fermieri - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 20 Ianuarie 2022 14:12

ADAMA răstoarnă miturile agricole

Dacă până în 2020 ideea că „ceva poate opri activitatea pe tot globul” era un mit, după 2020 știm că nu mai este. Cu expertiza tehnică și un portofoliu extins de produse adaptate nevoilor agricultorilor, ADAMA este pregătită să facă față tuturor situațiilor neprevăzute pe care anul 2022 le poate aduce și să asigure bunul mers al activității într-o industrie deja plină de provocări. ADAMA este o companie care ascultă și înțelege nevoile fermierilor. „Listen > Learn > Deliver” nu este doar un slogan, ci o misiune zilnică, asumată de fiecare angajat indiferent de departamentul în care lucrează.

„În 2021 am învățat că există viață și după pandemie. În ciuda tuturor restricțiilor care au afectat lanțul de producție și aprovizionare, ADAMA a reușit mereu să ofere soluții și produse la timp către partenerii săi. Pandemia ne-a inspirat și astfel am început să luăm toate miturile agricole și ne-am propus să le răsturnăm. Să demonstrăm că ADAMA răstoarnă mituri alături de fermierii români”, a declarat Gabriela Vila, director general ADAMA România & Republica Moldova.

Fermierii nu doresc doar produse performante, ci și pachetul complet de servicii. Asta înseamnă că vor să știe unde aplică, când aplică sau cât aplică dintr-un anumit produs. Iar pentru aceasta ADAMA face în fiecare an testări ale produselor în diferite condiții, în doze și mixuri diferite, toate pentru a răspunde cât mai bine necesităților fermierilor. Echipa de reprezentanți tehnici ADAMA este pregătită și în contact permanent cu ei pentru a extrage maximul din culturile lor. „Scopul nostru este ca fermierul să poată folosi produsele noastre în cel mai eficient mod, să-l ajutăm să aibă producții mai bune, să-și reducă costurile sau, uneori, doar - să fim lângă el pentru a-i răspunde la întrebări”, precizează Adrian Cosor, director de marketing ADAMA România & Republica Moldova.

Obiectivul ADAMA este unul de creștere sustenabilă, împreună cu partenerii săi. „Rămânem dedicați misiunii noastre, aceea de a avea o contribuție semnificativă în pregătirea noilor generații din agricultură, cu focus în zona de digitalizare, organizând pe mai departe seminarii și întâlniri în câmp, încurajând fermierii să se apropie și mai mult de noile tehnologii moderne”, a adăugat Adrian Cosor.

Fermierii știu că ADAMA răstoarnă miturile agricole, primul dintre ele fiind cel mai celebru în agri-business: „Agricultura pare, câteodată, a fi un joc la loterie, în afara controlului fermierului”. Iar răsturnarea mitului vine chiar din calitatea produselor și din experiența folosirii lor de către fermierii din România: „Fermierii știu că produsele ADAMA le securizează producția și le cresc profitabilitatea culturilor”.

„ADAMA răstoarnă miturile agricole” este un concept umbrelă flexibil și creativ care va fi vizibil pe toate canalele de comunicare și care își propune să prezinte tandemul problemă-soluție într-un mod atipic, simplu, și totuși total nou pentru agri-business; este menit să atragă atenția fermierilor, a distribuitorilor și a partenerilor și nu în ultimul rând să îi convingă.

Primele mituri agricole au fost deja răsturnate și publicate în Noul Catalog de produse ADAMA 2022 (https://www.adama.com/romania/ro/news/catalog-produse-2022)

foto intro

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept creat si dezvoltat de RAINBOWIDEA–global marketing solutions integrator (www.rainbowidea.ro)
Echipele implicate în crearea și declinarea conceptului:
Echipa ADAMA România & Republica Moldova: Adrian Cosor – Marketing Manager, Mircea Bustea – Marketing Specialist, Suzana Popescu – Communication Specialist, Bogdan Mihail Moise – Product Manager
Echipa Rainbowidea: Magda Pâslaru – General Manager, Vlad Pâslaru – Creative & Strategy Director, Cristian Ciureanu – DTP

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță organizarea în București, la hotelul Crowne Plaza, în zilele de 15 și 16 februarie 2022, a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”. Evenimentului anual APPR se va desfășura atât fizic, cât și online, pe canalele de comunicare ale asociației.

Congresul „De la fermieri pentru fermieri” dă startul seriei de evenimente dedicate fermierilor în anul 2022.

Ca de fiecare dată, și la această a șaptea ediție a evenimentului APPR agenda cuprinde teme de interes pentru agricultori, dintre care amintim: Planul Național Strategic (PNS), politicile agricole, Conferința internațională a producerii de sămânță „EMBRYO”. Nu va lipsi momentul cel mai așteptat de fermieri, decernarea trofeelor „Porumbul de Aur 2021”.

appr interior

Asociația Producătorilor de Porumb ne reamintește tuturor că viitorul producției de hrană depinde de asimiliarea tehnologiilor moderne și sigure.

Foto: APPR

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Dr. ing. Otilia Cotuna, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin - CS III, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, anunță apariția, în această iarnă, a celei de-a doua ediții a cărții „Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri”, revizuită și adăugită.

În această ediție agricultorii vor găsi informații utile despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale (unde autoarea a mai adăugat patogeni și dăunători), rapiță, soia și floarea-soarelui, culturile din urmă nefiind prezente în prima ediție. Totodată, în carte mai sunt prezentate metode de combatere și pesticide actualizate. „Scopul meu este ca de la o ediție la alta cartea să crească în valoare și să vină în sprijinul fermierilor în mod real”, precizează dr. ing. Otilia Cotuna.

„Ghidul practic de protecția plantelor pentru fermieri” poate fi comandat de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, locul în care-și desfășoară activitatea de cercetare autoarea, dr. ing. Otilia Cotuna.

eu si otilia

Despre cartea „Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri” am vorbit cu dr. ing. Otilia Cotuna în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru postul AGRO TV (în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 18:00), reportaj pe care-l puteți urmări pe canalul de YouTube România Agricolă TV (https://www.youtube.com/c/RomaniaAgricolaTV): https://www.youtube.com/watch?v=CphKTVU6oo0&t=386s

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Tracțiunea, aderența, rezistența și siguranța sunt doar câteva dintre numeroasele provocări care apar atunci când conduceți pe teren noroios și umed. BKT a dezvoltat o gamă de anvelope care „mușcă” din noroi. Filosofia BKT este întotdeauna aceeași, există o anvelopă perfectă pentru orice situație. Și pentru noroi.

Nu doar tractoarele sunt cele care fac munca „murdară”, ci există multe utilaje diferite care trebuie să dea tot ce au mai bun chiar și pe cele mai dificile terenuri, cum ar fi noroiul. Anvelopele BKT sunt concepute pentru a satisface toate nevoile exploatațiilor agricole și sunt create pe baza feedbackului direct de la fermieri, pentru a-i ajuta să depășească provocările de zi cu zi.

De aceea anvelopele care se confruntă cu noroiul au fost concepute special pentru aceasta. Designul acestora vizează, de fapt, depășirea diferitelor provocări legate de tracțiunea pe terenuri instabile, unde aderența nu este uniformă, iar anvelopa trebuie să se auto-curețe rapid. De asemenea, trebuie să fie rezistentă la rupere și oferă siguranță și control maxim în timpul condusului.

Designul benzilor de rulare ale acestor anvelope este mai agresiv, pentru o aderență mai mare și pentru a trece prin noroi, datorită blocurilor mai înalte și mai bine distanțate. Acestea permit anvelopei să intre adânc în sol, facilitând aderența, în timp ce spațierea mai largă ajută la auto-curățare, o caracteristică extrem de importantă atunci când lucrați pe suprafețe și terenuri noroioase.

Există diverse utilaje agricole - de la tractoare la sisteme de aspersoare și încărcătoare telescopice - care trebuie să lucreze pe sol alunecos și pentru care BKT a dezvoltat game specifice.

BKT AGRIMAX ELOS

Anvelopele AGRIMAX ELOS sunt concepute pentru tractoare care operează pe terenuri umede și mlăștinoase. Această anvelopă a fost proiectată pentru a asigura o tracțiune excelentă chiar și în cele mai complexe condiții de lucru, cum ar fi câmpurile de orez, precum și o excelentă capacitate de auto-curățare datorită benzii de rulare foarte adânci. Părțile laterale ale acestei anvelope sunt, de asemenea, echipate cu protecții pentru pereții laterali pentru siguranță și protecție maxime împotriva impactului sau deteriorărilor. Sunt disponibile opt dimensiuni diferite.

BKT AGRIMAX RI 818

Totodată, sistemele de aspersoare pivotante funcționează adesea în noroi și pentru acestea BKT a dezvoltat AGRIMAX RI 818. Pe lângă faptul că lucrează la presiuni scăzute pentru a reduce compactarea solului și pentru a conserva culturile, această anvelopă asigură o tracțiune excelentă, care este esențială atunci când se lucrează pe câmpuri în condiții de umiditate, cum se întâmplă de obicei în situațiile în care este utilizată. Modelul benzii de rulare oferă, de asemenea, capacități excepționale de auto-curățare și o mai mare stabilitate în cazul utilizării în pantă, datorită designului direcțional. Este disponibilă în două dimensiuni: 280/85 R 24 și 320/85 R 38. Aceasta din urmă are un bloc mai adânc, în comparație cu anvelopele tradiționale cu irigare diagonală, pentru o mai bună aderență.

BKT TR 117

Aceleași caracteristici sunt valabile și pentru TR 117, o anvelopă cu cută înclinată specifică aplicațiilor de irigații cu pivot central, disponibilă în patru dimensiuni: 11,2 – 24, 13,6 – 24, 14,9 – 24 și 11,2 – 38. TR 177 are, de asemenea, un model special al benzii de rulare care mărește aderența și permite o auto-curățare excelentă.

Celelalte două utilaje care operează adesea pe teren umed sunt încărcătoarele telescopice multifuncționale și excavatoarele de tip păianjen, care sunt utilizate pentru curățarea și întreținerea șanțurilor agricole care sunt predispuse să cedeze.

BKT CON STAR

Pentru aceste două utilizări, BKT propune CON STAR, care garantează performanțe deosebite în orice condiții, datorită aderenței ferme oferite de canelurile largi care măresc suprafața de contact cu solul de dedesubt. Compusul rezistent la tăiere și așchiere garantează rezistența și durabilitatea, în timp ce designul în diagonală împiedică derapajul lateral, chiar și în condiții de încărcare maximă, acesta fiind un element fundamental pentru aceste utilizări. CON STAR are un indice de sarcină de 168 pentru dimensiunea 440/80 - 24, ceea ce înseamnă că poate face față la sarcini de până la 5.600 kg fără pierderea stabilității. Această anvelopă este disponibilă în 11 dimensiuni diferite.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Timp de două zile, 13 și 14 ianuarie 2022, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc dezbateri privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, coordonate de ministrul Adrian Chesnoiu. Au participat, în sistem videoconferință, aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu.

Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție. Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători, transmite MADR.

„Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor, 2027-2034, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat Adrian Chesnoiu.

Discuțiile care au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.

„Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor fi prioritizate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favoribili și restul bolilor pot apărea mai devreme. Având o plantă curată chiar din T1, putem optimiza schema tehnologică fară a face rabat de la producție, deorece planta va fi curată înca din primavară și va fi mai rezistentă în fața următoarelor valuri de infecție.

Verben™ este cel mai nou și mai puternic fungicid special creat și lansat de Corteva Agriscience în 2022 pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară. Prin utilizarea lui Verben™ în primul tratament T1, beneficiem de puterea curativă și preventivă a celor două substanțe active conținute.

 

O singură lovitură tuturor bolilor importante

 

Fungicidul Verben™ este compus din două dintre cele mai bune substanțe active întâlnite la ora actuală (proquinazid și protioconazol). Aceste două substanțe active au un efect sinergic, fiind puse în valoare și cu ajutorul formulării speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar și la temperaturi scăzute, aderență, distribuție uniformă a substanțelor active și rezistență la spălare la o oră de la aplicare. Prin folosirea lui Verben™ în T1 nu mai este nevoie să adăugăm în pompă un alt fungicid, eliminând astfel riscul de fitotoxicitate, poluare și incompatibilitate. În testele efectuate de Corteva, Verben™ a dovedit că poate fi amestecat fără a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de creștere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

 

Cel mai bun în controlul făinării

 

Verben™ combate bolile specifice, inclusiv făinarea, chiar și la temperaturi reduse. Testele efectuate de către Corteva au evidențiat faptul că, pe lângă absorbția rapidă în plantă chiar și la temperaturi sub 10°C, Verben™ combate făinarea și septorioza foarte bine și rămâne activ datorită sinergiei celor două substanțe, chiar și la câteva săptamâni după aplicare.

Datorită mobilității sale în plantă chiar și la temperaturi scăzute, Verben™ acționează înainte ca simptomele să fie vizibile asupra hifelor miceliene care sunt deja prezente în planta de cultură. Verben™ protejează cerealele păioase prin modul său de acțiune, atât curativ cât și preventiv.  Prin formularea și sinergia celor două substanțe active, Verben™ deține controlul bolilor la toate culturile de cereale păioase și în special al făinării.

 

Verben™, o soluție antirezistență

 

Datorită celor două substanțe active, Verben™ este considerat o soluție viabilă într-un viitor în care clasa azolilor va fi dominantă și riscul de rezistență va fi unul foarte ridicat. Prin utilizarea lui Verben™, acest risc este minimizat deoarece ambele substanțe active din Verben™ fac parte din două clase chimice diferite, ce au moduri de acțiune diferite, care vor impiedica crearea rezistenței bolilor.

 

Dozarea si utilizarea

 

La grâu și triticale, se poate aplica de la stadiul de înfrățire până la înflorit (50% spice înflorite) BBCH 25-65, în doză de 0,6-1l/ha, doza medie recomandată fiind de 0,75l/ha.

La secară și orz, Verben™ se poate aplica din stadiul de înfrățire până în faza de burduf, BBCH 25-49, în doză de 0,6-1l/ha, doza medie recomandată fiind de 0,75l/ha.

Spectrul de combatere al fungicidului Verben™ este foarte mare cuprinzând boli precum: Erysiphe graminis - FăinareaSeptoria tritici – Septorioza, Septoria nodorum - Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides – Pătarea în ochi, Puccinia striiformi s Rugina galbenă, Puccinia recondita - Rugina brună, Pyrenophora teres - Sfâșierea frunzelor, Ramularia collo-cygni - Ramularia, Rhynchosporium secalis - Arsura frunzelor.

Prin utilizarea lui Verben™ încă de la primul tratament din primăvară, planta este protejată de bolile specifice cerealelor, fortifiată și pusă în valoare, pentru a oferi producțiile cele mai mari și calitative.

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Insecticide & Fungicide Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data 31 ianuarie 2022 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2021.

Cererile se depun la sediile Centrelor APIA unde a fost depusă cererea inițială anuală, sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei va fi însoţită de următoarele documente:

a) Memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ);

b) Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) Facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) Copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

e) Documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) Dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) Memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) Facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) Documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) Copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f) Documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA;

g) Dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Documentele transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însoțite de semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a prezentat, într-o conferință de presă susținută marți – 11 ianuarie 2022, modificările care au fost aduse  proiectelor de acte normative aflate în consultare publică în ultimele zece zile, pentru programele de susținere a producției de legume în spații protejate și a usturoiului, în anul 2022.

În ceea ce privește susținerea producției de legume în spații protejate, noua formă a actului normativ care va merge spre avizare și apoi spre aprobare în ședință de Guvern, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa sprijinul maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate astfel: pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie, iar pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

Referitor la producțiile minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

În privința susținerii altor legume, cultivatorii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru: Castraveți - 4.000 kg; Ardei gras/lung - 2.000 kg; Fasole păstăi - 1.500 kg; Spanac - 1.000 kg; Salată - 15.000 plante; Ceapă verde -100.000 bulbi.

Bugetul total al programului de susținere a producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

Referitor la programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

„Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile”, a transmis ministrul Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Reducerea cantității de azot pentru legume îi nemulțumește pe producători, având în vedere că aceste culturi sunt recunoscute printr-un consum ridicat de substanțe chimice. Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare către miniștrii Agriculturii și Mediului, cu propuneri de modificare a actului normativ supus dezbaterii publice în data de 30 decembrie 2021. Este vorba de proiectul care modifică Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

„Organizația noastră susține la nivelul celor două ministere propunerea de a reanaliza obligațiile fermierilor prevăzute la art. I, pct 2 , în anexă, la Domeniul: Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor – secțiunea Apă, SMR 1 și GAEC 1, unde sunt propuse la punctul c), secțiunea (i) următoarele tipuri de culturi: porumb și sfeclă de zahăr, grâu și rapiță, alte culturi. În forma actuală a documentului supus dezbaterii publice lipsește o indicație clară privind culturile de legume, categorie recunoscută printr-un consum ridicat de substanțe chimice, care se propune să fie încadrată la rubrica „Alte culturi”. În acest sens, în document se menționează cantitatea maximă admisă de azot (N) substanță activă/ha/an care va fi de 100 de kg, cantitate mai mică decât cele 150 kg prevăzute la rubrica „Porumb și sfeclă de zahăr” și cele maxim 120 kg prevăzute la rubrica „Grâu și rapiță”. În practica curentă, fermierii membri ai Clubului ne-au transmis prognoze privind valoarea producției rezultate, pe baza unor anumite cantități maxime de kg N substanță activă/ha/an”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul solicită modificarea cantității de azot prevăzută în proiectul de act normativ și cere să se permită folosirea unor valori maxime de kg N substanță activă/ha/an sub forma unor segmentări în funcție de diferitele categorii de legume, așa cum este specificat în tabelul de mai jos (în prima coloană este tipul de legumă, la a doua coloană este cantitatea maximă de kg N s.a./ha/an, iar a treia coloană reprezintă producția agricolă estimată).

Screenshot 20220111 143721 Drive

 

Cultivatorii de cartof cer permiterea folosirii a maximum 170 kg N substanță activă/ha/an

 

De asemenea, în forma actuală a documentului supus dezbaterii publice lipsește cultura de cartof, cultură intensivă, recunoscută și ea printr-un consum ridicat de substanțe chimice.

În practica curentă, consumul specific de azot pentru cultura de cartof la nivel de tonă se situează între 5 și 8 kg, în funcție de destinația culturii. La o producție medie de 40 de tone pe hectar, rezultă un consum de azot cuprins între 200 și 400 kg/ha. Mai mult, majoritatea fermierilor producători de cartof realizează lucrări agricole pe terenuri ușoare, care prezintă un conținut scăzut de humus.

cartofi expo 2008 11

Prin urmare, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România solicită modificarea cantității de azot aplicate pentru cultura de cartof, pentru a permite folosirea a maximum 170 de kg azot (N) substanță activă/ha/an pentru cultura de cartof, conform reglementărilor actuale.

„Cartoful reprezintă un produs alimentar important în alimentația populației țării, care a înregistrat în ultima perioadă un deficit semnificativ la nivelul balanței comerciale. Considerăm că forma actuală a ordinului celor doi miniștri va îngrădi și mai mult activitatea fermierilor producători de cartof din România, în condițiile în care aceștia se află în concurență directă cu marii producători din Vestul Europei, fermieri care utilizează cantități mult mai mari de azot substanță activă/ha/an, comparativ cu fermierii români”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În ultimii doi ani am primit la laborator probe de tomate și castraveți din seră infestate cu larve ale unei specii de Lasioptera necunoscută de mine ca fiind dăunător al acestor plante. Primele probe (tomate și castraveți) au fost trimise de către inginerul Dragu Robert Cosmin din județul Dolj, localitatea Șimnicu de Sus, în anul 2020. În anul 2021 am primit probe și din sere din județul Timiș.

horti 222 daunator nou 1

Dăunătorul se extinde încet și sigur, mai ales că legumicultorii nu își dau seama că este vorba despre un dăunător și îl tratează ca pe un patogen (s-a întâmplat în Timiș). Analizând aceste plante mi-am dat seama că sunt larve de Lasioptera. Am extras pupe din tulpini pe care le-am ținut la camera de creștere. Am obținut adulți de Lasioptera foarte asemănători cu cei de Lasioptera rubi, totuși diferiți. Documentarea pe care am realizat-o ulterior în vederea identificării speciei m-a dus la cercetătorul care a identificat deja specia pe baza unor specimene primite din România, Turcia și Grecia. Acum știm că ne confruntăm cu Lasioptera tomaticola – „musculița mediteraneană a tomatelor” sau „musculița europeană a tomatelor”. Acest dăunător este periculos pentru tomatele din spațiile protejate, unde deja sunt raportate pierderi serioase. Lupta cu dăunătorul este dificilă și chiar imposibilă.

Din anul 2022 vom începe cercetări cu privire la morfologia, biologia și combaterea acestui dăunător la SCDA Lovrin. În acest proiect vom fi sprijiniți de un legumicultor din Timiș care ne va permite să studiem insecta în serele sale, pentru a evita astfel răspândirea în alte zone. Sperăm ca la sfârșitul acestor cercetări să putem stabili numărul de generații al insectei în spațiile protejate, deoarece există suspiciuni că nu are o singură generație/an așa cum se credea și să punem la punct un sistem de combatere integrată care să nu perturbe actualele strategii de combatere a bolilor și dăunătorilor și nici strategiile de polenizare cu bondari.

În cele ce urmează, aduc în atenția legumicultorilor interesați informații utile despre Lasioptera tomaticola, care sper să ajute.

 

Efectele infestării nu sunt de neglijat

 

Tot mai des este raportat la tomate un dăunător din genul Lasioptera, necunoscut până acum. Această musculiță este capabilă să producă pagube importante la tomate, dar și la castraveți. Femela depune ouăle pe rănile tulpinilor, dar și pe fructe. Larvele se hrănesc în interiorul tulpinii. Acest mod de hrănire face extrem de dificilă combaterea dăunătorului. Efectele infestării cu Lasioptera tomaticola nu sunt de neglijat și se traduc prin costuri suplimentare pentru combatere. Din acest motiv, actualele strategii de combatere vor suferi modificări, la fel și cele de polenizare. Sunt necesare studii aprofundate cu privire la biologia, modul de dăunare și managementul acestui dăunător la tomate și castraveți (Topakci et Yükselbaba, 2016).

Simptome externe pe tulpinile atacate apărute în urma hrănirii larvelor și fungilor. simbionți

Simptome externe pe tulpinile atacate apărute în urma hrănirii larvelor și fungilor. simbionți

 

Ce se cunoaște despre dăunător

 

Larvele acestei specii de Lasioptera trăiesc gregar în interiorul tulpinilor de tomate și castraveți. Se cunoaște că apar infestări la tomate din august - septembrie până în decembrie și la castraveți din martie până în iunie și din septembrie până în decembrie. Tulpinile, lăstarii, pețiolii de la tomatele din sere sunt grav afectate de larve. De cele mai multe ori, larvele trăiesc în simbioză cu fungi. Lasioptera tomaticola este considerată vector pentru simbionții fungici. Femela de Lasioptera, în momentul ovipoziției, pe lângă ouă introduce și spori ai unor fungi în rănile gazdei (tomate, castraveți). Fungii simbionți vor crește în țesuturile gazdei. Larvele musculiței se hrănesc cu miceliul fungilor dar și cu țesutul vegetal bolnav. Rănile de pe plante pot apărea în mod natural (crăpături) sau pot fi cauzate de lucrările tehnologice care se execută în sere în timpul perioadei de vegetație. Țesuturile infestate au culoare maronie la exterior și pot fi confundate foarte ușor cu atacul unui patogen. De altfel, foarte mulți legumicultori au căzut în această capcană și, crezând că au de-a face cu un patogen, au făcut tratamente cu fungicide. Larvele pot fi mai greu observate deoarece se hrănesc în interiorul organelor atacate. Mai mult ca sigur, atacul acestui dăunător a fost trecut cu vederea sau a fost confundat cu al unui patogen. În urma hrănirii larvelor, apar necroze în țesuturi. Pe lângă asta, cavitățile larvare sunt căptușite cu micelii groase de culoare neagră. Simptomele finale sunt de ofilire, necroze, frângeri ale tulpinilor, uscarea totală a plantelor. Sunt atacate și fructele. Larvele infestează pedunculii la punctul de atașare de fruct. Acesta se necrozează, apărând daune la partea exterioară a fructului de sub peduncul. Prezența larvelor pe fructe face ca acestea să fie nevandabile. În caz de infestare gravă, apar stagnări în creșterea plantelor, iar numărul și dimensiunea fructelor vor fi reduse. Din aceste motive, producția de fructe poate fi serios afectată. Pierderile de producție la tomate pot fi severe uneori.

horti 222 daunator nou 2

Observații realizate de Perdikis et al. (2011) arată că Lasioptera tomaticola este o specie multivoltină și nu monovoltină cum se credea.

 

Lasioptera tomaticola și simbioza cu fungi

 

Multe specii de Lasioptera trăiesc în simbioză cu fungi. Lasioptera tomaticola este una dintre ele. Insecta și fungii trăiesc într-o simbioză perfectă. Ciuperca permite larvei să pătrundă în țesutul tulpinilor și să aibă acces la țesuturile vasculare. Larvele se hrănesc atât cu țesutul tulpinii cât și cu miceliile fungului. În galele mature sau în cavitățile larvare, când larvele încetează să se mai hrănească, ciuperca proliferează și astupă intrarea în galerie, căptușind cu micelii interiorul cavității. În acest fel, fungul protejează larvele împotriva paraziților și permite o ieșire ușoară a noilor adulți.

horti 222 daunator nou 3

Musculița tulpinilor și fungul sunt perfect adaptate între ele. Adultul și primul stadiu larvar au structuri adaptate pentru a transporta sporii fungici. Această relație de tip mutualist este mult mai largă și depășește relațiile de hrănire (Ŕohfritsch, 1992).

Asocierea unor larve de Lasioptera cu fungi a fost observată de mulți cercetători. Se pare că sporii sunt introduși în planta-gazdă în momentul depunerii ouălor. Unii autori consideră că larvele se hrănesc exclusiv cu fungi, iar alții consideră relația dintre fungi și musculița ca o simbioză perfectă (van Leeuwen, 1939; Neger, 1908, 1913 citați de Rohfritsch, 1992). Musculița transportă sporii ciupercii ducându-i pe o potențială plantă gazdă. Încă din 1913, Neger arată că unele ciuperci izolate din cavitățile larvare aparțin genului Macrophoma. Borkent și Bissett (1985), arată că, conidiile fungilor sunt transportate de musculițele femele cu ajutorul unor structuri de pe segmentul 8·și de pe cercus unde acestea rămân prinse ca într-un buzunar.

În 1952, Meyer arată prezența fungilor în cavitățile larvare produse de Lasioptera rubi. În cercetările sale a observat haustorii fungilor în țesuturile gazdei. Tastas - Anque și Sylven (1989) au analizat exemplare de Lasioptera rubi dar nu au găsit conidii pe ele. Este neclar de unde preiau femelele sporii înainte de ovipoziție. Alți cercetători au arătat că femelele crescute în laborator nu au avut conidii, în timp ce, cele culese de pe câmp aveau conidii (Borkent et Bissett, 1985).

Fungii transportați de Lasioptera aparțin în general genului Macrophoma sau unor taxoni înrudiți. Se presupune că, sporii fungici sunt depuși la suprafața plantei în apropierea ouălor. Larvele de Lasioptera din primul stadiu introduc sporii în țesutul plantei-gazdă.

Larvă tânără de Lasioptera tomaticola

Larvă tânără de Lasioptera tomaticola

Fungul ajută larva să se hrănească în țesuturile vasculare ale gazdei, direct sau indirect. Cum are loc acest proces? La început, țesuturile plantei sunt atacate de fung și destul de repede structura acestora va fi dezorganizată (Ŕohfritsch et Shorthouse, 1982). Larvele de vârsta I și II și ciuperca se hrănesc pe aceste țesuturi. În același timp, larvele se pot hrăni și cu hife tinere care cresc în celule și în cavitatea larvară. La final, cavitățile vor fi căptușite cu micelii. Când larva ajunge în stadiul III se apropie de țesutul medular și multe straturi de celule o izolează de țesuturile vasculare. Pentru ca larvele să ajungă la vasele mari, au nevoie de ajutorul ciupercii, care „va deschide drumul”. Fungul trimite hife lungi și subțiri către țesuturile vasculare. În timpul ultimei vârste larvare, ciuperca și celulele plantei sunt atacate de enzimele larvare. Larva se hrănește apoi cu materialul solubilizat, predigerat (Rohfritsch, 1992). În cavitățile unde larvele nu se mai hrănesc, ciuperca formează un strat gros de micelii.

Larve mature de Lasioptera tomaticola în interiorul tulpinilor căptușite cu micelii negre

Larve mature de Lasioptera tomaticola în interiorul tulpinilor căptușite cu micelii negre

 

Identificarea noii specii de Lasioptera la tomate

 

Într-o lucrare apărută în anul 2020, Yukawa et al. descriu două specii noi de Lasioptera, necunoscute până acum. Cele două specii noi sunt: Lasioptera tomaticola Yukawa et Harris pentru regiunea mediteraneană (Grecia, Turcia, România) și Lasioptera yoichiensis Yukawa et Kim pentru Japonia.

Raportări cu privire la L. tomaticola există încă din anul 2001 în sere din Grecia și au fost publicate de către Perdikis et al. în anul 2011. Dăunătorul era numit „musculița europeană a tomatelor”. După Grecia, sunt raportate daune ale unei insecte din genul Lasioptera pe tomate și castraveți în localități din România (2013) și Turcia (2015 și 2016). În România, Cean M. face o comunicare personală cu privire la prezența acestei insecte la tomate și castraveți. Toate raportările arată infestări în zonele rănite de pe plante. Aceste răni apărute în urma tăierilor lăstarilor, a ruperii frunzelor predispun planta la infestare deoarece dăunătorul își depune ouăle în acele zone. Tulpinile și fructele de tomate atacate erau pline de larve și pupe de Lasioptera.

Pupă de Lasioptera tomaticola

Pupă de Lasioptera tomaticola

Identificarea speciei de Lasioptera din Grecia, Turcia și România a fost făcută de către Yukawa et al. pe baza unor specimene primite din cele trei țări. România era printre ele. Yukawa a făcut analize morfologice și genetice prin comparație cu alte specii de Lasioptera.

Specimenele trimise din România (zona Braniștea - Dâmbovița) în anul 2013 au fost identificate ca fiind Lasioptera tomaticola Yukawa et Harris sau „musculița mediteraneană a tomatelor”. Plantele gazdă ale acestei Lasioptere, cunoscute până acum, sunt tomatele (Solanum lycopersicum L. - Solanaceae) și castraveții (Cucumis sativus L. - Cucurbitaceae). Răspândirea a fost stabilită pentru Europa (Grecia, Turcia, România).

Specia nou identificată a fost comparată cu alte specii de Lasioptera: L. kallstroemia, L. solani, L. falcata și L. toombi. S-a constatat că, L. tomaticola este o specie distinctă diferențiindu-se de celelalte prin unele caractere morfologice. Pe de altă parte, există asemănări între Lasioptera tomaticola și Lasioptera rubi, iar mulți legumicultori sunt convinși că au de-a face cu cea din urmă. Yukawa et al. (2020) arată că, deși sunt asemănări, există diferențe morfologice care arată că cele două sunt specii distincte.

Analizele genetice efectuate de Yukawa arată prezența a două haplotipuri în sudul Turciei (Antalya). Cele două haplotipuri sunt din punct de vedere genetic cu 3,6 - 4,1% la distanță față de haplotipurile din Grecia, România și vestul Turciei. În Grecia au fost determinate trei haplotipuri cu diferențe foarte mici între ele (0,2 - 0,3%). Datele de secvențiere ale acestora nu au coincis cu nici un haplotip din Turcia și România. Însă, haplotipul românesc a fost identic cu haplotipul din vestul Turciei (Yukawa et al., 2020).

horti 222 daunator nou 4

Studiul realizat de Yukawa confirmă că nici o specie de Lasioptera nu a fost identificată anterior pe Solanaceae. Domnia sa conchide că, existența a cel puțin șase haplotipuri în populațiile de L. tomaticola arată faptul că această insectă a fost prezentă în regiunea mediteraneană o perioadă considerabilă până să fie observate primele infestări.

 

Plante-gazdă

 

Lasioptera tomaticola infestează tomatele (Solanum lycopersicum L. - fam. Solanaceae) din Grecia, România și Turcia. Pe lângă tomate a fost raportată și pe castraveți (Cucumis sativus L. - fam. Cucurbitaceae) în aceleași țări menționate mai sus.

La nivel mondial sunt enumerate 130 specii de Lasioptera. La 109 specii sunt înregistrate și plantele gazdă. Dintre acestea, 88 (81,7%) au gazde dintr-o specie de plante, 12 (11,0%) dintr-un gen de plante, 4 (3,7%) dintr-o familie de plante și 4,6% sunt oligofage sau polifage în diferite familii de plante. În acest context, nu poate fi ignorată existența speciilor asociate cu mai mult de o familie de plante, deși analizele genetice actuale susțin că speciile de Lasioptera sunt de obicei monofage sau oligofage în cadrul unei familii de plante (Yukawa et al., 2014; Gagne et Jaschhof, 2017).

horti 222 daunator nou 7

Entomologii studiază în prezent dacă una dintre speciile cunoscute de Lasioptera care apar la Cucurbitaceae în Regiunea Palearctică și-a extins gama de plante gazdă la tomate, deoarece L. tomaticola infestează și castraveții în Regiunea Mediteraneană. Cu toate acestea, studiile recente arată că speciile palearctice examinate asociate cucurbitaceelor sunt diferite din punct de vedere morfologic de L. tomaticola. Nu este exclusă totuși, nici extinderea gamei de gazde la tomate de către una dintre speciile palearctice de pe cucurbitacee (Yukawa et al., 2020).

 

Cum se răspândește acest dăunător dificil de combătut

 

Prin comerțul cu fructe de tomate, insecta se poate răspândi în zone noi. Fructele de tomate pot fi infestate. Pericolul este și mai mare dacă fructele sunt atașate de părți verzi de plantă. De asemenea, insecta se poate răspândi cu ajutorul răsadurilor și ambalajelor infestate, hainele muncitorilor și prin deplasarea în mod natural între sere (Perkidis et al., 2008; Perkidis et al., 2011).

Lasioptera tomaticola este un dăunător nou pentru România și reprezintă o amenințare serioasă pentru tomatele și castraveții cultivați în sere. Acest dăunător nu este cunoscut pe deplin de legumicultori și poate fi confundat cu atacul unui patogen. Este dificil de combătut deoarece nu există studii cu privire la combaterea integrată a acestuia.

Dăunătorul este dificil de ținut sub control odată ce infestarea plantelor a avut loc. Modul ascuns de dăunare face extrem de anevoioasă combaterea. Se recomandă efectuarea tratamentelor chimice în stadiile incipiente de dezvoltare, scoaterea și distrugerea plantelor atacate, rotația culturilor, măsuri stricte de igienă în timpul desființării culturilor de toamnă (Anonim, 2013).

Extinderea dăunătorului în sere ar duce la efectuarea unui plus de tratamente chimice repetate care ar putea avea efect negativ asupra actualelor strategii de control și a polenizării cu bondari. Pentru că femela depune ouă în rănile deschise ce apar în urma îndepărtării lăstarilor, frunzelor, legumicultorii trebuie să efectueze aceste lucrări fără a răni plantele, ceea ce este practic imposibil de realizat.

horti 222 daunator nou 5

Studiile recente pentru găsirea unor metode alternative de control al dăunătorului Lasioptera tomaticola se referă la modul de tăiere al lăstarilor axilari, cunoscut fiind că insecta își depune ouăle în zonele rănite care rămân în urma lucrărilor de întreținere din culturile de tomate din sere. Într-un experiment, Büyükoztürk et al. (2020) au obținut rezultate foarte bune în combatere atunci când lăstarii au fost tăiați la 3 - 5 cm distanță de tulpina principală („tăiere în ciot”) comparativ cu lotul în care lăstarii au fost eliminați complet, iar tulpina a rămas rănită. S-a constatat că larvele de Lasioptera tomaticola se pot hrăni în porțiunea de lăstar rămasă, dar nu pot ajunge în tulpina principală și în acest mod nu apar daune. Acest tip de tăiere s-a dovedit foarte eficient față de tăierea totală a lăstarilor care a predispus tulpina la infestare. Eficiența în combatere a fost de 77%.

 

Combaterea chimică a dăunătorului

 

Nu există substanțe chimice omologate pentru combaterea acestui dăunător în România. Totuși, legumicultorii pot apela la insecticidele omologate pentru Tuta absoluta la tomate. Aceste substanțe sunt: emamectin benzoat, metaflumizon, abamectin, clorantraniliprol, acibenzolar - s - metil + ciantraniliprol, abamectin + clorantraniliprol. Cei care au avut probleme cu acest dăunător au utilizat unele produse, fără succes în combatere. Ele ar trebui aplicate când insecta se află în stadiu de ou (cele care au efect ovicid) sau când larvele eclozează și nu ajung să pătrundă în țesuturi. Aceste momente sunt dificil de surprins în realitate.

Larvă matură protejată de micelii groase, negre

Larvă matură protejată de micelii groase negre

Ideală ar fi omorârea adulților înainte ca femelele să depună ouă sau chiar să se împerecheze. Pentru asta, insecta trebuie monitorizată cu foarte mare atenție. Din păcate, capcanele lipicioase colorate nu au dat rezultatele scontate. A fost testată atractivitatea față de mai multe culori (galben, negru, albastru, alb, roșu, verde), fără rezultate însă. Se presupune că acestea ar fi mai eficiente în combinație cu atractanți feromonali sau alimentari (Büyükoztürk et al., 2020). De asemenea, ar putea fi utilizate capcanele luminoase.

Bibliografie
Anonim, 2013 - Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae). Liflet. Gıda ve Kontrol Genel Müdürlüğü. Bitki Sağlığı ve Karantina Daire Başkanlığı. Ankara.
Borkent A., J. Bissett, 1985 - “Gall midges (Diptera: Cecidomyiidae) are vectors of their fungal symbionts,” Symbiosis, vol. 1, pp. 185–194, 1985.
Büyüköztürk H. D., Kececi M., Bilgin M. G., Ölcülü M., Yücel S., 2020 - Determination of different shoot pruning efficiency for controlling Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae) in protected tomato cultivation and pests visual preferences, Plant Protection Bulletin, 2020, 60(4): 69 - 73.
Docters van Leeuwen W. M., 1939 - An ambrosia - gall on Symplocos fascicu/ata Zoll. Annales du Jard. Bot. Buitenz .. 49, 1, 27 - 42.
Gagné R. J., Jaschhof M., 2017 - A catalog of the Cecidomyiidae (Diptera) of the world. Fourth Edition. Digital. https ://www.ars.usda.gov/ARSUs erFil es/80420 580/Gagne 2017_World Cat_4th_ed.pdf.
Meyer J., 1952 - Cécidogenèse de la galle de Lasioptera rubi Heeger et role nourricier d'un mycélium symbiotique. C.R. Acad. Sei. Paris, 234, 2556 - 2556.
Neger F. W., 1908 - Ambrosiapilze, 1. Ber. d. deutsch. bot. Ges., 26a, p. 735.
Neger F. W., 1913 - Ambrosiagallen. Biologie der Pflanzen, Leipzig, p. 511.
Perdikis D., Paraskevopoulos A. & Lykouressis D., 2006 - First record and preliminary observations on life, ecology and damage caused by an insect harmful to greenhouse tomato and cucumber plants. Georgia – Ktinotrofia, 3: 65 - 68. As cited by Anagnou – Veroniki M et al. (2008) New records of plant pests and weeds in Greece, 1990 - 2007. Hellenic Plant Protection Journal 1, 55 - 78.
Perdikis D., Lykouressis D., Paraskevopoulos A. & Harris K. M., 2011 - A new insect pest, Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae), on tomato and cucumber crops in glasshouses in Greece. EPPO Bulletin 41 (3) , 442 - 444.
Rohfritsch O., J. D. Shorthouse, 1982 - lnsect galls. ln: "Molecular Biology of Plant Tumors". G. Kahl and J. Schell (Eds.}, Acad. Press, New York, 131 - 152.
Rohfritsch O., 1992 - “A fungus associate gall midge, Lasioptera arundinis (Schiner) on its host plant, Phragmites australis (Cav.) Trin,” Bulletin de la Soci´et´e Botanique de France. Lettres Botaniques, vol. 139, pp. 45–59, 1992.
Tastâs - Duque A., E. Sylvén, 1989 - Sensilla and cuticular appendages on the female abdomen of Lasioptera rubi (Schrank) (Diptera, Cecidomyiidae). Acta Zoo/. (Stockholm) 70 (3), 163 - 174.
Topakci Nurdan, Yükselbaba Utku, 2016 - A new pest in tomato production: Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae), Turkish Journal of Agriculture and Technology, 4 (11): 914 - 918.
Yukawa J., Tokuda M., Yamagishi K., 2014 - Host plant ranges and distribution records of identified and unidentified species of the genus Lasioptera (Diptera: Cecidomyiidae) in Japan. Esakia 54:1 – 15.
Yukawa Junichi, Keith M. Harris, Wanggyu Kim, 2020 - Descriptions of two new species of the genus Lasioptera (Diptera: Cecidomyiidae) that infest tomato in the Mediterranean Region and Hokkaido, Japan, Applied Entomology and Zoology (2020) 55: 129 – 140 https://doi.org/10.1007/s13355-019-00662-w.

Foto: Otilia Cotuna 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 61

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista