producatori - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: producatori

Brânza de oaie maturată cel puțin un an la Horezu a câștigat al treilea aur consecutiv la World Cheese Awards. La ediția din Córdoba, ferma didactică din Gheorgheni a obținut trei medalii de argint, iar trei producători din Ghimeș-Făget, Ozunca-Băi și Arcuș au adus palmaresul României la opt medalii. Cinci producători români au obținut o medalie de aur, patru de argint și trei de bronz, față de cinci distincții la Berna, în 2025. Pe 12 noiembrie, la Córdoba, în Spania, cei 270 de jurați din 51 de țări au evaluat în orb un număr record de 5.330 de brânzeturi înscrise din 45 de țări, potrivit organizatorului Guild of Fine Food.

Branza de Horezu Foto credit Dana 3 generatii

 

Producătorii din România premiați la World Cheese Awards 2026

 

Brânza de Horezu (Five Continent). În fabrica din Horezu - județul Vâlcea, echipa coordonată de Laura Ion face o brânză maturată de oaie cu pastă tare, inspirată de stilul spaniol Manchego. Sortimentul maturat minimum 12 luni a obținut aur la World Cheese Awards 2026, Córdoba. Brânza de Horezu este și cea mai premiată brânză românească la nivel internațional, având 12 medalii internaționale.

„Brânza de Horezu devine o brânză tot mai cunoscută și apreciată în România. Faptul că din 2015 continuăm să luăm medalii nu înseamnă că nu avem aceleași emoții în fiecare an, mai ales că oamenii încep să aibă așteptări și să urmărească ceea ce facem. Tot mai mulți o testează din curiozitate și apoi devin iubitori ai Brânzei de Horezu. Anul acesta, la SIAL, ne-a vizitat Kira Hagi, care și-a adus soțul la standul nostru să deguste Brânza de Horezu. Ne-a spus că e brânza pe care i-o cumpăra bunica, iar astfel de mărturii sunt cele care ne împlinesc. Înscriem brânza la concursuri și pentru că ne dorim să avem confirmarea că păstrăm calitatea de la an la an. Este o dorință a noastră, în primul rând, să primim feedback de la jurații internaționali. Este o brânză care a pus Horezu pe harta gastronomică a lumii”, a precizat Laura Ion, managerul fabricii Five Continent.

asociatia gheorgheni

Asociația Dezvoltare Comunitară Rurală Gheorgheni. La ferma didactică din Gheorgheni - județul Harghita, echipa face brânzeturi din laptele propriilor vaci și organizează cursuri practice pentru fermieri, inclusiv de prelucrare a laptelui. Potrivit asociației, în peste trei decenii, mai mult de 6.000 de cursanți au participat la programul său de formare, care include stagii în Germania și Elveția. La Córdoba, echipa a câștigat trei medalii de argint, pentru cele două variante de Gyergyói sajt, maturate șase luni, respectiv 12 luni, precum și pentru Pricske sajt, maturată 12 luni.

Gyimesi Gyógysajt. Sárig Attila, fost alpinist utilitar, s-a întors în comuna natală Ghimeș-Făget, județul Bacău, unde face brânzeturi din laptele crud al vacilor din gospodărie. A învățat meseria și la ferma didactică din Gheorgheni. După bronzul obținut la Viseu în 2024, a câștigat la Córdoba argint pentru Sárig Cheese și bronz pentru Orodik, maturată șase luni.

Sarig Attila Gyimesi

Uzonka. Emilia și Jakab Bodor fac brânzeturi din laptele propriei ferme ecologice din Ozunca-Băi, județul Covasna. Le maturează într-o pivniță de piatră veche de aproape 90 de ani. Flora, o brânză de vacă cu pastă suplă și note lactice, a adus fermei medalia de bronz la Córdoba.

Uzonka

Arkäse. La Arcuș, în județul Covasna, familia Rétyi își face brânzeturile în curtea fermei. Laptele parcurge aproximativ 200 de metri de la tancul de răcire până la fabrică. Gama include Arkenzeller, interpretarea familiei după un stil elvețian, și Trappista, a cărei variantă maturată șase luni a primit bronz la Córdoba.

„A fost o experiență să participăm și ca vizitatori, și ca concurenți la acest eveniment unde totul era despre brânză. Am putut observa, degusta și învăța multe. La un astfel de concurs înțeleg cu adevărat ce înseamnă lumea brânzeturilor și că la o brânză bună nu se caută tot timpul aspectul perfect. Este ceva mai complex de atât, este artă!”, declară Betty Rétyi, de la Arkäse.

Arkase

 

Distribuția medaliilor pe țări

 

În catalogul Guild of Fine Food, Spania, țara-gazdă, figurează cu 818 brânzeturi premiate. Dintre acestea, 37 sunt Super Gold, 115 de aur, 284 de argint și 382 de bronz. Italia a obținut 387 de medalii, iar Elveția, 290 de medalii. Brânzeturile din Țările de Jos au obținut 110 medalii, Austria a obținut 84, iar Franța, 77 de medalii.

,,Găzduirea concursului la Córdoba le-a oferit producătorilor spanioli din apropiere un avantaj logistic. Cu un traseu mai scurt, probele pot ajunge mai repede la concurs și pot fi păstrate mai ușor la temperatura potrivită pe drum”, este de părere Andreea Popa, somelier de brânză, jurat al competițiilor internaționale de brânzeturi, Fellow Member și partner de formare Academy of Cheese pentru limba română și engleză.

 

Finala de la Córdoba și campionul mondial de la World Cheese Awards

 

Potrivit organizatorului, 108 brânzeturi au fost selectate pentru distincția Super Gold, iar 14 au ajuns în finală. Comté AOP Fort des Rousses, maturat 24 de luni și comercializat sub marca Juraflore, de la Fromageries Arnaud. Comté-ul a câștigat după departajarea de Ossau-Iraty și Le Gruyère, cu care împărțise scorul de 81 de puncte. Italia și Elveția au avut câte patru brânzeturi în finală, Spania, trei, Franța, două, iar Portugalia, una.

În analiza publicată pe CheeseOrbit.com, Andreea Popa remarcă varietatea finalistelor. Lângă brânzeturi cu maturare îndelungată, precum Comté și Parmigiano Reggiano, au ajuns în finală o brânză italiană de capră cu mucegai albastru și o brânză portugheză de oaie cu pastă moale. În cazul Comté-ului câștigător, cele 24 de luni creează condiții pentru dezvoltarea aromelor și a texturii, iar echilibrul la degustare depinde de felul în care este condusă maturarea. Ce înseamnă o brânză medaliată? Cele 14 finaliste de la World Cheese Awards 2026

 

Despre EconomieRurala.ro
Economie Rurală este un hub destinat dezvoltării economiei rurale, antreprenoriatului rural și gastronomiei locale. A fost fondată în 2023 de Raluca Dumitrana, specialist în PR și marketing cu peste 12 ani de experiență. Raluca este Member of the Academy of Cheese (nivelul 2) și urmează în prezent cursurile pentru nivelul 3.
A creat secțiunea „Brânzeturi românești” pentru a documenta ce brânzeturi se fac în România și pentru a spune povestea oamenilor care le produc. Pentru câteva dintre sortimente sunt publicate și note de degustare semnate de Andreea Popa de la CheeseOrbit.com, Fellow și Trainer Oficial Academy of Cheese. Ele oferă exemple de cum poate fi descrisă o brânză în materialele de marketing, astfel încât consumatorul să găsească informații relevante despre brânza pe care o are în față.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Economie Rurală

Publicat în Eveniment

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) devine CropLife România. Schimbarea de brand a fost anunțată în cadrul evenimentului „Cultivăm împreună viitorul”, organizat pe 3 noiembrie 2026, la București. Această transformare marchează alinierea identității asociației la brandul european CropLife Europe și consolidează legătura cu o rețea internațională dedicată inovației și dezvoltării unei agriculturi sustenabile.

Trecerea de la AIPROM la CropLife România reprezintă o evoluție firească a asociației, care își continuă activitatea sub o identitate aliniată celei europene, păstrându-și misiunea și angajamentele față de agricultura românească.

„AIPROM devine CropLife România, iar această schimbare reprezintă mai mult decât o nouă identitate. Este promisiunea noastră de a evolua, construind pe experiența și parteneriatele dezvoltate de-a lungul anilor. Prin alinierea la CropLife Europe, ne consolidăm legătura cu industria europeană și aducem inovația mai aproape de fermierii români. Credem că viitorul agriculturii se construiește prin echilibrul dintre știință, responsabilitate față de mediu și colaborare. Iar acest viitor îl putem cultiva doar împreună”, a declarat Vasile Iosif, președinte CropLife România.

2

Sub noul nume, asociația CropLife România va continua proiectele dezvoltate de-a lungul anilor, printre care SCAPA - programul de colectare a ambalajelor goale de produse de protecție a plantelor, SCUT - dedicat combaterii produselor contrafăcute, TOPPS - pentru protejarea resurselor de apă și AgriGuide - platforma digitală care facilitează accesul la informații privind utilizarea responsabilă a produselor fitosanitare.

„Sub noua identitate CropLife România, continuăm proiectele și inițiativele care au definit activitatea AIPROM. Rămânem dedicați promovării bunelor practici, utilizării responsabile a produselor de protecție a plantelor și dezvoltării unor soluții concrete pentru fermieri și mediu” , a subliniat Carmen Botez, director executiv CropLife România.

Prin transformarea în CropLife România, asociația își reafirmă angajamentul pentru o agricultură bazată pe știință, inovație și responsabilitate, continuând să susțină colaborarea dintre industrie, fermieri și autorități.

3

Referitor la evenimentul „Cultivăm împreună viitorul”, organizat de CropLife România, el a fost dedicat viticulturii, un sector cu o contribuție esențială la economia României, la dezvoltarea comunităților rurale și la păstrarea tradițiilor noastre.

„Viticultura - importanță economică, provocări și perspective” a reunit reprezentanți ai industriei de protecție a plantelor, specialiști și producători din sectorul vitivinicol. Discuțiile au abordat provocările fitosanitare, schimbările legislative, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, tehnologiile digitale și competitivitatea viticulturii românești.

„Într-un context în care întreaga agricultură se confruntă cu provocări tot mai complexe, dialogul, schimbul de experiență și colaborarea dintre toți cei implicați în acest domeniu sunt mai importante ca oricând. Viitorul viticulturii depinde de capacitatea noastră de a înțelege schimbările, de a identifica soluții și de a construi împreună direcții de dezvoltare sustenabile și responsabile”, a transmis CropLife România.

Evenimentul dedicat sectorului vitivinicol a reprezentat o oportunitate reală de dialog, de conectare și de conturare a unor perspective comune pentru viitorul viticulturii românești. Fiecare perspectivă contează, fiecare experiență poate aduce o contribuție valoroasă, iar implicarea principalilor actori din domeniu poate face diferența.

Temele abordate în cadrul evenimentului „Viticultura - importanță economică, provocări și perspective”:

  • Cum influențează schimbările climatice viticultura;

  • Situația fitosanitară a culturii de viță-de-vie la nivel european și național;

  • Criterii pentru o plantație de viță-de-vie profitabilă;

  • Competitivitatea vinului românesc pe piața internă și internațională;

  • Viitorul culturii de viță-de-vie în România.

La final, așa cum e firesc la un eveniment dedicat sectoruluii vitivinicol, a avut loc o degustare de vinuri produse în cramele din țara noastră.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a transmis Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului observațiile sale la White Paper-ul privind înființarea Organizației de Management al Destinației Naționale (OMD Național), aflat în consultare. ADAR cere ca podgoriile cu denumire de origine să intre în arhitectura viitorului OMD Național.

Documentul propune o structură care ar putea administra între 20 și 30 de milioane de euro pe an pentru promovarea turistică a României, de patru până la șase ori mai mult decât bugetul actual. Pe parcursul celor 12 pagini ale sale, cuvântul „vin” nu apare însă niciodată. Nici gastronomia, nici băuturile spirtoase tradiționale, nici produsele cu indicație geografică.

Este o absență greu de explicat, susține ADAR. „Podgoriile românești cu denumire de origine controlată sunt teritorii delimitate juridic, protejate la nivel european și recunoscute internațional. Dealu Mare, Cotnari, Jidvei sau Recaș sunt deja destinații. La fel, Pălinca, Vinarsul Târnave sau Țuica Zetea de Medieșu Aurit sunt indicații geografice înregistrate în Uniunea Europeană. Puține resurse turistice românești pornesc cu un asemenea avantaj”, transmite Asociația Degustătorilor Autorizați din România.

ADAR propune ca enoturismul și turismul distilatelor tradiționale să fie tratate ca produs turistic distinct în strategia OMD Național, nu ca o anexă generică a gastronomiei. Asociația propune, de asemenea, ca enoturismul să fie printre primele acțiuni tematice pilot prevăzute pentru 2027.

Un al doilea argument ține de siguranța juridică. White Paper-ul semnalează el însuși riscul ca o taxă redistribuită spre promovare să intre sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat. Promovarea ancorată în denumirile de origine și indicațiile geografice este, în dreptul Uniunii, varianta cea mai sigură pentru fonduri publice care pun în valoare produse de consum.

ADAR atrage atenția și asupra cramelor care primesc turiști. Unele dintre variantele de finanțare analizate ar putea include în baza de calcul a taxei cifra de afaceri totală a acestora, inclusiv producția. Asociația cere ca, pentru producătorii de vin și distilerii, baza de calcul să se limiteze la veniturile din activitatea turistică propriu-zisă.

„Turistul care vine pentru vin vine pentru ceea ce găsește în pahar. Vinurile cu denumire de origine trec printr-o examinare organoleptică înainte de a ajunge pe piață, iar acesta este exact tipul de garanție pe care o promovare finanțată public trebuie să se sprijine”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

ADAR și-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza tehnică a membrilor săi pe parcursul consultării.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Miercuri, 21 Octombrie 2026 19:57

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Cât de importantă este zootehnia în agricultura românească? Sau, are vreo relevanță, în special creșterea taurinelor?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care ar trebui să răspundă la întrebările de mai sus, despăgubește fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă după zicala populară „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Iar situația la care ne referim nu e de ieri, de azi, ci dintotdeauna.

Așadar, statul nostru, prin MADR, acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025. Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui. Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.

Totul bine și fain până aici, nu? Mă rog, sprijinul promis de autorități era mai mare decât cel aprobat, dar...asta e când bugetul statului e pe minus.

Doar că, fermierii crescători de taurine, care au cultivat porumb siloz și nu au avut ce recolta de pe câmp din cauza secetei, nu sunt despăgubiți, indiferent de pierderi, deoarece statul despăgubește doar porumbul pentru boabe, nu și porumbul pentru siloz.

„Am fost la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Arad, n.r.) să cer despăgubirile pentru porumbul siloz pe care l-am pierdut din cauza secetei din 2025, pentru că am văzut că s-a aprobat sprijinul financiar de urgență pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică. Nu am recoltat un bob, doar bețe am recoltat. Din ce să fac siloz pentru animale? Cu ce să le hrănesc? A trebuit să cumpăr furaje. Crescătorii de vaci de lapte mereu sunt uitați când vine vorba de sprijinul statului, al Ministerului Agriculturii. De ce? Nu se vrea să mai producem lapte aici în țară? Măcar să ne spună, ca să închidem fermele, ca să nu mai investim degeaba, să nu ne mai împrumutăm de la bănci. Este bătaie de joc. De ce porumbul pentru siloz nu se despăgubește? Nu înțeleg!”, ne-a zis Ilie Chifan, fermier din vestul țării, de la Șagu – județul Arad, unde are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Toamna trecută, cum veți vedea mai jos, în ferma lui Ilie Chifan s-au constatat pagubele la porumbul siloz de către o comisie abilitată în acest sens, fermierul primind un proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Hârtie fără vreo valoare, în acest moment.

Din gurile guvernanților, oricare ar fi ei, auzim mereu că toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Și totuși, realitatea demonstrează că nu toți cei afectați sunt despăgubiți.

Fermele de animale sunt și ele în suferință din cauza secetei. Se vede cu ochiul liber că pășunile sunt uscate, că lucerna ori porumbul siloz sunt pierdute.

Doar la Ministerul Agriculturii lucrurile par cu totul altfel decât în teren, tot timpul și indiferent de culoarea politică a ministrului/guvernului.

pvchifan1 pvchifan2 

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Editorial

Guvernul a aprobat modificarea HG nr.1174/2014, pentru a asigura continuitatea schemei de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, bugetul total al schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu suma de 149.366.000 lei, crescând de la valoarea inițială de 714.300.000 lei la un total de 863.666.000 lei.

Schema de ajutor de stat funcționează prin returnarea către fermieri a diferenței dintre acciza standard și acciza redusă aplicată în agricultură (stabilită la 106,72 lei/1.000 litri, adică 0,10672 lei/litru, echivalentul ratei minime europene de 21 euro/1.000 litri).

„Am asigurat astăzi continuarea plății subvenției pentru motorina utilizată în agricultură, pentru a-i sprijini pe fermieri în finanțarea lucrărilor mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare. Suma suplimentară alocată schemei de sprijin ne permite să facem parțial plățile pentru al doilea trimestru, în limita bugetului disponibil. Pentru a achita restul sprijinului cuvenit pentru costurile cu combustibilul din trimestrul al II-lea, vom avea nevoie cât mai rapid de o rectificare bugetară. Agricultura are nevoie de cel puțin un miliard de lei pentru a asigura sprijinul necesar agricultorilor până la sfârșitul anului”, a declarat vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ajutorul de stat se va ajusta la valoarea prevăzută de OUG 24/2026 și potrivit dispozițiilor Legii 162/2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei, în funcție de nivelul  diminuării temporare a accizei.

Procesarea și acordarea plăților către beneficiari se realizează prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), încadrată în limitele bugetului aprobat prin acest act normativ.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Luni, 14 Septembrie 2026 16:14

Agricultură educată, decizii mai bune

Fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze afacerea. Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, lansează Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, dedicat fermierilor și antreprenorilor din agricultură.

Inițiativa pornește de la un obiectiv comun: dezvoltarea fermierilor dincolo de zona de producție, prin creșterea nivelului de cunoaștere și competență în domenii conexe esențiale pentru administrarea unui business agricol – finanțare, piață, managementul riscului și investiții.

Agricultura de astăzi nu mai înseamnă doar producție. Volatilitatea piețelor, costul capitalului, deciziile comerciale, investițiile și gestionarea riscului influențează direct performanța și stabilitatea unei ferme.

Sub conceptul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, Roadshow-ul va aduce împreună educația financiară, informația de piață, managementul riscului și tehnologia agricolă, într-un format practic, cu sesiuni dedicate și workshop-uri interactive, pentru că fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Ci, trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze businessul.

Roadshow-ul se desfășoară în trei orașe: Iași - 26 noiembrie 2026; Constanța - 10 decembrie 2026 și Timișoara - 14 ianuarie 2027. Fiecare etapă va reuni fermieri, specialiști și parteneri din ecosistemul agribusiness, conectând într-un singur format cunoașterea, finanțarea, piața, managementul riscului și tehnologia.

KV Roadshow DL

Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.” este o inițiativă Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, organizată de Pactul Agro Pontic și MC RISEWAY.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Pe 10 septembrie 2026, la sediul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (ICDVV) Valea Călugărească se va desfășura ediția cu numărul 11 a Concursului și expoziției de struguri de masă.

Evenimentul, organizat de ICDVV Valea Călugărească și Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” în colaborare cu Societatea Română a Horticultorilor, reprezintă o inițiativă a cercetării vitivinicole în scopul atragerii atenției asupra necesității reconstrucției sectorului de producere a strugurilor de masă. La concursul și expoziția de struguri de masă, soiurile și clonele create de unitățile de cercetare cu profil vitivinicol vor fi prezentate în comparație cu soiurile consacrate din sortimentul internațional.

Probele de struguri de masă vor fi analizate de către un juriu format din patru specialişti pe probleme de ameliorare a viţei-de-vie, pe grupe, în funcţie de epoca de maturare a soiurilor, cele mai bune soiuri fiind premiate.

Degustarea va avea un caracter secret şi se va desfăşura în sistem închis, fiecare probă fiind prezentată juriului sub un număr de ordine.

La eveniment vor participa producătorii particulari din județele Prahova, Buzău, Iași, Galați, Arad, Olt, Vâlcea, Constanța etc, consumatori de struguri de masă, unitățile de cercetare - dezvoltare din domeniul vitivinicol, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, precum și alte institute și stațiuni de cercetare din România și Republica Moldova.

„Principalele argumente avute în vedere pentru acest demers se referă la scăderea drastică a suprafețelor ocupate cu struguri de masă la doar 6.000 ha în prezent, reducerea drastică a exportului și o creștere a importurilor de struguri de masă, valoarea nutrițională și sanogenǎ ridicată și calitățile gustative ale strugurilor din soiuri românești și, nu în ultimul rând, rentabilitatea acestei culturi”, transmite ICDVV Valea Călugărească.

Sortimentul actual pentru struguri de masă din soiuri și clone românești este diversificat, fiind format din 34 de soiuri pentru struguri de masă, patru soiuri apirene și 15 clone pentru struguri de masă, majoritatea acestora înscrise în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2026.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Summit Agro România anunță că, începând cu data de 16 septembrie 2026, funcția de președinte al companiei va fi preluată de către Valerian Iștoc.

Valerian Iștoc are o experiență îndelungată în sectorul agricol, cunoscând foarte bine compania Summit Agro România, în cadrul căreia a mai activat profesional în trecut. Revenirea sa în companie aduce astfel atât experiență relevantă acumulată în industrie, cât și o bună înțelegere a culturii organizaționale și a specificului activității Summit Agro România.

„Preluarea conducerii de către Valerian Iștoc reprezintă o nouă etapă în evoluția Summit Agro România, cu accent pe continuitatea direcției strategice, dezvoltarea portofoliului și menținerea unei colaborări apropiate cu partenerii din piața agricolă. Summit Agro România, împreună cu Sumi Agro Europa, își reafirmă angajamentul de a continua dezvoltarea pe termen lung, alături de echipă, fermieri, distribuitori și parteneri, cu încrederea că vom crește împreună și vom consolida, în continuare, relațiile construite în agricultura din România”, transmite compania.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Din 17 august până pe 19 octombrie 2026, inclusiv, este deschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Pentru sesiunea din 2026 sunt disponibile 9.348.921 euro pentru intervenția IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale”, precum și 1.695.498 euro pentru intervenția IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.

Alocarea financiară totală aferentă celor două intervenții este de 11.044.419 euro. Din această sumă, 30% este destinată proiectelor de achiziții complexe, iar 70% proiectelor de achiziții simple, procente aplicabile fiecărei intervenții sectoriale.

Accesarea intervenției IS-V-02 contribuie la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor vitivinicole și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor vitivinicole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele sustenabile.

Accesarea intervenției IS-V-07 conduce în principal la sporirea durabilității producției de vin în principal prin îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, conversia la producția ecologică, introducerea unor tehnici de producție integrată, achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată, contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de captare a carbonului în sol etc.

Pentru sesiunea din anul 2026, cererile de finanțare, însoțite de documentele justificative, se depun în format electronic, prin sistemul informatic al APIA, conform Ghidului de utilizare a sistemului informatic privind măsurile de investiții IS-V-02 și IS-V-07 – Modul Portal Investiții, disponibil pe site-ul APIA.

Finanțarea cererilor aprobate se va realiza în limita plafonului disponibil corespunzător anului financiar vizat, în ordinea înregistrării la APIA.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare din cadrul investiției IS-V-02 și investiției IS-V-07 se închide în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 150% din limitele bugetare stabilite, urmând a se trece la etapa de evaluare.

Ghidurile informative aferente intervențiilor IS-V-02 și IS-V-07 sunt publicate pe site-ul instituției.

Pașii de urmat pentru logarea în Geoportalul viticol

Link-ul de acces al Geoportalului viticol este: https://portalinvestitii.apia.org.ro/. Pentru a accesa link-ul și a se loga în aplicație, fermierii trebuie să solicite crearea unui cont de acces.

Fermierii care nu au cont aprobat pentru accesarea Geoportalului viticol, pot solicita aprobarea de conturi accesând link-ul: http://inregistrare.apia.org.ro/viniviticol/add-form și respectând procedura disponibilă în ghidul de creare conturi, ghid accesibil pe link-ul https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-pac-2023-2027-isv-02-isv-07-investitii-vitivinicole/sesiune-depunere-2026/.  

Ulterior completării și transmiterii cererilor de finanțare în Geoportal, solicitantul va depune un exemplar al cererii de finanțare însoțit de documente justificative pe suport de hârtie la sediul Centrelor Județene APIA, respectiv al APIA Municipiul Bucureşti, pe raza căruia este implementat programul, conform ghidului informativ.

În vederea asigurării suportului tehnic pentru fermieri, APIA va asigura organizarea bisăptămânală în zilele de marți și joi în intervalul 11.00 – 13.00 a unor sesiuni webmeeting prin intermediul platformei Zoom. Link-ul destinat fermierilor în vederea participării la webmeetingurile suport este: Topic - Suport_Investitii_ISV_02_ISV_07_Sesiune_2026; Join Zoom Meeting  https://us06web.zoom.us/j/86195982611?pwd=ipQT4cCW8Zb9PjBZABhfKLqQCmZAiH.1  

Meeting ID: 861 9598 2611

Passcode: 383808

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Producătorii de fructe și legume din țara noastră dispun de un potențial agricol solid, însă nivelurile de productivitate continuă să le limiteze competitivitatea pe piața europeană. Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică¹, producția de legume a atins 2,53 milioane de tone în 2025, în creștere cu 20,8% față de anul precedent, în timp ce producția de fructe din livezi a scăzut la 612.000 de tone. În pofida acestor volume, randamentele la hectar rămân sub nivelul celor înregistrate de principalii producători europeni.

Schimbările climatice restrâng și mai mult productivitatea prin stresul abiotic cauzat de secetă, temperaturi ridicate și variații termice extreme. Studiile²˒³ arată că acești factori pot reduce producțiile cu peste 60% comparativ cu condițiile optime. În acest context, reducerea decalajului de productivitate este esențială pentru ca fermierii de la noi să își consolideze poziția pe piața europeană.

Produsele biologice oferă o cale directă către creșterea productivității prin activarea mecanismelor naturale ale plantelor. Acestea susțin absorbția nutrienților, sănătatea generală a plantelor și calitatea culturilor. Cercetări recente⁵ arată că biostimulatorii pot genera o creștere medie a producției de 17,9% în cazul fructelor, legumelor și altor culturi. În absența stresului abiotic, aceste soluții favorizează o dezvoltare mai viguroasă, o reproducere mai eficientă și o valoare de piață mai ridicată a recoltei.

 

Beneficii confirmate în practică

 

Printre exemplele din portofoliul Biologicals al companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience se numără Starter Mn® Platinum, un îngrășământ mineral care asigură absorbția și translocarea rapidă a nutrienților încă din primele stadii de dezvoltare, ajutând culturile să își formeze un potențial productiv superior.

Pentru deficiențele de bor, Keylate® B oferă o formulă lichidă cu absorbție rapidă, care susține înflorirea și legarea fructelor, fără a genera compuși neutilizați sau toxici.

În etapa de fructificare, SugarMover® Zn, un îngrășământ organic lichid, crește nivelul carbohidraților din boabe, rădăcini sau fructe, furnizând totodată bor, cupru, molibden și zinc, contribuind astfel la îmbunătățirea atât a calității, cât și a cantității producției. Harbest®, un îngrășământ foliar, stimulează dezvoltarea rădăcinilor și utilizarea eficientă a azotului, reducând pierderile și susținând o creștere constantă, în timp ce BioForge menține echilibrul fiziologic al plantelor și le sporește rezistența la stres, protejând productivitatea în condiții dificile.

Aceste beneficii sunt confirmate și în practică. Silviu Trașca, administrator de fermă la Crama Oprișor, a testat produsele SugarMover® Zn și Harbest®. „Au avut un efect bun, efectul așteptat. La câteva zile după aplicare, frunzele au devenit mai verzi, iar vițele arătau mult mai bine. Din punct de vedere calitativ, producția s-a menținut într-o stare foarte bună. Strugurii nu s-au ars și nu s-au deshidratat, spre deosebire de zonele unde produsele nu au fost aplicate”, a spus Silviu Trașca.

Prin combaterea limitărilor nutriționale și a factorilor de stres care reduc direct producțiile, aceste formule îi ajută pe fermieri să obțină o eficiență mai mare și o calitate superioară a recoltelor. Acest lucru contribuie la dezvoltarea unor culturi mai sănătoase, a unei producții constante și a unei poziții competitive pe piața europeană, susținute de inovația oferită de Corteva Agriscience.

1 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r25.pdf
2 (PDF) Abiotic Stress in Crop Production (researchgate.net)
3 The effects of climate extremes on global agricultural yields - IOPscience
4  World population to reach 8 billion this year, as growth rate slows | UN News
5 A Meta-Analysis of Biostimulant Yield Effectiveness in Field Trials - PMC (nih.gov)

 

Autor: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Biologicals Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 85

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista