fitosanitar - REVISTA FERMIERULUI

În contextul acțiunilor menite să contribuie la combaterea schimbărilor climatice care preocupă întreaga comunitate internațională, acum, când economia europeană se aliniază la obiectivele Green Deal, Corteva Agriscience și PepsiCo anunță o realizare importantă generată prin eforturile conjugate ale celor două companii. Este vorba de finalizarea, în doar patru luni, a secvențierii integrale a genomului plantei de ovăz, grație unei susținute colaborări între cadrele universitare, guvern și sectorul privat, cu scopul de a contribui la creșterea rezilienței sistemelor alimentare, dar și pentru a produce varietăți de ovăz mai viguroase, mai stabile, cu gust și calități nutritive îmbunătățite.

Proiectul este circumscris demersului Corteva de a-și folosi capacitatea avansată de cercetare - dezvoltare în a construi un sistem alimentar mai durabil și a îmbunătăți viețile oamenilor și planeta pentru generațiile ce vin.  

Corteva și PepsiCo pun la dispoziția publicului genomul pentru a încuraja cercetarea asupra culturii ovăzului. În plus, publicarea genomului ovăzului se dorește un stimul al inovației agronomice la nivel internațional, care ar putea spori reziliența sistemului alimentar pe mai multe paliere:

  • Sustenabilitate – Ameliorarea care vizează creșterea productivității poate produce varietăți mai puternice, cu rezistență sporită împotriva bolilor și capabile să micșoreze pierderile în cultură; creează sisteme de rădăcini mai lungi și soluri mai sănătoase, care rețin carbonul și reduc pierderile de apă; în sfârșit, fac posibilă economisirea resurselor necesare cultivării ovăzului, inclusiv a suprafețelor de teren. 
  • Nutriție – Boabele de ovăz sunt cunoscute pentru cantitatea de fibre și de nutrienți esențiali pe care le conțin. Înțelegerea întregului genom al plantei ne dă posibilitatea de a ne concentra pe calitățile dorite, fiind, în cele din urmă, în beneficiul consumatorilor, care caută profiluri nutriționale superioare la această plantă.
  • Gust – Valoarea nutritivă a ovăzului este bine documentată și, prin încurajarea consumului pe baza posibilității de a crea varietăți mai aromate, îi crește atractivitatea.

Printre cei care au contribuit esențial la proiect se numără Corteva, prin tehnologia sa avansată de secvențiere și capacitățile analitice; Universitatea Charlotte din Carolina de Nord, care a furnizat date și studii privind secvențierea; precum și Centrul de Dezvoltare a Culturilor de Câmp al Universității canadiene Saskatchewan, care a pus la dispoziție soiul de ovăz.

Dr. René Lammers, PepsiCo Chief Science Officer: „Prin colaborarea noastră cu Corteva și cu alți parteneri cheie, am putut debloca soluții la problema dificilă a secvențierii întregului genom al ovăzului în doar câteva luni, un proiect de care vor beneficia atât marca noastră Quaker Oats, cât și comunitatea mai largă de pe lanțul de valoare al acestui produs. Prin abordarea de a acorda acces gratuit la informații, sperăm să promovăm știința ameliorării ovăzului și, în final, să îmbunătățim securitatea alimentară și nutrițională, dar și traiul fermierilor din toată lumea”.  

Neal Gutterson, Chief Technology Officer la Corteva Agriscience: „Genomica agricolă superioară a companiei Corteva și capacitățile sale legate de datele științifice pe care le deține și-au unit forțele pentru a permite științei avansate să descifreze acest genom complex, într-o provocare de anvergură. Această colaborare și publicarea genomului de referință sunt dovezi ale angajamentului Corteva de a participa la eforturile pentru soluționarea provocărilor din domeniul agricol”.

Dr. Jessica Schlueter, profesor asociat la Universitatea Charlotte din Carolina de Nord: „Trăim vremuri interesante legate de genomica ovăzului, deoarece progresele tehnologice au adus comunitatea reunită în jurul acestei plante în prim-plan în ceea ce privește înțelegerea modului complex în care funcționează genomurile poliploide. Acest parteneriat public-privat cu PepsiCo va continua să fie benefic pentru operatorii de pe întregul lanț de valorificare al ovăzului”.

Dr. Aaron Beattie, profesor asociat la Centrul de Dezvoltare a Culturilor de Câmp de la Universitatea din Saskatchewan: „Suntem foarte încântați de faptul că linia noastră de ameliorare a făcut parte din acest efort. Această linie este o combinație puternică de caracteristici calitative, incluzând un randament ridicat de beta-glucan, de proteine și de morărit, rezistență la boli cum ar fi rugina și tăciunele, și un potențial ridicat de producție la o plantă de statură mică. Caracteristicile sale de bază pot fi acum studiate și înțelese și vor ajuta, în final, cultivatorii în eforturile lor de a îmbunătăți calitatea ovăzului”.  

Sursa: Corteva Agriscience

Publicat în Comunicate

Alocarea financiară pentru programul de ajutor de minimis pentru producția de usturoi a fost majorată cu 60%, în anul 2020 fiind alocate 7,5 milioane de lei, față de anul 2019, când au fost alocate 4,5 milioane de lei.

Programul „Usturoiul” este în derulare, numărul solicitanților înscriși în program la data de 15 mai 2020 fiind 1.098, aproape triplu față de totalul beneficiarilor programului din 2019, respectiv 409 beneficiari.

La aceeași dată, 15 mai 2020, suprafața cultivată este de 1.153 ha, față de 379,04 ha în programul din anul trecut.

Reamintim că, pentru a beneficia de subvenții, producătorii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg de usturoi/10 mp. Sprijinul financiar este de maximum 3.000 euro/ha.
Valorificarea producției de usturoi se va face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative se vor depune până la data de 27 noiembrie.

În vederea monitorizării calității usturoiului, cultivatorii trebuie să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, care va fi verificat de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Pentru acuratețea datelor privind suprafețele deținute și cultivate cu usturoi, se solicită beneficiarilor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.

Verificarea culturii de către reprezentanții direcțiilor agricole județene se va face înainte de recoltare, cu evaluarea producției.

Publicat în Știri

Pentru fermieri, agricultura este mai mult decât agronomie sau un mod de a-și câștiga existența, fiind mai degrabă un adevărat business, care trebuie pilotat și optimizat cu grijă, mai ales acum, când criza COVID-19 afectează tot ce înseamnă agribusiness.

„Din acest motiv, ADAMA România continuă inițiativele menite să ofere recomandări de calitate fermierilor și clienților loiali din toată țara, cu o serie de training-uri naționale concentrate pe partea de business, sub denumirea ADAMA Farming Business Academy”, arată Dimitrios Drisis, CEO ADAMA Agricultural Solutions.

ADAMA Farming Business Academy este singurul forum de informare profesională în agricultură, cu accent pe business, gratuit, pus în mod exclusiv la dispoziția fermierilor și consultanților tehnici din distribuție, conectați la soluțiile fitosanitare ADAMA.

Training-urile, care se desfășoară săptămânal, în fiecare zi de joi, de la ora 8:00 dimineața, până la recoltarea păioaselor, își propun să abordeze cele mai mari provocări ale fermierilor români, înregistrate „la cald”, precum:

  • Planificarea corectă a business-ului;
  • Pilotajul principalilor parametri financiari;
  • Controlul costurilor;
  • Pilotajul resurselor umane;
  • Identificarea riscurilor și managementul acestora.

În plus, la finalul fiecărei sesiuni, cei înscriși au ocazia de a lucra un exercițiu interactiv, pentru a-și consolida cunoștințele dobândite.

Întâlnirile se țin prin intermediul platformei Zoom și sunt private. Cei care doresc să participe pot lăsa un mesaj pe pagina evenimentului de Facebook sau completând acest formular.

„Plănuim să ținem aceste training-uri pe toata durata crizei și de ce nu, chiar și după. Pentru că doar prin astfel de inițiative putem fi mai aproape de fermierii noștri și să oferim sfaturi pentru afaceri mai prospere, culturi mai sănătoase și recolte mai bogate”, precizează Dimitrios Drisis.

Publicat în Comunicate

Aseară târziu, spre miezul nopții, a venit și a opta ordonanță militară. Sunt, însă, probleme. Conducerea Ministerului Agriculturii a uitat de solicitările organizațiilor profesionale cu privire la zonele în care s-a instituit carantina totală, precum și de faptul că certificatul de producător nu mai există de vreo cinci ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicita modificări ale ordonanțelor militare astfel încât să poată continua activitatea agricolă de sezon, în condițiile instituirii măsurilor de carantină totală în unele zone ale țării. Respectiv, nu doar persoanele care nu locuiesc în zona de carantină să poată ajunge la câmp, ci „toate persoanele implicate în activitățile agricole care sunt în situația de a se deplasa pentru a realiza lucrările agricole care nu suferă niciun tip de amânare. Să se acorde facilitatea de circulație pentru domeniul de activitate generală „AGRICULTURA” în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucrează în domeniu și faptul că ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în această perioadă. În baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate sperăm ca toți fermierii să își poată continua și/sau relua de urgență activitatea în această perioadă”. Prin urmare, agricultorii care locuiesc în Suceava sau în Țăndărei, în continuare, nu pot ajunge la ferme, pe câmp, pentru lucrările agricole.

