Mecanismul de calcul al sprijinului financiar pentru fermierii afectați de seceta din anul 2025, modificat
În ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie 2026, a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 751/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prezentul act normativ modifică HG nr. 751/2026 prin includerea unei definiții unitare pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, acesta reprezentând valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. De asemenea, Hotărârea revizuiește art. 9 alin. (2), în vederea clarificării și aplicării unitare a metodologiei de calcul. Astfel, sumele totale acordate unui beneficiar se stabilesc prin înmulțirea grantului pe hectar, obținut potrivit prevederilor alin. (1), cu suprafața determinată de APIA în urma tuturor controalelor în IACS, din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025.
Modificarea este necesară deoarece suprafața declarată de beneficiar în procesul-verbal poate fi diferită de cea determinată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar utilizarea acesteia ca referință pentru calcularea sprijinului poate conduce la stabilirea cuantumului ajutorului prin raportare la o suprafață care nu corespunde suprafeței confirmate prin verificările administrative făcute de APIA. Măsurile cuprinse în prezentul act normativ vizează compensarea tuturor pierderilor de venit rezultate direct din daunele aduse culturilor de floarea-soarelui și porumb.
Cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență depuse anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri își mențin valabilitatea sub aspectul eligibilității, iar determinarea și plata sumelor cuvenite beneficiarilor se realizează prin aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2).
„Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Astfel, susține MADR, modificările propuse asigură o bază de calcul obiectivă și verificabilă, protejând bugetul de stat prin raportarea plăților la suprafețe certe, determinate în IACS.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Vinul, gastronomia, produsele locale, chiar și cele cu IG, lipsesc din strategia de promovare a turismului României
Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a transmis Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului observațiile sale la White Paper-ul privind înființarea Organizației de Management al Destinației Naționale (OMD Național), aflat în consultare. ADAR cere ca podgoriile cu denumire de origine să intre în arhitectura viitorului OMD Național.
Documentul propune o structură care ar putea administra între 20 și 30 de milioane de euro pe an pentru promovarea turistică a României, de patru până la șase ori mai mult decât bugetul actual. Pe parcursul celor 12 pagini ale sale, cuvântul „vin” nu apare însă niciodată. Nici gastronomia, nici băuturile spirtoase tradiționale, nici produsele cu indicație geografică.
Este o absență greu de explicat, susține ADAR. „Podgoriile românești cu denumire de origine controlată sunt teritorii delimitate juridic, protejate la nivel european și recunoscute internațional. Dealu Mare, Cotnari, Jidvei sau Recaș sunt deja destinații. La fel, Pălinca, Vinarsul Târnave sau Țuica Zetea de Medieșu Aurit sunt indicații geografice înregistrate în Uniunea Europeană. Puține resurse turistice românești pornesc cu un asemenea avantaj”, transmite Asociația Degustătorilor Autorizați din România.
ADAR propune ca enoturismul și turismul distilatelor tradiționale să fie tratate ca produs turistic distinct în strategia OMD Național, nu ca o anexă generică a gastronomiei. Asociația propune, de asemenea, ca enoturismul să fie printre primele acțiuni tematice pilot prevăzute pentru 2027.
Un al doilea argument ține de siguranța juridică. White Paper-ul semnalează el însuși riscul ca o taxă redistribuită spre promovare să intre sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat. Promovarea ancorată în denumirile de origine și indicațiile geografice este, în dreptul Uniunii, varianta cea mai sigură pentru fonduri publice care pun în valoare produse de consum.
ADAR atrage atenția și asupra cramelor care primesc turiști. Unele dintre variantele de finanțare analizate ar putea include în baza de calcul a taxei cifra de afaceri totală a acestora, inclusiv producția. Asociația cere ca, pentru producătorii de vin și distilerii, baza de calcul să se limiteze la veniturile din activitatea turistică propriu-zisă.
„Turistul care vine pentru vin vine pentru ceea ce găsește în pahar. Vinurile cu denumire de origine trec printr-o examinare organoleptică înainte de a ajunge pe piață, iar acesta este exact tipul de garanție pe care o promovare finanțată public trebuie să se sprijine”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.
ADAR și-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza tehnică a membrilor săi pe parcursul consultării.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În final, profitul contează
Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.
Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.
Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.
În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.
Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.
Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.
Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?
Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.
Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.
Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?
Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.
Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?
Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.
Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.
Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?
Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.
Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.
De când lucraţi în agricultură?
Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.
Aici era IAS sau tot CAP?
Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.
Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.
Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?
Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.
Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?
Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.
În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.
Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.
Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026Abonamente, AICI!Viitorul agriculturii românești se dezbate la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035
Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.
Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.
Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.
„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Cifrele care stau la baza dezbaterii
-
~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.
-
0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.
-
-37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.
-
40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.
-
+~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.
„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?
Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.
10:30-12:00 | Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii
Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.
12:15–13:00 | Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO
Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).
14:00–15:30 | Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate
Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.
15:30–16:30 | Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională
Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.
Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.
Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.
De la Craiova și Oradea la București
Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:
-
Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.
-
Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.
-
Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).
-
Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.
-
Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.
Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
ANSVSA acționează pompieristic în vaccinarea oilor și caprelor
După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.
Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.
Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.
În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.
În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.
În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.
Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.
În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.
Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!
Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.
Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!
Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.
În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?
În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?
Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.
Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!
După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.
Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.
Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.
Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.
Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.
Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Tehnologia revoluționară pentru grâu, de la Vylor, va fi lansată în 2027
Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, a confirmat progresele realizate în cadrul platformei sale de tehnologie pentru grâu hibrid prin anunțarea Xpedite™, sistemul utilizat pentru crearea hibridului de grâu, care va fi lansat la sfârșitul anului 2027.
Testele de cercetare desfășurate pe parcursul mai multor ani demonstrează și confirmă producțiile constant ridicate ale grâului hibrid, precum și stabilitatea producției sale, respectiv reziliența în fața unei varietăți de condiții nefavorabile, inclusiv boli și secetă.
Compania estimează că grâul hibrid va accelera dezvoltarea portofoliului său de grâu din America de Nord, generând venituri de 500 milioane de dolari până în 2035 și de un miliard de dolari până în 2040, inclusiv venituri din licențiere. Astfel, grâul va deveni al treilea pilon al afacerii Vylor, alături de porumb și soia.
„Grâul este cultivat pe aproape 550 de milioane de acri la nivel global și pe peste 60 de milioane de acri în America de Nord, ceea ce îl face a treia cea mai importantă cultură din regiune. De asemenea, și foarte important, reprezintă o sursă esențială de hrană pentru sute de milioane de oameni, furnizând 20% din caloriile consumate la nivel mondial. Aceste cifre oferă o imagine a amplorii impactului pe care îl poate avea tehnologia noastră. Suntem încântați să începem colaborarea cu fermierii pentru a-i ajuta să producă mai mult din această cultură esențială și să contribuim la satisfacerea nevoilor unei populații globale în creștere”, a declarat Judd O'Connor, viitorul director comercial și operațional al Vylor.
Semințele hibride sunt create prin încrucișarea a doi părinți diferiți din punct de vedere genetic pentru a produce plante mai rezistente și cu potențial de producție superior pentru fermieri.
Grâul hibrid al Vylor este construit pe baza unui sistem unic în industrie, proprietate a companiei și non-OMG. Acesta crește potențialul de producție cu 10%1, utilizând aceeași suprafață de teren și aceleași resurse, este mai rezistent la secetă, iar grâul hibrid creat cu ajutorul Xpedite™ poate produce cu până la 20%2 mai mult decât soiurile de elită în condiții de deficit hidric. De asemenea, accelerează introducerea pe piață a noii germoplasme de elită prin creșterea capacității de producție a semințelor parentale. Fiind rezultatul ameliorării convenționale, grâul hibrid pe care Vylor îl va lansa în America de Nord nu necesită aprobare de reglementare.
Spre deosebire de alte sisteme de hibridare a grâului, cunoscute de decenii, tehnologia proprietate a Vylor s-a dovedit în teste eficientă în 100% dintre tipurile de germoplasmă de grâu evaluate, permițând progrese genetice mai rapide și furnizarea semințelor la scară comercială. Compania estimează că tehnologia sa pentru grâu hibrid va dubla, până în 2040, ritmul anual al progresului genetic comparativ cu grâul convențional.
Grâul hibrid Vylor produce boabe care respectă aceleași standarde de calitate ca grâul varietal și nu necesită echipamente sau practici speciale de gestionare a culturii, ceea ce le permite fermierilor să își mențină metodele actuale de cultivare. Compania va lansa în 2027, în America de Nord, grâu Hard Red Winter, urmând să adauge Soft Red Winter în 2029 și Hard Red Spring în 2030. În paralel, Vylor intenționează să se extindă și în alte regiuni ale lumii prin activitatea sa comercială proprie, precum și prin acorduri de licențiere, parteneriate și achiziții.
Clic aici pentru a viziona materialul video Vylor despre știința din spatele grâului hibrid.
1. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 41 de locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 18 locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma.
2. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 20 de locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 10 locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma.
Vylor este o companie de semințe și genetică avansată care, de mai bine de un secol, se concentrează pe furnizarea de inovații revoluționare pentru fermieri. Bazându-se pe unul dintre cele mai valoroase fonduri genetice din agricultură și pe biotehnologii transformatoare, Vylor își valorifică expertiza științifică pentru a oferi tehnologii de ultimă generație care ajută fermierii din întreaga lume să își crească producțiile. Prin expertiza sa în științe avansate, accesul puternic la piață și activitatea de licențiere aflată în extindere, Vylor creează valoare și generează creștere pentru fermieri, clienți și acționari, contribuind astfel la hrănirea populației. Mai multe informații pot fi găsite pe vylor.com.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermierul este conectat la informație, resurse și plată cu Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată agriculturii
La începutul lunii octombrie, Agricover a lansat Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.
În interviul acordat publicației Revista Fermierului, Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, ne-a vorbit în detaliu despre platforma financiară Agricover Pay, precum și despre propriul parcurs profesional și legătura cu agricultura. În rândurile de mai jos, vă invităm să citiți interviul.
Agricover Pay este o platformă financiară dedicată fermierilor, prima de la noi din țară și chiar prima din Europa. O investiție consistentă pentru grupul Agricover, prin urmare se lucrează de ceva timp la acest proiect. Cum a apărut ideea și care au fost pașii până la lansare?
Andrei Vasile: Agricover Pay este unul dintre cele mai importante proiecte pe care Grupul le-a construit în ultimii ani. Nu vorbim despre o aplicație adăugată peste business-urile existente, ci despre o nouă infrastructură financiară pentru fermieri, construită de la zero. Am pornit de la o întrebare foarte concretă: cum putem aduce mai aproape, în aceeași arhitectură, plățile, accesul la finanțare și informațiile de care fermierul are nevoie atunci când ia o decizie? Pentru mine, miza este simplă: fermierul să petreacă mai puțin timp cu operațiunile financiare și mai mult timp cu afacerea lui.
De aici a început proiectul. Am construit Agricover Payments ca instituție de plată, am parcurs procesul de autorizare la Banca Națională, am devenit membru principal Visa, am construit infrastructura împreună cu Libra Internet Bank și am dezvoltat integrarea cu Agricover Credit IFN și, progresiv, cu celelalte companii din Grup.
În paralel, am construit tehnologia și produsul în jurul fluxurilor reale ale fermei. De reținut că nu am pornit de la un model financiar generalist pe care să încercăm ulterior să îl adaptăm agriculturii.
Investiția depășește 12 milioane de lei, dar dimensiunea proiectului nu este doar financiară. Este important pentru noi pentru că extinde modelul de specializare al Agricover într-o zonă nouă: serviciile financiare digitale.
După mai bine de 25 de ani în care Grupul a construit produse și servicii pornind din cunoașterea agriculturii, Agricover Pay transformă această experiență într-o platformă care poate conecta informația, resursele și plata într-un mod mult mai apropiat de felul în care funcționează efectiv o fermă.
Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.
Ce aduce Agricover Pay în piața agricolă românească?
Andrei Vasile: Aduce o arhitectură financiară construită special pentru agricultură. Până acum, fermierul folosea separat instrumentele de plată, finanțarea și informațiile de care avea nevoie pentru a lua o decizie. Agricover Pay începe să le conecteze într-o singură platformă.
Pentru noi, acesta este elementul de inovație: aplicăm specializarea pe care Agricover a construit-o în agricultură și în zona serviciilor financiare digitale. Platforma combină infrastructura financiară reglementată, tehnologia și cunoașterea sectorului, cu obiectivul foarte concret de a reduce timpul dintre informație, decizie și acțiune. Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.
Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.
Practic, ce înseamnă pentru fermieri Agricover Pay?
Andrei Vasile: Agricover Pay este o platformă din care fermierul își poate gestiona plățile și poate utiliza cardul Visa Business Platinum pentru cheltuielile curente ale fermei. Integrarea cu Agricover Credit IFN permite vizualizarea creditelor active și solicitarea de trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate. De asemenea, pot fi inițiate digital solicitări de finanțare către Agricover Credit IFN.
Din perspectiva utilizatorului, platforma oferă posibilitatea de a vedea mai clar ce resurse are disponibile și să facă plata din același mediu digital. Funcționalitățile și informațiile disponibile vor fi extinse progresiv. Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.
Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.
Care sunt avantajele pentru producătorul agricol?
Andrei Vasile: Primul avantaj este timpul. În agricultură există multe decizii care trebuie luate într-o fereastră scurtă: o achiziție de inputuri, o plată, folosirea unei finanțări deja aprobate. Prin conectarea finanțării cu plata, reducem numărul de pași dintre decizie și execuție. Într-un business în care sezonul și momentul potrivit contează enorm, timpul economisit are o valoare foarte concretă.
Al doilea avantaj este vizibilitatea. Fermierul poate vedea resursele financiare disponibile și poate gestiona operațiunile direct din aplicație. Pe măsură ce platforma se dezvoltă, această imagine va include și mai multe informații relevante pentru deciziile din fermă cum sunt, spre exemplu, informațiile privind evoluția prețurilor la grâu, motorină și îngrășăminte.
Prin urmare, platforma furnizează și informații de piață, prețuri, tendințe?
Andrei Vasile: Da, aceasta este una dintre direcțiile de dezvoltare ale platformei. Vom integra informații privind prețurile și evoluțiile pentru grâu, motorină și îngrășăminte, tocmai pentru că acestea intră frecvent în deciziile de vânzare sau de achiziție ale fermierului.
Important este contextul în care apar aceste date. Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.
Cum funcționează?
Andrei Vasile: Agricover Pay combină mai multe componente într-o singură platformă. Fermierul are un cont de plăți, poate face transferuri și poate utiliza cardul Visa Business Platinum. Pentru clienții eligibili Agricover Credit IFN, finanțarea este conectată direct la platformă: pot vedea creditele active și pot solicita trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate.
Infrastructura de plată este construită împreună cu Visa și Libra Internet Bank, iar serviciile de plată sunt furnizate de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României.
Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.
Cărui tip de fermier se adresează? Este pentru toate sectoarele agriculturii?
Andrei Vasile: Agricover Pay este pentru toți fermierii, indiferent de dimensiunea sau tipul fermei. Nevoia de a gestiona mai simplu plățile, finanțarea și informațiile relevante există atât într-o fermă mică, cât și într-una foarte mare, precum și într-o fermă vegetală ori zootehnică.
Modul în care va fi posibilă înrolarea în platformă este însă etapizat. În prima fază ne concentrăm pe baza actuală de clienți Agricover. Așteptăm cu interes sugestiile utilizatorilor care ne vor ajuta să optimizăm produsul, astfel încât să acopere pe deplin cerințele specifice de gestionare financiară a fermei. Ulterior, planul este să extindem atât accesul, cât și funcționalitățile platformei și către o bază mai largă de fermieri. Preferăm să lansăm etapizat, să ascultăm feedbackul fermierilor și să dezvoltăm mai departe ceea ce folosesc cu adevărat.
Pot folosi această platformă financiară și fermierii care nu sunt clienți Agricover?
Andrei Vasile: Cum am menționat mai devreme, în această etapă, lansarea și activarea sunt concentrate pe fermierii din baza de clienți Agricover. Platforma este însă construită ca infrastructură care poate fi dezvoltată în timp. Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.
Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.
Câți fermieri credeți că vor accesa platforma? Și o vor face pentru toate funcționalitățile ei sau doar pentru anumite lucruri?
Andrei Vasile: În prima etapă, obiectivul nostru este să activăm baza actuală de clienți Agricover, care depășește 11.000 de fermieri, și să construim o utilizare reală.
Nu ne așteptăm ca fiecare fermier să folosească toate funcționalitățile în același fel. Pentru unii, punctul de intrare va fi plata și cardul, pentru alții accesul la o finanțare deja aprobată, iar pentru alții informațiile sau, pe măsură ce integrările avansează, relația comercială cu celelalte companii din Grup.
Următorii pași sunt tocmai în această direcție: extinderea funcționalităților și a integrărilor, apoi deschiderea platformei către o bază mai largă de fermieri. În planul de dezvoltare este prevăzută, într-o etapă ulterioară, deschiderea Agricover Pay pentru orice fermier persoană juridică din România, precum și extinderea accesului la produse și informații prin fluxuri digitale.
Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.
Vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.
Este un avantaj că Agricover e pe piață de 26 de ani, are în portofoliu mii de fermieri, o companie care cunoaște realitățile din teren...
Andrei Vasile: Cred că acesta este avantajul nostru cel mai important. Nu am început cu tehnologia și apoi am căutat o utilizare pentru ea, cum se întâmplă destul de des în lumea tech. Am pornit de la felul în care funcționează o fermă, de la momentele în care apar nevoile de finanțare și de la importanța timpului într-o decizie. Relația construită în peste 25 de ani cu fermierii ne ajută să vedem mai bine aceste fluxuri și să construim tehnologia în jurul lor. Tocmai de aceea vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.
În final, vrem să vă cunoască și fermierii, de când sunteți în agribusiness? Legătura cu agricultura cum a apărut?
Andrei Vasile: Parcursul meu profesional este construit în jurul serviciilor financiare, al plăților și al dezvoltării de produse digitale. Am lucrat în banking, în special în zona de carduri și produse financiare, apoi în strategie și business development. În paralel, am avut și un parcurs antreprenorial, am co-fondat o platformă fintech de plată a avansurilor salariale.
Legătura mea directă cu agricultura a început odată cu Agricover Payments. În 2024 m-am alăturat echipei și a fost o schimbare importantă de perspectivă, pentru că agricultura are propriile ritmuri, propriile riscuri și un mod foarte specific de a folosi capitalul. Am venit cu experiența de payments, fintech și construcție de produse, iar Agricover a adus peste 25 de ani de cunoaștere a fermierilor și a sectorului. Din întâlnirea acestor două tipuri de experiență s-a construit Agricover Pay.
În ultimii doi ani, am construit Agricover Payments începând de la autorizare și model operațional până la produs, tehnologie și go-to-market. Pentru mine, acesta este și lucrul cel mai interesant în acest proiect: nu am adaptat pur și simplu un produs financiar existent pentru agricultură, ci am pornit de la nevoile și fluxurile reale ale fermierului. Cred că rezultatul cel mai important nu este că am lansat o tehnologie, ci că am pus bazele unui business financiar nou, cu o direcție clară de dezvoltare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
TLA: 94 de tineri fermieri în noua serie, a VIII-a
Clubul Fermierilor Români, în colaborare cu Fundația LEADERS, a lansat pe 26 octombrie 2026, Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), la Centrul de Inovare și Formare a Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură din Voluntari – Ilfov. Programul este susținut integral de Agricover, prin burse care fac participarea complet gratuită pentru cei 94 de tineri acceptați în noua serie.
Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură reunește 94 de tineri fermieri și antreprenori din toate subsectoarele agricole - cultură mare, legumicultură, viticultură, procesare și altele. Peste 65% dintre participanți activează în cultura mare, reflectând structura agriculturii românești, în timp ce diversitatea celorlalte profiluri aduce în aceeași comunitate perspective complementare din întregul lanț agroalimentar.
Programul TLA formează noua generație de lideri din agricultură, oferind participanților instrumente de management, leadership și antreprenoriat, precum și acces la o comunitate de absolvenți și profesioniști ai sectorului. Datorită sprijinului Agricover, toți cursanții beneficiază de burse care acoperă integral costurile de participare.
Agricultura are nevoie de tineri
Programul răspunde uneia dintre cele mai mari vulnerabilități ale agriculturii românești. Potrivit Eurostat, 41,7% dintre fermierii din România aveau, în 2023, 65 de ani sau peste, iar la nivelul Uniunii Europene doar 10,7% dintre managerii de ferme aveau sub 40 de ani.
Pregătirea profesională rămâne o problemă majoră: doar 1% dintre managerii de ferme din România au o pregătire agricolă completă, cel mai scăzut nivel din UE, majoritatea bazându-se exclusiv pe experiența practică. În paralel, forța de muncă din agricultura românească s-a redus cu 17,6% între 2010 și 2023, deși sectorul concentrează în continuare aproximativ unul din cinci locuri de muncă din țară (20,7%).
Fără o nouă generație de fermieri și manageri pregătiți să preia exploatațiile și să le modernizeze, competitivitatea și securitatea alimentară a României sunt puse în pericol.
Înnoirea generațională, tema centrală a lansării
Deschiderea evenimentului a fost dedicată temei „Înnoirea generațională în procesul de transformare a agriculturii europene: provocări și oportunități pentru consolidarea rolului strategic al României în asigurarea securității alimentare a Uniunii Europene”.
La lansare au participat Florian Ciolacu - director executiv al Clubului Fermierilor Români și Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României. Mesaje de susținere pentru noua generație de participanți au transmis Tánczos Barna - senator, fost viceprim-ministru al Guvernului României și Sorin Moise - senator, membru al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.
„Înnoirea generațională nu este doar o provocare demografică, ci o condiție pentru competitivitatea agriculturii românești în următorul deceniu. Prin Programul Tineri Lideri pentru Agricultură investim în oamenii care vor prelua și vor dezvolta fermele României. Le mulțumim partenerilor de la Fundația LEADERS și Agricover, care fac posibil ca acest program să fie accesibil gratuit pentru fiecare tânăr selectat”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
TLA are un nou manager
Seria a VIII-a marchează și preluarea coordonării programului de către Ioana Jenssen, noul manager al Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, care va asigura legătura dintre participanți, traineri, absolvenții seriilor anterioare și partenerii programului.
„Cei 94 de participanți aduc în program o diversitate remarcabilă de experiențe și ambiții. Obiectivul nostru este ca, la finalul programului, în martie 2027, ei să fie echipați cu acele competențe de care are nevoie fermierul român și dezvoltarea unui sector agricol competitiv, la nivel național. Toate acestea, făcând parte dintr-o comunitate relevantă a tinerilor fermieri, pe care se pot baza pe tot parcursul carierei”, a precizat Ioana Jenssen, manager Program TLA.
Prima zi a programului a continuat cu o sesiune interactivă cu participanții Seriei a VIII-a, intervenții ale absolvenților din seriile anterioare și o sesiune de networking structurat între membrii noii generații TLA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Includerea ajutoarelor naționale tranzitorii în viitoarea PAC, acceptată de Președinția Consiliului UE
Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).
Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.
Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.
„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.
În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.
Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Viitorul agriculturii românești, dezbătut la Agri Next 2026 by Adevărul
Fermieri, investitori, procesatori, retaileri, reprezentanți ai instituțiilor financiare și specialiști din domeniul agroalimentar se reunesc marți, 3 noiembrie 2026, la Sheraton Bucharest Hotel, începând cu ora 09:00 pentru evenimentul Agri Next 2026, organizat de Adevărul și IC Events.
Într-un context marcat de schimbări climatice, costuri energetice ridicate, volatilitatea piețelor internaționale și cerințe europene tot mai severe, Agri Next 2026 by Adevărul își propune să devină o platformă anuală de dezbatere strategică. Scopul principal al evenimentului este identificarea de soluții concrete pentru valorificarea potențialului agricol al României și consolidarea securității alimentare.
Patru piloni de dezbatere pentru un sector agroalimentar competitiv
Programul conferinței este structurat în patru paneluri tematice principale:
-
Agricultura în noul context economic global: Impactul evoluțiilor internaționale, securitatea alimentară, oportunitățile de export, precum și influența costurilor la energie și transport asupra competitivității fermierilor români.
-
Investiții, finanțare și dezvoltare rurală: Accesul la credite, fonduri europene, infrastructura de irigații, independența energetică a fermelor prin surse regenerabile și parteneriatele public-private.
-
De la fermă la consumator (procesare, distribuție și produse românești): Dezvoltarea capacităților locale de procesare, adăugarea de valoare materiilor prime, relația dintre retail și producătorii locali, siguranța alimentară și rolul inputurilor agricole (semințe, îngrășăminte).
-
Agricultura viitorului (IA, digitalizare și tehnologii inteligente): Implementarea inteligenței artificiale, utilaje inteligente, sustenabilitate, economie circulară, eficiență energetică și pregătirea noii generații de fermieri.
Un dialog strategic între mediul de afaceri și autorități
Agri Next 2026 urmărește să creeze un cadru direct de comunicare între toți actorii din ecosistem: de la producători de inputuri și reprezentanți ai sectorului energetic, până la bănci, retaileri și autorități publice. Obiectivul comun este transformarea potențialului agricol nativ al României într-un avantaj economic sustenabil pe termen lung.
Detalii de participare și acces
Participarea la conferință este gratuită, iar accesul fizic se face pe bază de înregistrare prealabilă și confirmare din partea organizatorilor. Se recomandă utilizarea adresei de e-mail profesionale/de companie. Participanții validați vor primi confirmarea oficială prin e-mailul cu subiectul „Approved Registration”.
-
Eveniment: Agri Next 2026 by Adevărul
-
Organizatori: Adevărul și IC Events
-
Data și ora: 3 noiembrie 2026, ora 09:00
-
Locație: Hotel Sheraton, București
-
Acces: Gratuit (în baza înregistrării și validării)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Aectra și tehnologiile profitului, performanță în câmp
Într-un an în care fermierii taie din costuri, diferența nu o face economia uniformă, ci o face investiția pusă acolo unde cultura e vulnerabilă, judecată prin costul pe hectar și prin rezultatul măsurat în câmp. Iar performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență. „Avem un tâlc” a fost tema conferinței de presă organizată de Aectra Agrochemicals la sediul din București, în care compania a prezentat tehnologiile profitului, studii de piață și noua gamă de biostimulatori Aectra Active, creată și produsă în România, la Câmpia Turzii. De peste trei decenii, Aectra este prezentă pe piața românească cu soluții pentru nutriția și biostimularea plantelor, cât și cu producție proprie de biostimulatori și fertilizanți.
Prețuri mici la recoltă, inputuri scumpe, o climă tot mai imprevizibilă, toate acestea au făcut ca fermierii din țara noastră să intre în sezonul de toamnă cu bugete strânse. „Într-o agricultură în care fiecare leu trebuie justificat, întrebarea decisivă este cât din investiția făcută se transformă în recoltă și profit. Cum poate obține fermierul 1–2 tone în plus la hectar și un câștig real după acoperirea costurilor intervențiilor? De peste trei decenii pe piața românească, Aectra a fost condusă de principiul „Tehnologiile Profitului”: expertiză în nutriția și biostimularea plantelor, experiența fermierilor și soluții integrate, alese după nevoia culturii și momentul intervenției. Fiecare alegere tehnologică trebuie să se regăsească în profitul fermei”, arată Dan Farcaș, director executiv Aectra Agrochemicals.
Agricultura este văzută de Aectra ca un campionat care se construiește etapă cu etapă, iar conceptul „Campionatul din câmp” este inspirat din Formula 1 și exprimă o realitate agronomică: performanța se construiește prin pregătire, intervenții la momentul potrivit, măsurători și lucru în echipă. „Startul culturii, dezvoltarea rădăcinilor, masa vegetativă, înflorirea și umplerea recoltei sunt etape legate între ele. Rezultatul unui sezon depinde de felul în care sunt gestionate împreună”, punctează Dan Popescu, președintele Aectra Agrochemicals.
Un studiu Aectra realizat în anul 2024, cu circa 100 de fermieri profesioniști, reprezentând peste 100.000 ha, a evaluat pierderi de ordinul tonelor pe hectar asociate insuficiențelor de nutriție (azot, fosfor, potasiu), fundației culturii, pornirii întârziate în vegetație, polenizării incomplete etc. Studiile făcute în septembrie 2026 privind distribuția de inputuri și retailul agricol completează perspectiva, astfel că decizia de investiție a fermierului are nevoie de un cost pe hectar justificat, recomandare tehnică și rezultate credibile în câmp.
„Expertiza tehnologică arată unde se formează și unde se pierde producția. Studiile de piață arată ce îi ajută pe fermieri să aleagă soluțiile potrivite. Aectra Agri Club aduce în dialog experiența fermierilor performanți. Noua gamă cu principiul Aectra Active transformă această orientare în formulări care combină nutriția minerală cu biostimularea, pentru funcții agronomice precise la costuri eficiente pe hectar. Miza este profitabilitatea construită sezon după sezon: o pierdere evitată, o fertilizare mai bine valorificată sau o lucrare executată mai eficient pot schimba marja fermei. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, explică Dan Farcaș.
Cinci etape, un singur obiectiv: 1–2 tone în plus la hectar și un rezultat economic superior, tâlcul Aectra
Producția nu se decide la recoltare, ci se construiește în fiecare etapă. În „Campionatul din câmp”, fiecare etapă o pregătește pe următoarea. Unele ferestre de intervenție nu se mai redeschid: răsărire neuniformă, rădăcini nedezvoltate, o verigă pierdută, dezvoltarea întârziată sau fertilitatea afectată pot limita recolta. Expertiza Aectra transformă această complexitate într-o recomandare simplă pentru fermier, acesta trebuind să identifice veriga vulnerabilă și să aleagă intervenția potrivită cât timp aceasta poate aduce valoare.
Cele cinci etape care duc la un rezultat economic superior sunt:
1. Startul culturii: câștigăm timp și uniformitate
Instalarea corectă a culturii creează baza recoltei. De exemplu, la grâu, semănatul târziu, solul rece sau apa limitată pot întârzia răsărirea. Obiectivul este o energie germinativă superioară, o cultură uniformă, cu mai multe zile utile de vegetație înainte de iarnă.
2. Dezvoltarea timpurie: rădăcini, acces la nutrienți, pregătire pentru iernare
Nu contează numai ce am aplicat, ci ce poate folosi planta. Dezvoltarea rădăcinilor, disponibilitatea fosforului și pregătirea pentru iernare trebuie privite împreună. Experiența fermierilor arată că pierderea medie estimată la grâu pentru pregătirea slabă de iernare a fost de circa 1.164 kg/ha; pentru blocarea fosforului, de circa 710 kg/ha.
3. Masa vegetativă: repornire și eficiența nutriției
Primăvara, cultura are nevoie de reluarea rapidă a activității, nutriție accesibilă și un aparat foliar funcțional. Fermierii au estimat la 584 kg/ha pierderea medie asociată repornirii întârziate la grâu. O cultură suficient dezvoltată cere pregătire pentru stres; una rămasă în urmă cere recuperare, cât timp condițiile o permit.
4. Înflorirea și formarea producției: protejăm fertilitatea
Polenizarea, fecundarea și menținerea organelor productive influențează direct recolta. Fermierii au evaluat la circa 650 kg/ha pierderea medie asociată polenizării parțiale la floarea-soarelui. Intervenția urmărește susținerea proceselor fiziologice în această etapă critică.
5. Umplerea și maturarea: valorificăm ce am construit
Menținerea activității foliare și a nutriției în perioada de umplere susține masa și calitatea recoltei. Obiectivul de 1–2 t/ha se urmărește printr-o tehnologie coerentă, adaptată culturii și fermei. Lotul martor, cântărirea și comparația economică arată rezultatul: valoarea recoltei suplimentare minus costul intervențiilor.
Fermierul investește când vede valoarea, explicată de specialist și dovedită în câmp
Cercetările Aectra din ultima perioadă reunesc circa 140 de participanți din distribuția de inputuri și retailul agricol și aproximativ 100 de fermieri profesioniști. Au fost urmărite două întrebări complementare: unde se pierde producție și ce îl convinge pe fermier să investească pentru a limita aceste pierderi.
„Studiile evidențiază trei repere comune: valoarea economică, recomandarea consultantului/distribuitorului și experiența demonstrată. McKinsey analizează cumpărarea produselor biologice (biostimulatori și biocontrol) pe scale diferite, însă se evidențiază o diferență de percepție a fermierului european punând pe primul loc experiența demonstrată”, menționează George Pârvu, Senior Consultant Marketing Aectra Agrochemicals.
Reducerea excesivă a cheltuielilor din ultimii ani, sub presiunea costurilor și a extremelor climatice, riscă să limiteze potențialul culturilor. Studiul Aectra arată că argumentele tehnologice pot schimba perspectiva: după analizarea pierderilor de producție și a posibilităților de limitare a acestora, 79% dintre fermierii participanți au optat pentru investiții orientate spre profit. Cu pierderi estimate de la sute de kilograme la peste o tonă pe hectar pe fiecare etapă critică, explicația tehnică și dovada din câmp îi permit fermierului să decidă în cunoștință de cauză.
„Convergența este clară: valoarea economică trebuie explicată de un partener credibil și confirmată prin rezultate practice ale tratamentului și rezultatului”, a specificat George Pârvu.
De la Miami la fermele din România, biostimulatorii câștigă importanță critică
Un studiu Kynetec din 2024, prezentat la Biostimulants World Congress și completat la BioEx Shanghai în martie 2025, arată o creștere de aproximativ 55% în 5 ani la nivel global și chiar superioară în Europa. Kynetec identifică scumpirea îngrășămintelor printre factorii care au susținut această evoluție, dar și cerințele funcționale (nutriție, toleranța la secetă, temperaturi extreme, calitatea recoltei etc).
Studiul McKinsey Global Farmer Insights 2026, realizat pe 5.500 fermieri din zece țări, completează imaginea: 43% dintre fermierii de culturi de câmp intervievați folosesc biostimulatori. Într-un context de marje comprimate, criteriile europene arată că adoptarea este legată în primul rând de rentabilitate și performanță dovedită.
Transformarea dovezii în decizie
Presiunea financiară face și mai necesară identificarea soluților de creștere a câștigului pe hectar. În studiul Aectra, 71% dintre respondenți apreciază situația financiară a fermierilor ca fiind mai slabă decât în 2025, iar 80% consideră încrederea în investiții scăzută sau foarte scăzută.
„Campionatul din câmp devine o cerință concretă: identificarea pierderilor, recomandarea intervenției și verificarea câștigului, transformă un risc necalculat în profit. Consultanța și experiențele împărtășite prin Aectra Agri Club îi permit oricărui fermier să aleagă în cunoștință de cauză. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, spune Dan Farcaș.
Aectra Agri Club, experiență din fermă în fermă
Aectra Agri Club este o comunitate de fermieri profesioniști și specialiști care transformă experiența din ferme în soluții pentru creșterea profitabilității. Membrii lucrează direct peste 15.000 ha și reprezintă, prin ferme și cooperative, aproape 75.000 ha. Întâlnirile tematice și vizitele în câmp abordează întregul sistem de producție: sol, nutriție, dezvoltarea culturii, lucrări, utilaje, irigații etc. Principiul Clubului este „O problemă, o soluție, o concluzie”.
Marcel Caruz explică: „În luna martie, valorificăm fertilizarea și realocăm inteligent costurile. Nutrienții plătiți nu sunt întotdeauna accesibili plantei. Discuția despre relația sol–rădăcină–nutrienți a pus în prim-plan valorificarea fertilizării existente, cu soluții precum BlackJak pentru susținerea înrădăcinării și accesului la nutrienții blocați în sol. Dialogul a extins calculul asupra cheltuielilor fermei. Economiile din lucrări și echipamente trebuie evaluate împreună cu oportunitățile de investiție în cultură. Concluzia este că, valorificăm ce am plătit deja și mutăm banii din risipă în intervenții rentabile”.
În luna iunie, azotul se judecă prin recolta obținută. „Azotul scump, insuficient valorificat, apasă semnificativ asupra costului de producție. La întâlnirea din Costești, eficiența sa a fost analizată prin corelarea fertilizării cu apa disponibilă, solul, evoluția culturii și momentul intervenției. Direcția discutată: reducerea consumului specific de azot (ex. la grâu de la 28 spre 20 kg substanță activă/tona de recoltă), prin valorificarea mai eficientă a fertilizării (ex. NHDelta), adaptate fenofazelor relevante. Concluzia, măsurăm kilogramele de azot necesare unei tone de recoltă, nu doar doza aplicată pe hectar”, arată Marcel Caruz.
În luna octombrie se eficientizează lucrările și se protejează startul culturii. Anul acesta, la întâlnirea din 15 octombrie de la ferma Sanagro, tema „Producția se construiește din toamnă” a legat eficientizarea lucrărilor și economia de motorină de calitatea startului culturii: dozele optime de semănat și răsărirea uniformă, energia germinativă (Atonik), resturile vegetale, disponibilitatea nutrienților și relația rădăcină–apă–nutrienți (Blackjak), folosirea apei limitate, înrădăcinare și pregătire pentru iarnă (Terra Sorb) și recuperarea culturilor întârziate. Miza: 20 de spice/m² în minus pot însemna 280 kg/ha pierdute. Utilajele se judecă prin calitatea lucrării, capacitatea potrivită fermei și costul total, inclusiv finanțarea. Evitarea supradimensionării poate elibera sume importante pentru nutriția și susținerea culturilor. Concluzia o spune Marcel Caruz: „Eficientizăm costurile la lucrări și utilaje, protejând potențialul de producție care se construiește din toamnă”.
Pentru anul 2027, membrii Aectra Agri Club au propus comparații între ferme privind tehnologiile, costurile și rezultatele, cu rapița ca posibilă cultură comună de referință. Obiectivul este ca experiența fiecărei ferme să devină utilă și celorlalte: ce intervenție a funcționat, în ce condiții și câți bani a lăsat în plus pe hectar.
În Campionatul din câmp, potrivit Aectra, performanța se judecă prin rezultatul economic și consecvența de la un sezon la altul.
Aectra Active, nutriție minerală și biostimulare
Noua gamă Aectra Active se caracterizează prin formulări rafinate de-a lungul a cinci ani, proiectate pentru funcții agronomice precise și costuri eficiente pe hectar.
Gama Aectra Active combină macroelemente și microelemente minerale cu ingrediente pentru biostimulare, selectate după obiectivul agronomic. Formulările au fost îmbunătățite succesiv prin cercetare în laborator, testări în câmp și adaptare la nevoile culturilor. „În funcție de produs, componentele includ aminoacizi, extracte de alge, acizi humici sau fulvici, vitamine și alte ingrediente active. Combinațiile urmăresc utilizarea eficientă a nutrienților, înfrățirea, creșterea vegetativă, răspunsul la stres și formarea recoltei. Valoarea rezultă din complementaritatea componentelor, la doza și momentul potrivite”, arată Florian Sturza, directorul fabricii Aectra Agrochemicals.
Gama Amino conține formulări adaptate culturilor. „Amino Oil pentru oleaginoase, Amino Maize pentru porumb, Amino Cereal pentru cereale păioase și Amino Triplu 7, cu aport echilibrat de NPK, ilustrează această abordare. Recomandările sunt adaptate nevoilor culturii și fenofazei. Gama Amino este parte a platformei Aectra Active, al cărei portofoliu depășește aceste patru formulări”, a adăugat Florian Sturza.
Dezvoltarea și producția proprie de la Câmpia Turzii susțin atât portofoliul Aectra, cât și soluțiile pentru parteneri. Prin Aectra Inside, distribuitorii beneficiază de expertiză în formulare și integrare tehnologică pentru formulări adaptate propriilor nevoi sau asocierea produselor din portofoliul lor cu soluții consacrate ale companiei Aectra. „Obiectivul este creșterea valorii agronomice și comerciale a ofertei distribuitorului, prin complementaritatea nutriției și biostimulării, recomandări clare și evaluarea rezultatelor în fermă”, a mai spus directorul fabricii Aectra de la Câmpia Turzii.
Aectra Active, gama Amino și Aectra Inside răspund împreună cerințelor evidențiate de studii: cost eficient pe hectar, recomandare tehnică de încredere și dovadă în câmp. „Pentru fermier, ținta este câștigul după costul intervenției. Pentru distribuitor, un portofoliu diferențiat prin expertiză și contribuția la profitabilitatea clientului. Astfel, Tehnologiile Profitului transformă complexitatea formulării în soluții ușor de ales, integrat și aplicat”, a punctat președintele Aectra, Dan Popescu.
Șapte lecții din Formula 1 pentru „Tehnologiile Profitului”
„Campionatul din câmp”, paralela cu Formula 1 exprimă o idee simplă, anume: performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență.
Conform Aectra, șapte principii leagă circuitul de câmp:
-
Un start bun creează potențialul. Instalarea uniformă a culturii pune bazele recoltei.
-
Condițiile dictează strategia. Tehnologia se adaptează solului, vremii și stării plantelor.
-
Momentul intervenției face diferența. Fiecare fenofază are oportunități care trebuie valorificate la timp.
-
Rezultatele se măsoară. Comparațiile în câmp și calculul economic arată valoarea intervențiilor.
-
Performanța este un efort de echipă. Experiența fermierului, consultanța și tehnologia se completează.
-
Detaliile se adună în marjă. Pierderile evitate și resursele valorificate mai bine contribuie la profitabilitate.
- Consecvența câștigă campionatul. Fiecare sezon aduce experiență pentru decizii mai bune în următorul.
Pentru Aectra, „Tehnologiile Profitului” înseamnă transformarea expertizei și a soluțiilor validate în decizii simple, aplicate la timp și evaluate prin câștigul fermierului.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cooperativa Grădina Noastră din Matca intră cu legume și fructe proaspete în programul Carrefour
Programul exclusiv Carrefour Grădina Noastră se extinde prin integrarea unei noi cooperative de legumicultori din Matca, județul Galați. Formată din cinci familii de producători locali, cooperativa Grădina Noastră din Matca va aduce pe rafturile Carrefour fructe și legume proaspete, cultivate pe zece hectare, atât în spații protejate, cât și în câmp.
Prin programul Grădina Noastră, Carrefour România colaborează cu producători locali organizați în cooperative, oferindu-le acces la rețeaua națională de magazine și un canal de distribuție stabil. Parteneriatul include suport pentru optimizarea lanțului logistic și un cadru comercial predictibil, care permite fermierilor să investească în creșterea calității producției și în dezvoltarea propriilor afaceri. Astfel, Carrefour contribuie la consolidarea fermelor din țara noastră și asigură clienților o aprovizionare constantă cu fructe și legume locale de calitate.
„Avem o colaborare îndelungată cu Carrefour România, timp în care am construit un parteneriat bazat pe încredere, seriozitate și sprijin reciproc. Am început prin a livra roșii și castraveți, iar treptat ne-am diversificat gama de produse și am învățat să ne organizăm mai eficient, inclusiv în ceea ce privește logistica și ambalarea. Când reprezentanții Carrefour ne-au invitat să facem parte din programul dedicat cooperativelor, am acceptat cu încredere, tocmai datorită experienței foarte bune pe care am avut-o împreună. Matca este unul dintre cele mai mari bazine legumicole din țară și ne bucurăm că produsele noastre ajung pe rafturile magazinelor Carrefour din întreaga Românie. Acest parteneriat ne oferă mai multă predictibilitate, atât în planificarea producției, cât și a veniturilor. Totodată, ne ajută să susținem producătorii locali, astfel încât beneficiile colaborării să se întoarcă direct în comunitatea noastră”, arată Fănica Stan, reprezentant al Cooperativei Grădina Noastră din Matca.
Creată la inițiativa Carrefour, Cooperativa Grădina Noastră din Matca este formată din cinci agricultori, ce vor aduce pe rafturile magazinelor legume și fructe precum castraveți cornichon, roșii rotunde, prunișoare și tip inimă de bou, ardei gras Bianca, ardei kapia și iute, vinete, varză albă, dovlecei și căpșune. Cooperativa dispune de o suprafață de zece hectare, atât în spații protejate, cât și în câmp, și estimează o capacitate de producție anuală de aproximativ 600 tone de legume.
„Prin lansarea noii cooperative, Grădina Noastră din Matca, ne continuăm angajamentul de a susține producția locală și de a le oferi clienților noștri fructe și legume proaspete, chiar de la producători locali. Pentru noi, sprijinul acordat producției locale înseamnă mai mult decât un contract comercial. Este o relație pe termen lung, în care le oferim fermierilor acces la o piață stabilă, predictibilitate și sprijin pentru dezvoltare. Fiecare cooperativă nouă contribuie la economia locală, la crearea de oportunități în comunitățile rurale și la consolidarea agriculturii românești. Credem într-o agricultură românească puternică, iar prin parteneriatele cu cooperativele locale ne dorim să contribuim la dezvoltarea ei pe termen lung”, a declarat Arnaud Dussaix, director achiziții și aprovizionare și membru în Comitetul Executiv Carrefour România.
Legumele și fructele noii cooperative sunt disponibile la raft în toate magazinele Carrefour din țară, de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii noiembrie, în funcție de sezonul de producție. În perioada următoare, printre produsele provenite de la producătorii Cooperativei Grădina Noastră din Matca se vor număra roșii românești, roșii prunișoare, castraveți cornichon, gogonele, ardei kapia și varză.
„Pentru categoria de produse proaspete, calitatea se construiește în ferma producătorului, iar noi suntem alături de el în fiecare etapă, de la cultivare până la raft. Ne bucurăm să introducem o nouă cooperativă în programul Grădina Noastră, într-un bazin legumicol cu tradiție în România și cu fermieri cu o lungă istorie în livrarea legumelor în magazinele noastre. Este o relație construită în timp, pe încredere și pe respectarea acelorași standarde de calitate, iar faptul că o formalizăm printr-o cooperativă ne permite să mergem mai departe împreună. Pentru clienții noștri, acest parteneriat înseamnă legume și fructe românești proaspete, iar pentru fermierii din Matca, un cadru stabil în care să își dezvolte producția de la un sezon la altul”, subliniază Radu Gherman, Buying Director Ultra-Fresh Carrefour România.
Programul reunește 15 cooperative partenere, cu peste 400 de familii de producători. Acestora li se adaugă alte 18 cooperative partenere ce activează sub brand propriu, consolidând o rețea puternică de parteneriate locale. Astfel, Carrefour își consolidează misiunea de a le oferi clienților acces la o alimentație sănătoasă, locală și sustenabilă. În prima jumătate a acestui an, volumele de fructe și legume provenite de la producătorii din programul Grădina Noastră au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului 2025.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Direct de la producător la ușa cumpărătorului, prin Hambar
Hambar, noua platformă dedicată producătorilor locali, s-a lansat în România cu misiunea de a face produsele locale mai simplu de descoperit, cumpărat și livrat, indiferent de locul în care se află producătorul sau cumpărătorul. Platforma pornește cu peste 200 de producători și peste 4.000 de produse din toată țara și construiește un circuit complet, de la selecția producătorului până la livrarea produsului la ușa clientului. În șase luni, Hambar își propune să ajungă la peste 600 de producători și 10.000 de produse. Fondatorii platformei sunt Alin Șerban, fost CEO Tazz, și Călin Costinaș, fost Deputy CEO Profi, ambii având o vastă experiență în scalarea afacerilor, e-commerce, logistică și retail. Platforma are doi parteneri-cheie: eMAG, prin care utilizatorii se pot autentifica direct cu contul eMAG și au beneficii incluse în programul Genius cu Moț, și Salt Bank, care devine Banca Oficială a Hambar.
Oferta Hambar este organizată în zece categorii, de la produse pentru cămară și gătitul de zi cu zi până la băuturi și pachete pentru ocazii speciale. Platforma reunește zacuscă, murături, dulcețuri, miere și produse de băcănie, alături de brânzeturi și lactate, specialități din pește, produse de patiserie, carne și mezeluri din porc, mangaliță, vită, pui și vânat, dar și legume și fructe de sezon. Categoria de băuturi include vinuri de la crame mici și mijlocii, bere artizanală, spirtoase, vișinată, lichioruri, sucuri și siropuri, iar pentru ocazii speciale sunt disponibile și pachete care combină mai multe produse de la același producător.
Selecția aduce la un loc produse locale care pun accent pe calitate și inovație, inclusiv opțiuni pe care cumpărătorii le-ar descoperi cu greu în afara regiunii de proveniență.
Potrivit fondatorilor, în spatele Hambar stă o oportunitate imensă: România are o ofertă bogată de produse locale de calitate, care ajung însă cu greu la cumpărătorii din afara comunităților în care sunt realizate. În același timp, clienții care caută produse locale au de multe ori informații fragmentate și puține repere clare pentru a ști cine stă în spatele unui produs, care îi este proveniența și cum a fost realizat.
Hambar aduce tehnologia și instrumentele digitale într-o zonă în care mulți producători funcționează încă predominant offline. Platforma a fost construită pentru a oferi o experiență digitală modernă atât cumpărătorilor, cât și producătorilor, inclusiv prin aplicația dedicată Hambar Producător.
Tehnologie și parteneriate pentru o experiență mai simplă
„În spatele fiecărui produs bun există un producător care ar trebui să se poată concentra pe ceea ce știe să facă cel mai bine, fără să devină specialist în tehnologie, marketing sau logistică. Aici intervine Hambar. Experiența acumulată în companii mari, în tehnologie și operațiuni logistice, ne-a arătat cât de importante sunt sistemele performante, dar și cât de simple trebuie să fie pentru cei care le folosesc. Vrem să aducem aceste standarde în sprijinul micilor producători, printr-o platformă care integrează promovarea, comenzile și livrarea. Misiunea noastră este ca un produs extraordinar realizat într-un sat din România să ajungă simplu și în condiții sigure la cumpărătorii din întreaga țară”, arată Alin Șerban, co-fondator și CEO Hambar.
Hambar își propune să scurteze și să simplifice acest drum, în cele mai sigure condiții. Înainte ca un producător să intre pe platformă, echipa verifică omul, locul și modul de producție. Fiecare producător are apoi un profil propriu pe platforma Hambar, unde cumpărătorii îi pot descoperi povestea și locul de unde provine.
„România are o lume extraordinară de producători mici și de oameni pasionați de ceea ce fac, pe care prea puțini dintre noi o cunosc. Unii lucrează după rețete păstrate de generații, alții reinventează lucruri aparent simple. Produsele lor au o calitate excepțională, dar ajung greu în magazinele obișnuite, pentru că se fac în serii mici. În același timp, tot mai mulți români caută exact astfel de produse: autentice, locale, făcute cu grijă și personalitate. Cu Hambar vrem să apropiem aceste două lumi: să le dăm producătorilor șansa de a fi descoperiți și apreciați, iar oamenilor bucuria de a găsi lucruri foarte bune, făcute chiar aici, în România”, subliniază Călin Costinaș, co-fondator Hambar.
eMAG și Salt Bank, doi parteneri-cheie
În aceeași direcție de simplificare a experienței digitale, Hambar se lansează alături de doi parteneri-cheie: eMAG și Salt Bank.
Prin parteneriatul cu eMAG, utilizatorii se pot autentifica în Hambar direct cu contul eMAG. În plus, prin programul Genius cu Moț, utilizatorii Genius au transport gratuit pe Hambar la două comenzi pe lună de minimum 300 de lei, indiferent de câți producători sunt în coș.
De cealaltă parte, Salt Bank, în calitate de Bancă Oficială a Hambar, își propune să fie alături nu doar de platformă, ci și de oamenii din jurul ei, de la producătorii și antreprenorii locali până la cei care aleg să cumpere de la ei. Iar faptul că este o bancă 100% digitală și 100% românească îi oferă un avantaj important: înțelege nevoile oamenilor și ale businessurilor de aici, în relație cu banii lor.
Producătorul, în centrul experienței
Dincolo de diversitate, elementul comun al produselor listate pe Hambar este proveniența cunoscută. Platforma pune în centrul experienței producătorul și oferă cumpărătorului informațiile necesare pentru a înțelege cine se află în spatele produsului pe care îl comandă.
Hambar nu funcționează doar ca un loc în care sunt listate produse, ci construiește și infrastructura prin care acestea ajung de la producător la cumpărător. Utilizatorii pot adăuga în același coș produse de la mai mulți producători, pot plăti cu cardul și pot primi comenzile atât în România, cât și în toate țările din Uniunea Europeană.
Hambar funcționează prin două aplicații: Hambar, pentru cumpărători, și Hambar Producător, prin care producătorii își gestionează produsele, stocurile și comenzile. În ambele aplicații, utilizatorii beneficiază de asistență prin chat.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Parteneriat pentru un viitor sigur al agriculturii, CATA și Mzuri
Mzuri World, producător polonez de semănători strip-till, intră în programele Comunității Antreprenorilor Tineri din Agricultură (CATA) cu utilaje, specialiști tehnici și experiența unei ferme în care se lucrează de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til. Prima întâlnire cu fermierii are loc pe 31 octombrie 2026, la Agripreneurs Summit, eveniment organizat de CATA la ROMEXPO București, în cadrul IndAgra.
Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură și Mzuri World au semnat un parteneriat strategic pe toate programele CATA, comunitate în care sunt peste 300 de fermieri și antreprenori agricoli. Mzuri, companie cu sediul la Śmielin - Polonia, produce semănătorile Mzuri Pro-Til, construite pentru tehnologia strip-till.
Pentru fermierii din comunitate, parteneriatul înseamnă acces direct la tehnologie, în locurile unde CATA lucrează deja cu ei:
-
Agripreneurs Summit 2026. Mzuri este partenerul strategic al primei ediții. Juliusz Różniak le aduce fermierilor experiența fermei familiei Różniak din Polonia, lucrată de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til.
-
Caravana Profitului. La opririle din ferme, Mzuri vine cu utilaj și cu un specialist tehnic, iar fermierii din zonă văd semănătoarea lucrând pe un sol pe care îl cunosc.
-
Academia Fermierului Antreprenor 2026-2027. Cursanții au o zi în câmp, în care văd soluțiile strip-till direct pe un utilaj Mzuri.
-
Podcasturile comunității. Mzuri este partener al Întâlnirilor Comunității și al AgTech Podcast.
Conținutul educațional al programelor rămâne decis de Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură, iar decizia fiecărei ferme rămâne a fermierului, transmite CATA.
„Comunitatea noastră a adus strip-till-ul la aceeași masă prin fermieri care l-au încercat pe propriile hectare și au venit cu cifrele lor. Mzuri ne ajută să ducem discuția mai departe, în câmp, acolo unde fermierul vede utilajul lucrând și pune întrebările direct omului care știe să răspundă. Fiecare fermier decide singur ce aplică în ferma lui, iar noi îi aducem lângă oamenii care au parcurs deja drumul. În ferma familiei Różniak din Polonia se lucrează de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til, iar prin Juliusz experiența ei ajunge acum la fermierii din România”, a declarat Gabriel Stoian, președinte și fondator al Comunității Antreprenorilor Tineri din Agricultură.
Strip-till-ul are deja istorie în CATA. Marcello Daniliuc, vicepreședinte CATA și fermier de generația a treia, a trecut la strip-till pe cele 850 de hectare ale fermei Marcellino Impex din județul Călărași și vorbește deschis, în comunitate, despre costurile și rezultatele lui. Și alți speakeri de la Agripreneurs Summit sunt adepți ai agriculturii conservative și au experiență practică cu strip-till-ul.
„În ferma familiei noastre se lucrează de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til, iar cele mai bune argumente le-am primit de la alți fermieri, în câmpul lor, comparând rezultate. CATA îi adună pe fermierii din România exact în felul ăsta. Venim cu utilajele și cu oamenii noștri ca să arătăm cum lucrează sistemul pe solurile din România și să învățăm de la fermierii care îl vor încerca. Pe 31 octombrie povestesc la Agripreneurs Summit ce am învățat în ferma noastră din Polonia”, precizează Juliusz Różniak, manager Mzuri World și fermier la Śmielin, Polonia.
Agripreneurs Summit, 31 octombrie, la IndAgra București
Juliusz Różniak este unul dintre speakerii Agripreneurs Summit 2026, eveniment care se desfășoară pe 31 octombrie 2026, de la ora 09:00, la ROMEXPO București, Scena Pavilion B1, în cadrul târgului IndAgra. Pe lângă sesiunea lui, echipa Mzuri este prezentă în zona de networking, unde fermierii pot discuta direct cu specialiștii despre strip-till.
Peste 15 speakeri din România și din străinătate vorbesc în fața a 300 de fermieri și antreprenori agricoli, iar după fiecare sesiune rămâne timp pentru întrebările din sală. Agenda și detaliile despre eveniment sunt pe www.agripreneurs.ro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
