Afişez elemetele după tag: investitii

Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.

Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.

Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.

În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.

Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.

Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.

Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?

Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.

Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.

Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?

Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.

Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?

Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.

Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.

Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?

Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.

Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.

De când lucraţi în agricultură?

Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.

Aici era IAS sau tot CAP?

Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.

Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.

Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?

Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.

Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?

Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.

În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.

Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.

Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au  plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.

Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.

Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.

„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Cifrele care stau la baza dezbaterii

• ~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.

• 0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.

• -37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.

• 40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.

• +~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.

„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?

Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.

10:30-12:00  |  Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii

Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.

12:15–13:00  |  Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO

Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).

14:00–15:30  |  Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate

Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.

15:30–16:30  |  Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională

Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.

Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.

Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.

De la Craiova și Oradea la București

Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:

• Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.

• Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.

• Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).

• Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.

• Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.

Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.

Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.

În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, investitori, procesatori, retaileri, reprezentanți ai instituțiilor financiare și specialiști din domeniul agroalimentar se reunesc marți, 3 noiembrie 2026, la Sheraton Bucharest Hotel, începând cu ora 09:00 pentru evenimentul Agri Next 2026, organizat de Adevărul și IC Events.

Într-un context marcat de schimbări climatice, costuri energetice ridicate, volatilitatea piețelor internaționale și cerințe europene tot mai severe, Agri Next 2026 by Adevărul își propune să devină o platformă anuală de dezbatere strategică. Scopul principal al evenimentului este identificarea de soluții concrete pentru valorificarea potențialului agricol al României și consolidarea securității alimentare.

Patru piloni de dezbatere pentru un sector agroalimentar competitiv

Programul conferinței este structurat în patru paneluri tematice principale:

1. Agricultura în noul context economic global: Impactul evoluțiilor internaționale, securitatea alimentară, oportunitățile de export, precum și influența costurilor la energie și transport asupra competitivității fermierilor români.

2. Investiții, finanțare și dezvoltare rurală: Accesul la credite, fonduri europene, infrastructura de irigații, independența energetică a fermelor prin surse regenerabile și parteneriatele public-private.

3. De la fermă la consumator (procesare, distribuție și produse românești): Dezvoltarea capacităților locale de procesare, adăugarea de valoare materiilor prime, relația dintre retail și producătorii locali, siguranța alimentară și rolul inputurilor agricole (semințe, îngrășăminte).

4. Agricultura viitorului (IA, digitalizare și tehnologii inteligente): Implementarea inteligenței artificiale, utilaje inteligente, sustenabilitate, economie circulară, eficiență energetică și pregătirea noii generații de fermieri.

Un dialog strategic între mediul de afaceri și autorități

Agri Next 2026 urmărește să creeze un cadru direct de comunicare între toți actorii din ecosistem: de la producători de inputuri și reprezentanți ai sectorului energetic, până la bănci, retaileri și autorități publice. Obiectivul comun este transformarea potențialului agricol nativ al României într-un avantaj economic sustenabil pe termen lung.

Detalii de participare și acces

Participarea la conferință este gratuită, iar accesul fizic se face pe bază de înregistrare prealabilă și confirmare din partea organizatorilor. Se recomandă utilizarea adresei de e-mail profesionale/de companie. Participanții validați vor primi confirmarea oficială prin e-mailul cu subiectul „Approved Registration”.

• Eveniment: Agri Next 2026 by Adevărul

• Organizatori: Adevărul și IC Events

• Data și ora: 3 noiembrie 2026, ora 09:00

• Locație: Hotel Sheraton, București

• Acces: Gratuit (în baza înregistrării și validării)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un an în care fermierii taie din costuri, diferența nu o face economia uniformă, ci o face investiția pusă acolo unde cultura e vulnerabilă, judecată prin costul pe hectar și prin rezultatul măsurat în câmp. Iar performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență. „Avem un tâlc” a fost tema conferinței de presă organizată de Aectra Agrochemicals la sediul din București, în care compania a prezentat tehnologiile profitului, studii de piață și noua gamă de biostimulatori Aectra Active, creată și produsă în România, la Câmpia Turzii. De peste trei decenii, Aectra este prezentă pe piața românească cu soluții pentru nutriția și biostimularea plantelor, cât și cu producție proprie de biostimulatori și fertilizanți.

Prețuri mici la recoltă, inputuri scumpe, o climă tot mai imprevizibilă, toate acestea au făcut ca fermierii din țara noastră să intre în sezonul de toamnă cu bugete strânse. „Într-o agricultură în care fiecare leu trebuie justificat, întrebarea decisivă este cât din investiția făcută se transformă în recoltă și profit. Cum poate obține fermierul 1–2 tone în plus la hectar și un câștig real după acoperirea costurilor intervențiilor? De peste trei decenii pe piața românească, Aectra a fost condusă de principiul „Tehnologiile Profitului”: expertiză în nutriția și biostimularea plantelor, experiența fermierilor și soluții integrate, alese după nevoia culturii și momentul intervenției. Fiecare alegere tehnologică trebuie să se regăsească în profitul fermei”, arată Dan Farcaș, director executiv Aectra Agrochemicals.

Agricultura este văzută de Aectra ca un campionat care se construiește etapă cu etapă, iar conceptul „Campionatul din câmp” este inspirat din Formula 1 și exprimă o realitate agronomică: performanța se construiește prin pregătire, intervenții la momentul potrivit, măsurători și lucru în echipă. „Startul culturii, dezvoltarea rădăcinilor, masa vegetativă, înflorirea și umplerea recoltei sunt etape legate între ele. Rezultatul unui sezon depinde de felul în care sunt gestionate împreună”, punctează Dan Popescu, președintele Aectra Agrochemicals.

Un studiu Aectra realizat în anul 2024, cu circa 100 de fermieri profesioniști, reprezentând peste 100.000 ha, a evaluat pierderi de ordinul tonelor pe hectar asociate insuficiențelor de nutriție (azot, fosfor, potasiu), fundației culturii, pornirii întârziate în vegetație, polenizării incomplete etc. Studiile făcute în septembrie 2026 privind distribuția de inputuri și retailul agricol completează perspectiva, astfel că decizia de investiție a fermierului are nevoie de un cost pe hectar justificat, recomandare tehnică și rezultate credibile în câmp.

„Expertiza tehnologică arată unde se formează și unde se pierde producția. Studiile de piață arată ce îi ajută pe fermieri să aleagă soluțiile potrivite. Aectra Agri Club aduce în dialog experiența fermierilor performanți. Noua gamă cu principiul Aectra Active transformă această orientare în formulări care combină nutriția minerală cu biostimularea, pentru funcții agronomice precise la costuri eficiente pe hectar. Miza este profitabilitatea construită sezon după sezon: o pierdere evitată, o fertilizare mai bine valorificată sau o lucrare executată mai eficient pot schimba marja fermei. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, explică Dan Farcaș.

Cinci etape, un singur obiectiv: 1–2 tone în plus la hectar și un rezultat economic superior, tâlcul Aectra

Producția nu se decide la recoltare, ci se construiește în fiecare etapă. În „Campionatul din câmp”, fiecare etapă o pregătește pe următoarea. Unele ferestre de intervenție nu se mai redeschid: răsărire neuniformă, rădăcini nedezvoltate, o verigă pierdută, dezvoltarea întârziată sau fertilitatea afectată pot limita recolta. Expertiza Aectra transformă această complexitate într-o recomandare simplă pentru fermier, acesta trebuind să identifice veriga vulnerabilă și să aleagă intervenția potrivită cât timp aceasta poate aduce valoare.

Cele cinci etape care duc la un rezultat economic superior sunt:

1. Startul culturii: câștigăm timp și uniformitate

Instalarea corectă a culturii creează baza recoltei. De exemplu, la grâu, semănatul târziu, solul rece sau apa limitată pot întârzia răsărirea. Obiectivul este o energie germinativă superioară, o cultură uniformă, cu mai multe zile utile de vegetație înainte de iarnă.

2. Dezvoltarea timpurie: rădăcini, acces la nutrienți, pregătire pentru iernare

Nu contează numai ce am aplicat, ci ce poate folosi planta. Dezvoltarea rădăcinilor, disponibilitatea fosforului și pregătirea pentru iernare trebuie privite împreună. Experiența fermierilor arată că pierderea medie estimată la grâu pentru pregătirea slabă de iernare a fost de circa 1.164 kg/ha; pentru blocarea fosforului, de circa 710 kg/ha.

3. Masa vegetativă: repornire și eficiența nutriției

Primăvara, cultura are nevoie de reluarea rapidă a activității, nutriție accesibilă și un aparat foliar funcțional. Fermierii au estimat la 584 kg/ha pierderea medie asociată repornirii întârziate la grâu. O cultură suficient dezvoltată cere pregătire pentru stres; una rămasă în urmă cere recuperare, cât timp condițiile o permit.

4. Înflorirea și formarea producției: protejăm fertilitatea

Polenizarea, fecundarea și menținerea organelor productive influențează direct recolta. Fermierii au evaluat la circa 650 kg/ha pierderea medie asociată polenizării parțiale la floarea-soarelui. Intervenția urmărește susținerea proceselor fiziologice în această etapă critică.

5. Umplerea și maturarea: valorificăm ce am construit

Menținerea activității foliare și a nutriției în perioada de umplere susține masa și calitatea recoltei. Obiectivul de 1–2 t/ha se urmărește printr-o tehnologie coerentă, adaptată culturii și fermei. Lotul martor, cântărirea și comparația economică arată rezultatul: valoarea recoltei suplimentare minus costul intervențiilor.

Fermierul investește când vede valoarea, explicată de specialist și dovedită în câmp

Cercetările Aectra din ultima perioadă reunesc circa 140 de participanți din distribuția de inputuri și retailul agricol și aproximativ 100 de fermieri profesioniști. Au fost urmărite două întrebări complementare: unde se pierde producție și ce îl convinge pe fermier să investească pentru a limita aceste pierderi.

„Studiile evidențiază trei repere comune: valoarea economică, recomandarea consultantului/distribuitorului și experiența demonstrată. McKinsey analizează cumpărarea produselor biologice (biostimulatori și biocontrol) pe scale diferite, însă se evidențiază o diferență de percepție a fermierului european punând pe primul loc experiența demonstrată”, menționează George Pârvu, Senior Consultant Marketing Aectra Agrochemicals.

Reducerea excesivă a cheltuielilor din ultimii ani, sub presiunea costurilor și a extremelor climatice, riscă să limiteze potențialul culturilor. Studiul Aectra arată că argumentele tehnologice pot schimba perspectiva: după analizarea pierderilor de producție și a posibilităților de limitare a acestora, 79% dintre fermierii participanți au optat pentru investiții orientate spre profit. Cu pierderi estimate de la sute de kilograme la peste o tonă pe hectar pe fiecare etapă critică, explicația tehnică și dovada din câmp îi permit fermierului să decidă în cunoștință de cauză.

„Convergența este clară: valoarea economică trebuie explicată de un partener credibil și confirmată prin rezultate practice ale tratamentului și rezultatului”, a specificat George Pârvu.

De la Miami la fermele din România, biostimulatorii câștigă importanță critică

Un studiu Kynetec din 2024, prezentat la Biostimulants World Congress și completat la BioEx Shanghai în martie 2025, arată o creștere de aproximativ 55% în 5 ani la nivel global și chiar superioară în Europa. Kynetec identifică scumpirea îngrășămintelor printre factorii care au susținut această evoluție, dar și cerințele funcționale (nutriție, toleranța la secetă, temperaturi extreme, calitatea recoltei etc).

Studiul McKinsey Global Farmer Insights 2026, realizat pe 5.500 fermieri din zece țări, completează imaginea: 43% dintre fermierii de culturi de câmp intervievați folosesc biostimulatori. Într-un context de marje comprimate, criteriile europene arată că adoptarea este legată în primul rând de rentabilitate și performanță dovedită.

Transformarea dovezii în decizie

Presiunea financiară face și mai necesară identificarea soluților de creștere a câștigului pe hectar. În studiul Aectra, 71% dintre respondenți apreciază situația financiară a fermierilor ca fiind mai slabă decât în 2025, iar 80% consideră încrederea în investiții scăzută sau foarte scăzută.

„Campionatul din câmp devine o cerință concretă: identificarea pierderilor, recomandarea intervenției și verificarea câștigului, transformă un risc necalculat în profit. Consultanța și experiențele împărtășite prin Aectra Agri Club îi permit oricărui fermier să aleagă în cunoștință de cauză. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, spune Dan Farcaș.

Aectra Agri Club, experiență din fermă în fermă

Aectra Agri Club este o comunitate de fermieri profesioniști și specialiști care transformă experiența din ferme în soluții pentru creșterea profitabilității. Membrii lucrează direct peste 15.000 ha și reprezintă, prin ferme și cooperative, aproape 75.000 ha. Întâlnirile tematice și vizitele în câmp abordează întregul sistem de producție: sol, nutriție, dezvoltarea culturii, lucrări, utilaje, irigații etc. Principiul Clubului este „O problemă, o soluție, o concluzie”.

Marcel Caruz explică: „În luna martie, valorificăm fertilizarea și realocăm inteligent costurile. Nutrienții plătiți nu sunt întotdeauna accesibili plantei. Discuția despre relația sol–rădăcină–nutrienți a pus în prim-plan valorificarea fertilizării existente, cu soluții precum BlackJak pentru susținerea înrădăcinării și accesului la nutrienții blocați în sol. Dialogul a extins calculul asupra cheltuielilor fermei. Economiile din lucrări și echipamente trebuie evaluate împreună cu oportunitățile de investiție în cultură. Concluzia este că, valorificăm ce am plătit deja și mutăm banii din risipă în intervenții rentabile”.

În luna iunie, azotul se judecă prin recolta obținută. „Azotul scump, insuficient valorificat, apasă semnificativ asupra costului de producție. La întâlnirea din Costești, eficiența sa a fost analizată prin corelarea fertilizării cu apa disponibilă, solul, evoluția culturii și momentul intervenției. Direcția discutată: reducerea consumului specific de azot (ex. la grâu de la 28 spre 20 kg substanță activă/tona de recoltă), prin valorificarea mai eficientă a fertilizării (ex. NHDelta), adaptate fenofazelor relevante. Concluzia, măsurăm kilogramele de azot necesare unei tone de recoltă, nu doar doza aplicată pe hectar”, arată Marcel Caruz.

În luna octombrie se eficientizează lucrările și se protejează startul culturii. Anul acesta, la întâlnirea din 15 octombrie de la ferma Sanagro, tema „Producția se construiește din toamnă” a legat eficientizarea lucrărilor și economia de motorină de calitatea startului culturii: dozele optime de semănat și răsărirea uniformă, energia germinativă (Atonik), resturile vegetale, disponibilitatea nutrienților și relația rădăcină–apă–nutrienți (Blackjak), folosirea apei limitate, înrădăcinare și pregătire pentru iarnă (Terra Sorb) și recuperarea culturilor întârziate. Miza: 20 de spice/m² în minus pot însemna 280 kg/ha pierdute. Utilajele se judecă prin calitatea lucrării, capacitatea potrivită fermei și costul total, inclusiv finanțarea. Evitarea supradimensionării poate elibera sume importante pentru nutriția și susținerea culturilor. Concluzia o spune Marcel Caruz: „Eficientizăm costurile la lucrări și utilaje, protejând potențialul de producție care se construiește din toamnă”.

Pentru anul 2027, membrii Aectra Agri Club au propus comparații între ferme privind tehnologiile, costurile și rezultatele, cu rapița ca posibilă cultură comună de referință. Obiectivul este ca experiența fiecărei ferme să devină utilă și celorlalte: ce intervenție a funcționat, în ce condiții și câți bani a lăsat în plus pe hectar.

În Campionatul din câmp, potrivit Aectra, performanța se judecă prin rezultatul economic și consecvența de la un sezon la altul.

Aectra Active, nutriție minerală și biostimulare

Noua gamă Aectra Active se caracterizează prin formulări rafinate de-a lungul a cinci ani, proiectate pentru funcții agronomice precise și costuri eficiente pe hectar.

Gama Aectra Active combină macroelemente și microelemente minerale cu ingrediente pentru biostimulare, selectate după obiectivul agronomic. Formulările au fost îmbunătățite succesiv prin cercetare în laborator, testări în câmp și adaptare la nevoile culturilor. „În funcție de produs, componentele includ aminoacizi, extracte de alge, acizi humici sau fulvici, vitamine și alte ingrediente active. Combinațiile urmăresc utilizarea eficientă a nutrienților, înfrățirea, creșterea vegetativă, răspunsul la stres și formarea recoltei. Valoarea rezultă din complementaritatea componentelor, la doza și momentul potrivite”, arată Florian Sturza, directorul fabricii Aectra Agrochemicals.

Gama Amino conține formulări adaptate culturilor. „Amino Oil pentru oleaginoase, Amino Maize pentru porumb, Amino Cereal pentru cereale păioase și Amino Triplu 7, cu aport echilibrat de NPK, ilustrează această abordare. Recomandările sunt adaptate nevoilor culturii și fenofazei. Gama Amino este parte a platformei Aectra Active, al cărei portofoliu depășește aceste patru formulări”, a adăugat Florian Sturza.

Dezvoltarea și producția proprie de la Câmpia Turzii susțin atât portofoliul Aectra, cât și soluțiile pentru parteneri. Prin Aectra Inside, distribuitorii beneficiază de expertiză în formulare și integrare tehnologică pentru formulări adaptate propriilor nevoi sau asocierea produselor din portofoliul lor cu soluții consacrate ale companiei Aectra. „Obiectivul este creșterea valorii agronomice și comerciale a ofertei distribuitorului, prin complementaritatea nutriției și biostimulării, recomandări clare și evaluarea rezultatelor în fermă”, a mai spus directorul fabricii Aectra de la Câmpia Turzii.

Aectra Active, gama Amino și Aectra Inside răspund împreună cerințelor evidențiate de studii: cost eficient pe hectar, recomandare tehnică de încredere și dovadă în câmp. „Pentru fermier, ținta este câștigul după costul intervenției. Pentru distribuitor, un portofoliu diferențiat prin expertiză și contribuția la profitabilitatea clientului. Astfel, Tehnologiile Profitului transformă complexitatea formulării în soluții ușor de ales, integrat și aplicat”, a punctat președintele Aectra, Dan Popescu.

Șapte lecții din Formula 1 pentru „Tehnologiile Profitului”

„Campionatul din câmp”, paralela cu Formula 1 exprimă o idee simplă, anume: performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență.

Conform Aectra, șapte principii leagă circuitul de câmp:

1. Un start bun creează potențialul. Instalarea uniformă a culturii pune bazele recoltei.

2. Condițiile dictează strategia. Tehnologia se adaptează solului, vremii și stării plantelor.

3. Momentul intervenției face diferența. Fiecare fenofază are oportunități care trebuie valorificate la timp.

4. Rezultatele se măsoară. Comparațiile în câmp și calculul economic arată valoarea intervențiilor.

5. Performanța este un efort de echipă. Experiența fermierului, consultanța și tehnologia se completează.

6. Detaliile se adună în marjă. Pierderile evitate și resursele valorificate mai bine contribuie la profitabilitate.

7. Consecvența câștigă campionatul. Fiecare sezon aduce experiență pentru decizii mai bune în următorul.

Pentru Aectra, „Tehnologiile Profitului” înseamnă transformarea expertizei și a soluțiilor validate în decizii simple, aplicate la timp și evaluate prin câștigul fermierului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Programul exclusiv Carrefour Grădina Noastră se extinde prin integrarea unei noi cooperative de legumicultori din Matca, județul Galați. Formată din cinci familii de producători locali, cooperativa Grădina Noastră din Matca va aduce pe rafturile Carrefour fructe și legume proaspete, cultivate pe zece hectare, atât în spații protejate, cât și în câmp.

Prin programul Grădina Noastră, Carrefour România colaborează cu producători locali organizați în cooperative, oferindu-le acces la rețeaua națională de magazine și un canal de distribuție stabil. Parteneriatul include suport pentru optimizarea lanțului logistic și un cadru comercial predictibil, care permite fermierilor să investească în creșterea calității producției și în dezvoltarea propriilor afaceri. Astfel, Carrefour contribuie la consolidarea fermelor din țara noastră și asigură clienților o aprovizionare constantă cu fructe și legume locale de calitate.

„Avem o colaborare îndelungată cu Carrefour România, timp în care am construit un parteneriat bazat pe încredere, seriozitate și sprijin reciproc. Am început prin a livra roșii și castraveți, iar treptat ne-am diversificat gama de produse și am învățat să ne organizăm mai eficient, inclusiv în ceea ce privește logistica și ambalarea. Când reprezentanții Carrefour ne-au invitat să facem parte din programul dedicat cooperativelor, am acceptat cu încredere, tocmai datorită experienței foarte bune pe care am avut-o împreună. Matca este unul dintre cele mai mari bazine legumicole din țară și ne bucurăm că produsele noastre ajung pe rafturile magazinelor Carrefour din întreaga Românie. Acest parteneriat ne oferă mai multă predictibilitate, atât în planificarea producției, cât și a veniturilor. Totodată, ne ajută să susținem producătorii locali, astfel încât beneficiile colaborării să se întoarcă direct în comunitatea noastră”, arată Fănica Stan, reprezentant al Cooperativei Grădina Noastră din Matca.

Creată la inițiativa Carrefour, Cooperativa Grădina Noastră din Matca este formată din cinci agricultori, ce vor aduce pe rafturile magazinelor legume și fructe precum castraveți cornichon, roșii rotunde, prunișoare și tip inimă de bou, ardei gras Bianca, ardei kapia și iute, vinete, varză albă, dovlecei și căpșune. Cooperativa dispune de o suprafață de zece hectare, atât în spații protejate, cât și în câmp, și estimează o capacitate de producție anuală de aproximativ 600 tone de legume.

„Prin lansarea noii cooperative, Grădina Noastră din Matca, ne continuăm angajamentul de a susține producția locală și de a le oferi clienților noștri fructe și legume proaspete, chiar de la producători locali. Pentru noi, sprijinul acordat producției locale înseamnă mai mult decât un contract comercial. Este o relație pe termen lung, în care le oferim fermierilor acces la o piață stabilă, predictibilitate și sprijin pentru dezvoltare. Fiecare cooperativă nouă contribuie la economia locală, la crearea de oportunități în comunitățile rurale și la consolidarea agriculturii românești. Credem într-o agricultură românească puternică, iar prin parteneriatele cu cooperativele locale ne dorim să contribuim la dezvoltarea ei pe termen lung”, a declarat Arnaud Dussaix, director achiziții și aprovizionare și membru în Comitetul Executiv Carrefour România.

Legumele și fructele noii cooperative sunt disponibile la raft în toate magazinele Carrefour din țară, de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii noiembrie, în funcție de sezonul de producție. În perioada următoare, printre produsele provenite de la producătorii Cooperativei Grădina Noastră din Matca se vor număra roșii românești, roșii prunișoare, castraveți cornichon, gogonele, ardei kapia și varză.

„Pentru categoria de produse proaspete, calitatea se construiește în ferma producătorului, iar noi suntem alături de el în fiecare etapă, de la cultivare până la raft. Ne bucurăm să introducem o nouă cooperativă în programul Grădina Noastră, într-un bazin legumicol cu tradiție în România și cu fermieri cu o lungă istorie în livrarea legumelor în magazinele noastre. Este o relație construită în timp, pe încredere și pe respectarea acelorași standarde de calitate, iar faptul că o formalizăm printr-o cooperativă ne permite să mergem mai departe împreună. Pentru clienții noștri, acest parteneriat înseamnă legume și fructe românești proaspete, iar pentru fermierii din Matca, un cadru stabil în care să își dezvolte producția de la un sezon la altul”, subliniază Radu Gherman, Buying Director Ultra-Fresh Carrefour România. 

Programul reunește 15 cooperative partenere, cu peste 400 de familii de producători. Acestora li se adaugă alte 18 cooperative partenere ce activează sub brand propriu, consolidând o rețea puternică de parteneriate locale. Astfel, Carrefour își consolidează misiunea de a le oferi clienților acces la o alimentație sănătoasă, locală și sustenabilă. În prima jumătate a acestui an, volumele de fructe și legume provenite de la producătorii din programul Grădina Noastră au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cât de importantă este zootehnia în agricultura românească? Sau, are vreo relevanță, în special creșterea taurinelor?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care ar trebui să răspundă la întrebările de mai sus, despăgubește fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă după zicala populară „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Iar situația la care ne referim nu e de ieri, de azi, ci dintotdeauna.

Așadar, statul nostru, prin MADR, acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025. Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui. Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.

Totul bine și fain până aici, nu? Mă rog, sprijinul promis de autorități era mai mare decât cel aprobat, dar...asta e când bugetul statului e pe minus.

Doar că, fermierii crescători de taurine, care au cultivat porumb siloz și nu au avut ce recolta de pe câmp din cauza secetei, nu sunt despăgubiți, indiferent de pierderi, deoarece statul despăgubește doar porumbul pentru boabe, nu și porumbul pentru siloz.

„Am fost la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Arad, n.r.) să cer despăgubirile pentru porumbul siloz pe care l-am pierdut din cauza secetei din 2025, pentru că am văzut că s-a aprobat sprijinul financiar de urgență pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică. Nu am recoltat un bob, doar bețe am recoltat. Din ce să fac siloz pentru animale? Cu ce să le hrănesc? A trebuit să cumpăr furaje. Crescătorii de vaci de lapte mereu sunt uitați când vine vorba de sprijinul statului, al Ministerului Agriculturii. De ce? Nu se vrea să mai producem lapte aici în țară? Măcar să ne spună, ca să închidem fermele, ca să nu mai investim degeaba, să nu ne mai împrumutăm de la bănci. Este bătaie de joc. De ce porumbul pentru siloz nu se despăgubește? Nu înțeleg!”, ne-a zis Ilie Chifan, fermier din vestul țării, de la Șagu – județul Arad, unde are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Toamna trecută, cum veți vedea mai jos, în ferma lui Ilie Chifan s-au constatat pagubele la porumbul siloz de către o comisie abilitată în acest sens, fermierul primind un proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Hârtie fără vreo valoare, în acest moment.

Din gurile guvernanților, oricare ar fi ei, auzim mereu că toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Și totuși, realitatea demonstrează că nu toți cei afectați sunt despăgubiți.

Fermele de animale sunt și ele în suferință din cauza secetei. Se vede cu ochiul liber că pășunile sunt uscate, că lucerna ori porumbul siloz sunt pierdute.

Doar la Ministerul Agriculturii lucrurile par cu totul altfel decât în teren, tot timpul și indiferent de culoarea politică a ministrului/guvernului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

2026 a adus o serie de noutăți importante în universul Valtra, de la evoluții tehnice și soluții orientate spre eficiență, până la oferte comerciale gândite să susțină investițiile fermierilor în utilaje performante.

Sustenabilitatea și de modul în care noile soluții contribuie la reducerea impactului asupra mediului reprezintă unul dintre subiectele importante abordate de producătorii de tehnică agricolă.

„Tractoarele Valtra se încadrează în cele mai noi cerințe privind emisiile, iar unele modele pot funcționa și cu biodiesel în amestec de până la 8%. În practică, acest lucru înseamnă posibilitatea utilizării unui combustibil cu impact mai redus asupra mediului, fără a afecta funcționarea motorului în parametri normali de exploatare. În același timp, atunci când vorbim despre consum, demonstrațiile practice rămân cel mai bun argument, pentru că rezultatele reale din teren sunt cele care confirmă eficiența. Pe partea de combustibili alternativi și reducerea impactului asupra mediului, Valtra comunică public și proiecte de cercetare realizate împreună cu parteneri precum Neste și Nokian Heavy Tyres”, precizează George Tănase, brand manager Valtra în cadrul Mewi, companie care reprezintă în țara noastră producătorul finlandez.

Dincolo de specificațiile tehnice, miza reală este foarte clară: fermierii au nevoie de utilaje care să lucreze eficient, să reducă pierderile și să ofere control cât mai bun asupra costurilor. De la combustibili cu impact mai redus asupra mediului și până la reglarea corectă a presiunii în anvelope, fiecare detaliu contează atunci când obiectivul este un consum optim și o productivitate cât mai bună.

„Valtra merge în această direcție printr-o combinație de tehnologie practică, soluții orientate spre operator și instrumente care pot susține atât performanța, cât și grija față de sol și mediu. Iar pentru fermieri, acestea nu sunt doar noutăți de catalog, ci argumente concrete care pot face diferența în activitatea de zi cu zi”, subliniază George Tănase.

Valtra seria G primește transmisie CVT

O noutate importantă, prezentată de Valtra la Agritechnica 2025, este introducerea transmisiei CVT la seria G, o schimbare relevantă pentru această gamă de putere. Până acum, seria G era cunoscută în principal pentru variantele PowerShift, iar noua opțiune cu transmisie continuu variabilă extinde semnificativ posibilitățile de utilizare ale seriei.

Valtra a prezentat oficial noul G cu CVT la Agritechnica 2025 și a subliniat că acesta aduce o transmisie marca AGCO, cu plajă unică de lucru între 0 și 40 km/h, împreună cu hidraulică load-sensing și principiul EcoPower deja utilizat la gamele mai mari, Q și S.

„Această lansare confirmă direcția clară a producătorului către soluții mai simple în operare, mai eficiente și mai confortabile pentru utilizator. Totodată, modelul G125 CVT Active a fost recompensat cu titlul Tractor of the Year 2026 la categoria Utility, după prezentarea sa la Agritechnica”, punctează George Tănase.

Nokian și tehnologia Smart tyre

O altă noutate vine din colaborarea Valtra cu Nokian pentru anvelope agricole. Dacă până acum numele Nokian era asociat mai ales cu aplicații forestiere, astăzi producătorul vine și cu soluții agricole care pun accent pe eficiență, protecția solului și consum optim.

Anvelopele VF de la Nokian integrează tehnologia Intuitu, o soluție smart care permite monitorizarea presiunii și oferă recomandări precise pentru reglarea acesteia. Valtra și Nokian prezintă public această tehnologie ca pe o soluție care furnizează recomandări rapide și precise de presiune și încărcare, cu beneficii directe pentru eficiența lucrărilor și reducerea consumului.

„Practic, fiecare anvelopă are o conexiune unică, iar utilizatorul poate urmări în aplicație valorile relevante și poate adapta presiunea în funcție de lucrare. Acesta este un avantaj major, pentru că presiunea corectă în anvelope înseamnă tracțiune mai bună, patinaj redus, protecție mai bună a solului și consum mai mic de carburant. Valtra leagă public această zonă și de sistemele sale CTIS, disponibile pe seriile N, T, Q și S, care permit reglarea presiunii din anvelope în funcție de condițiile de lucru”, explică George Tănase.

Potrivit informațiilor publicate de Valtra și Nokian, anvelopele Nokian Soil King VF cu tehnologia Intuitu 2.0 sunt deja prezentate ca soluție smart pentru gamele mari, iar disponibilitatea lor este menționată în special pentru tractoarele din seriile Q și S.

Tractoarele Valtra au cea mai bună rată de menținere a valorii de revânzare

Un studiu recent realizat de publicația Koneviesti arată că tractoarele Valtra au cea mai bună valoare generală de revânzare dintre toate mărcile examinate. Studiul a luat în considerare mai mulți factori și a inclus modele de tractoare din 2015 până în 2020, cu puteri peste 100 kW (138 CP) și sub 8.000 de ore de funcționare. Datele au fost preluate de pe site-urile Tractorpool și Mascus între decembrie 2025 și februarie 2026, iar prețurile fără TVA au ținut cont de tipul de transmisie, ridicătorul frontal și încărcătorul frontal.

Valtra s-a clasat pe primul loc în comparația valorii medii de revânzare, păstrând 66% din valoarea sa inițială. 

Pentru modelele examinate, Koneviesti a constatat că Valtra seria N și-a păstrat cea mai bună valoare per total. Valtra a avut performanțe deosebit de bune în gama sub 140 kW (187 CP), dar a fost câștigătoare și în categoria sub 200 kW (268 CP). În categoria 140-200 kW (187-268 CP), tractoarele Valtra din seria N și seria T au ocupat primul loc.

Studiul evidențiază faptul că, în medie, pentru toate mărcile, tractoarele din gama de putere 201 - 250 kW (273 - 340 CP) și cele peste 300 kW (402 CP) și-au păstrat doar aproximativ 50% din valoarea inițială. De menționat că domeniul de aplicare a studiului (modele de tractoare din perioada 2015-2020) exclude generația a 6-a a seriei S de la Valtra, care a fost lansată la Agritechnica în 2023.

 Foto: MEWI

Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, a anunțat lansarea Vylor Edge, o nouă platformă de investiții dedicată accelerării dezvoltării tehnologiilor avansate în agricultura globală. Vylor Edge va colabora cu startup-uri, antreprenori, universități și cu ecosistemul mai larg de inovare prin investiții de capital și parteneriate strategice.

„Vylor Edge va colabora cu comunitatea științifică globală pentru a furniza inovații revoluționare care să contribuie la dezvoltarea agriculturii la nivel mondial și să reducă principalele provocări de producție. Combinarea expertizei de clasă mondială a Vylor cu cea a altor lideri tehnologici din întreaga lume va contribui la stimularea inovației și le va oferi fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru a avea succes”, a precizat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor.

Inițial, Vylor Edge se va concentra pe identificarea oportunităților din domenii strategice aliniate priorităților Vylor, inclusiv editarea genetică și ameliorarea avansată, ingineria proteinelor, precum și platformele de inteligență artificială și tehnologiile digitale. De asemenea, platforma va explora oportunități și în alte domenii și sectoare pentru a valorifica tehnologii care pot fi aplicate activității și misiunii Vylor de a ajuta fermierii să hrănească populația globală.

„Suntem încântați să colaborăm cu antreprenori care pot beneficia de expertiza profundă a echipei noastre dedicate, precum și de capacitățile de cercetare și dezvoltare de vârf ale Vylor, de prezența sa globală și de infrastructura sa de acces pe piață. Așteptăm cu interes să sprijinim dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor promițătoare și să oferim noi inovații producătorilor agricoli”, a declarat Mat Muller, șeful Vylor Edge.

Portofoliul Vylor Edge va fi lansat pe baza unui fundament solid de investiții și colaborări care anterior făceau parte din Corteva Catalyst™ și care sunt transferate către Vylor în cadrul procesului de separare a companiei de Corteva. Prin intermediul Vylor Edge, compania va continua să susțină și să extindă aceste parteneriate, identificând totodată noi oportunități pentru accelerarea inovației în agricultura globală.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru investițiile în sectorul vitivinicol, până la 30 noiembrie 2026, inclusiv.

Este vorba de două intervenții majore din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, respectiv: IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale” și IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”. Noul termen limită pentru transmiterea proiectelor prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este 30 noiembrie 2026.

Decizia a fost luată ca răspuns direct la solicitările organizațiilor de producători din domeniul vitivinicol, cu scopul de a oferi solicitanților timpul optim necesar elaborării documentațiilor tehnice și accesării complete a fondurilor europene nerambursabile dedicate modernizării și sustenabilității sectorului.

Până în prezent, prin sistemul electronic al APIA au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, însumând o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro, repartizate astfel:

• Intervenția IS-V-02 („Investiții în active corporale și necorporale”): 18 cereri depuse, în valoare totală de 5.699.920,52 euro; Grad de acoperire: 40,65% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat; Alocare financiară disponibilă: 9.348.921,00 euro.

• Intervenția IS-V-07 („Investiții menite să sporească durabilitatea producției de vin”): 3 cereri depuse, în valoare totală de 235.516,28 euro; Grad de acoperire: 9,26% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat; Alocare financiară disponibilă: 1.695.498,00 euro.

Sesiunea de depunere se poate închide înainte de termenul de 30 noiembrie 2026 în situația în care valoarea totală a proiectelor depuse atinge pragul de 150% din plafonul financiar stabilit.

„Am decis prelungirea acestei sesiuni pentru că ne dorim ca niciun producător care intenționează să investească în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile să nu fie dezavantajat de constrângerile de timp pentru pregătirea documentației necesare accesării finanțării. Totodată, obiectivul nostru este absorbția integrală a fondurilor europene nerambursabile disponibile și valorificarea fiecărei oportunități de finanțare pentru modernizarea și creșterea competitivității sectorului vitivinicol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!