redus – valoarea de 69,76 euro/ha din 2024 a fost un nivel efectiv rezultat din realocări, apropiindu-se de cuantumul maxim.

Toate aspectele privind stabilirea cuantumului minim la 20 euro/ha pentru PD-28 începând cu Campania 2026 și cele referitoare la mecanismele de alocare și realocare a bugetelor pentru eco-scheme (inclusiv PD-04 și PD-28) au fost prezentate și explicate în detaliu în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 din data de 23 octombrie 2025, în prezența reprezentanților organizațiilor de fermieri, ai altor parteneri socio-economici, ai instituțiilor publice competente, cât și cei ai Comisiei Europene.

Calculele privind sumele acordate fermierilor

În spațiul public a fost prezentată o comparație care pleacă de la premise total eronate, susține MADR, între subvențiile acordate în campania 2024 și cele din campania 2025, astfel:

• „a. Un fermier în 2024 a luat din BISS – Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (96,36 euro) + PD 04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil (69,76 euro) = 166,15 euro/ha;

• Un fermier în 2025 va lua a lua BISS (89,34 euro) + PD04 ( 56,28 euro) + PD 28 pârloagă ( 20 euro anunțați) = 165,62 euro/ha”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale respinge categoric această comparație întrucât, după cum a fost indicat anterior, în anul de Campanie 2025 pentru intervenția PD-28 plata se va raporta la două cuantumuri, respectiv: 58,18 euro/ha (cuantum unitar planificat) și 49,45 euro/ha (cuantum minim).

Astfel, plecând de la acest aspect, un simplu calcul al subvenției la care un fermier va avea dreptul în campania 2025, în cazul acordării cuantumului minim pleacă de la următoarele valori: PD-01 - BISS (89,34 euro/ha) + PD-04 (56,28 euro/ha) + PD-28 - pârloagă (49,45 euro/ha) = 195,07 euro/ha. „Sugestia că în realitate suma este cam aceeași, nu corespunde realității.”

Concluziile și poziția MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale respinge informațiile prezentate în spațiul public, în măsura în care acestea:

• prezintă valoarea de 20 euro/ha ca fiind plata PD-28 pentru Campania 2025;

• susțin că PD-04 ar fi fost „tăiată” de la 69,76 euro/ha la 56,28 euro/ha, ignorând faptul că 56,28 euro/ha este cuantumul unitar planificat, stabilit și aplicat din Campania 2023, iar valoarea plății de 69,76 euro/ha a fost o sumă efectiv plătită fermierilor în anul de Campanie 2024, majorată ca urmare a unor realocări financiare;

• lasă să se înțeleagă că MADR ar opera „tăieri masive” de plăți în mod netransparent și contrar Regulamentului (UE) 2021/2115.

Astfel, MADR reafirmă că, pentru Campania 2025, PD-28 se va plăti în baza valorilor din versiunea 7.1 a PS PAC, iar reducerea cuantumului minim PD-28 la 20 euro/ha, aplicabilă începând cu Campania 2026, este o măsură de gestiune responsabilă a unei cereri mult peste estimări, adoptată transparent și explicată în Comitetul de Monitorizare. „Subliniem că orice comparație între cuantumuri efective dintr-un anumit an (eventual apropiate de maxim, în urma realocărilor) și cuantumurile unitare planificate sau minime din alți ani de Campanie, fără explicarea contextului bugetar și juridic, conduce la concluzii eronate și la inducerea în eroare a fermierilor, ori a altor factori interesați”, conchide MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Ilfov, la Grădiștea, tânărul Cosmin Iancu lucrează circa 1.100 de hectare. Ferma a fost înființată de bunicul lui Cosmin în urmă cu vreo 30 de ani. Afacerea agricolă a familiei Iancu s-a dezvoltat încet şi sigur, iar astăzi vorbim despre un business în care nimic nu s-a întâmplat peste noapte, ci cu economii pentru vremuri grele și pentru investiții, fără credite sau leasinguri periculoase, ce pot îngreuna activitatea unui fermier.

Pentru tânărul fermier Cosmin Iancu, 2024 a fost unul dintre anii cei mai grei. De altfel, pentru tot ceea ce înseamnă agricultură, în special în sudul și sud-estul României, dacă analizăm ce s-a întâmplat din punct de vedere climatic, al costurilor și al valorificării culturii, vom observa că rezultatele nu au fost tocmai îmbucurătoare. „Pentru ferma noastră, anul 2024 s-a concretizat în a fi cel mai prost an de când existăm. De pildă, la cultura de porumb, cultură la care noi eram campioni, care ne aducea cele mai mari satisfacţii şi ne capitaliza ca entitate economică, acum la o cheltuială de 4.500 de lei pe hectar şi cu un randament de 700-800 kg este dezastruos, nici nu mai are rost să mai facem socoteala”, ne-a zis Cosmin Iancu, care reprezintă a treia generație de fermieri, într-un business de familie, înființat de bunicul său.

„Am reuşit să facem o brumă de profit la rapiţă, la grâu şi, prin eforturi foarte mari, am avut posibilitatea de stocăm marfă.”

Dar fenomenul nu a fost izolat, ci s-a manifestat la nivel de țară. Producția de porumb, sorg și floarea-soarelui a României a scăzut în 2024 la un nivel istoric, cu 5,6 milioane de tone de porumb și sorg și 1,3 milioane de tone de floarea-soarelui, conform datelor Institutului Național de Statistică. Comparativ, în 2023, producţia naţională a fost de 10,3 milioane de tone de porumb, mai mare decât cea din anul anterior, de 8,7 milioane de tone, dar mai mică decât cea din 2018 (18,6 mil. tone) sau cea din 2019 (17,4 mil. tone), cauzele fiind seceta şi lipsa irigațiilor.

„Cât să conteze România, în contextul în care America vine cu cea mai mare recoltă de porumb, în jur de 390 de milioane de tone de porumb? Nici la celelalte culturi nu a fost grozav, totuși am reuşit să facem o brumă de profit la rapiţă, la grâu şi, prin eforturi foarte mari, am avut posibilitatea de stocăm marfă. Avem un spaţiu de depozitare de circa 10.000 de tone care ne conferă o oarecare lejeritate în negociere, o oarecare independenţă în a face vânzările, că nu suntem dependenţi de anumite silozuri, de anumiţi parteneri. Stocăm marfa, o punem pe „căprării”, o analizăm şi după aia încercăm să găsim variante s-o vindem la preţ mai bun. Faptul că am reuşit să ţinem marfă este îmbucurător, preţurile s-au mai apreciat la toate culturile, având în vedere şi faptul că nu a fost producţie”, a arătat tânărul fermier.

Deficitul a fost însă și la nivelul Uniunii Europene, dar și în Rusia sau Ucraina, unde producţiile au fost mai mici cu milioane de tone. Mai mult, preţurile sunt la un nivel foarte scăzut. Spre exemplu, la recoltat, floarea-soarelui 1,80-1,90 lei, pentru ca apoi să ajungă la 2,70-2,80 lei/kg.

„Singurul lucru pe care-l pot gestiona şi-l pot dirija într-o oarecare măsură îl reprezintă costurile.”

Managementul costurilor

Producţiile slabe din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, i-au făcut pe fermieri să-și îndrepte atenţia către o gestionare cât mai bună a costurilor. „Chiar dacă facem o producţie mai mică, încercăm să temperăm costurile, pentru că de fapt despre asta este vorba. Suntem meteo-dependenţi, vremea n-o putem controla, iar preţul se formează la bursă și este extrem de volatil. Singurul lucru pe care-l pot gestiona şi-l pot dirija într-o oarecare măsură îl reprezintă costurile. Și aici trebuie să lucrăm noi, pentru că până în momentul acesta sau până în anii în care a fost bine, noi, fermierii, nu am acordat o atenţie riguroasă asupra costurilor”, a explicat Cosmin Iancu, subliniind că reducerile la inputurile agricole nu ar trebui să fie și la calitate. Riscul este însă ca prin folosirea de produse de protecţie a plantelor generice sau mai ieftine să pierzi la producție și calitate.

„România, din punct de vedere economic, trece printr-o perioadă foarte grea.”

Fermierii trebuie să aibă în vedere o producţie minimă dorită, care să asigure un randament pe fiecare cultură, cu o investiţie minimă – îngrăşăminte, fertilizanţi şi produse de protecţie a plantelor –, pentru a obține o cultură sănătoasă care să le permită negocierea unui preţ cât mai bun. Mai mult, în condițiile climatice ale anului trecut, subvenția dată de statul român, menită să compenseze pierderile de recoltă cauzate de secetă, se ridică la suma de 1.000 de lei pe hectar, destinată agricultorilor care au înregistrat pierderi majore în anul agricol 2023-2024. „Primim bani pe despăgubiri, dar îi dăm înapoi cu trei mâini pe Ordonanţa „Trenuleţ” şi pe alte programe şi proiecte care, asta este, vor avea loc. Din păcate, România, din punct de vedere economic, trece printr-o perioadă foarte grea. Este foarte simplu: gândiţi-vă cum ar fi ca eu la mine la prăvălie, la SRL, să produc 100.000 de lei şi să am cheltuieli de 150.000 de lei! Merge o dată, banca te împrumută o dată, de două ori, dar la un moment dat se înfundă. Acelaşi lucru se întâmplă şi era de aşteptat să vină un moment în care tragi linie, eşti pe marginea prăpastiei şi trebuie să iei măsuri drastice. Revenind la partea de costuri, trebuie să existe o redefinire a costurilor, în măsura în care trebuie acordate foarte bine cu contextul climatic. Din păcate şi de fapt din sărăcie, foarte mulţi fermieri au semănat anul acesta agricol fără îngrăşăminte complexe”, a arătat fermierul din Ilfov.

În perioada sărbătorilor, costurile cu îngrăşămintele au crescut cu 20%. Dar fără o fertilizare echilibrată sau PPT-uri, cu programe fitosanitare inadecvate, pierderile sunt inevitabile. „Am cumpărat îngrăşăminte azotoase, uree, înainte de sărbători, cu 2.015 lei plus TVA tona, ca apoi să discutăm despre valori de peste 2.400 de lei plus TVA. Şi vorbim la cash”, a adăugat Cosmin Iancu.

Chibzuință și investiții făcute din economii

În prezent, în ferma administrată de Cosmin Iancu se lucrează în jur de 1.100 de hectare. Însă începuturile au însemnat 20 de hectare și multă voință. „După ’89, cu o serie de împrumuturi, de credite defectuoase la vremea aceea, bunicul a reuşit să procure ceva utilaje. Oamenii, pentru că-l cunoşteau şi aveau încredere, au venit şi i-au spus bunicului meu să le lucreze terenul. Uşor, uşor, lucrurile au început să capete o altă anvergură, pentru că am intrat în UE, am gustat şi noi ce înseamnă tehnologie străină, fonduri europene, şi atunci a început o aşa-zisă dezvoltare, care a făcut o tranziţie de la o agricultură de semisubzistenţă, cu nişte costuri haotice, cu consumuri mari de combustibil, la o agricultură performantă, bazată pe ceea ce înseamnă tehnologie de ultimă generaţie”, povestește tânărul fermier care a crescut printre mecanizatori, de altfel aceiași oameni alături de care lucrează și în prezent. Microbul agriculturii l-a luat de pe câmp, iar dragostea pentru pământ l-a făcut să se specializeze și să urmeze studiile Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, unde a terminat Facultatea de Agricultură. „După care am făcut un master în Agricultură durabilă şi, nu în ultimul rând, astăzi, sunt doctorand în cadrul USAMV București. Deci, iată, un domeniu în care este nevoie de o continuă specializare, lucrăm cu organisme vii, lucrurile se schimbă, vremea se schimbă, produsele se schimbă, legislaţia se schimbă şi toate aceste lucruri trebuie să ne ţină într-un permanent contact”, punctează Cosmin Iancu.

Deviza în cadrul fermei ilfovene a fost una simplă: încet şi sigur, iar acum vorbim despre un business care se întinde pe trei decenii, în care nimic nu s-a întâmplat peste noapte, ci cu economii pentru vremuri grele și pentru investiții, fără credite sau leasinguri periculoase, ce pot îngropa un fermier. „Sincer să fiu, cred că este o suprafaţă suficientă ca să poată să fie gestionată cu resursele pe care le am, cinci mecanizatori care deservesc această suprafaţă, eu, în calitate de inginer agronom, de specialist al fermei, şi aparatul auxiliar, secretariat, director economic etc. Suntem, zic eu, într-un echilibru cu costurile şi, atunci, problema cea mai mare rămâne în continuare acest factor limitativ – vremea”, spune Cosmin Iancu.

Irigațiile rămân doar un vis

Dar capriciile vremii sunt dublate în județul Ilfov de lipsa irigațiilor, județ care nu va fi niciodată prioritar pentru realizarea unui sistem. În urmă cu 30 de ani, câmpurile de la Grădiștea erau irigate, dar acum acest lucru nu se mai face pentru că modalitatea era una destul de complicată. „Exista un sistem de tubulaturi, de ţevi care alimentau câmpurile din lacul Căldăruşani, conducta era îngropată pe sub întregul teritoriu al comunei Grădiştea. Acest proiect nu poate fi refăcut de mine cu încă doi vecini de-ai mei, şi atunci sigur că nu văd un viitor, din păcate, în realizarea irigaţiilor în zona noastră”, menționează fermierul.

În zonă nu există o sursă de apă, iar soluția puțurilor nu este fiabilă. „Dacă la noi exista un canal cu apă, ceva, nici nu mă mai interesa, era o investiţie sigură, mă puteam duce la bancă cu toată încrederea și spuneam că de aici încolo, zece ani, nu mai investesc în altceva şi mă canalizez spre irigaţii. Dar, din păcate, nu există sursă de apă. Varianta asta, a puţurilor forate, este o întreagă nebunie, pentru că ştim cu toţii ce înseamnă să te autorizezi. Mai nou, nu ai voie să iei apă din pânza freatică, deci doar până la a doua pânză, de unde nu ai debit. Se creează un joc în care cheltuiala e mare, resurse risipite şi rezultat dezamăgitor”, a completat Cosmin Iancu.

„Tehnologiile moderne sperăm să ne ducă spre obținerea acelei brume de profit de care avem cu toţii nevoie.”

Bani în plus, dar nu în buzunarul muncitorilor

Într-un an în care multe ferme au fost scoase la vânzare, iar sectorul agricol sângerează la propriu, Ordonanța „Trenuleț” a făcut ceea ce agricultorii preconizau. „Suntem în anul în care tot auzim de această nebunie cu băncile care execută, preluări de ferme etc., deci este o situaţie în care eşti în groapă, încerci să te ridici şi mai vine cineva şi-ţi mai dă un picior în cap şi spune: ridică-te! Cam asta se întâmplă. Mai ales în agricultură, unde veniturile sunt destul de modeste, în care oamenii oricum o duc destul de greu. Noi am încercat an de an să fim aproape de oamenii noştri, să facem treabă alături de ei, ei cu noi şi noi cu dânşii, şi, când am putut, am majorat veniturile. Spre exemplu, la un mecanizator, pentru a-i menţine acelaşi nivel al salariului, trebuie să-i măresc brutul cu 1.000 de lei. O mie de lei ori câţi suntem mă costă într-un an 150.000 de lei, bani de care omul nu beneficiază deloc”, a explicat Cosmin Iancu, mulțumit că se află în situația fericită în care își permite astfel de majorări.

Progresul tehnologic vine în ajutorul fermierilor și este unul dintre pariurile cu care speră că vor fi câștigători. „Dacă dăm timpul înapoi, o să vedem că în anii 2000 lucram o suprafaţă cu zece tractoare româneşti. Când începea campania de arat, se ara două luni. Acum, în 4-5 zile, lucrăm aceeaşi suprafaţă cu trei tractoare, cu forţă de muncă mult mai redusă, o lucrare de mult mai bună calitate şi cu costuri mult mai mici. Deci, iată, progresul a existat şi cu siguranţă progresul nu se opreşte aici şi va avansa. Un apetit şi o deschidere din partea noastră, a fermierilor, către tehnologiile moderne, cu resurse mai puţine și cu costuri mai reduse, sperăm să ne ducă spre obținerea acelei brume de profit de care avem cu toţii nevoie”, ne-a zis în încheiere Cosmin Iancu.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinire a criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023–2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024.

Principalele modificări ale Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 106/2024 vizează:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată în anul 2025: 3 martie – 13 iunie 2025, inclusiv.

• Clarificarea situațiilor în care terenurile scoase din circuitul agricol pot fi eligibile la plată. Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă, cu excepţia următoarelor situații: a) terenurile scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului şi pe care se desfăşoară activitate agricolă. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că terenul rămâne la dispoziţia acestuia pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare expropriatorului în cursul verificărilor efectuate; b) terenurile scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 18/1991 fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe care nu au fost demarate lucrările de construcție potrivit prevederilor art. 76 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinţei nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările și completările ulterioare sau pentru care nu a fost înocmit procesul-verbal de predare a amplasamentului către executantul lucrărilor și pe care se desfăşoară activitate agricolă și sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului calendaristic. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că desfășoară activitate agricolă și terenul rămâne la dispoziţia acestuia pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare în cursul verificărilor efectuate, după caz, fermierului sau autorităților abilitate în domeniul construcțiilor.

• Acordarea posibilității fermierilor de a solicita plata pentru toate terenurile utilizate în scop agricol și aflate la dispoziția lor pe întreg anul calendaristic, chiar dacă acestea au fost scoase din circuitul agricol.

• Actualizarea Anexei nr. 10 – „Lista activităților non-agricole”.

• Înlocuirea Anexei nr. 19 – „Model Caiet de pășunat” pentru eco-schema PD-27, pentru clarificarea modului de completare de către fermieri.

Fermierii pot modifica cererile de plată depuse anterior, conform noilor prevederi.

Proiectul poate fi consultat accesând link-ul: https://shorturl.at/ejjvX

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 16 ianuarie 2025, Guvernul a aprobat Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr.1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic (PS) PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de la bugetul de stat.

Actul normativ prevede:

• Introducerea unei noi ecoscheme privind menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile, denumită ecoschema PD-28;

• Corelarea ecoschemei PD-01- Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) cu modificările aduse la GAEC 8, a ecoschemelor PD-05-Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) și PD-28-Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile din PS PAC 2023-2027, respectiv translatarea obligației pentru toți solicitanții de plăți în ceea ce privește alocarea unei ponderi din terenul arabil dedicată zonelor și elementelor neproductive, spre o cerință specifică voluntară aferentă ecoschemelor PD-05 și PD-28;

• Includerea în definiția hectarului eligibil și a suprafețelor cu destinație piscicolă, utilizate temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere, precum și a suprafețelor de teren, utilizate în scop agricol, pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, potrivit condițiilor reglementate în legislația națională;

• Completarea cheltuielilor eligibile pentru intervențiile aferente sectorului apicol, respectiv includerea în cadrul intervenției IS-A-05 - raţionalizarea transhumanţei a cheltuielilor eligibile privind echipamentele de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral, inclusiv cele autopropulsate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) precizează că, actul normativ nu aduce atingere contribuției totale a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 de aprobare a Planului Strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea UE finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

CITEȘTE ȘI: Accesarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, mai eficientă

Fermierii solicită achitarea urgentă a subvențiilor aferente anului 2024

APIA primește Cereri de plată pentru subvenția la motorină aferentă trimestrului IV din 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 16 octombrie 2024, în prima zi de debut a Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 35.530.415,19 euro, reprezentând avans pentru un număr de 50.137 fermieri.

Campania de plăți în avans se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, perioadă în care APIA va face plăți  în valoare de 1,2 miliarde euro pentru un număr de peste 700.000 de fermieri eligibili.

Reamintim că, statele membre pot acorda plăți în avans pentru intervențiile din Planul strategic PAC 2023-2027 la nivelul procentelor de 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul intervențiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024. Plăţile pentru măsurile finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2024

CITEȘTE ȘI: Avansul pentru plățile directe, din 16 octombrie. S-au stabilit cuantumurile pe hectar și pe animal

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că plata avansului pentru plățile directe va începe din 16 octombrie 2024. În acest sens, MADR a publicat în transparență decizională pe site-ul instituției proiectul de Ordin pentru aprobarea în anul 2024 a realocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe finanțate din FEGA, din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

„Prin demararea plăților de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la data stabilită, MADR își propune să asigure astfel capitalul financiar necesar pentru a permite beneficiarilor să-și elaboreze propriul plan de afaceri și program de dezvoltare pe termen scurt, în condiții de predictibilitate a nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, transmite MADR.

Nivelul avansului este prevăzut la 70% din cuantumul plății, urmând a fi acordat pentru următoarele intervenții aferente plăților directe din Planul strategic PAC 2023 – 2027:

• PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);

• PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS);

• PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

• PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil;

• PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale);

• PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști;

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne de vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine.

Cuantumul maxim planificat per hectar în cazul PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) este de 98,80 euro/ha, pentru PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști, subvenția e de 102,60 euro/ha, iar în cazul PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil nivelul este stabilit la 69,76 euro/ha, prin redistribuirea fondurilor rămase disponibile în cadrul PD-05 și PD-06.

În cazul intervențiilor PD-01, PD-02 și PD-03, valoarea cuantumului per hectar la care se raportează nivelul avansului ia în calcul raportarea alocării financiare disponibile la suprafețele solicitate pentru plată în anul 2024, rezultând un cuantum maxim de 96,39 euro/ha pentru PD-01, 52,34 euro/ha pentru PD-02 și 42,47 euro/ha pentru PD-03.

Totodată, proiectul de ordin vizează aprobarea procentului maxim al avansului și cuantumul per cap animal la care se raportează acesta, pentru sprijinul cuplat din sectorul zootehnic. Astfel, cuantumurile maxime propuse sunt de 296,12 euro/cap în cazul PD-21, 190,82 euro/cap pentru PD-22, 160 euro/cap pentru PD-23, respectiv 12,54 euro/cap în cazul PD-24.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9282-proiect-ordin-cuantum-avansuri.html.

CITEȘTE ȘI: „Creditul fermierului”, pentru plata restanțelor la furnizorii de inputuri, bănci și IFN-uri

Datoriile și executările se suspendă pe întregul lanț fermieri – distribuitori – producători/furnizori

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru Campania 2024 este alocat aproximativ un miliard de euro, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face toate eforturile pentru a demara plata avansurilor începând cu 16 octombrie, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul Campaniei 2024 se vor acorda avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală și intervențiilor de mediu și climă, ca urmare a derogării Comisiei Europene.

„Am solicitat Comisiei Europene și am primit acordul pentru ca și în această toamnă fermierii români să beneficieze de o valoare a avansului crescută. Am avut în vedere să venim în sprijinul fermierilor, pentru a-i ajuta să depășească mai ușor problemele de lichidități cu care confruntă. Începând cu luna iulie, am solicitat cu fiecare ocazie Comisiei Europene creșterea valorii avansurilor pentru fermierii din țara noastră pentru a le oferi sprijinul necesar în pregătirea noului an agricol”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!