O altă problemă este a producătorilor agricoli care vor să ajungă în piețele agroalimentare. Aceștia dețin un atestat de producător și nu un certificat de producător, acesta din urmă fiind înlocuit cu atestatul prin anul 2015. În art. 3 al OM 8/9 aprilie 2020 se precizează: „(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. (2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.” Totodată, pentru măsurile prevăzute la art. 3 sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală. Așadar, polițistul care îl va controla pe producătorul agricol știe că acesta trebuie să-i arate o hârtie pe care să scrie certificat și nu atestat și poate considera că respectivul este în ilegalitate...

Cei din Ministerul Agriculturii nu știu că nu mai există certificatul de producător?

Cam multe bâlbe în această perioadă de criză, în care agricultura e sufocată de probleme și de lipsuri legislative, financiare etc.

Prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în domeniul agriculturii

Art.1
(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

Art.3
(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Art.7
(1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

Art.8
(1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Art.17 - În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Precizări:
Conform art 21, alin (1), litera d) din prezenta ordonanță militară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este abilitat să asigure aplicarea și respectarea prevederilor numai pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8.

Pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3, conform art 21, alin (1), litera a) din prezenta ordonanță militară, sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederile Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală.

Publicat în Știri

Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2020 a fost adoptată în ședința de guvern din 26 martie 2020.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187.500 mii lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei de 39.477 mii euro și se asigură din bugetul pe anul 2020.

Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.

Cererea de înscriere în program și documentele aferente pot fi depuse / transmise la DAJ fie prin fax sau poștă, fie în format electronic, prin e-mail, până la data de 15 mai a.c.

Potențialii beneficiari sunt:

  • Producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător;
  • Producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008;
  • Producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul .............., Direcția pentru Agricultură a Județului ........./ Municipiului București”;
  • Să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;
  • Să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii;
  • Să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Verificările se efectuează la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției. Valorificarea recoltei se face până la data de 15 iunie, inclusiv.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atestă comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 30 iunie 2020, inclusiv.

Publicat în Horticultura

Ameliorările făcute la soiurile de cânepă  de către cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin au atras atenția marilor producători la nivel mondial. De altfel, cel mai important laborator de cercetare în domeniul cânepii, la nivel național, este cel din județul Timiș, de la Lovrin, acolo unde se află și cea mai importantă rezervă genetică din țară.

„Pentru americani este rentabil să ia doar produsul finit de la noi. Sunt dispuși să constituie împreună cu fermierii români o asociație a cultivatorilor de cânepă, care urmează să producă plantele și mai apoi să găsească o locație în care să facă și o mică unitate de procesare.”

Universitatea statului american Oregon este interesată de o colaborare cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din județul Timiș pentru dezvoltarea și ameliorarea de soiuri de cânepă cu un conținut ridicat de CBD, utilizat în scopuri medicinale. „Din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții statului Oregon, am înțeles că cifra de afaceri pe cânepă medicinală este de zece miliarde de dolari pe an, doar în statul Oregon, ceea ce este o sumă importantă, cred eu, care garantează, dacă vreți, seriozitatea americanilor în colaborarea cu noi. Cererea și suprafața cultivată cu cânepă medicinală este într-o continuă creștere în statul Oregon. Ei s-au îndreptat către noi deoarece zona noastră e una foarte bună pentru a cultiva cânepa. Americanii sunt interesați și de material genetic, dar și de produsul finit. Pentru ei nu este rentabil să producă la noi cânepa și să o transporte pentru procesare în altă parte, așa că își doresc să ia doar produsul finit. În acest sens, sunt dispuși să constituie împreună cu fermierii români o asociație a cultivatorilor de cânepă, care urmează să producă plantele și mai apoi să găsească o locație în care să facă și o mică unitate de procesare, în care să extragă conținutul de CBD și să-l trimită în zona de farmacie”, precizează conf. univ. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

CBD este abrevierea folosită în lumea medicală pentru canabidiol. Acesta are multiple aplicații curative pentru diverse afecțiuni și este considerat de mulți cercetători ca fiind canabidiolul cel mai important descoperit vreodată.

„Chinezii sunt interesați ca, în final, fermierii români să producă cânepă, iar ei să o prelucreze.”

Cerere în continuă creștere

La fel de interesante sunt și soiurile pentru fibră omologate la Lovrin, pe care le caută investitori din China. „Am omologat un nou soi de cânepă, «Teodora», care are o calitate a fibrei mai bună decât ceea ce a existat până acum. Este un soi pe care sperăm să-l dezvoltăm în continuare. Deja suntem în discuții cu potențiali investitori-cumpărători de sămânță din China care sunt interesați de soiurile noastre de cânepă. Chinezii sunt interesați ca, în final, fermierii români să producă cânepă, iar ei să o prelucreze, ceea ce pentru noi, ca stațiune de cercetare, înseamnă că avem unde să vindem sămânță”, a arătat Marinel Horablaga.

În ultimii ani, cererea pentru sămânța de cânepă a fost în continuă creștere, chiar peste posibilitățile SCDA Lovrin, asta din cauza faptului că mai ales cânepa pentru fibră are o talie foarte mare, între 4 metri și 6 metri înălțime, ceea ce este însă o problemă: nu există un utilaj adecvat pentru recoltat. Problema s-ar putea rezolva anul acesta, prin adaptarea unei combine de recoltat astfel încât să se poată produce sămânță în cantități îndestulătoare.

În momentul de față, piața românească a cânepii, deși încă firavă, cere mai multă sămânță de cânepă decât fibră. Trei sunt direcțiile de cercetare în domeniul cânepii pe care cercetătorii de la Lovrin doresc să le dezvolte: creșterea conținutului de fibră și calitatea acesteia, scăderea taliei și creșterea productivității de sămânță și creșterea conținutului de CBD.

Investiția în aparatură de ultimă generație destinată cercetării agricole la Lovrin s-a ridicat numai în ultimul an la peste 1.100.000 de euro. Obiectivul conducerii SCDA Lovrin este ca în acest an să se finalizeze modernizarea tuturor laboratoarelor și să se acrediteze, astfel încât, în cel mai scurt timp să se treacă de la statutul de stațiune la cel de institut.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare
Miercuri, 15 Ianuarie 2020 14:10

Derogările, colacul de salvare al fermierilor

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să-i ajute pe fermieri să-și protejeze culturile de atacul bolilor și al dăunătorilor. Schimbările climatice au determinat, în ultimii ani, un atac al dăunătorilor și al bolilor destul de agresiv, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile.

Fermierii rămân, încet și sigur, fără soluții. Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. „În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate, acestea având o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată”, susțin reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

În Uniunea Europeană, pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor, statele membre au la dispoziție instrumente legale reprezentate de autorizațiile temporare sau derogările. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările UE depun notificări către Comisia Europeană pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate. „Numărul de autorizații temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări care solicită derogări pentru unul sau două produse fitosanitare și există țări care depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe dintre aceste autorizații se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piață alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură”, precizează Gabriela Dumitru, coordonator relații publice și comunicare în cadrul AIPROM.

În 10 ani, 37 de autorizații temporare pentru România

În intervalul 2008-2018, statele membre UE au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei zece ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp.

În același timp, România a acordat, în cei zece ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate un număr de 395 de autorizații temporare la nivelul UE, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se un număr de 193 de derogări.

Majoritatea autorizațiilor temporare se dau pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor. „Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Regulamentul 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață”, arată AIPROM.

Doar două substanțe active noi autorizate

Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. „Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

În intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate doar două noi substanțe chimice active. În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dăunătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse, explică Gabriela Dumitru, care punctează că această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce este nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. „Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent”, spun jucătorii din industria de protecția plantelor.

Un studiu realizat de Comisia Europeană a arătat faptul că, în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor. În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de trei până la patru ori mai multe tratamente cu insecticide, ceea ce a dus la o creștere a costurilor. În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

De asemenea, interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversității și mediului înconjurător, prin creșterea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai prietenoasă cu mediul, cantitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafață fiind de aproximativ 50 de ori mai mică, în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global consumul de apă va ajunge la 1,3 miliarde de metri cubi, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, consumul va atinge 1,4 milioane de metri cubi. „Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români”, concluzionează reprezentanții AIPROM.

Publicat în România Agricolă

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ al semințoaselor și sâmburoaselor.

Concret pentru combaterea larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile semințoase (măr, păr, gutui, mosmon, etc) se recomandă utilizarea următoarelor produse pentru protecția plantelor: Juvinal 10 EC = 0,1 % (15 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (22,5 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (22,5 1/ha). Dozele la hectar sunt calculate la un volum de 1.500 litri apă.

În vederea combaterii larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic, etc) se recomandă utilizarea anumitor pesticide, după cum urmează: Juvinal 10 EC = 0,1 % (10 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (15 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (15 1/ha).

Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă efectuarea tratamentelor curative, dar și preventive, atât pentru reducerea surselor de infecție, cât și pentru diminuarea potențialelor pierderi de recoltă (calitative și cantitative).

Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza numai produse de protecţie a plantelor omologate în România, pentru cultură, agentul de dăunare și doza pentru care au fost omologate.

Potrivit acelorași recomandări ale specialiștilor ANF, intervențiile se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă culturală prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor. Mai mult, tratamentele fitosanitare se vor aplica în zilele însorite la temperaturi de peste 4 – 5 grade Celsius, fără vânt, chiciură sau polei.

Toate produsele omologate se găsesc în baza de date PEST-EXPERT, care poate fi accesată la adresa: www.madr.ro, secțiunea „Fitosanitar”.

Publicat în Horticultura

Un nou scandal, similar cu cel al cornului secarei, generat încă o dată de „bătălia” dintre autoritățile statului (GASC, pe de-o parte, și Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă, de cealaltă parte) se prefigurează la orizont, de această dată vedetele fiind semințele de mac pe care inspectorii egipteni de carantină (angajații statului) susțin că le-ar fi descoperit într-un transport de 63.000 de tone de grâu provenit de la producători din România.

Informația este proaspătă și a fost publicată luni, 21 august 2017, de agenția de presă Reuters, fără că presa internațională să cunoască numele furnizorului de grâu de la noi din țară.

Cu ajutorul informațiilor furnizate de jurnaliștii portalului Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com), am reușit să aflăm și traderul român care a exportat marfa, și anume Cerealcom Dolj.

L-am contactat imediat pe unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din România, Mihai Anghel, care în exclusivitate ne-a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirmă.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Totodată, Anghel a precizat că problema cu care și el este la curent ar fi, într-adevăr, prezența semințelor de mac în încărcătura expediată către Egipt.

Nu a fost respins niciun vapor cu grâu. Controlul mărfii nu înseamnă că transportul este respins. E de la noi vaporul acela, dar nu este respins. Așa este vorba (n.r. - de prezența semințelor de mac). Ceea ce știm noi este că încărcătura a fost verificată de către inspectorii egipteni în port la Constanța și a fost în perfectă regulă, altfel ne refuzau marfa. Cei care au făcut controlul în portul românesc sunt inspectori aleși, nominalizați de către GASC, care este autoritatea de stat pentru import. Marfa corespunde din toate punctele de vedere specificațiilor contractuale și ale tuturor normelor internaționale. (...) E același lucru ca și în cazul cornului secarei. Deocamdată, nu ne-au transmis nimic oficial, nu ne-au reclamat nimic. Întotdeauna (n.r. - egiptenii) își fac formalități, își fac proceduri, se asigură că marfa este în regulă”, a declarat, în exclusivitate pentru Revista Fermierului, Mihai Anghel.

O nouă „furtună într-un pahar cu apă”?

Informația zilei este că autoritățile statului egiptean iau în calcul dacă să respingă sau nu un transport de 63.000 de tone de grâu românesc, revigorând temeri mai vechi printr-o posibilă nouă înăsprire a condițiilor de import, una care a blocat la un moment dat comerțul cu cereale al țării în anul anterior, unul de miliarde de dolari, de altfel.

Concret, problema achiziției făcute de GASC și descoperită de (alți) inspectorii egipteni de specialitate ar fi legată de un posibil conținut de semințe de mac descoperit la sosirea cargoului în portul Safaga de la Marea Roșie, potrivit unui document de carantină agricolă intrat în posesia Reuters.

Dacă s-ar dovedi că transportul ar putea fi re-exportat din această cauză, acesta ar fi primul pe care autoritățile egiptene îl resping direct din port, de la finele anului 2015, atunci când un cargou plin cu grâu franțuzesc vândut de Bunge BG.N era returnat la origine pentru conținutul de cornul secarei.

Acel eveniment a declanșat o situație neplăcută care a durat aproape un an, una în care autoritatea de carantină agricolă a Egiptului a generat un blocaj al transporturilor pe fondul prezenței cornului secarei în transporturile cu grâu și care s-a soldat chiar și cu schimbarea din funcție a șefului entității de control.

Casele de trading menționau în acea perioadă că cerințele erau imposibil de garantat și au boicotat licitațiile de stat. Erau blocate astfel achizițiile de cereale ale Egiptului de pe piețele globale.

Autoritatea de carantină (n.r. - Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă) a respins deocamdată transportul românesc cu grâu, anunță Reuters, însă o decizie finală va fi luată de biroul procurorului, acolo unde cazul a fost transferat pe fondul existenței semințelor de mac în marfa tranzitată, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean al Agriculturii, Hamid Abdel Dayim, citat de agenția de presă internațională.

O sursă din zona de trading avizată a precizat pentru entitatea de presă, sub rezerva anonimatului, că o decizie finală se va lua marți, 22 august 2017.

„Anumite tipuri de semințe de mac nu pot fi cernute, de aceea marfa va trebui să fie respinsă”, a precizat vocea autorizată. Anumiți contaminanți pot fi însă cernuți din cereale.

„Situația dată va genera o problemă mare pentru GASC în licitațiile următoare, în special dacă autoritatea va fi respinsă în totalitate ca partener”, a precizat un alt trader cu sediul la Cairo, care a sugerat că potențialii furnizori ar putea redeveni ezitanți în a face noi oferte.

Egiptul – cel mai mare importator de grâu – a precizat că se așteaptă ca reprezentantul său autorizat de achiziții din piață (GASC) să cumpere circa șapte milioane de tone de grâu anul acesta, peste cele patru-cinci milioane de tone deja importate anual de către achizitori din mediul privat.

„Lupta” inspecțiilor se dă între stat și mediul privat

Egiptul a scos din uz politica sa de zero toleranță la cornul secarei pe parcursul anului trecut și a aliniat-o la standardele internaționale, astfel încât să-i recâștige pe furnizori la licitațiile sale statale. De asemenea, statul egiptean a decis să nu mai trimită inspectori de carantină la bordul navelor pentru a inspecta cerealele și au început să contracteze serviciile companiilor private.

Însă noul sistem a fost reclamat în instanță (cu succes) de către un grup de inspectori de carantină (angajați ai statului), care au afirmat că s-a permis intrarea în țară a unor contaminanți periculoși pentru sănătatea animală. De atunci, noua abordare se află în impas.

„Oamenii trimiși în delegație peste graniță verifică nivelul de umiditate și proteină, însă nu sunt specializați să inspecteze grâul pentru grâul secarei etc.”, a menționat un inspector de carantină pentru Reuters, sub protecția anonimatului.

Guvernul nu a implementat încă decizia Justiției și a făcut apel.

Traderii deținători de case de comercializare a mărfurilor au spus că transporturile lor cu destinația Egipt au întâmpinat tratamente mai dure din partea inspectorilor de carantină, în ultimele luni.

„Autoritatea de carantină se străduiește să demonstreze că firmele specializate pe inspecții pot face greșeli”, a precizat pentru Reuters alt trader cu sediul la Cairo. „Un caz precum acesta ar putea obliga guvernul egiptean să revizuiască ideea de a utiliza firme private de inspecție în porturi”.

La începutul lunii septembrie 2016, aceeași Cerealcom Dolj solicita Egiptului returnarea unei sume de aproximativ 500.000 de dolari, în realitate garanţia pentru o livrare de grâu pe care comerciantul nu a mai putut-o realiza din cauza unei dispute cu privire la conţinutul de cornul secarei.

În cazul exportatorului român, grâul refuzat avea un conţinut de cornul secarei de 100 de ori mai mic decât standardul internaţional.

La vremea aceea, șeful Cerealcom aștepta un răspuns de la GASC, urmând să decidă care vor fi viitoarele măsuri în funcţie de răspunsul autorităţilor egiptene.

„Nu vom mai participa la licitaţii până când nu vor renunţa la această cerinţă neobişnuită privind un conţinut zero de cornul secarei”, afirma Mihai Andrei Anghel, responsabil pentru relaţiile internaţionale la Cerealcom Dolj, adăugând că Cerealcom nu este sigură că va mai livra grâu Egiptului dacă autorităţile de la Cairo schimbă frecvent regulile.

Publicat în Știri

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista