legume - REVISTA FERMIERULUI

Timp de două zile, 13 și 14 ianuarie 2022, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc dezbateri privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, coordonate de ministrul Adrian Chesnoiu. Au participat, în sistem videoconferință, aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu.

Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție. Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători, transmite MADR.

„Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor, 2027-2034, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat Adrian Chesnoiu.

Discuțiile care au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.

„Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor fi prioritizate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a prezentat, într-o conferință de presă susținută marți – 11 ianuarie 2022, modificările care au fost aduse  proiectelor de acte normative aflate în consultare publică în ultimele zece zile, pentru programele de susținere a producției de legume în spații protejate și a usturoiului, în anul 2022.

În ceea ce privește susținerea producției de legume în spații protejate, noua formă a actului normativ care va merge spre avizare și apoi spre aprobare în ședință de Guvern, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa sprijinul maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate astfel: pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie, iar pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

Referitor la producțiile minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

În privința susținerii altor legume, cultivatorii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru: Castraveți - 4.000 kg; Ardei gras/lung - 2.000 kg; Fasole păstăi - 1.500 kg; Spanac - 1.000 kg; Salată - 15.000 plante; Ceapă verde -100.000 bulbi.

Bugetul total al programului de susținere a producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

Referitor la programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

„Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile”, a transmis ministrul Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Reducerea cantității de azot pentru legume îi nemulțumește pe producători, având în vedere că aceste culturi sunt recunoscute printr-un consum ridicat de substanțe chimice. Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare către miniștrii Agriculturii și Mediului, cu propuneri de modificare a actului normativ supus dezbaterii publice în data de 30 decembrie 2021. Este vorba de proiectul care modifică Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

„Organizația noastră susține la nivelul celor două ministere propunerea de a reanaliza obligațiile fermierilor prevăzute la art. I, pct 2 , în anexă, la Domeniul: Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor – secțiunea Apă, SMR 1 și GAEC 1, unde sunt propuse la punctul c), secțiunea (i) următoarele tipuri de culturi: porumb și sfeclă de zahăr, grâu și rapiță, alte culturi. În forma actuală a documentului supus dezbaterii publice lipsește o indicație clară privind culturile de legume, categorie recunoscută printr-un consum ridicat de substanțe chimice, care se propune să fie încadrată la rubrica „Alte culturi”. În acest sens, în document se menționează cantitatea maximă admisă de azot (N) substanță activă/ha/an care va fi de 100 de kg, cantitate mai mică decât cele 150 kg prevăzute la rubrica „Porumb și sfeclă de zahăr” și cele maxim 120 kg prevăzute la rubrica „Grâu și rapiță”. În practica curentă, fermierii membri ai Clubului ne-au transmis prognoze privind valoarea producției rezultate, pe baza unor anumite cantități maxime de kg N substanță activă/ha/an”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul solicită modificarea cantității de azot prevăzută în proiectul de act normativ și cere să se permită folosirea unor valori maxime de kg N substanță activă/ha/an sub forma unor segmentări în funcție de diferitele categorii de legume, așa cum este specificat în tabelul de mai jos (în prima coloană este tipul de legumă, la a doua coloană este cantitatea maximă de kg N s.a./ha/an, iar a treia coloană reprezintă producția agricolă estimată).

Screenshot 20220111 143721 Drive

 

Cultivatorii de cartof cer permiterea folosirii a maximum 170 kg N substanță activă/ha/an

 

De asemenea, în forma actuală a documentului supus dezbaterii publice lipsește cultura de cartof, cultură intensivă, recunoscută și ea printr-un consum ridicat de substanțe chimice.

În practica curentă, consumul specific de azot pentru cultura de cartof la nivel de tonă se situează între 5 și 8 kg, în funcție de destinația culturii. La o producție medie de 40 de tone pe hectar, rezultă un consum de azot cuprins între 200 și 400 kg/ha. Mai mult, majoritatea fermierilor producători de cartof realizează lucrări agricole pe terenuri ușoare, care prezintă un conținut scăzut de humus.

cartofi expo 2008 11

Prin urmare, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România solicită modificarea cantității de azot aplicate pentru cultura de cartof, pentru a permite folosirea a maximum 170 de kg azot (N) substanță activă/ha/an pentru cultura de cartof, conform reglementărilor actuale.

„Cartoful reprezintă un produs alimentar important în alimentația populației țării, care a înregistrat în ultima perioadă un deficit semnificativ la nivelul balanței comerciale. Considerăm că forma actuală a ordinului celor doi miniștri va îngrădi și mai mult activitatea fermierilor producători de cartof din România, în condițiile în care aceștia se află în concurență directă cu marii producători din Vestul Europei, fermieri care utilizează cantități mult mai mari de azot substanță activă/ha/an, comparativ cu fermierii români”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

La finalul anului trecut, pe 30 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022. (am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5215-4-000-euro-cultura-pentru-producatorii-de-legume-in-spatii-protejate.html) Legumicultorii au transmis către MADR observații și propuneri.

Potrivit producătorilor de legume, cantitatea de 5.600 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate timpurii în spații protejate, precum și perioada maximă de recoltare - 10 iunie sunt imposibil de atins de către potențialii beneficiari ai ajutorului de minimis. „Conform tehnologiei de cultură a tomatelor în spații protejate regasită și în Tratatul de Legumicultură cap. 13.1, tabelul 13.1.9, pag 638, epoca de plantare a tomatelor în solarii începe, pentru Ciclul 1, din martie până în aprilie (perioadă în care, conform proiectului de act normativ aflat în dezbatere publică, beneficiarii sprijinului ar trebui să comercializeze), iar perioada de recoltare a tomatelor se face începând cu luna mai, pentru tomatele extratimpurii, iar pentru cele timpurii începând cu luna iunie și până în luna august. Deci, recoltarea se poate face conform tehnologiei de cultură după minimum 60-75 de zile de la plantare”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

De asemenea, pentru buna desfășurare a programului și pentru ca acesta să fie accesat de către un număr cât mai mare de fermieri, legumicultorii propun ca pentru Ciclul 1 producția de tomate destinată comercializării să fie de 3.000 kg/1.000 mp și perioada de valorificare să fie prelungită până la data de 15 iulie, dată de la care începe recoltarea tomatelor cultivate în câmp deschis. „Fermierii  trebuie să fie stimulați pentru a aplica corect tehnologia de cultură a tomatelor și nu trebuie să fie constrânși să aplice diverse metode de maturare și coacere forțată a fructelor”, atrage atenția Ion Păunel, care adaugă că toate aceste argumente susțin o producție sănătoasă, gustoasă și de calitate superioară pentru hrana consumatorului român.

Referitor la bugetul total al programului, legumicultorii susțin că este necesară majorarea plafonului cu cel puțin 35 milioane euro. Totodată, solicită MADR garantarea sumei de 4.000 euro/beneficiar eligibil. „Am observat că bugetul alocat acestui sprijin este de numai 45 milioane euro. Având în vedere că un singur beneficiar poate primi 4.000 euro pe ambele cicluri de producție, la un calcul sumar putem observa că doar un număr de aproximativ 11.250 de cultivatori vor intra la plată. Din experiența anilor precedenți putem observa că numărul beneficiarilor ajutorului de minimis a crescut constant, doar în anul 2020 am avut peste 20.000 beneficiari, iar în anul 2021 au intrat la plată în jur de 15.000 de legumicultori. După aproximările noastre anul acesta vom avea înscriși în program un număr de 20.000-25.000 de solicitanți ai acestui ajutor de minimis”, explică președintele SPA Olt.

O altă propunere a legumicultorilor este introducerea în Ciclul 1 de producție și a următoarelor legume, pe lângă tomate: ardei gras, kapia, gogoșar și ardei iute - 1.600 kg/1.000 mp; castraveți – 3.000 kg/1.000 mp; vinete – 2.000 kg/1.000 mp; fasole urcătoare – 1.000 kg/1.000 mp. „Toate aceste legume trebuie să se regăsească și pentru Ciclul 2 de producție alături de ceapă verde, spanac, salată verde, pentru a nu crea supraproducție de tomate în piață și pentru a da posibilitatea fermierului să aleagă tipul de legume pe care îl cultivă și perioada optimă de cultivare, acesta având posibilitatea să opteze doar pentru Ciclul 1 sau Ciclul 2”, precizează Ion Păunel. Reprezentantul producătorilor reamintește că, ceapa verde și salata se comercialiează la legatură/bucată și nu la kilogram, cum este specificat în proiect. „Evaluatorilor DAJ le va fi imposibil să determine cantitățile comercializate, dar și fermierilor le va fi imposibil să factureze sau să emită file din carnetul de comercializare.” Astfel, producătorii propun transformarea kilogramelor în bucați/legături: ceapă verde – 4.000 legături a 3-5 fire/1.000 mp; salată – 3.000 buc/1.000 mp.

În proiectul de act normativ sunt prevăzute două vizite în teren, una pentru verificarea înființarii culturii, iar alta cu 7 zile înainte de recoltare. „Propunem ca vizita să fie efectuată doar o singură dată, cu minimum 15 zile înainte de recoltare. Susținem acest lucru pentru a veni în sprijinul lucrătorilor direcțiilor agricole județene și având în vedere conditiile impuse de pandemia COVID-19. Alocarea de forță umană și financiară nu s-ar justifica, deoarece vizita experților înainte de recoltare justifică și înființarea culturii”, menționează președintele SPA Olt – Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, în anul 2022, a fost publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în dezbatere publică. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării – joi 30 decembrie 2021, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de usturoi – Allium sativum. Valoarea maximă a sprijinului financiar care se acordă producătorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha și se plătește în lei la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021. Pentru a beneficia de subvenție, cultivatorii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 22.263.750 de lei, reprezentând echivalentul a maximum 4.500.000 de euro, și se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5113_dbcc8a2d60c144448e8ff995e595c374.html

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a fost publicat, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării - joi 30 decembrie 2021, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de legume în spații protejate, după cum urmează:

a) Tomate - Solanum lycopersicum L - cultivate în Ciclul I sau Ciclul II de producție;

b) Ardei gras și/sau lung-kapia - Capsicum annuum L - cultivați în Ciclul II de producție;

c) Castraveți - Cucumis sativus L - cultivați în Ciclul II de producție;

d) Fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L - cultivată în Ciclul II de producție;

e) Salată - Lactuca sativa L - cultivată în Ciclul II de producție;

f) Spanac - Spinacea oleracea L - cultivat în Ciclul II de producție;

g) Ceapă verde - Allium cepa - cultivată în Ciclul II de producție.

Producțiile minime prevăzute de actul normativ sunt următoarele:

a) 5.600 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras și/sau lung-kapia;

c) 5.600 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveți;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 1.440 kg/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/beneficiar poate fi de 4.000 euro, respectiv:

  • 3.000 euro/cultură în Ciclul I/1000 mp/beneficiar;
  • 1.000 euro/cultură în Ciclul II/1000 mp/beneficiar;

Sprijinul financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2021.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, pe fiecare ciclu de producție, în anul 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 225.000.000 de lei, reprezentând echivalentul a 45 de milioane de euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

Valorificarea producțiilor se face în perioada 1 martie – 10 iunie inclusiv pentru ciclul I de producție și respectiv 20 octombrie - 9 decembrie, inclusiv pentru ciclul II de producție. Dovada obținerii producției de legume din spațiile protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare. Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor care îndeplinesc condițiile pentru maximum două culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producție/1.000 mp și/sau o singură cultură în ciclul II de producție/1.000 mp, în anul 2022.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5112_cbbf50adfb9ed5f0d8c5c0ef0c89df56.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Miercuri, 29 Decembrie 2021 17:12

Gestionarea riscului

Agricultura este un domeniu de activitate despre care se spune că este foarte riscant. Știi ce pui, nu și ce culegi. Sunt atâtea situații în care se poate diminua recolta la care sperai, încât niciun fermier nu are curajul să spună hop, până n-a văzut-o în..., fiecare unde dorește, în hambar, în siloz, în contul de la bancă, dacă alege să o vândă degrabă. Ceea ce îndulcește o eventuală astfel de nefericire este asigurarea, la care, din păcate, nu mulți apelează. Dacă s-a întâmplat, ai cu ce să acoperi gaura. Grija pe care ar trebui să o aibă fiecare pentru prevenție ține de un management modern, în care riscul se calculează. Cel puțin așa am înțeles de la doamna Georgiana Rusu, director executiv al Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare.

gr

Reporter: Cum decurge la această oră procesul de asigurare în România?

Georgiana Rusu: În acest moment sunt fermieri care nu şi-au asigurat toţi suprafeţele. Noi facem oferte, discutăm cu fermierii, comunicăm direct, suntem la ei în fermă, le răspundem la întrebări și îi informăm despre noutățile din piață și le semnalăm acele aspecte care sunt în avantajul lor ca fermieri.

Reporter: Pentru că tot amintiţi de acest dialog pe care dumneavoastră îl aveţi cu fermierii, companiile de asigurări au început să-i înţeleagă, să înţeleagă nevoile fermierilor, să-i asculte şi să aibă un dialog mai bun cu ei?

Georgiana Rusu: Noi suntem broker de asigurare, adică intermediem toate companiile de asigurări. În momentul în care mergem la fermier, mergem cu o paletă largă de produse. Avem protocoale cu toţi asigurătorii care au această linie de business de culturi agricole, de fapt de asigurări agricole în care intră nu numai culturile agricole, vorbim de asigurări de utilaje, vorbim de asigurare de stocuri, vorbim de asigurarea fermelor, pentru că, Doamne fereşte, se întâmplă ceva la o fermă, asta înseamnă că din punct de vedere financiar fermierul este dezechilibrat, dar, mai ales, importante sunt culturile agricole.

Ce pot să vă spun despre asigurători este că se fac oferte, suntem într-o comunicare activă, transparentă şi constructivă cu fermierii, aducem feedback către asigurători, asigurătorii au dezvoltat paleta de riscuri mai ales datorită submăsurii 17.1, la care prima sesiune a fost în 2019, şi au venit şi cu alte riscuri. Şi aici pot să vă dau exemplu: au venit cu riscul de uragan şi de tornadă, care nu era până în acel moment asigurat, dar care s-a întâmplat, ştiţi că am avut o tornadă în Ialomiţa în 2019; au venit cu riscul de secetă pedologică, cu pachete prin care fermierul poate să-şi asigure nu numai seceta pedologică de toamnă, în cazul în care nu există precipitaţii şi trebuie să întoarcă cultura, seceta de iarnă, din cauză că planta nu are destulă umiditate, seceta pentru culturile de primăvară; au venit cu pachete de dăunători, deci da, asigurătorii au venit către fermieri cu mai multe riscuri.

Reporter: Pentru că ştiu că dumneavoastră ajutaţi şi fermierii mici, şi fermierii mari, aş vrea în cele ce urmează să facem o simulare. Eu sunt un fermier. Aflu că situaţia meteo se va înrăutăţi peste o lună, două, trei. Cum procedez în acest caz? Care sunt paşii de urmat?

Georgiana Rusu: Primul pas este să ne căutați, toate contactele noastre sunt pe site-ul Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare. Intrați în legătură cu un coleg, urmează apoi să ne daţi mai multe detalii, pentru că orice ofertă are mai multe caracteristici: trebuie să ştim structura de cultură, în structură intră specia pe care dumneavoastră doriţi să o însămânţaţi, câte hectare doriţi să însămânţaţi pe fiecare specie, care este producţia eligibilă – pentru că poliţa poate fi eligibilă, asta înseamnă să primiţi din partea AFIR-ului printr-o cerere de finanţare 70% dintr-o primă eligibilă. Şi aici vreau puţin să dezvoltăm împreună ca să înţeleagă fermierul ce înseamnă „primă eligibilă”. Submăsura 17.1, care înseamnă o valoare nerambursată pentru fermier, spune în felul următor: în cazul în care asiguraţi toată specia, deci structura existentă în declaraţia APIA la nivel de specie, trebuie să ai o producţie eligibilă. Această „producţie eligibilă” este făcută ca o medie, ultimii 5 ani, din care scoatem minimul producţiei, maximul producţiei şi rămân 3 ani, la care facem o medie. Aceasta este o producţie eligibilă. Tot această bucată de eligibilitate din care AFIR-ul, repet, întoarce către fermier 70% mai înseamnă o franşiză atinsă de 20%, dar această franşiză atinsă nu este în avantajul fermierului, pentru că franşiza atinsă spune în felul următor: dacă eu am 100 de hectare asigurate şi am daună pe 20 de hectare, asta înseamnă 20% din structura pe care o am asigurată. Pentru aceste 20 de hectare asigurătorul nu-mi dă niciun leu despăgubire. Dacă daunalitatea depăşeşte acest prag şi am 21%, asigurătorul îmi dă daună de la zero. Problema este în felul următor: dacă avem o grindină pe 100 de hectare şi eu am o daună pe 15 hectare, nu primesc despăgubire – pentru că ştim că grindina vine în rafale, nu vine pe toată structura asigurată –, pentru că eu pot avea 100 de hectare, dar am 3 blocuri fizice în localităţi diferite, ca localizare. Şi atunci înseamnă că fermierul trebuie să-şi răscumpere această franşiză de 20% atinsă la o franşiză care este neeligibilă de 10%. Asta înseamnă că această răscumpărare nu mai intră în această bucată de eligibilitate. Dar dacă am daună pe 15 hectare, doar pe 15 hectare, mie mi se dă daună, pentru că franşiza deductibilă înseamnă franşiză pe suprafaţa dăunată, nu pe toată suprafaţa poliţei. Şi atunci eligibilitatea, cum spuneam, înseamnă asigurare pe toată specia, înseamnă o franşiză atinsă, înseamnă o producţie eligibilă şi înseamnă nişte riscuri. Aceasta este bucata de eligibilitate.

Mai există bucata de neeligibilitate, pe care o plăteşte doar fermierul. În această bucată de neeligibilitate intră două riscuri: incendiu din orice cauză şi alunecări de teren, care nu sunt eligibile. Restul riscurilor sunt eligibile, care sunt acum în piaţă. Deci bucata neeligibilă înseamnă alunecări de teren, incendiu din orice cauză şi răscumpărarea de franşiză. Dintr-o primă totală, pe care fermierul o plăteşte, 80% înseamnă primă eligibilă. Din 80%, fermierul primeşte 70%. Ca să fac un total la ceea ce am spus până acum, înseamnă că dintr-o primă totală plătită de fermier, 50-60% se întoarce înapoi către fermier de la AFIR; printr-o cerere de finanţare, în funcţie de asigurători.

Reporter: Din ce spuneţi dumneavoastră este foarte important ca fermierul să aibă un consultant lângă el atunci când încheie o poliţă de asigurare.

Georgiana Rusu: E foarte important. Acum ştim cu toţii că riscurile în agricultură sunt riscuri naturale, viitoare, posibile, dar incerte. Şi atunci fermierul trebuie să înţeleagă foarte bine ce înseamnă un risc asigurat. Sunt foarte multe cazuri în care fermierii sunt supăraţi că nu şi-au primit despăgubirea, dar era foarte important să ştie ce riscuri au avut asigurate. Pentru că dacă fermierul are secetă şi nu-şi face producţia, cum a fost în 2020 în care am avut 2,4 milioane de hectare afectate de secetă şi asigurate doar 150.000 de hectare la nivel de România, deci foarte puţin, fermierul este normal să nu-şi primească despăgubirea pentru că acel risc nu îl are asigurat. În momentul în care mergem cu o ofertă la fermier, trebuie să-i explicăm şi avantajele, şi dezavantajele, şi riscurile care sunt asigurate, şi producţia pe care o are asigurată, pentru că şi aici e o discuţie foarte amplă în legătură cu producţia asigurată. Vă spuneam de producţia eligibilă, pe care putem să o asigurăm, acea medie pe 5 ani, scoatem minimul şi maximul şi facem o producţie medie. Vă dau un exemplu: la grâu să spunem că producţia eligibilă a unui fermier este 4500 kg/ha. Fermierul are un an bun în momentul în care-şi face asigurarea şi nu scoate 4500, scoate 7000, cum a fost cazul anul acesta – ştiţi că anul acesta am avut o producţie-record, de patru ori mai mult decât momentul când am intrat în Uniunea Europeană, vorbim de 34 de milioane de tone, foarte mult, deci o producţie foarte bună anul acesta. Eu asigur 4500, fermierul scoate 7000 în câmp, are o ploaie torenţială pe o suprafaţă asigurată, nu mai scoate 7000, scoate 5000. Credeţi că primeşte vreo despăgubire?

Reporter: Este evident.

Georgiana Rusu: Nu primește despăgubire pentru că el şi-a asigurat 4500 şi a scos 5000, dar pierderea lui este de 2000 kg pe hectar. Şi atunci fermierul trebuie să înţeleagă că trebuie să-şi asigure valoarea corectă a producţiei, nu numai producţia eligibilă, trebuie să înţeleagă riscurile pe care le are asigurate, pentru că dacă nu îşi asigură o secetă, iar pe zona pe care el are cultura localizată a fost secetă şi există riscul să aibă secetă, trebuie să înţeleagă condiţiile de asigurare şi cel mai important este că trebuie să înţeleagă ce se întâmplă la daune.

Reporter: Asta era şi următoarea întrebare: câţi producători, câţi fermieri şi-au asigurat plantaţiile? Câţi dintre ei înţeleg acest mecanism de asigurare?

Georgiana Rusu: Cred că ştiţi că la nivel de România sunt 8,6 milioane hectare arabile. Din cele 8,6 milioane, 5,6 milioane sunt cu o tehnologie avansată, în 2019 au fost asigurate 2,3 milioane, deci nici jumătate din suprafaţa care ar trebui asigurată; în 2020 au fost asigurate 2,26 milioane – asta vă spun din informaţiile din piaţă, pentru că noi ne facem o cotă de piaţă anuală, iar până în acest moment sunt cam 1,8 milioane de hectare. Ce preconizăm noi anul acesta (2021) este o creştere de 10% a pieţei, şi noi am crescut împreună cu piaţa, adică în 2019 am avut o cotă de piaţă de 13%, în 2020 o cotă de piaţă de 15%, în momentul acesta suntem la 17%. Eu nu spun „trebuie să educăm fermierii”, pentru că fermierii ştiu ce trebuie şi ce riscuri au în agricultură. Trebuie să informăm fermierii. Nu an de an sunt aceiaşi fermieri asiguraţi, şi atunci mergem în fermă, comunicăm foarte mult cu ei, le explicăm, mergem cu acea paletă de oferte de la toţi asigurătorii, le explicăm fiecare produs de asigurare, pentru că în piaţă sunt mai multe produse de asigurare, nu este numai produsul – sunt foarte mulţi fermieri care ştiu că-şi asigură cheltuiala. În momentul în care-ţi asiguri cheltuiala, asta înseamnă că la despăgubire vei primi doar cheltuiala până în momentul daunei. În momentul în care-ţi asiguri valoarea producţiei, vii cu asigurare la valoarea producţiei, care într-adevăr este o sumă de asigurare mai mare pe hectar, asta înseamnă că şi costul este puţin mai mare. Există şi un produs care îţi garantează o sumă asigurată pe hectar. Noi, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare mergem către fermieri, le explicăm toate produsele din piaţă, discutăm cu ei şi vedem care este nevoia şi problema lor. Şi încercăm să mergem pe nevoile fiecărui fermier. Ştiţi cât e o asigurare?

Reporter: Chiar nu ştiu…

Georgiana Rusu: Dacă facem un calcul, 40 kg pe hectar, de grâu. Grâul e un leu acum, 40 de lei. Pentru că diferenţa de 60 de lei o dă AFIR. 40 de lei, în cazul în care la grâu acum se scot 7000 de kilograme. 

Reporter: Ce se întâmplă, cum se gestionează situaţia atunci când fermierul are o aşteptare de la o poliţă, poliţa respectivă pe care a încheiat-o, dar se pare că acea poliţă nu-i acoperă tot ceea ce dânsul credea? Cum se gestionează acel moment?

Georgiana Rusu: Sincer să vă spun, nu ştiu cum s-ar putea gestiona, pentru că eu am încredere foarte mare în colegii mei şi avem o expertiză foarte mare în piaţă, din 2011, pe partea de culturi agricole, şi în general fermierii noştri ştiu ce au în asigurare. Tocmai vă spuneam că mergem şi convenim cu ei şi le spunem exact ce riscuri au asigurate. În momentul în care un fermier vede că nu are asigurat un risc şi are daună, aici cred că vorbim de o etică profesională a noastră, a vânzătorilor. Întotdeauna când discutăm cu un fermier, chiar dacă este sau nu este clientul nostru, pentru că noi consiliem şi fermieri care nu sunt clienţii noştri, nu ştiu dacă la partea de daune sau la ceea ce înseamnă cererea de finanţare AFIR, îi sfătuim să se uite foarte bine pe poliţa pe care-o semnează, pentru că, ştiţi, e vorba aceea: dacă semnăm ca „primarul” şi nu ştim ce am semnat e o mare problemă. Colegii mei vin către dânşii şi le spun exact riscurile pe care le-au asigurat, deci fermierul trebuie să fie conştient în momentul în care semnează şi vă spuneam de despăgubire: trebuie să ştie şi ce produs a semnat, ca să ştie în caz de despăgubire ce se întâmplă. E un punct sensibil. În momentul în care fermierul are o daună, este momentul în care eu le spun colegilor mei aşa: gândiţi-vă că în acel moment fermierul are senzaţia că se duce toată munca lui, că nu mai există nimic, ce o să facă? Suntem foarte aproape de el, fermierul are impresia că se năruiesc pământul şi cerul şi că nu mai există nimic de făcut.

Fermierul trebuie informat. Nu poți să îi vinzi o asigurare fără să îi spui fermierului „vezi că dacă ai daună totală vei fi despăgubit în funcție de cheltuielile efectuate până la momentul daunei”.

Reporter: Ce alte riscuri se pot acoperi prin asigurarea agricolă, în afară de cele meteo? Aţi amintit dumneavoastră: incendii…

Georgiana Rusu: În afară de cele meteo ar fi grindină, ploi torenţiale, furtună; noi avem şi un produs pentru secetă, se numeşte „produs parametric”, care se raportează la date furnizate de către satelit, folosind un indice de umiditate din sol pe suprafața asigurată a fermierului, este un produs furnizat de către asigurătorii externi. Incendiu din orice cauză și dăunatorii sunt riscuri care nu sunt produse de fenomene meteo.

gr1

Reporter: Pentru anul agricol 2021-2022, pentru ce tipuri de asigurări pot opta fermierii?

Georgiana Rusu: Toate tipurile de asigurări, noi avem şi produse furnizate de asigurători externi, şi asigurare la cheltuială pe care nu o recomand, din cauză că despăgubirea este pe măsură, e doar cheltuială şi nu acoperă fermierului profitul; asigurare la valoarea producţiei, asigurare la suma asigurată, deci sunt mai multe tipuri de asigurări pe care noi le oferim fermierilor.

Reporter: Toate culturile sunt asigurabile?

Georgiana Rusu: Da, toate culturile sunt asigurabile în afară de în afară de culturile de inverzire.

Reporter: Să vorbim şi despre un alt subiect de actualitate, şi anume submăsura 17.1.

Georgiana Rusu: Submăsura 17.1, când s-a lansat în 2019, a fost pentru a sprijini fermierii, pentru a-i încuraja să aibă încredere în sistemul de asigurări private; în acelaşi timp, pentru a determina asigurătorii să vină cu o sferă mai largă de riscuri, eu zic că îi ajută foarte mult pe fermieri, ţinând cont că în 2019 au fost poliţe care au fost subvenţionate în valoare de 1,3 milioane de euro, în 2020 13 milioane de euro, iar acum sunt depuse deja aproape 13,5 milioane, fondul fiind de 31,2 milioane. Aici aş vrea să subliniez că împreună cu Clubul Fermierilor Români, care susţine foarte mult fermierii, am făcut foarte multe demersuri, începând cu 2019. Mergând în grupuri consultative împreună cu fermierii, am avut susţinere şi deschidere şi de la minister, şi de la AFIR şi am reuşit în 2020 să reducem numărul de documente pe care le depuneau fermierii. Şi s-a şi văzut. În 2019 au fost 1,3 milioane, în 2020 – 13 milioane de euro. În 2020 la fel, am avut deschidere, am reuşit tot împreună cu fermierii să discutăm şi să mărim acea producţie eligibilă de care vă spuneam, pentru că fermierii în 2020 nu aveau posibilitatea să îşi mărească pe o poliţă de asigurare producţia eligibilă şi să vină cu producţie optenabilă (care poate fi obținută, n.r.). Şi atunci am reuşit să venim cu această schimbare a ghidului AFIR. Am mai reuşit în 2021, şi subliniez că am fost singurii care am venit cu această prelungire a sesiunii, pentru că sesiunea a început în iunie târziu în 2021 şi era până la 31 octombrie. Fermierii nu au reuşit şi nu au avut timp să depună documentele, iar atunci am făcut demersuri şi am reuşit să prelungim sesiunea până pe 16 decembrie. Am mai reuşit să mărim fondurile, bugetul, pentru că era pentru 2021 doar un buget de 10 milioane de euro, foarte puţin pentru ce preconizam în piaţă, fondul acum este de 31,2 milioane şi suntem tot timpul în legătură şi cu ministerul, şi cu AFIR şi venim cu problemele fermierilor către ei.

Reporter: Cum a fost 2021? Dacă puteţi să faceţi şi o comparaţie cu 2020, un an – aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră – cu multe surprize neplăcute.

Georgiana Rusu: Să ştiţi că în 2020 au fost într-adevăr suprafeţe foarte mari în daună cu secetă. În 2019 am avut aproape 100.000 de hectare afectate de grindină şi ploi torenţiale. Sunt asigurători care încă lucrează la dosare şi la instrumentarea lor, au fost destul de mulţi fermieri afectaţi şi în anul 2021.

Reporter: Şi atunci în viitor cum vă vedeţi rolul şi care sunt priorităţile pentru 2022?

Georgiana Rusu: Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este primul broker din România gestionat de fermieri, pentru că 49% din acţiunile brokerului sunt deţinute de către Clubul Fermierilor Români, deci de către fermieri. Asta înseamnă că fermierii au venit în sprijinul fermierilor, de fapt fermierii sunt cei care ne supraveghează, fermierii prin noi negociază pentru fermieri, reprezintă fermierii, îi ajută şi, bineînţeles, încercăm să mergem către fermier cu nişte condiţii de asigurare pe nevoile lor. Acesta este rostul nostru, de fapt lucrăm pentru fermieri, lucrăm în avantajul lor, lucrăm şi ne dorim ca anul acesta să informăm, exact cum spuneaţi dumneavoastră, cât mai mulţi fermieri şi să convingem cât mai mulţi fermieri că o asigurare îi ajută foarte mult şi că nu-i dezechilibrează din punct de vedere financiar.

Reporter: Singura soluţie în sensul pe care dumneavoastră l-aţi amintit este aceea de a merge pe teren acolo, la fermier, „în câmp” cum se spune…

Georgiana Rusu: Da, avem colegi în teren, ne vom dezvolta, la anul vom avea mult mai mulţi colegi, vă spuneam că estimăm anul acesta (2021) o creştere de 10%, deja noi am crescut şi credem că fermierii au încredere în noi. Şi au încredere în noi la daună, pentru că îi asistăm de la avizarea daunei până în momentul în care fermierul îşi primeşte despăgubirea.

Reporter: Cum vă pot găsi fermierii care încă nu colaborează cu dumneavoastră?

Georgiana Rusu: Ne găsesc prin tot ce înseamnă site-ul nostru, ne găsesc pe facebook, ne găsesc peste tot. Dacă fermierii doresc să lucreze cu noi, ne găsesc pe tot ce înseamnă canale de informare şi de comunicare. Plus colegii noştri din teren.

Articol scris de: VICTOR MIHALACHE & ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Bugetul alocat ajutorului de minimis aferent programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021 nu a fost cheltuit în totalitate, motiv pentru care legumicultorii solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să crească subvenția pe beneficiar.

Potrivit Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, membru fondator al Uniunii „Salvăm Țăranul Român”, bugetul total alocat a fost de 30.785.000 euro, iar în urma centralizării dosarelor eligibile după finalizarea procesului de verificare în teren, după verificarea documentelor de comercializare, precum și a Registrului de Evidență a Tratamentelor Fitosanitare, se vor cheltui doar 25.691.250 euro. „Rezultă o economie de 5.093.750 euro care ar însemna în plus pe beneficiar 438,2 euro, sumă care ar putea fi adăugată la ajutorul de minimis de 2.210 euro/beneficiar/cultură/1.000 mp. Astfel, un legumicultor ar putea primi o sumă consistentă, de un real ajutor, 2.648,2 euro, având în vedere că anul 2021 a fost unul catastrofal pentru producătorii de legume. Solicităm ministrului Agriculturii să elaboreze urgent un act normativ care să fie aprobat în următoarea ședință de guvern, astfel încât suma totală rămasă disponibilă să fie distribuită către fermierii eligibili din program”, ne-a declarat Ion Păunel, președinte SPA Olt.

Reamintim că, APIA a autorizat la plată suma totală de 125.180.557,5 lei, pentru 11.625 de producători de legume. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5197-11-625-de-legumicultori-primesc-ajutorul-de-minimis-de-2-210-euro.html)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată ajutorul de minimis aferent programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.

Suma totală autorizată la plată este de 125.180.557,5 lei, pentru 11.625 de producători de legume.

Potrivit APIA, au fost depuse 14.271 cereri. 137 de beneficiari s-au retras, în timp ce 2.509 legumicultori au fost respinși în urma verificărilor privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Reamintim că sprijinul financiar acordat este de 2.210 euro/beneficiar/cultură/1.000 mp la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020, de 4,8725 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) își deschide porțile în perioada 15-23 decembrie 2021 printr-un eveniment dedicat sărbătorilor de iarnă, care va constitui un prilej pentru vizitatori de a redescoperi tradiția preparatelor specifice Crăciunului, a valorilor românești autentice, transmise din generație în generație.

Târgul de Crăciun din curtea Ministerului Agriculturii dă posibilitatea vizitatorilor de a achiziționa produse agroalimentare românești recunoscute pe scheme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie de Dunăre afumată (Indicație Geografică Protejată), Salată cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată). De asemenea, de la târg nu va lipsi bine-cunoscuta plăcintă dobrogeană, produs ce se află în curs de dobândire a protecției europene ca Indicație Geografică Protejată.

Cei preocupați de consumul de produse ecologice vor putea regăsi la târg legume și fructe proaspete cultivate în sistem ecologic, dar și fructe și legume deshidratate, cum ar fi: mere, nectarine, piersici, prune, morcovi, sfeclă roșie și mixuri de legume pentru supe.

Din zona montană vor fi prezente la târg dulcețuri, gemuri, sucuri, siropuri, zacuscă, precum și diverse sortimente de miere şi produse ale stupului.

Printre produsele românești care vor încânta vizitatorii la Târgul de Crăciun din acest an fac parte bucate din diferite regiuni ale țării, atestate ca produse tradiționale de către MADR: brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, sardeluţe, cozonac, prăjituri, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe și băuturi spirtoase.

Totodată, vor fi prezenți producători agricoli care vor comercializa ulei de floarea-soarelui presat la rece și diverse produse obținute din lavandă, provenite din fermele proprii.

Evenimentul dedicat sărbătorilor de iarnă este deschis în perioada 15-23 decembrie 2021, în intervalul orar 08:00-17:00.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 11

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista