Afişez elemetele după tag: legume

Pe 17 august 2026 are loc Ziua porților deschise - Sărbătorea tomatelor la Institutul Național de Cecetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești – Argeș, eveniment organizat în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești” (ASAS) Secția Horticultură și Socitatea Română a Hoticulturilor (SRH).

Manifestarea de transfer tehnologic aflată la a VII-a ediție va reuni fermieri cu activitate în legumicultură, cadre didactice, studenți, masteranzi din UPB București – Centrul universitar Pitești și USAMV București, reprezentanți ai Direcției Fitosanitare Argeș, colaboratori din Intitutul Național de Fizica Laserilor Plasmei și Radiației precum și firma Nufarm, furnizoare de inputuri pentru agricultură.

„Alături de prezentarea situației actuale și perspective pentru dezvoltarea legumiculturii va avea loc o expoziție cu degustare de fructe de tomate din soiuri create la noi în institut dar și din sortimentul legumicol actual, precum și vizită în loturile experimentale”, precizează Ionela-Cătălina Guță, director general INCDBH Ștefănești - Argeș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimii ani, agricultura se confruntă cu o provocare tot mai evidentă: creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură.

Temperaturile extreme, asociate cu radiația solară intensă și deficitul de apă, afectează direct procesele fiziologice ale plantelor și reduc semnificativ potențialul productiv al culturilor. Temperaturile de peste 30°C reprezintă o provocare majoră nu doar pentru oameni, ci și pentru vița-de-vie, pomii fructiferi, culturile legumicole și culturile de câmp.

Ce se întâmplă în plantă în perioadele de caniculă?

Atunci când temperatura frunzelor și fructelor depășește pragurile optime de funcționare, plantele își reduc activitatea fotosintetică și consumă resurse importante pentru menținerea echilibrului fiziologic.

La temperaturi ridicate, plantele își reduc activitatea metabolică pentru a conserva apa. În același timp, crește riscul de deteriorare a frunzelor, fructelor și boabelor, iar culturile aflate în perioada de dezvoltare a fructelor sunt deosebit de sensibile la nivelurile ridicate de radiație solară.

Situația devine deosebit de critică atunci când temperaturile ridicate coincid cu radiația solară intensă și seceta.

Consecințele sunt bine cunoscute de fermieri:

• creșterea excesivă a temperaturii frunzelor și fructelor;
• arsuri solare și necrozarea fructelor și boabelor;
• decolorarea și deprecierea aspectului comercial;
• maturare accelerată și neuniformă;
• reducerea fermității și a capacității de păstrare;
• scăderea calității și a valorii comerciale;
• afectarea creșterii plantelor;
• diminuarea producției și pierderi economice semnificative.

În cazul viței-de-vie, stresul termic poate afecta echilibrul dintre zaharuri, aciditate și compușii aromatici, influențând direct calitatea viitoarelor vinuri, dar și scăderea calității recoltei a strugurilor de masă.

În pomicultură, coaja fructelor poate fi afectată, iar în legumicultură și în culturile de câmp apar încetiniri ale creșterii și pierderi de producție. Toți acești factori conduc, în final, la pierderi semnificative de venit la sfârșitul sezonului.

VITISOL^®, un aliat natural în prevenirea arsurilor solare și a stresului termic la plante

Pentru protecția culturilor în perioadele cu temperaturi extreme, recomandăm utilizarea VITISOL^®, un biostimulator natural pe bază de clinoptilolit. Prin formarea unei pelicule fine de protecție pe frunze și fructe, acesta reflectă o parte din radiațiile infraroșii și ultraviolete, contribuind la reducerea supraîncălzirii țesuturilor vegetale și la diminuarea riscului de arsuri solare.

Astfel, temperatura la suprafața acestora poate fi redusă cu până la 5°C, iar radiațiile UV dăunătoare sunt reflectate, fără a împiedica pătrunderea luminii necesare desfășurării fotosintezei.

Testare VITISOL^®  la varietatea de struguri  Grüner Veltliner

Aplicare doza: 4 kg/ha la 10.08.2023

Evaluare: La 14 zile după aplicare, un reziduu ușor de pulverizare era încă vizibil.

În timpul evaluării au fost măsurate atât temperatura frunzelor, cât și temperatura strugurilor, precum și conținutul de clorofilă

Rezultate:

• Reducere semnificativă a temperaturii frunzelor cu 5 °C (efect de răcire);
• În plus, temperatura strugurilor a fost redusă cu succes de la 28 °C la 26 °C;
• Aceste scăderi de temperatură conduc la creșterea conținutului de clorofilă al plantei.

VITISOL^®, protecție demonstrată în plantațiile viticole

Rezultatele obținute în lotul demonstrativ de la Crama Strămutată (2025) evidențiază avantajele utilizării VITISOL^® în perioadele cu temperaturi extreme.

Comparativ cu parcela martor, varianta tratată a prezentat ciorchini cu un aspect mai uniform și o calitate vizuală mai bună. Aplicat în două tratamente, la doza de 6 kg/ha, VITISOL^® a contribuit la diminuarea efectelor radiației solare excesive și ale stresului termic, susținând menținerea calității producției.

VITISOL^®, o soluție compatibilă cu agricultura modernă, pentru culturi mai rezistente în condiții climatice extreme

Pe fondul schimbărilor climatice și al creșterii frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, VITISOL^® reprezintă un element complementar în strategiile moderne de management integrat al culturilor,  contribuind la:

• Reducerea arsurile solare și stresului termic al plantelor;
• Protecție împotriva radiațiilor UV. Stratul protector reflectă razele nocive și răcorește planta, prevenind deteriorarea;
• Sprijină gestionarea apei la nivelul frunzelor și fructelor;
• Rezistență crescută la stres abiotic. Sprijină plantele în fața condițiilor dificile de mediu, precum căldura și radiațiile UV;
• Îmbunătățirea calității și randamentul culturilor. Contribuie la recolte mai consistente și fructe și legume de calitate superioară;
• 100% natural și aprobat pentru agricultura ecologică și biodinamică. Sigur pentru plante, oameni și mediu.

VITISOL^® reprezintă o soluție naturală și sustenabilă pentru fermierii care urmăresc menținerea performanței culturilor și obținerea unor recolte de calitate superioară, chiar și în condiții de stres climatic accentuat.

Pentru mai multe detalii despre produs și mod de utilizare la alte culturi, accesați link-ul: https://www.andermatt.ro/produs/vitisol/

Articol de: ing. MARIUS GAIDANOF, Technical and Development Manager - Andermatt Biocontrol România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carrefour România accelerează susținerea producătorilor locali atingând noi borne importante. Astfel, s-au înregistrat volume record de vânzare a fructelor și legumelor românești din cooperativele exclusive „Grădina Noastră”, în creștere cu 60% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, programul „De aici, de aproape”, dedicat susținerii artizanilor ultralocali, are acum acoperire națională în magazinele Carrefour din 41 de județe. Cele două inițiative fac parte dintr-o direcție pe care compania și-a asumat-o încă din 2017, odată cu lansarea programului „Grădina Noastră”, prin parteneriate cu mici afaceri de familie, cooperative și fermieri autohtoni.

În contextul preluării Carrefour România de către Pavăl Holding, susținerea producătorilor locali și creşterea numărului de produse românești în magazinele Carrefour rămâne unul dintre obiectivele strategice principale. În această etapă, retailerul operează sub brandul Carrefour, în baza unui drept de licență acordat de Grupul Carrefour.

„Colaborarea cu producătorii locali este o alegere de business cu efect direct atât în comunitățile în care operăm, cât și în relevanța ofertei pe care o construim pentru clienții noștri - peste 2000 de producători români din portofoliul nostru construiesc alături de noi pentru a oferi clienților alegeri responsabile și de calitate de aici, de aproape. Am pornit mereu de la nevoile și capacitatea fiecărui partener, cât și de la nevoia clienților noștri de a alege românește în coșul săptămânal de cumpărături. Vom continua să investim în colaborări durabile și să aducem tot mai aproape de casele românilor produse create în comunitățile lor cu respect, cu grijă și gust de acasă”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

Grădina Noastră: 14 cooperative exclusive și o creștere de 60% a volumelor

În perioada ianuarie - iunie 2026, volumele de fructe și legume provenite de la producătorii din programul Grădina Noastră au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului 2025. Programul reunește în prezent 14 cooperative exclusive și peste 390 de producători de fructe și legume românești. Cooperativele acoperă principalele regiuni agricole ale României, de la Muntenia (Cooperativa Grădina Noastră din Brezoaele, Voinești, Grădina Noastră BIO, Vărăști, Malu Spart, Fierbinți și Însurăței), până la  Dobrogea (Grădina Noastră din Ostrov), Moldova (Grădina Noastră din Huși), Transilvania (Grădina Noastră din Ciceu-Mihăiești, Căpușu Mare, Târgu Secuiesc) și Crișana (Grădina Noastră din Zărand).

În topul fructelor românești provenite de la fermieri locali în prima jumătate a anului se numără merele roșii, golden și red delicious, căpșune și cireșe, în timp ce la categoria legume, clienții s-au îndreptat către morcovi, ceapă galbenă, varză timpurie, castraveți cornichon, cartofi albi, verdeață românească (ceapă verde, pătrunjel verde, mărar, salată verde) și ridichi.

În prezent, o parte semnificativă din sortimentul de fructe și legume - de la afine, cireșe, căpșune, mure și pepeni, la roșii (de grădină, roz, galbene, tip inimă de bou, prunișoare, roma), ardei kapia, iute și ardei gras Bianca, dovlecei rotunzi verzi, zucchini galbeni și verzi, cartofi noi, castraveți cornichon, ciuperci pleurotus, fasole galbenă, gulii, morcovi, vinete, varză - aprovizionarea este susținută exclusiv din producția românească, pe durata disponibilității de sezon. De asemenea, verdețurile precum salata, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul, leușteanul și ridichile provin din surse locale pe tot parcursul anului.

De aici, de aproape: gustul de acasă în Carrefour

Lansat în septembrie 2025, inițial cu nouă artizani din Piatra Neamț și Roman, De aici de aproape, programul dedicat artizanilor locali, este prezent astăzi în toate hipermarketurile și marketurile Carrefour din țară: 240 de magazine Carrefour, din 41 de județe și București, și peste 80 de orașe. Această inițiativă reunește peste 530 de mici afaceri și aduce la raft mai mult de 6.300 de produse realizate chiar în inimile comunităților locale.

Portofoliul include o gamă variată de produse tradiționale, de la mezeluri, brânzeturi și lactate, până la articole de brutărie, miere, dulcețuri, siropuri, conserve și prăjituri, toate fiind expuse direct sub brandurile proprii ale producătorilor, în rafturile special destinate din fiecare magazin în parte. Din proiect fac parte artizani locali, mici afaceri de familie cu produse inovatoare sau tradiționale, situate pe o rază de aproximativ 50 de kilometri de magazine. Compania își propune astfel să susțină atât producția românească, cât și dezvoltarea comunităților locale, răspunzând în același timp așteptărilor clienților de a găsi la raft produse realizate în România și cât mai aproape de locul în care locuiesc.

Printr-un contract simplificat, un proces de listare foarte rapid și livrări directe către magazinele din orașele lor, Carrefour le facilitează accesul acestora la raft și susține dezvoltarea afacerilor locale. De asemenea, artizanii deprind expertiza necesară pentru extindere și dezvoltarea afacerilor, astfel că mulți dintre aceștia au ajuns astăzi să livreze în orașele din apropiere sau în magazinele din Capitală, unde clienții regăsesc o colecție de produse ale artizanilor din țară.

Artizanii și micile afaceri interesate să se alăture programului pot transmite o solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau se pot înscrie pe site-ul carrefour.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Producătorii de fructe și legume din țara noastră dispun de un potențial agricol solid, însă nivelurile de productivitate continuă să le limiteze competitivitatea pe piața europeană. Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică¹, producția de legume a atins 2,53 milioane de tone în 2025, în creștere cu 20,8% față de anul precedent, în timp ce producția de fructe din livezi a scăzut la 612.000 de tone. În pofida acestor volume, randamentele la hectar rămân sub nivelul celor înregistrate de principalii producători europeni.

Schimbările climatice restrâng și mai mult productivitatea prin stresul abiotic cauzat de secetă, temperaturi ridicate și variații termice extreme. Studiile²˒³ arată că acești factori pot reduce producțiile cu peste 60% comparativ cu condițiile optime. În acest context, reducerea decalajului de productivitate este esențială pentru ca fermierii de la noi să își consolideze poziția pe piața europeană.

Produsele biologice oferă o cale directă către creșterea productivității prin activarea mecanismelor naturale ale plantelor. Acestea susțin absorbția nutrienților, sănătatea generală a plantelor și calitatea culturilor. Cercetări recente⁵ arată că biostimulatorii pot genera o creștere medie a producției de 17,9% în cazul fructelor, legumelor și altor culturi. În absența stresului abiotic, aceste soluții favorizează o dezvoltare mai viguroasă, o reproducere mai eficientă și o valoare de piață mai ridicată a recoltei.

Beneficii confirmate în practică

Printre exemplele din portofoliul Biologicals al companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience se numără Starter Mn^® Platinum, un îngrășământ mineral care asigură absorbția și translocarea rapidă a nutrienților încă din primele stadii de dezvoltare, ajutând culturile să își formeze un potențial productiv superior.

Pentru deficiențele de bor, Keylate^® B oferă o formulă lichidă cu absorbție rapidă, care susține înflorirea și legarea fructelor, fără a genera compuși neutilizați sau toxici.

În etapa de fructificare, SugarMover^® Zn, un îngrășământ organic lichid, crește nivelul carbohidraților din boabe, rădăcini sau fructe, furnizând totodată bor, cupru, molibden și zinc, contribuind astfel la îmbunătățirea atât a calității, cât și a cantității producției. Harbest^®, un îngrășământ foliar, stimulează dezvoltarea rădăcinilor și utilizarea eficientă a azotului, reducând pierderile și susținând o creștere constantă, în timp ce BioForge menține echilibrul fiziologic al plantelor și le sporește rezistența la stres, protejând productivitatea în condiții dificile.

Aceste beneficii sunt confirmate și în practică. Silviu Trașca, administrator de fermă la Crama Oprișor, a testat produsele SugarMover^® Zn și Harbest^®. „Au avut un efect bun, efectul așteptat. La câteva zile după aplicare, frunzele au devenit mai verzi, iar vițele arătau mult mai bine. Din punct de vedere calitativ, producția s-a menținut într-o stare foarte bună. Strugurii nu s-au ars și nu s-au deshidratat, spre deosebire de zonele unde produsele nu au fost aplicate”, a spus Silviu Trașca.

Prin combaterea limitărilor nutriționale și a factorilor de stres care reduc direct producțiile, aceste formule îi ajută pe fermieri să obțină o eficiență mai mare și o calitate superioară a recoltelor. Acest lucru contribuie la dezvoltarea unor culturi mai sănătoase, a unei producții constante și a unei poziții competitive pe piața europeană, susținute de inovația oferită de Corteva Agriscience.

Autor: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Biologicals Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația REVINO, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, anunță lansarea unui proiect dedicat modernizării sectorului horticol din România, prin integrarea tehnologiilor digitale în producția, procesarea și valorificarea produselor agricole.

Finanțat de Asociația REVINO prin programul RODIM, cu sponsorizare din partea Carrefour România, proiectul își propune să creeze un ecosistem agroalimentar inteligent, în care tehnologia, datele și cercetarea contribuie la creșterea eficienței, sustenabilității și competitivității producătorilor locali.

„Prin AGROHUB USAMV ne-am propus să construim mai mult decât un proiect de sprijin pentru fermieri. Construim un ecosistem în care tehnologia, cercetarea și colaborarea contribuie la creșterea valorii adăugate a producției horticole și la dezvoltarea unor comunități rurale mai reziliente și mai competitive”, subliniază Alina Iancu, fondatoare Asociația REVINO.

AGROHUB USAMV reprezintă un proiect de pionierat și unul dintre primele ecosisteme integrate din România care conectează digitalizarea agriculturii, procesarea produselor horticole, cercetarea aplicată și dezvoltarea comunitară într-un model scalabil de creștere economică rurală.

Mai mult decât un proiect de digitalizare sau de sprijin pentru fermieri, AGROHUB USAMV creează o infrastructură regională de colaborare care conectează fermierii, cercetarea, educația și piața, transformând datele în decizii, producția în valoare adăugată și comunitățile locale în motoare ale dezvoltării durabile.

„Carrefour România colaborează cu peste 2.000 de parteneri locali, așa că înțelegem provocările cu care se confruntă producătorii. Ne bucurăm să susținem proiectul AGROHUB USAMV, care le oferă fermierilor acces la tehnologie și la expertiza cercetătorilor, sprijinindu-i pentru o dezvoltare sustenabilă. Viitorul agriculturii locale e o miză de importanță națională, iar noi vrem să contribuim pe termen lung în acest sens”, precizează Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce Carrefour România.

Model integrat de agricultură modernă

Inițiativa vizează dezvoltarea unui model de agricultură modernă, în care producția, procesarea, educația și cercetarea sunt integrate într-un sistem unitar. Proiectul contribuie simultan la creșterea valorii adăugate a producției horticole, modernizarea procesului educațional agricol și își propune să stimuleze antreprenoriatul agroalimentar.

În etapa inițială, AGROHUB USAMV va deveni infrastructura de bază pentru o comunitate de peste o sută de fermieri din regiunea Muntenia, oferindu-le acces la date agroclimatice, expertiză și instrumente moderne pentru creșterea competitivității și adaptarea la schimbările climatice.

Platformă pilot de procesare a fructelor și strugurilor de masă

Proiectul include dezvoltarea unei linii tehnologice moderne la Stațiunea Pietroasele, destinată procesării prin deshidratare și prelucrare a fructelor, legumelor și strugurilor de masă. Aceasta va permite transformarea producției locale în produse cu valoare adăugată ridicată; reducerea pierderilor de producție; diversificarea portofoliului de produse agricole.

Linia tehnologică integrează procese complete de la recepția, spălarea și sortarea produselor, până la deshidratarea, procesarea, ambalarea și etichetarea acestora.

Rețea de monitorizare agroclimatică

Un alt element central al proiectului îl reprezintă dezvoltarea unei platforme digitale bazate pe date în timp real, susținută de stații meteo inteligente cu senzori pedologici. Odată funcțională, această platformă urmează să aducă mai multe beneficii pentru fermierii din zonă. Aceștia vor putea lua mai ușor decizii privind irigarea, fertilizarea și tratamentele necesare solului, în funcție de datele oferite de senzorii de monitorizare. În timp, asta va duce la reducerea costurilor de producție și optimizarea resurselor folosite, permițându-le fermierilor să aloce resursele disponibile mai concret. Rezultatul va fi o producție crescută și o mai bună adaptare agricolă la schimbările climatice.

Prin programul AgroAcces, fermierii vor avea acces la tehnologii, echipamente și instrumente moderne care să îi ajute să răspundă provocărilor generate de schimbările climatice și de transformarea agriculturii într-un sector bazat pe date și inovație.

Componentă educațională și de cercetare aplicată

În colaborare cu USAMV București, proiectul va include cursuri și activități practice pentru studenții universității și pentru fermieri, axate pe utilizarea datelor în agricultură, monitorizarea agroclimatică și procesarea produselor horticole.

Proiectul va include și formarea unei rețele de Facilitatori ai Dezvoltării Comunitare, persoane care vor avea rolul de a mobiliza actorii locali, de a identifica oportunități de dezvoltare și de a susține cooperarea între fermieri, instituții și comunități.

Prin integrarea tehnologiei, educației și producției agricole, proiectul își propune să sprijine fermierii afectați de schimbările climatice, să crească competitivitatea producătorilor locali, să sprijine utilizarea sustenabilă a resurselor, să contribuie la siguranța alimentară și să accelereze adopția instrumentelor digitale în agricultura din țară.

„AGROHUB USAMV demonstrează că universitatea modernă are un rol esențial în transferul de cunoaștere și inovare către societate. Prin acest proiect, USAMV București pune la aceeași masă cercetarea, tehnologia și nevoile reale ale fermierilor, contribuind la construirea unei noi infrastructuri pentru agricultura inteligentă din România”, declară prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu, prorector Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Proiectul și investițiile aferente acestuia se vor derula până la sfârșitul anului 2026, urmând ca activitățile educaționale și funcționale să fie continuate de universitate împreună cu fermierii. Prin integrarea tehnologiei, procesării și dezvoltării comunitare într-un singur ecosistem, AGROHUB USAMV are potențialul de a deveni un model național de agricultură inteligentă și dezvoltare rurală sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corpul de Control al Prim-Ministrului a publicat raportul în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Constatările oficiale confirmă deficiențe structurale privind implementarea programului, utilizarea fondurilor publice, concurența în selectarea operatorilor, evaluarea impactului asupra mediului și monitorizarea independentă a eficienței intervențiilor active în atmosferă, transmite Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).

Forumul APPR consideră că aceste constatări nu pot fi reduse la simple întârzieri administrative. După ani de funcționare și alocări bugetare considerabile, sistemul nu dispune de mecanismele minime necesare pentru a demonstra transparent și independent eficiența intervențiilor, impactul asupra mediului și utilizarea responsabilă a banului public.

„Protejarea culturilor împotriva grindinei este o necesitate reală și urgentă. Tocmai de aceea, sistemul nu trebuie repornit și nu trebuie să primească noi alocări în forma actuală, în absența unor evaluări independente și publice care să demonstreze eficiența, siguranța și oportunitatea sa economică”, arată FAPPR.

Ce confirmă raportul de control

Programul aferent perioadei 2010 - 2024 a înregistrat un grad de realizare de aproximativ 39%. Nu a fost realizată nicio unitate de creștere a precipitațiilor dintre cele două prevăzute, iar omologarea celor șase unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată.

După încheierea programului aprobat prin HG nr. 256/2010, pentru perioada de după 2024 nu a fost aprobat un program subsecvent. În consecință, în 2025 nu au mai fost realizate intervenții active în atmosferă, însă au continuat cheltuielile pentru personal, conservarea și paza infrastructurii.

Până la 30 noiembrie 2025, cheltuielile totale au fost de 94,167 milioane lei, dintre care 80,937 milioane lei au reprezentat cheltuieli pentru conservarea și paza infrastructurii sistemului.

Un sistem fără concurență reală și fără evaluări independente

Controlul a constatat că acordarea licențelor și selectarea operatorilor s-au realizat în afara unui cadru competitiv, serviciile de operare și cercetare fiind atribuite, în perioada 2022 - 2024, prin negociere cu un singur operator pentru fiecare unitate. În plus, criteriile prevăzute în normele de aplicare au limitat accesul operatorilor străini, deși legea permite participarea acestora.

O altă constatare esențială este absența serviciilor de evaluare a impactului asupra mediului și asupra regimului de precipitații. Totodată, în perioada 2022 - 2025, AASNACP nu a achiziționat servicii independente de monitorizare a activității unităților de combatere a căderilor de grindină. În lipsa acestor evaluări, eficiența și calitatea intervențiilor nu au putut fi confirmate printr-o analiză independentă, credibilă și opozabilă.

Incidente neclarificate și cheltuieli suplimentare

Raportul mai semnalează neîntrunirea anuală a consiliilor consultative, lipsa demersurilor pentru stabilirea cauzelor incidentelor produse la lansarea rachetelor și expirarea unor rachete ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale. Aceste situații au generat cheltuieli suplimentare din fonduri publice.

Poziția Forumului APPR

Forumul APPR susține că nu contestă nevoia de protejare a culturilor împotriva grindinei, ci contestă reluarea automată a unui sistem care, în forma actuală, nu și-a demonstrat eficiența prin evaluări independente, nu dispune de un studiu public de impact și nu oferă garanții privind gestionarea responsabilă a resurselor publice.

„Soluțiile finanțate din fonduri publice trebuie să fie fundamentate științific, evaluate independent și comparate transparent cu alternativele disponibile. Aprobarea unui nou program construit pe aceeași arhitectură, înaintea acestor clarificări, ar perpetua problemele constatate oficial”, precizează FAPPR.

Documentul oficial confirmă gradul redus de realizare a programului, cheltuielile făcute în lipsa intervențiilor active, limitarea concurenței, lipsa evaluării impactului asupra mediului și absența monitorizării independente.

Sinteza oficială a raportului Corpului de Control în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) poate fi consultată aici: https://control.gov.ro/ro/sinteza-raportului-de-control-privind-verificarile-efectuate-la-la-autoritatea-pentru-administrarea-sistemului-national-antigrindina-si-de-crestere-a-precipitatiilor/.

Solicitările Forumului APPR către Guvernul României și MADR

1. Suspendarea oricărei decizii de reluare a intervențiilor active și a oricăror noi investiții în actuala configurație, până la finalizarea evaluărilor independente.

2. Publicarea integrală și transparentă a concluziilor, recomandărilor și măsurilor dispuse în urma controlului, precum și a modului în care instituțiile competente le pun în aplicare.

3. Realizarea unui studiu independent de impact asupra mediului și regimului de precipitații, precum și a unei evaluări verificabile a eficienței sistemului și a raportului cost-beneficiu.

4. Clarificarea răspunderii administrative și contractuale pentru procedurile necompetitive, incidentele neinvestigate, rachetele expirate și cheltuielile suplimentare suportate de AASNACP.

5. O analiză comparativă a alternativelor inclusiv sisteme de avertizare timpurie, extinderea asigurărilor agricole și sprijin pentru măsuri directe de protecție a culturilor, cu prioritizarea soluțiilor a căror eficiență poate fi demonstrată.

6. Consultarea reală a fermierilor prin funcționarea efectivă a consiliilor consultative și includerea organizațiilor reprezentative în orice decizie privind viitorul politicilor de protecție antigrindină.

Forumul APPR consideră că raportul Corpului de Control trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru o schimbare reală de abordare: de la finanțarea unei infrastructuri a cărei eficiență nu a fost demonstrată independent, la politici de gestionare a riscurilor climatice bazate pe date, transparență și rezultate măsurabile. „Fermierii din România au nevoie de protecție reală împotriva grindinei, nu de perpetuarea unui mecanism costisitor, lipsit de evaluări independente și de garanții privind eficiența sa”, conchide FAPPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Termenul de cooperativă are, încă, în mentalul colectiv de la noi o conotație negativă, urmare a ceea ce s-a numit în perioada comunistă la fel, dar care nu a fost decât o formă prin care puterea comunistă a confiscat proprietățile oamenilor. Posibil ca noile generații să înțeleagă confuzia și să îmbrățișeze cu o mai mare deschidere ideea de cooperare. Totul este ca administrația de azi a României să nu „pună bețe-n roate”.

În esență, cooperația este acea formă de unire a intereselor economice a unor producători, pentru o mai mare eficiență a proceselor de aprovizionare, de producție și de desfacere. Statele democratice au interesul legitim de a sprijini aceste forme pentru a combate monopolul pe care marii producători îl pot impune, cu consecințele ce decurg din asta, cum ar fi: prețuri arbitrare, falimentarea micilor producători, care astfel pot îngroșa rândul celor care au nevoie de asistență socială, scăderea diversității produselor și chiar posibila creștere a unor practici productive mai puțin sustenabile, pentru că, nu-i așa, cine îi poate impune unui gigant economic o practică sustenabilă.

Când piața creează cooperativa

În mod obișnuit, cooperativa agricolă este văzută ca un instrument prin care producătorii încearcă să ajungă la piață, dar se poate întâmpla și invers, piața este cea care generează cooperativa. Formularea pare surprinzătoare, dar mecanismul nu este deloc complicat și nici forțat, ba chiar e natural.

Marile lanțuri de magazine au fost puse în fața unei situații oarecum contradictorii. Pe de o parte, mediul productiv de la noi este fragmentat, producțiile sunt sezoniere și de cele mai multe ori imprevizibile, din punctul de vedere al calității și din cel al cantității, fapt care nu poate satisface nevoia de volum constant, calitate uniformă și trasabilitate, de care are nevoie un supermarket pentru a-și fideliza clienții. Pe de altă parte, există o presiune legislativă pentru promovarea consumului de produse românești, la care se adaugă interesul clienților pentru marfă proaspătă, nu adusă de la mii de kilometri și coaptă pe drum. Asta pentru că generațiile mai tinere au o mai mare deschidere spre ceea ce înseamnă autentic, ecologic, sustenabil. Am întâlnit foarte mulți comercianți care mi-au mărturisit acest lucru și cred că asta se întâmplă pentru că, în ciuda neajunsurilor pe care știm că le produce spațiul mediatic online, aici se propagă și unele mentalități pozitive, precum cele numite mai sus. Iată și de ce unii vânzători își promovează marfa sub aceste sloganuri de autenticitate, punând accentul pe trasabilitate, ecologic, sustenabil.

Așa stând lucrurile, marile lanțuri de supermarketuri (Carrefour, Kaufland, Mega Image, Metro Cash and Carry) care operează în România nu au mai avut răbdare să aștepte o coagulare a micilor producători, care nu prea dau semne că s-ar uni, și au dezvoltat diverse scheme de cooperare pentru integrarea micilor producători în lanțurile lor de aprovizionare, implicându-se astfel în procesul de producție, cu scopul de a le oferi clienților marfă proaspătă și de calitate, de a se încadra în cerințele legale, precum și pentru a controla mai bine plaja de produse pe care să o pună în acord cu cererea clienților proprii.

„Grădina” din Vărăști

Un astfel de model de cooperare coordonat de un retailer este cel al Cooperativei Agricole „Grădina noastră din Vărăști”, numită astfel după numele conceptului pe care Carrefour l-a folosit pentru acest tip de colaborare. Pe site-ul lor este precizat că programul de colaborare cu fermierii locali poartă numele „Grădina Noastră”, iar succesul obținut la Vărăști i-a făcut să multiplice inițiativa: „Am început cu cea de la Vărăști, am continuat cu cea de la Zarand, crescând în același timp alte 10 cooperative: Brezoaele, Însurăței, Fierbinți, Tg. Secuiesc, Ostrov, Huși, Voinești, Malu Spart”, se spune tot pe site-ul comerciantului.

În prima fază, asocierea a fost formată din patru fermieri și Carrefour. „Toată investiția la Vărăști a fost făcută de Carrefour. Ei au demarat acest proiect, cu o cooperativă în care să fim cinci membri. Restul fiind cu contract. La început au fost și ei, Carrefour, membri în cooperativă. Au fost patru țărani și Carrefour”, ne explică Dorel Buturugă, președintele Cooperativei Agricole „Grădina noastră din Vărăști”. E greu să numești această formă de asociere, cu doar patru fermieri, cooperativă, dar faptul că piața era asigurată a dus la creșterea acesteia într-un ritm foarte mare. „Așa, țăranii au prins încredere și au venit către noi, în doi-trei ani am ajuns la 150 de familii”, adaugă acesta.

La început au construit un depozit de 300 de metri pătrați. Gheorghe Vlad, președintele OIPA Legume-Fructe (o organizație interprofesională care reunește producători, distribuitori și alte entități implicate în sectorul agroalimentar), spune că, de fapt, acesta a fost scopul inițial al asocierii, construirea acestui depozit. A fost punctul de plecare, un spațiu de depozitare și o piață pe care un mare retailer a asigurat-o. „Investiția lui Carrefour a fost de 300 de metri, a pus bazele și a turnat fundația, acum depozitul are o capacitate de 4000 de metri și în jur de 800 de familii care lucrează cu noi”, spune Dorel Buturugă, iar Gheorghe Vlad adaugă: „Mai precis, 800 de gospodării. Că în spatele unei gospodării e un istoric al familiei. Are trei-cinci membri și suprafețele sunt în creștere. Păstorim astăzi comuna Vărăști, Valea Dragului, Obedeni, Vidra, Colibași, Câmpurelu, Grădiște, până și la Olt, avem și în partea de Galați câțiva furnizori”.

Președintele OIPA, Gheorghe Vlad, consideră, ceea ce evidențiasem și noi mai devreme, că totul a plecat de la potențialul de desfacere: „Faptul că se regăsește cu valorificarea a fost singurul punct forte. În momentul când ai vânzare, ai producție. N-ai vânzare, n-ai producție. Pentru unul care este novice și nu are gama de cunoștințe și relațiile pe care o organizație interprofesională le are, de a deschide multe porți pe baza statutului și a colaborării cu celelalte organizații, este un nonsens să înființeze cooperative. Spun un mare adevăr: dacă nu există în perimetrul ăsta cineva să-l sprijine și să deschidă un contract comercial, el înființează degeaba o cooperativă”. Asta nu înseamnă că fermierii ar trebui să aștepte ca retailerii să vină să-i roage să se asocieze, dar e bine de știut că boii se pun înaintea carului și nu invers. De altfel, orice afacere trebuie să aibă în vedere în primul rând desfacerea și mai apoi realizarea unor produse, oricât de minunate ar fi.

Omul sfințește locul

E bine să precizăm însă că de la punctul de plecare, susținut de acest mare comerciant, efortul care a dus la dezvoltarea cooperativei aparține celor implicați, care au muncit cu seriozitate. Omul care și-a pus amprenta pe buna desfășurare a cooperativei este Dorel Buturugă, cel despre care Gheorghe Vlad spune că „practic păstorește aproape totul. Zi-noapte. Își dedică aici poate 15 ore pe zi de muncă. Că știți foarte bine că ochiul stăpânului îngrașă vita. Dacă astăzi dispar de aici calibrarea, sortarea, diversificarea pe anumite magazine, e posibil să apară ceva încurcături și să nu ajungă cum trebuie”. Înțelegem de aici că președintele Dorel Buturugă este mai mult decât un președinte, este și ochiul care supraveghează procesele numite de domnul Vlad, dar și multe altele, pe care același Gheorghe Vlad le enumeră mai încolo: „Prezența fizică aici este permanentă și valsează între sortare, ambalare, mașini, șoferi..., este un merit, pentru că este un efort mare”. O spune și Dorel Buturugă, mărturisind: „Mi-a plăcut ceea ce fac și în fiecare zi de la 9 la ora 1-2 noaptea sunt prezent aici. În primul rând, știu ce înseamnă să muncești și să nu iei banii. 20 de ani am făcut agricultură, și acum fac, ați văzut solarele, nu poți să funcționezi dacă n-ai adrenalina de a încasa”.

Pe lângă bucuria pe care i-o aduce această activitate se adaugă, spune el, presiune pe care o investiție făcută trebuie să aducă plusvaloare, nu să se risipească: „Cei de la Carrefour au venit și au făcut o investiție aici, și am încercat să funcționăm exact cum voiau ei să funcționeze cu depozitele alea. Până nu e stăpânul acolo, nu merge. Noi, ca să funcționăm, ne-au pus să facem o cooperativă și ne‑au zis: «Tu răspunzi de tot, că iei marfă proastă sau bună, tu răspunzi». Și atunci a început să-mi fie teamă”. Teama de care vorbește președintele cooperativei este descrisă mai bine de Gheorghe Vlad, care definește consumatorul ca principal factor de presiune: „Noi astăzi avem, vizavi de consumator, un mare respect. Pentru că, dacă vede eticheta pe marfă, că e de la Dorel – «proastă marfă a venit!». Imaginați-vă cum decazi în ochii consumatorului. Și n-ai interesul ăsta. Tu ai interes să te duci cât mai sus, să vinzi cât mai mult. Și atunci, responsabilitatea îi revine lui sută la sută, producătorul are și el 30+50%, iar marketul duce și el un 20%, că dă vina pe etichetă”. Pe lângă asta se adaugă responsabilitatea față de producători. „Și el acum știe ce înseamnă diversitatea de produs și îi este jenă practic, pentru că gândiți-vă că sunt localnici majoritatea, și-l vezi la ușă că vine cu producția și să-i spui că «nu-ți iau decât un sfert» sau «vino mâine, că nu-ți iau astăzi»”, adaugă Gheorghe Vlad o imagine a celui care se simte dator să împace pe toată lumea sau, cum spune, chiar să „se certe cu toți”: „Eu, în istoricul meu, am fost și legumicultor, am făcut și ce fac ei acum, am făcut și comerț. Le mai dau «cu suspendare», ca să zic așa. În momentul în care o marfă este mai mică, mă cert și cu retailerul, și cu producătorul, cumva să iasă bine pentru toți”.

Și așa cum este normal să se întâmple, seriozitatea liderului impune o responsabilizare și celor care-l urmează. „Avem producători care au plecat de la 10.000 de salate și astăzi au sărit la 100.000. Adică, ritmul și eficiența productivității și le-a cam impus singur și vine cu obligativitate către Dorel. «Dorel, zice, am mai făcut un solar.» Și Dorel trebuie să facă de așa natură încât să găsească o rețea de debușeu de marfă. Cea mai mare grijă a producătorului este venitul. Dacă încasează banul, se disciplinează. Astăzi, a reușit să-i disciplineze, dar având în vedere că ne cunoaștem de prin 2000, în 2005, 2006, 2007, când făceam anumite ședințe între ei, se uitau ciudat. Astăzi i-au cam dat dreptate și funcționează. Deși, dacă ne apucam atunci când discutam, eram mult mai departe”, ne explică președintele OIPA, Gheorghe Vlad, iar celălalt președinte, al cooperativei, Dorel Buturugă, adaugă: „Noi am mai produs și n-am luat bani. Dacă azi aduci doi paleți de salată și ai luat 500-700 de euro, scopul tău e mâine să iei 1.000, poimâine să iei 2.000, și omul cumva intră într-un ritm în care ar vrea mai mult”.

Organizarea, principalul câștig

Dacă lucrurile merg prost sau bine într-o întreprindere, de orice fel, atunci trebuie să vezi cum este organizată activitatea acelei întreprinderi. Ceea ce a făcut ca această cooperativă să aibă succes și oamenii care o compun să prospere este buna organizare a producției și desfacerii. Nu se mai produce la nivel individual, ci în mod planificat. „Lucrăm cu planificare, cu toate familiile facem o planificare iarna, în care fiecare producător știe ce plantează, știe cât vinde, știe cum vinde, deci totul e organizat. Nu mai lucrăm haotic, cum lucram în 2015. Cooperativa se ocupă și de inputuri, cumpără semințele, totul face cooperativa, le pune la dispoziție țăranului. Anul acesta am început să facem și răsadurile, avem un colaborator cu care producem răsaduri, ca producătorul să fie cât mai axat pe producție, pe muncă”, arată Dorel Buturugă, iar Gheorghe Vlad adaugă: „Oamenii au înțeles că trebuie să existe planificare. Nu se dezice nimeni de la aspectul acesta de planificare și de cooperativă. Noi la 1 ianuarie sau din decembrie facem achiziția pentru semințe și inputuri pe banii cooperativei, avem un contract cu fiecare, pentru că omul vede clar și închei contractul anual cu el pentru producția respectivă. Pentru siguranța mea, și omul să vadă transparent în ce dată livrează produsul, ca să nu semene când voia el. Că ne confruntam cu o suprapunere de recoltare. Și atunci cădeau prețurile. Anul ăsta și anii trecuți am făcut o uniformizare, dar anul acesta avem o planificare mai riguroasă, ca să nu ne mai ducem în perioada când toată lumea cultivă tomata, că e programul specific, și atunci prețurile coborau. Nu. În perioada când prețurile erau proaste pe piață, cooperativa avea prețuri stabile și bune în accepțiunea producătorului real, cu costurile pe care le avea”.

Această planificare cu organizare le-a dat putere de negociere în relația cu retailerii, mai ales că prețurile în domeniul legumelor și fructelor este fluctuant, spre deosebire de cel din alte domenii. „În legume-fructe este un haos la prețuri. Prețul îl facem săptămânal, în momentul în care avem o cantitate mare de salată, să zicem, încercăm să facem o promoție și noi venim către market cu prețul mai mic, în momentul în care e lipsă, mai creștem și noi prețul, ne jucăm”, spune Dorel Buturugă.

Pentru că vorbeam la începutul articolului că sezonalitatea producției este o problemă în relația cu retailerul, s-au gândit să o rezolve printr-o investiție cu fonduri europene. „Avem acum un proiect din fonduri europene prin care vrem să facem o seră de un hectar, cu încălzire și tot ce trebuie, să avem roșii și iarna”, precizează Dorel Buturugă, care adaugă că investiția are în proiect și industrializarea legumelor prin congelare și conservare: „Ideea este ca producătorul, din 10 tone cu care vine către cooperativă, să nu plece cu nimic acasă. Adică toate cele 10 tone să fie valorificate. Că 7 tone vor fi către market, conform calibrării, iar partea care nu va fi se duce către industrializare”. Se înțelege din aceste vorbe ale domnului Buturugă că producția a depășit necesarul de comercializare. „Imaginați-vă că la 800 de producători media este undeva la 2,5 hectare, noi am depășit astăzi pe cooperativă media parcelelor pe cap de gospodărie la nivel de APIA care e înregistrată a fi în România. Și e în creștere”, subliniază Dorel Buturugă situația la care au ajuns. Asta, în condițiile în care pe lângă cei cu care au început s-au adăugat și ceilalți mari retaileri. „Lucrăm și cu Profi, cu Mega Image, cu Kaufland, deci și celelalte. Acum avem relație directă cu Penny, în care s-ar putea să intrăm săptămâna viitoare, e mai greoaie metodologia pentru că toată lumea cere un Global G.A.P.”, spune Gheorghe Vlad, care și explică despre ce este vorba: „Acel Global G.A.P. nu vine să soluționeze producția. Degeaba îmi cere mie, cooperativei, Global G.A.P., pentru că eu nu am decât depozitul, mașinile și motorina. Eu n-am producția. Producătorii au. Lor le trebuie acel Global G.A.P., care, practic, este o normă de protecție a muncii, e vorba de igiena produsului, este un echipament de recoltat, un echipament de sortat marfa, adică producătorul în sine, când intră în seră, trebuie să aibă un echipament. Apa pe care o utilizează, la fel, trebuie să aibă un apometru care-i cifrează volumul de apă, nicidecum analiza apei. Dar aceste ambiguități, eu le spun frâne trase în fața producătorului, sunt pentru a-l dezgusta și a-i pune în cârcă mai multe obligații decât drepturi, și când spun lucrul acesta, să te autorizeze Global G.A.P., îți trebuie minimum 5.000 de euro, ca producător”.  În fapt, acesta este un standard internațional de bune practici agricole (Good Agricultural Practice) care certifică siguranța alimentară, durabilitatea mediului și bunăstarea lucrătorilor în producția primară, fiind esențial pentru accesul în supermarketuri.

Chestiunea acestui standard Global G.A.P. este privită cu adversitate și de Dorel Buturugă, din pricina faptului că nu oferă o trasabilitate reală, comparativ cu sistemul de etichetare folosit de cooperativă. „La etichetare participă fiecare familie care aduce marfă, vă arăt o etichetă, numele familiei este trecut pe etichetă. Ai adus o tonă de roșii, numele familiei tale e trecut: Filip Nicușor, trecut pe etichetă și pus în market, când cumpără clientul marfa vede familia de la care a venit, nu de la distribuitor. Că la noi, în România, mai este o încurcătură, se cheamă Global G.A.P., în care găsim trasabilitatea cumva, dar nu o găsim. Dacă luăm o etichetă de la marfa noastră din raft și mergem până la numele producătorului, ajungem la el în grădină. Dacă luăm un cod Global G.A.P. de pe o etichetă, n-ajungem nicăieri.”

Deși totul pare bine, încep problemele

Revolta care se desprinde din vorbele interlocutorilor noștri vine ca urmare a unui complex de măsuri care s-au luat în ultima perioadă și care au dus la o suită de inconveniente care sunt de natură să-i descurajeze pe membrii cooperatori. Fără a le pune într-o ordine a importanței, o să începem cu problema transportului, care se acutizează pe măsură ce numărul de membri în cooperativă crește, iar activitatea de administrare a cooperativei se mărește proporțional. Dar în loc să reducem din birocrație, adăugăm. Iată ce ne spune domnul Gheorghe Vlad despre acest lucru: „Ce e cel mai greu să funcționăm acum, la momentul acesta, conformarea față de legislația care este în vigoare. Este vorba de e-transport, e-facturare, mașinile trebuie să aibă tahograf, să aibă o diagramă de plecat cu o zi înainte, e o procedură mai greoaie. Noi am început să o întrebuințăm, sunt dezamăgit pentru motivul că îi va cere și persoanei fizice să facă același sistem pe care noi îl avem și trebuie să-l introducă până la 1 iunie 2026”. Se înțelege că decizia îi privește pe toți, nu doar pe cei din legume -fructe, dar oful interlocutorului nostru se referă la efectul pe care îl va avea asupra activității din cooperativă: „Imaginați-vă că un producător, doi membri în familie, soț-soție, vor trebui să facă formularul e-transport, e-factură cu o zi înainte să-și creioneze traseul, chiar dacă vine către cooperativă. Ideea era în procedura pe care au făcut-o, pentru că nu ne-au chemat la o discuție când a fost în dezbatere legislația, nu trebuia aplicată așa, pentru că membrii cooperativei aduc în depozitul cooperativei ca la un siloz de cereale. El, efectiv, din curte până aici ar trebui să vină însoțit doar de atestatul de producător. E vorba de fila de comercializare. Nu, el va fi obligat cu CNP să se logheze în spațiul virtual al ANAF, să emită și factură, deci cu CNP va fi obligat să facă aceleași formalități ca persoanele juridice. Cine și câți dintre ei vor ști să umble și să redacteze în sistemul electronic, digitalizarea care tot se vehiculează și cum va funcționa către sistemul ANAF realmente? Pentru că, dacă se încurcă anumite CNP-uri, coduri și toate alea, nu va funcționa nimic. Și vor fi blocaje enorme. Gândiți-vă că sunt 4,5 milioane de gospodării. Luăm cazul la noi, cu 600 de furnizori reali, producători. Cei 600 vor fi obligați să facă același sistem pe care-l face cooperativa. Și aici ducem o muncă de gândire, momentan, pentru că am zis să facem semnăturile electronice, să creăm un birou în care să vine fiecare, să spună și să plătească un cuantum, să punem 2, 3, 5. Dar imaginați-vă că la 600 de persoane e un volum enorm. În afară de gestionare, problema e de încadrarea formularelor în programul pe care-l are ANAF-ul, pentru că acolo se completează niște căsuțe, rubrici, cum sunt acele teste grilă. Dacă greșești și-ți dă eroare, și-ți respinge cererea, imaginați-vă că stă producătorul la ușă și nu poate să încarce, noi nu putem să plecăm cu mașina, va fi tevatură care nu ne caracterizează. Și practic cred că la asta s-a recurs, la un dezgust totalmente al micului producător să nu mai producă”.

Nu subscriem la ideea că lucrurile sunt intenționat împotriva producătorului, dar suntem convinși că aceia care le-au conceput au făcut „economie de gândire” sau „exces de nepăsare”, pentru că nu au luat în considerare anumite disfuncționalități care se vor ivi, cum ar fi faptul că aceste facturi trebuie făcute înainte de a duce marfa, pentru că trebuie să o însoțească, și odată ajuns la depozit, factura micului producător se împerechează cu factura cooperativei, doar că există diferențe de cantitate la cântar. „Cantitățile cu care el vine, salata verde e la bucată, dar imaginați-vă la tonele de dovlecel, de castravete, eu iau de bun cântarul meu. O factură e emisă pe o tonă, la mine arată 980-990 kg, se duce către magazin, mai există un 5-10 kg și acolo. Adică neconformitățile astea, fără voia noastră, ne pun să facem o regularizare a facturilor – iar o altă muncă.” Probabil că celor care au stabilit aceste proceduri nu li s-a părut greu să faci o factură, dar în cazul nostru nu e vorba de una singură, ci de sute, făcute de câte două-trei ori.

După ce ne-a explicat cele de mai sus, Gheorghe Vlad ne-a oferit și o rezolvare la care s-a gândit: „Sper că Guvernul va reveni asupra acestei idei și membrii cooperativelor funcționale – deci fac precizarea, funcționale – realmente să vină să spună, începând de la o anumită cifră de afaceri, avantajele cooperativelor vor fi următoarele: producătorii care sunt membri nu vor mai trebui să completeze, pentru că ei aderă la cooperativă, completează declarația producției cu planificările respective. Aici trebuie simplificat. Ne văităm de ani de zile de birocrația stufoasă. La noi încă se completează și s-a făcut o stufoșenie în care astăzi, din cinci funcționari pe care îi avea cooperativa în contabilitate, acum avem opt”. Păi de ce să fie bine dacă poate să nu...?

Pe lângă această accentuare a birocrației se adaugă anularea unor facilități care au contribuit la coagularea fermierilor în cooperative. „La 15 decembrie ne-am trezit cu anularea anumitor drepturi pe care le-am obținut tot printr-o muncă de câțiva ani. Ceea ce a dispărut este scutirea pe impozitul pe clădiri și pe mijloacele de transport (nu autoturismele cu care ne plimbăm noi în cooperativă, efectiv numai mijloacele de transport care fac transportul de marfă și clădirile, depozitele, nu birourile, că astea sunt foarte mici). Pe lângă astea, au apărut situații de multiplă impozitare. Aveam o taxă care era stabilită înainte la primărie, o taxă de 150-200 de lei, depinde de primării, astăzi avem în plus o taxă pe construcție solar, aceeași suprafață, deci două taxe, și mai există o taxă pe norma de venit, pentru că eu realizez din suprafața aceea un venit. Deci, pe o suprafață am trei taxe”, povestește Gheorghe Vlad.

Cooperativa merge mai departe

Efectele acestor disfuncționalități sunt resimțite de către liderii cooperativei. Dorel Buturugă spune că producătorii deja au făcut un pas înapoi ca urmare a pierderii acelor facilități, iar Gheorghe Vlad ne explică că probabil investițiile programate vor fi oprite o perioadă, dar nu se pune problema să nu mai funcționeze cooperativa. „Motivațiile producătorilor de a veni către cooperative au fost facilitate prin scutirea de impozite la clădiri, la anumite utilaje pe care le folosesc, vorbim de mașinile de transport marfă, de tractoare. Acestea erau niște facilități, nu foarte mari. Acum trebuie să ducem o bătălie scriptică, pe hârtii, producătorii n-au cum să țină pasul, să stea pe loc și să nu producă, pentru că au făcut investiții, ca și aici. Deci cooperativa nu se poate opri. E posibil ca să stăm, vizavi de proiectele care sunt în accesare, să nu se mai extindă, poate un an-doi”, menționează Gheorghe Vlad.

Evident că activitatea în cooperativă se desfășoară după toate regulile fiscale, dar Dorel Buturugă nu e de ieri, de azi în meseria asta și e conștient că sunt încă mulți producători care preferă să evite aceste reguli. Ne povestește că a încercat în urmă cu trei ani să le explice guvernanților că producătorii ar putea să fie cointeresați printr-un sistem de subvenționare să prefere calea fiscală. „Ca să taxeze producătorul ar trebui să facă, așa am gândit eu, am și discutat cu ministrul Agriculturii acum trei ani, am discutat cu mai mulți oameni, dar nu-i interesează, n‑au nicio treabă. Un producător, ca să-l fiscalizezi, îl pui să vândă marfă fiscalizată către o cooperativă, cu factură, și îi dai subvenție în ianuarie anul următor 10% din marfa fiscalizată. 10% din marfa fiscalizată înseamnă doar TVA-ul. Producătorul, dacă se duce în târguri sau în piețe, statul nu încasează TVA. Se pierde. Dacă vine către o cooperativă, statul încasează 10-11%. Mai este 16% impozit pe profit, statul încasează undeva la 20% și vine către producător la sfârșitul anului cu 10%. Atunci producătorul va avea forța să producă din an în an mai mult. Deci spune: anul ăsta am produs doar 100.000 de euro. Iau 10.000 de euro subvenție. La anul poate produc 200.000. Îl trimite în câmp să producă în continuare. Dacă se scumpesc inputurile, producătorul mic nu are ca avantaj TVA-ul. Adică, dacă cumpără inputuri sau folie, el nu deduce nimic. El plătește către stat TVA-ul la tot ce cumpără. Iar când vinde, vinde fără TVA”, a specificat Gheorghe Vlad. Nu putem spune de ce nu au fost receptivi la o asemenea propunere, probabil știu ei mai multe și o asemenea schemă nu e posibilă. Dar un antreprenor bun se gândește nu la cât trebuie să dea într-o afacere, ci la cât îi rămâne după ce a încasat. Oare nu e mai bine să încasezi mai puțin decât deloc? Pentru că dacă statul încasează, va avea și de unde să dea acea subvenție. Iată un motiv rezonabil pentru care statul ar fi normal să fie interesat să sprijine formele cooperatiste, pentru că, așa cum susține Gheorghe Vlad, acestea sunt motorul economiilor locale, acolo unde ele funcționează: „Ăsta e scopul unor cooperative funcționale. Recuperezi TVA-ul din piață pe care nu-l mai regăsești pe inputuri, pe semințe, îl coordonezi, vei avea constant producție prin care poți să asiguri contracte, problema este că statul trebuie să preîntâmpine tendința micului producător de a mai face evaziune și să-l dirijezi către aceste forme organizate. Indiferent cum le-ar spune. Creează-le anumite avantaje sau dă-le posibilitatea să reinvestească sută la sută profitul. Pentru că nu o să se ducă cu el în țările calde, să stea la Miami sau nu știu unde. Doru mâine își va mai face un depozit, că asta e, un microb ca la pescuit, ca la fumat, trebuie să faci depozit, să faci producție, să-ți iei utilaje”.

Cooperativa de la Vărăști este o dovadă că se poate lucra organizat, planificat, eficient, cu condiția să existe acces la o piață reală și sigură. Este dovada că desfacerea este primul lucru pe care trebuie să-l ai în vedere într-o afacere. Din păcate, nu este cel mai bun exemplu de întemeiere a unei cooperații, pentru că ea s-a format nu din inițiativa producătorilor, ci la solicitarea unor retaileri. Dar buna funcționare a acesteia și a celor asemenea ei va determina creșterea încrederii în astfel de asocieri. Importurile încă sunt majoritare, și asta nu pentru că ne impune cineva din afară să le cumpărăm marfa lor, cum cred unii, ci pentru că sistemul de producție este fragmentat și impredictibil. Dacă se vor înmulți aceste asociații funcționale, ponderea importurilor va scădea. Nici retailerii nu își doresc să aducă marfa de la mii de kilometri, pentru că asta înseamnă costuri pe care le vor plasa în preț, iar un preț mai mare înseamnă apetit mai mic la cumpărare.

În cele din urmă, nu contează forma pe care o are asocierea, pentru că ea trebuie să se adapteze la realitățile locale. Cei care privesc acest exemplu trebuie să înțeleagă esența: indiferent cum a luat naștere, funcționarea se bazează pe piață și organizare, în această ordine, pentru că întotdeauna prima va dicta celei de-a doua. În absența desfacerii, orice construcție va fi fragilă, dependentă de facilități și de context.

Și încă un lucru, statul nu trebuie să caute asocierea cu orice preț, pentru că numărul lor nu are nicio valoare, dacă acestea sunt doar cu numele sau sunt nefuncționale, neintegrate într-un lanț economic real.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 13 iunie 2026 evenimentul anual „Parfum de Cluj”, la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH).

Devenit deja tradițional, evenimentul este organizat de specialiștii de la stațiunea universității, împreună cu Asociaţia Amicii Rozelor din România, iar vizitatorii vor avea ocazia, ca de fiecare dată, să admire colecția de trandafiri, care se întinde pe o suprafață de un hectar și cuprinde 320 de soiuri, inclusiv 50 create la SCH, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire.

Staţiunea de Cercetare Horticolă este o unitate horticolă complexă, înființată în anul 1953, cunoscută şi recunoscută pe plan intern şi internaţional prin creaţiile originale remarcabile obţinute de colectivul de cercetători. Ultimul soi de trandafir creat la SCH este „Grația” (roz- cyclamen, foarte parfumat), care se află în anul II de testare şi omologare la Institutul de Stat pentru Testarea şi  Înregistrarea Soiurilor Bucureşti. Tot acolo se află în curs de brevetare soiul „Zenaida” (mov, grupa arbustoizi).

De asemenea, în această primăvară au fost omologate soiurile „Lumina” (alb, din grupa floribunda) și „Alma” (roșu carămiziu, grupa urcători). Ambele soiuri au fost premiate, în toamna anului trecut, la Salonul Internațional ProInvent Cluj-Napoca, cu Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur.

„Pentru noi, vizitarea colecției în acest an înseamnă și un motiv în plus de mândrie, pentru că vom prezenta publicului cele două soiuri noi de trandafiri, omologate de ISTIS: Lumina şi Alma. Explozia de culori, de forme și de parfum a soiurilor și hibrizilor din colecție și din câmpurile experimentale ale stațiunii sunt o încântare pentru ochi și suflet, iar în 13 iunie, alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți pasionații să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor”, a declarat CS III ing. dr. Gabriela Roman, care se ocupă de colecția SCH și este autor sau co-autor a numeroase soiuri.

Pasionații de trandafiri vor avea parte de tur ghidat, prezentarea soiurilor nou brevetate sau în curs de omologare, dar și de discuții libere cu specialiștii SCH și posibilitatea de a face fotografii.

Taxa de intrare la eveniment, doar pentru adulți, este de 10 lei, iar la standul din proximitatea intrării se vor putea achiziționa trandafiri la fir din soiurile create în stațiune, precum și alte produse proprii: plante dendrologice, alături de flori, pomi și arbuști fructiferi la ghiveci, răsaduri de flori și legume, precum și cireșe și căpșune proaspete din producția stațiunii.

Asociația Amicii Rozelor din România este înființată, cu cadre didactice de la USAMV Cluj-Napoca între membri fondatori, la inițiativa celui care a pus bazele actualei colecții a SCH - prof. dr. ing. Ștefan Wagner, împreună cu specialiști și iubitori ai trandafirilor, în anul 1990, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Este o organizație civilă, non-guvernamentală și apolitică, cu caracter non-profit care reunește specialiști, dar și pasionați de trandafiri, având ca scop principal răspândirea cunoștințelor legate de toate aspectele cultivării acestora, inclusiv prin organizarea de conferințe și demonstrații practice, expoziţii naţionale şi internaţionale, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică Revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi, aduce în zona Dealu Mare - Prahova producători locali, chefi, artizani, comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, masterclass-uri, ateliere pentru copii, lansare de carte și produse artizanale care spun povestea gustului local. Evenimentul are loc la Ferma Dacilor, pe 13 și 14 iunie 2026, și este construit în jurul produsului local, al gastronomiei și al întâlnirii directe dintre gospodari, gurmanzi, familii, antreprenori și public interesat de hrană bună.

Evenimentul nu este gândit ca un simplu târg cu vânzare, ci ca o experiență gastronomică de weekend. Vizitatorii vor putea descoperi bere artizanală, vinuri, brânzeturi, pâine, prăjituri artizanale, paste artizanale, mied, fructe și legume de sezon, produse de cămară, uleiuri presate la rece, sucuri naturale, dar și obiecte handmade. Toate acestea vor fi completate de live cooking, degustări, masterclass-uri de brânzeturi, ateliere pentru copii și momente culturale dedicate gastronomiei românești.

„Ne dorim ca Vatră și Ogradă să nu fie perceput doar ca un loc de unde pleci acasă cu produse artizanale. Vrem să fie un spațiu în care publicul întâlnește producătorul, gustă, întreabă, înțelege povestea din spatele produsului și descoperă cum gastronomia românească poate deveni motiv de călătorie. Ne dorim să oferim vizitatorului motive suficiente ca, după ce a gustat experiența și a cunoscut producătorul, să devină el însuși un promotor al acelui producător și să îi spună povestea mai departe, astfel încât și alții să găsească motive pentru care să cumpere produse locale. Produsul local are forța de a spune povestea unui teritoriu, iar Dealu Mare și Prahova au toate ingredientele pentru a fi descoperite și prin gust. Inițial, acest teritoriu a fost descoperit prin vin, iar acum vinul are parte de un context aparte și complet”, transmite Juranda Kirschner, chef și vicepreședinte Slow Food Buzău, coorganizatoare a Slow Food Corner în cadrul evenimentului.

O componentă importantă a evenimentului va fi dedicată educației gastronomice și culturii brânzeturilor. Andreea Popa, Fellow al Academy of Cheese, International Cheese Judge și fondatoarea Cheese Orbit, va susține în cadrul evenimentului masterclass-uri de brânzeturi. Publicul va avea ocazia să descopere brânza nu doar ca produs, ci ca expresie a unui teritoriu, a unei tehnici, a unei tradiții și a felului în care gustul poate fi educat. Prezența Andreei Popa aduce la Vatră și Ogradă o perspectivă internațională asupra degustării și educației în domeniul brânzeturilor, într-un format accesibil atât gurmanzilor, cât și publicului larg interesat de produse locale de calitate.

La Vatră și Ogradă, publicul se va putea bucura de show-uri live cooking, susținute de patru chefi deja cunoscuți publicului românesc: Juranda Kirschner, Filip Ondrušek, Oana Coantă și Alex Burcă. Un moment special va fi susținut de Filip Ondrušek, chef austro-slav cu experiență în unele dintre cele mai cunoscute restaurante ale lumii, precum Central din Peru, Narisawa din Japonia și Azurmendi din Spania. După experiența în bucătării internaționale de top, Filip Ondrušek s-a apropiat de filosofia Slow Food, de produs, de comunități locale și de felul în care identitatea unui loc se regăsește în farfurie. În cadrul evenimentului, acesta va susține un moment de live cooking în colțul Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, alături de chef Juranda Kirschner. Prin prezența chefilor invitați, Vatră și Ogradă creează o punte între produsul local, gastronomia contemporană, comunitățile Slow Food și turismul culinar. Accentul rămâne însă pe ingredient, pe producător și pe întâlnirea directă dintre public și oamenii care dau gust locului.

Dimensiunea culturală a evenimentului va fi completată de prezența jurnalistului culinar Cosmin Dragomir, fondator GastroArt, care va relansa volumul „Colecționarul de sarmale” și va susține o sesiune de autografe. Momentul aduce în program o perspectivă importantă asupra gastronomiei românești: nu doar ca experiență de degustare, ci și ca patrimoniu documentat, povestit și transmis mai departe.

Evenimentul include și activități dedicate copiilor, construite pe două direcții distincte. Atelierele AgriKids, organizate contra cost, îi vor apropia pe cei mici de agricultură, natură și lumea satului, prin activități educative și experiențiale. AgriKids aduce în prim-plan natura, agricultura și universul rural, în timp ce atelierele gastronomice coordonate de Dana Burlacu-Visternicu îi invită pe copii să descopere gustul, textura, culoarea și bucuria ingredientelor simple. Separat, Dana Burlacu-Visternicu va coordona ateliere gastronomice pentru copii, cu accent pe educație senzorială, ingrediente de sezon, gusturi reale și apropierea celor mici de hrană bună. Accesul la atelierele Danei Bulracu Visternicu este liber.

Accesul la Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi se face pe bază de bilet, la prețul de 15 lei. Copiii cu vârsta de până la 14 ani beneficiază de acces gratuit. Biletele sunt disponibile pe Eventim (https://www.eventim.ro/event/vatra-si-ograda-ferma-dacilor-21726302/), iar detaliile actualizate despre program, expozanți, ateliere și invitați sunt comunicate pe pagina evenimentului.

Evenimentul, aflat la prima ediție, este organizat de Asociația de Agrement și Turism Cultural Getica, iar Slow Food Corner este organizat de Slow Food Buzău și Slow Food Prahova.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 5 – 7 iunie, în hipermarketul Carrefour din incinta Băneasa Shopping City, este organizată Piața de producători locali „De aici, de aproape. Chiar din Muntenia”. Sunt prezenți 21 de producători locali cu o gamă variată de produse obținute în ferme și mici unități de procesare din zona Munteniei, dar și din alte părți ale țării.

„Producătorii locali sunt acasă la Carrefour. Ne bucurăm că prin astfel de inițiative reușim să transformăm magazinele noastre în adevărate comunități de producători locali, în care își pot prezenta poveștile și produsele către publicul larg. Suntem retailerul cu cea mai mare amprentă locală, cu o rețea de peste 2.000 de producători locali și mereu în creștere, de la cei mai mici dintre ei, afaceri de familie, până la producători medii și mari, pe care îi susținem prin acces la raft, sprijin constant și acțiuni care le sporesc vizibilitatea. Acest tip de eveniment este o expresie constantă a eforturilor noastre în această direcție, reconfirmându-ne poziția de lideri în parteneriatele cu producătorii autohtoni”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

„De aici, de aproape. Chiar din Muntenia” este o ocazie pentru consumatorii din București și Ilfov să deguste, să cumpere și să afle povestea producătorilor din țara noastră și a celor mai gustoase produse locale. Printre acestea se numără fructele și legumele proaspete, precum cireșele de la Livada Frumușica și roșiile românești de la Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinți.

În zona de carne și preparate din carne pot fi degustate mezelurile și produsele de la Delicii Vânătorești, Zimbria, Maria Foodnova Holding, Raitar, Abatorul Periș, Comtim, Angus Farm Banat, precum și produsele de rață de la Genic. Cu produse din pește este prezentă Cooperativa Păstrăvul din Țara ta. Toate acestea merg de minune cu condimentele Ion Moș.

Vizitatorii târgului producătorilor locali de la Carrefour Băneasa pot degusta și produsele lactate de la Lăptăria Bârsan.

Oferta este completată de produsele de cofetărie și patiserie ale Brutăriei Amzei, Piccolo Angelo, Brutangerie și Hello Donuts.

Pentru reîmprospătare, clienții pot degusta sucurile naturale Rodagria, Fermentit și kombucha IKombucha. Bineînțeles, nu lipsește mierea de la Herta Bio Apicole.

Găzduit de un hipermarket și acoperind o întreagă regiune istorică a țării, târgul de producători locali a fost gândit ca un sprijin concret pentru aceștia. Rezultatele sunt deja vizibile, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii locali. Din martie 2025 și până în prezent, zeci de mii de vizitatori au interacționat direct cu expozanții și au putut să afle povestea din spatele fiecărui produs, mulți devenind clienți fideli.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!