La nivel european, fermierii anunță proteste. După părerea mea, fermierii europeni greșesc când cer să nu li se taie subvențiile, cărora eu le spun compensări. Explic mai jos opinia mea.
Fermierii trebuie să ceară ceva, pentru că a cere să nu ți se taie subvenția nu înseamnă decât că nu ești în poziția de negociere. Ești de fapt cu spatele la zid și nu mai ai nimic de spus, ești un dependent al unui sistem falimentar.
Fermierii europeni ar trebui să ceară să devină competitivi prin reducerea normelor, regulilor, procedurilor și a condiționărilor. Ăsta este argument în negociere. Pentru că tu poți spune: „În regulă, taie subvenția, dar la schimb îmi dai competitivitatea pentru a putea genera egalizarea opțiunilor mele în raport cu celelalte Origini”.
Fermierii europeni trebuie să redevină competitivi, nu să aștepte cu mâna întinsă la subvenții. Iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin ruperea frâielor ce au ținut fermele ca pe caii legați, ca pe oile în țarc, ca pe vitele în grajduri. Însă, trebuie și o resetare la nivel mental, pentru că traiul tihnit și liniștit, creat prin dependență, lasă urme adânci în mentalul colectiv. Fermierii trebuie să înțeleagă ceea ce au de cerut, ce au de fapt de negociat, pentru că astăzi ei nu au ce negocia, ci doar imploră.
Așa că se impune o schimbare de mentalitate, o schimbare de paradigmă, o schimbare a modului de negociere al celor ce reprezintă fermierii europeni. Pentru că altfel, drumul spre disoluție este drept. Iar noi vom mânca sănătos brânză sintetică, carne produsă în laboratoare și cine mai știe ce, în timp ce câmpiile vor fi poate infestate cu panouri fotovoltaice.
Spusele mele nu arată altceva decât cum ar trebui să se reseteze mentalul fermierilor europeni. Și cum ar trebui să procedeze. Nu prin violență, nu prin distrugere, ci prin negociere a acestor obiective pe termen scurt, mediu și lung.
Explic acum cele spuse mai sus. S-a creat cu bună știință și în liniște o dependență de subvenții, în opinia mea. Toată lumea le numește subvenții, eu le numesc compensări. Pentru că, suma de bani care ajunge la fermieri sub formă de subvenție nu face altceva decât să compenseze, parțial, lipsa de competitivitate unională față de restul originilor globale. Adică, America de Nord, America de Sud, Australia, Ucraina și Rusia.
La începuturi, probabil, intenția a fost bună. Mă refer la intenția de a mânca mai curat. Noi cei din Uniunea Europeană. Și știu despre ce vorbesc, am condus la propriu procesul de implementare a reglementărilor UE încă din 2002 până la momentul aderării, fiind la acel moment angajat al unei firme multinaționale. Aquis-ul comunitar în materie la acea vreme era decent. Pentru că norma în limite modul de a face agricultură. Câteva exemple:
Evidenția contaminarea cu hidrocarburi aromatice policiclice a mărfurilor dacă ele erau uscate direct și nu indirect.
Descărcarea pe platforma de bitum contamina în mod evident mărfurile.
Utilizarea anumitor substanțe, repet, a anumitor substanțe, era reglementată, pentru că aveau efecte nocive asupra produsului finit. Și am avut cazuri în care în necunoștință de cauză, un fermier a stropit rapița cu Lindane, o substanță ce trebuia folosită la tratarea semințelor de grâu înainte de însămânțare. Acțiunea lui a fost îndreptată asupra unui oier care lăsa oile în rapița sa, deci intenția a fost clară.
Reglementa dezinfecția spațiilor înainte de primirea noii recolte, interzicând anumite substanțe.
După care, în fiecare an au intervenit noi restricții și restrângeri ale protofoliului de substanțe ce puteau fi utilizate. La care au început să se adauge practici de sustenabilitate, certificări, audituri, ce costă bani în plus în fiecare fermă.
Lațul s-a strâns și mai mult, alocând dreptul doar câtorva firme de a produce aceste substanțe pentru protecția culturilor, respingând ferm genetica GMO, condiționând modul în care se practică agricultura prin lăsarea de parcele pârloagă, iar acum în criza energetică în care ne aflăm, taxa pe carbon alocată importurilor de îngrășăminte și sancționarea celor ce vin din Rusia și Belarus.
Firmele producătoare de produse pentru protecția plantelor și-au întărit pozițiile prin grupuri de lobby la nivelul Comisiei Europene, unde își impun agendele. Uniunea Europeană nu mai are bani să susțină subvențiile, nu mai are bani să susțină mai nimic în afară de interesele grupurilor.
Falimentul statelor unionale care susțin prin ajutoare sociale parte din populație și migranții, este evident. Nu mai au bani cu ce să facă acest lucru, iar convulsiile europene se văd cu ochiul liber peste tot. Turnul de fildeș al Comisiei Europene nu mai răspunde la stimuli reali, pentru că nu se află în lumea reală. Cei de acolo, de la Bruxelles, se află în mod clar baricadați în lumea intereselor financiare și de grup. Poziționarea celor trimiși acolo este simplă, să spună „da” la tot ceea ce li se cere, fără a provoca starea de fapt, anume lipsa de competitivitate a fermierilor europeni.
Iar fermierii europeni sunt efectiv dependenți în acest sistem, de a sta cu mâna întinsă la subvenție, pentru că altfel nu pot fi competitivi. Oricum nu sunt în fața celorlalte Origini, pe care le-am enumerat mai sus.
Iar acum, acest sistem care a creat dependență nu face altceva decât să demonizeze agricultura. De ani buni sistemul de la Bruxelles asta practică. Agricultura e consumatoare de apă, e generatoare de noxe, erodează solul și multe altele.
Se urmărește doar interesul financiar, profitul. De ce să mai subvenționezi agricultura europeană cand ai Origini ieftine? Marja de profit e mult mai ridicată dacă asociezi materia primă sau procesată din Origini cu etalonul de preț mai ridicat din Uniune.
Spre exemplu, prețul porumbului în FOB Santos indicație NOV 26 are o cotație de 204,50 USD, adică 187,6 euro, conform parității euro/USD de 1,09. Prețul porumbului în Constanța are valorea de 245 euro în paritatea FOB, iar în Franța în 3 Ports Atlantic NOV26 GMO free are valoarea de 299,50 USD, adica 275 euro.
Cu 38,50 USD traversezi din Paranagua în Europa. Adica un preț total în euro de 223 euro. Diferențele sunt elocvente privite dinspre marja procesatorului sau a zootehniei, dacă luăm reperul Franța, un plus de 52 euro pe tonă.
Totul se reflectă în costul de producție. Sau voi credeți ca în Brazilia și SUA nu au costuri de producție? Ba au, dar nu au atatea reglementări, reguli, norme, proceduri și condiționări.
Brazilia a exportat în nouă luni carne de pui în Europa echivalent perioadei întregului an 2025. Costul pe tonă este de 142 euro față de 286 euro pe tonă pentru carnea de pui produsă în Europa. O marjă de profit de +144 euro pe tonă, căci prețurile europene sunt „Europene”.
Întreb, retoric, unde este hrana sănătoasă pentru populația europeană?
Articol de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Forumul APPR solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să precizeze ce soluție are pentru fermierii asigurați în campania 2025-2026, cum va fi asigurată continuitatea sprijinului prin DR-31 și când va deveni funcțional mecanismul din intervenția DR-32. Într-un sistem de gestionare a riscurilor în care regulile și sprijinul se schimbă de la o campanie agricolă la alta, fermierii nu mai pot avea încredere în guvernanți.
Ministerul Agriculturii propune modificarea intervenției DR-31 „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare” pentru anul agricol 2026-2027, sprijinul fiind mai mare, însă va ajunge la mai puțini fermieri. Ce se întâmplă cu cei care s-au asigurat deja, întreabă reprezentanții Forumului APPR, având în vedere că în campania 2025-2026 fermierii care au investit în asigurarea culturilor sunt excluși din schema de subvenționare.
Dar, să vedem ce se schimbă pentru anul agricol 2026-2027 prin propunerea MADR de modificare a intervenției DR-31, prin care se acordă sprijin pentru plata primelor de asigurare:
Sprijinul ar crește la 70% din prima de asigurare eligibilă, față de 50% în prezent;
Incendiul intră pe lista riscurilor acoperite;
Dacă ați întors o cultură (de exemplu, rapiță sau grâu compromise de secetă ori îngheț), puteți depune atât contractul culturii întoarse, cât și pe cel al culturii reînființate;
Polițele pentru culturile din toamna 2025 și primăvara 2026 nu mai primesc sprijin. Fermierii care le-au plătit deja suportă integral costurile;
Culturile din același sector trebuie incluse într-un singur contract. Excepția care permitea mai multe contracte se elimină.
Bugetul pentru 2026-2027 rămâne același, dar numărul estimat de beneficiari scade de la 6.108 la 4.480. Sprijinul pentru fiecare fermier ar fi mai mare, însă ar ajunge la mai puțini fermieri.
„Real, am vrea să știm care este strategia MADR pentru gestionarea riscurilor în agricultură. În ultimele luni, am solicitat în mod constant clarificări și soluții pentru situația sprijinului aferent campaniei agricole 2025-2026. Din păcate, în locul unei soluții concrete, fermierii primesc acum perspectiva unui sprijin mai generos pentru campania următoare, în timp ce obligațiile asumate și investițiile deja realizate rămân fără răspuns. Este greu de înțeles cum poate MADR să încurajeze fermierii să își asigure culturile în 2026-2027, în timp ce îi lasă fără sprijin tocmai pe cei care au făcut acest efort în 2025–2026. Și toate acestea într-un context economic extrem de dificil: costuri de producție ridicate, prețuri de valorificare care nu acoperă întotdeauna cheltuielile, presiune asupra lichidităților și riscuri climatice tot mai frecvente. Pentru multe ferme, asigurarea culturilor nu este un lux, ci o componentă esențială a managementului riscului și a continuității activității. Fermierii care au ales să se asigure, asumându-și costuri suplimentare și mizând pe un mecanism de sprijin anunțat de autorități, nu ar trebui să fie cei penalizați pentru întârzierile sau incapacitatea administrativă de implementare a acestuia”, punctează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.
De asemenea, intervenția DR-32 care ar trebui să contribuie la construirea unui instrument de gestionare a riscurilor agricole, nu oferă încă fermierilor o soluție clară, accesibilă și predictibilă. La ora actuală, mecanismul de gestionare a riscurilor din agricultură nu există, nu este funcțional.
„Așadar, ne aflăm în situația în care sprijinul pentru asigurările deja încheiate este pierdut, iar mecanismul complementar de gestionare a riscurilor rămâne fără o perspectivă concretă de funcționare. Nu putem vorbi despre reziliența agriculturii românești și despre adaptarea la schimbările climatice, în timp ce instrumentele financiare care ar trebui să protejeze fermele sunt amânate, modificate sau rămân doar promisiuni. Predictibilitatea nu este un beneficiu suplimentar oferit fermierilor. Este o obligație fundamentală a politicilor publice”, conchide Alina Crețu.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 27 noiembrie 2026, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, prin secțiile de Zootehnie și de Medicină Veterinară, împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, organizează evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 100 de ani de la înființarea Institutului Național Zootehnic.
Manifestarea științifică dedicată împlinirii unui secol de la înființarea Institutului Național Zootehnic va avea loc la București, în Aula Magna a ASAS, începând cu ora 10:00. Evenimentul reunește cercetători și cadre didactice universitare din România, Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale din țară, pentru a marca un secol de tradiție, cercetare științifică și evoluție a zootehniei și medicinei veterinare românești.
Pe parcursul evenimentului, temele abordate se referă la reperele istorice ale cercetării și învățământului zootehnic din România și Republica Moldova, dar și la subiecte care privesc activitatea asociațiilor crescătorilor de animale din țara noastră.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asociația Tinerilor Fermieri Profesioniști ORIZONT (ATFPRO ORIZONT) este o organizație profesională, înființată în 2026, care reunește tineri fermieri din țara noastră. Parte a Forumului APPR, ORIZONT reprezintă interesele tinerilor fermieri la nivel național și european. Asociația promovează agricultura modernă, educația și formarea profesională, accesul la finanțare și dezvoltarea mediului rural, prin cooperare cu instituții de cercetare, unități de învățământ și organizații similare din Europa.
Tinerii fermieri din ORIZONT își propun să construiască împreună viitorul agriculturii românești. Președinte al Asociației Tinerilor Fermieri Profesioniști ORIZONT este Vlad-Alexandru Mihai, din Iazu - județul Ialomița, care reprezintă a treia generație de fermieri, tânărul fiind implicat în ferma familiei încă din copilărie. Alături de tatăl său, Silviu Mihai (vicepreședinte FAPPR), Vlad-Alexandru lucrează în jur de 1.500 de hectare în exploatația fondată de bunicul lui, Gheorghe Mihai.
„ORIZONT își propune să unească tinerii din agricultura României și să le reprezinte interesele în relația cu autoritățile locale și centrale, cu instituțiile și cu organizațiile din țară și din străinătate”, spune Vlad-Alexandru Mihai, tânărul președinte, student în anul 3 la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV București.

Ca parte a Forumului APPR, membrii tinerei asociații au acces la experiența, expertiza tehnică și rețeaua națională și europeană a acestuia.
Ce își propune ORIZONT
Asociația promovează agricultura, industria alimentară și dezvoltarea mediului rural, cu accent pe educație și pe performanță. Direcțiile de activitate ale ATFPRO ORIZONT includ:
Progres tehnologic: colaborarea cu instituții de cercetare pentru aplicarea celor mai avansate tehnici în fermă.
Formare și educație: cursuri pentru tineri și adulți, școli de vară, practică pentru elevi și studenți și parteneriate cu unități de învățământ agricol.
Acces la informație și finanțare: sprijin pentru proiecte de finanțare și o bază de date despre fondurile disponibile pentru fermieri.
Cooperare europeană: colaborarea cu organizații similare din Europa și participarea la conferințe și schimburi de experiență.
Fără tineri, agricultura nu are viitor
Reînnoirea generațională este una dintre cele mai mari provocări ale agriculturii românești și europene. La nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat, doar aproximativ unul din zece manageri de fermă are sub 40 de ani. Tinerii aduc în fermă deschiderea către tehnologie și noi metode de lucru, dar au nevoie de acces la teren și finanțare, de formare legată de realitatea din fermă și de o reprezentare puternică.
„Ne dorim ca tinerii care aleg agricultura să nu mai fie singuri în fața provocărilor și să găsească în ORIZONT și în Forumul APPR sprijinul de care au nevoie. Vrem să învățăm unii de la alții și să facem auzită vocea tinerilor fermieri din România acolo unde se iau deciziile”, subliniază Vlad-Alexandru Mihai, președintele ATFPRO ORIZONT.

ORIZONT, la Bruxelles alături de tinerii fermieri ai Europei
În perioada 16 – 18 noiembrie 2026, reprezentanți ai Asociației Tinerilor Fermieri Profesioniști ORIZONT participă la a patra ediție a EU Young Farmers Leadership Programme, organizat la Bruxelles de CEJA - Consiliul European al Tinerilor Fermieri, cu finanțare din partea Uniunii Europene. Tema ediției este reînnoirea generațională în agricultură la nivelul statelor membre. Programul cuprinde instruiri în advocacy și comunicare, un exercițiu practic de conducere a unei organizații de tineri fermieri, sesiuni despre finanțarea acestor organizații și o întâlnire la Comisia Europeană, cu Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI). „Participarea este un prim pas concret în direcția cooperării europene asumate de Asociația Tinerilor Fermieri Profesioniști ORIZONT”, transmite Forumul APPR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Brânza de oaie maturată cel puțin un an la Horezu a câștigat al treilea aur consecutiv la World Cheese Awards. La ediția din Córdoba, ferma didactică din Gheorgheni a obținut trei medalii de argint, iar trei producători din Ghimeș-Făget, Ozunca-Băi și Arcuș au adus palmaresul României la opt medalii. Cinci producători români au obținut o medalie de aur, patru de argint și trei de bronz, față de cinci distincții la Berna, în 2025. Pe 12 noiembrie, la Córdoba, în Spania, cei 270 de jurați din 51 de țări au evaluat în orb un număr record de 5.330 de brânzeturi înscrise din 45 de țări, potrivit organizatorului Guild of Fine Food.

Producătorii din România premiați la World Cheese Awards 2026
Brânza de Horezu (Five Continent). În fabrica din Horezu - județul Vâlcea, echipa coordonată de Laura Ion face o brânză maturată de oaie cu pastă tare, inspirată de stilul spaniol Manchego. Sortimentul maturat minimum 12 luni a obținut aur la World Cheese Awards 2026, Córdoba. Brânza de Horezu este și cea mai premiată brânză românească la nivel internațional, având 12 medalii internaționale.
„Brânza de Horezu devine o brânză tot mai cunoscută și apreciată în România. Faptul că din 2015 continuăm să luăm medalii nu înseamnă că nu avem aceleași emoții în fiecare an, mai ales că oamenii încep să aibă așteptări și să urmărească ceea ce facem. Tot mai mulți o testează din curiozitate și apoi devin iubitori ai Brânzei de Horezu. Anul acesta, la SIAL, ne-a vizitat Kira Hagi, care și-a adus soțul la standul nostru să deguste Brânza de Horezu. Ne-a spus că e brânza pe care i-o cumpăra bunica, iar astfel de mărturii sunt cele care ne împlinesc. Înscriem brânza la concursuri și pentru că ne dorim să avem confirmarea că păstrăm calitatea de la an la an. Este o dorință a noastră, în primul rând, să primim feedback de la jurații internaționali. Este o brânză care a pus Horezu pe harta gastronomică a lumii”, a precizat Laura Ion, managerul fabricii Five Continent.

Asociația Dezvoltare Comunitară Rurală Gheorgheni. La ferma didactică din Gheorgheni - județul Harghita, echipa face brânzeturi din laptele propriilor vaci și organizează cursuri practice pentru fermieri, inclusiv de prelucrare a laptelui. Potrivit asociației, în peste trei decenii, mai mult de 6.000 de cursanți au participat la programul său de formare, care include stagii în Germania și Elveția. La Córdoba, echipa a câștigat trei medalii de argint, pentru cele două variante de Gyergyói sajt, maturate șase luni, respectiv 12 luni, precum și pentru Pricske sajt, maturată 12 luni.
Gyimesi Gyógysajt. Sárig Attila, fost alpinist utilitar, s-a întors în comuna natală Ghimeș-Făget, județul Bacău, unde face brânzeturi din laptele crud al vacilor din gospodărie. A învățat meseria și la ferma didactică din Gheorgheni. După bronzul obținut la Viseu în 2024, a câștigat la Córdoba argint pentru Sárig Cheese și bronz pentru Orodik, maturată șase luni.

Uzonka. Emilia și Jakab Bodor fac brânzeturi din laptele propriei ferme ecologice din Ozunca-Băi, județul Covasna. Le maturează într-o pivniță de piatră veche de aproape 90 de ani. Flora, o brânză de vacă cu pastă suplă și note lactice, a adus fermei medalia de bronz la Córdoba.

Arkäse. La Arcuș, în județul Covasna, familia Rétyi își face brânzeturile în curtea fermei. Laptele parcurge aproximativ 200 de metri de la tancul de răcire până la fabrică. Gama include Arkenzeller, interpretarea familiei după un stil elvețian, și Trappista, a cărei variantă maturată șase luni a primit bronz la Córdoba.
„A fost o experiență să participăm și ca vizitatori, și ca concurenți la acest eveniment unde totul era despre brânză. Am putut observa, degusta și învăța multe. La un astfel de concurs înțeleg cu adevărat ce înseamnă lumea brânzeturilor și că la o brânză bună nu se caută tot timpul aspectul perfect. Este ceva mai complex de atât, este artă!”, declară Betty Rétyi, de la Arkäse.

Distribuția medaliilor pe țări
În catalogul Guild of Fine Food, Spania, țara-gazdă, figurează cu 818 brânzeturi premiate. Dintre acestea, 37 sunt Super Gold, 115 de aur, 284 de argint și 382 de bronz. Italia a obținut 387 de medalii, iar Elveția, 290 de medalii. Brânzeturile din Țările de Jos au obținut 110 medalii, Austria a obținut 84, iar Franța, 77 de medalii.
,,Găzduirea concursului la Córdoba le-a oferit producătorilor spanioli din apropiere un avantaj logistic. Cu un traseu mai scurt, probele pot ajunge mai repede la concurs și pot fi păstrate mai ușor la temperatura potrivită pe drum”, este de părere Andreea Popa, somelier de brânză, jurat al competițiilor internaționale de brânzeturi, Fellow Member și partner de formare Academy of Cheese pentru limba română și engleză.
Finala de la Córdoba și campionul mondial de la World Cheese Awards
Potrivit organizatorului, 108 brânzeturi au fost selectate pentru distincția Super Gold, iar 14 au ajuns în finală. Comté AOP Fort des Rousses, maturat 24 de luni și comercializat sub marca Juraflore, de la Fromageries Arnaud. Comté-ul a câștigat după departajarea de Ossau-Iraty și Le Gruyère, cu care împărțise scorul de 81 de puncte. Italia și Elveția au avut câte patru brânzeturi în finală, Spania, trei, Franța, două, iar Portugalia, una.
În analiza publicată pe CheeseOrbit.com, Andreea Popa remarcă varietatea finalistelor. Lângă brânzeturi cu maturare îndelungată, precum Comté și Parmigiano Reggiano, au ajuns în finală o brânză italiană de capră cu mucegai albastru și o brânză portugheză de oaie cu pastă moale. În cazul Comté-ului câștigător, cele 24 de luni creează condiții pentru dezvoltarea aromelor și a texturii, iar echilibrul la degustare depinde de felul în care este condusă maturarea. Ce înseamnă o brânză medaliată? Cele 14 finaliste de la World Cheese Awards 2026
Despre EconomieRurala.roEconomie Rurală este un hub destinat dezvoltării economiei rurale, antreprenoriatului rural și gastronomiei locale. A fost fondată în 2023 de Raluca Dumitrana, specialist în PR și marketing cu peste 12 ani de experiență. Raluca este Member of the Academy of Cheese (nivelul 2) și urmează în prezent cursurile pentru nivelul 3.A creat secțiunea „Brânzeturi românești” pentru a documenta ce brânzeturi se fac în România și pentru a spune povestea oamenilor care le produc. Pentru câteva dintre sortimente sunt publicate și note de degustare semnate de Andreea Popa de la CheeseOrbit.com, Fellow și Trainer Oficial Academy of Cheese. Ele oferă exemple de cum poate fi descrisă o brânză în materialele de marketing, astfel încât consumatorul să găsească informații relevante despre brânza pe care o are în față.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Foto: Economie Rurală
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca participă, în calitate de partener, la proiectul european GrassWise, finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene, cu un buget total de aproximativ 8 milioane de euro. Proiectul urmărește dezvoltarea unor soluții inovatoare pentru îmbunătățirea gestionării pajiștilor europene, creșterea productivității acestora și valorificarea serviciilor ecosistemice pe care le oferă.
Pajiștile ocupă aproximativ 34% din suprafața agricolă a Uniunii Europene și au un rol esențial nu doar în producția de furaje și susținerea creșterii animalelor, ci și în conservarea biodiversității, sechestrarea carbonului, protecția solului și a resurselor de apă. Cu toate acestea, contribuțiile lor la producția alimentară și la furnizarea serviciilor ecosistemice rămân insuficient recunoscute, iar pajiștile europene și sistemele de pășunat sunt în declin, ca urmare a intensificării agriculturii, schimbării utilizării terenurilor, abandonării acestora, degradării solurilor și schimbărilor climatice.

GrassWise își propune să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a fermelor și a zonelor rurale din care acestea provin prin crearea unor sisteme informatice suport pentru managementul fermei bazându-se pe utilizarea de observații satelitare și seturi de date existente. În cadrul proiectului sunt implicate 135 de ferme partenere și nouă comunități de practică din nouă zone pilot europene și Noua Zeelandă. Una dintre zonele pilot este dezvoltată în România, împreună cu cooperative de fermieri din județele Cluj și Bistrița-Năsăud.
GrassWise colaborează direct cu fermierii și cu alți actori relevanți pentru testarea unor amestecuri inovative de iarbă și leguminoase în vederea creșterii beneficiilor de mediu și economice, schimbul de cunoștințe și dezvoltarea în comun a unor soluții practice adaptate diferitelor sisteme agricole și condiții regionale. Totodată, va fi dezvoltată o platformă europeană integrată de date privind pajiștile, care va reuni informații provenite de la ferme, observații din teren și informații satelitare. Instrumentele de evaluare comparativă și analiză a scenariilor vor permite compararea performanțelor pajiștilor și examinarea efectelor diferitelor opțiuni de management, oferind informații utile fermierilor, consultanților, cercetătorilor și factorilor de decizie politică.

„Participarea USAMV Cluj-Napoca la GrassWise reprezintă o continuare a implicării universității în cercetarea europeană dedicată sistemelor agricole bazate pe pajiști și pășunat. GrassWise valorifică rețele și comunități existente, inclusiv cele dezvoltate prin proiectul european Grazing4AgroEcology (G4AE), la care USAMV Cluj-Napoca a participat tot în calitate de partener”, explică prof. dr. Mugurel Jitea, decanul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Proiectul GrassWise este coordonat de Teagasc – Agriculture and Food Development Authority din Irlanda și se desfășoară pe o perioadă de patru ani, între octombrie 2026 și septembrie 2030, reunind 20 de organizații din 13 țări europene și Noua Zeelandă. România este reprezentată în consorțiu de către USAMV Cluj-Napoca și Cooperativa Agricolă Țibleș-Someș-Meleș.
Proiectul GrassWise - Grassland Resilience and Adaptation through Sustainability and Science, With Inclusive Stakeholder Engagement - este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon Europe, în baza contractului de finanțare nr. 101288958. Detalii: https://grasswise.eu/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asociația BIO România solicită autorităților revenirea la cota de TVA de 5% pentru alimentele ecologice certificate și pentru produsele alimentare tradiționale atestate. Totodată, solicită revizuirea țintei naționale pentru agricultura ecologică până în anul 2030.
Solicitările Asociației BIO România au fost prezentate, sub numele „Declarația de la Buzău”, cu ocazia conferinței „Poate fi agricultura regenerativă profitabilă?”, organizată la Buzău de BioHumusSol. „Declarația susține valorificarea potențialului agricol și ecologic al României, dezvoltarea producției și procesării în țară și îmbunătățirea accesului consumatorilor la alimente ecologice și tradiționale românești”, explică Marian Cioceanu, președintele Asociației BIO România.
TVA de 5% pentru alimentele ecologice și tradiționale
Asociația BIO România solicită Guvernului României adoptarea măsurilor necesare pentru revenirea la cota redusă de TVA de 5% pentru alimentele ecologice certificate și produsele alimentare tradiționale atestate. „Astfel ar crește accesibilitatea acestor produse pentru consumatori, inclusiv pentru copiii din școli și grădinițe. S-ar stimula cererea, iar producătorii care păstrează tradițiile alimentare și aplică practici agricole favorabile mediului ar fi susținuți să producă”, subliniază Marian Cioceanu.
O țintă pentru agricultura ecologică în concordanță cu potențialul României
A doua solicitare vizează revizuirea țintei minime de 6% pentru ponderea suprafeței agricole certificate ecologic în România până în anul 2030 și stabilirea unei ținte ambițioase, realiste și fundamentate pe potențialul de dezvoltare al sectorului.
În acest scop, Asociația BIO România propune constituirea unui grup de lucru organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu participarea organizațiilor reprezentative ale sectorului ecologic, fermierilor, procesatorilor, marilor retaileri, mediului de cercetare și a altor actori relevanți.
„Grupul de lucru va avea ca obiectiv formularea unei propuneri privind noua țintă, însoțită de măsuri concrete de sprijin, resurse financiare, termene de implementare și indicatori de monitorizare. Fundamentarea acesteia trebuie să urmărească atât extinderea suprafețelor ecologice și creșterea numărului de operatori certificați, cât și dezvoltarea capacităților de procesare a materiilor prime bio românești, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în România”, arată președintele BIO România, Marian Cioceanu.
O piață internă solidă pentru alimentele bio românești
Atingerea acestor obiective presupune informarea constantă a consumatorilor, pe baze științifice, despre caracteristicile alimentelor ecologice, rolul alimentației în sănătatea umană și contribuția agriculturii ecologice la protejarea mediului. Dezvoltarea unei piețe interne solide pentru alimentele bio românești este esențială pentru asigurarea unor perspective stabile producătorilor și procesatorilor și pentru viabilitatea pe termen lung a sectorului ecologic.
„Prin Declarația de la Buzău, Asociația BIO România solicită deschiderea unui dialog instituțional pentru transpunerea celor două priorități în decizii și măsuri concrete”, conchide Marian Cioceanu.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În 2026, floarea-soarelui și-a consolidat importanța în structura culturilor din România, într-un context în care fermierii urmăresc tot mai atent nu doar producția maximă, dar mai ales profitabilitatea fiecărui hectar și eficiența inputurilor utilizate.
Din această perspectivă, floarea-soarelui are un avantaj important. Este o cultură capabilă să valorifice foarte bine resursele existente în sol și comparativ cu culturile cu cerințe ridicate de azot, permite construirea unei tehnologii cu un necesar mai redus de fertilizare, aspect cu atât mai important într-un an în care costul îngrășămintelor influențează puternic marja fermei.
Dar costurile mai mici nu sunt suficiente. Profitabilitatea apare atunci când eficiența tehnologiei este susținută de genetică performantă, stabilitate a producției și protecție împotriva principalelor riscuri agronomice.
P64LE218: Adevărata valoare a geneticii constă în capacitatea de a repeta performanța
În momentul în care tehnologia este gândită pentru profitabilitate, hibridul ales trebuie să confirme prin performanță. P64LE218 s-a remarcat în testările multilocaționale prin nivelul ridicat al producției și prin capacitatea de a rămâne competitiv în condiții de mediu diferite.
Testarea în condiții diferite este importantă tocmai pentru că agricultura reală nu oferă același scenariu în fiecare parcelă. Un an poate favoriza potențialul maxim de producție. În altul, apa devine factorul limitativ. Unele sole beneficiază de un sol cu o capacitate bună de aprovizionare, altele obligă planta să gestioneze mult mai atent resursele disponibile.
În această diversitate de condiții, datele analizate pentru P64LE218 conturează profilul unui hibrid complet:
Potențial ridicat de producție;
Adaptabilitate;
Performanță în medii diferite.
Acest aspect este mai important decât un record obținut într-o singură locație. Adevărata valoare a geneticii constă în capacitatea de a repeta performanța. Potențialul productiv reprezintă însă numai jumătate din ecuație. Fiecare kilogram format trebuie protejat până la recoltare.
Din acest punct de vedere, P64LE218 aduce un pachet agronomic complex, construit pentru principalele provocări ale culturii de floarea-soarelui din România:
Rezistența la rasele de mană prezente România contribuie la protejarea culturii încă din primele faze de vegetație, mai ales în condițiile în care rotația culturilor este deficitară;
Rezistența genetică la Orobanche reprezintă un avantaj major în zonele în care lupoaia poate pune presiune asupra potențialului productiv, în special în sud-estul țării unde această caracteristică este esențială;
Conținutul ridicat de ulei completează performanța cantitativă printr-o caracteristică importantă de calitate;
La acestea se adaugă talia mai redusă și rezistența la frângere și cădere, caractere importante atunci când cultura se apropie de maturitate, iar experiența ultimilor ani a demonstrat cât de valoroase sunt aceste avantaje.
Pentru că, există o diferență importantă între producția pe care o acumulează planta și producția pe care fermierul reușește să o pună în combină.
De la potențial genetic la profitabilitatea fiecărui hectar
Atunci când fermierul cumpără sămânța, nu cumpără doar un hibrid, alege genetica peste care va construi întreaga investiție din sezon: pregătirea terenului, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și, în final, recoltarea. De aceea, diferența dintre doi hibrizi nu trebuie evaluată exclusiv prin prețul sacului sau printr-un rezultat spectaculos obținut într-un singur test.
Întrebarea relevantă este: Câtă încredere am că genetica aleasă poate transforma investiția făcută în producție vandabilă și profit?
P64LE218 vine cu un răspuns construit din două componente:
Performanță - prin potențialul productiv și comportamentul demonstrat în testări multilocaționale;
Siguranță - prin pachetul de rezistențe genetice și caractere agronomice care contribuie la protejarea potențialului până la recoltare.
Într-o agricultură în care fiecare input trebuie justificat economic, aceasta este combinația care contează. Nu maximum de inputuri, nu o producție-record izolată, ci mai multă valoare din fiecare hectar cultivat. Nu câștigă hectarul în care investim cel mai mult. Câștigă hectarul în care fiecare leu investit este transformat cât mai eficient în producție.
P64LE218 nu este doar un hibrid cu producții de top, ci un hibrid construit pentru stabilitate: rezistent la mană și Orobanche, cu potențial ridicat de ulei și o arhitectură a plantei care reduce riscul de cădere, oferind fermierilor încredere în fiecare sezon.
Articol de: ANDREI CIOCOIU, Product Manager Vylor RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură (ICDLF) Vidra organizează sesiunea anuală de comunicări științifice, sub genericul „Cercetarea horticolă la ICDLF Vidra - rezultate, inovare și perspective de dezvoltare”, pe 19 noiembrie 2026, la sediul din localitatea Vidra – județul Ilfov.
Temele evenimentului de la ICDLF Vidra includ aspecte de actualitate privind ameliorarea legumelor și producerea semințelor, protecția integrată a culturilor în spații protejate, precum și tehnologii moderne de cultivare, cu accent pe inovare, sustenabilitate și aplicabilitatea rezultatelor cercetării în practica legumicolă.
Manifestarea științifică va reuni cercetători, reprezentanți ai ASAS, ai fitofarmaciilor, oficiali din Ministerul Agriculturii, fermieri și reprezentanți ai sectorului horticol, oferind un cadru de prezentare și dezbatere a rezultatelor cercetărilor recente, precum și a direcțiilor de dezvoltare în domeniul legumiculturii.
„Îi așteptăm pe toți cei interesați să participe la această manifestare științifică, dedicată promovării cercetării, inovării și colaborării în domeniul horticol”, transmite dr. ing. Alina Mihaela Buzatu, director general ICDLF Vidra.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
30 de expozanți, șapte masterclass-uri, primele vinuri românești cu scor perfect, o premieră absolută, și Italia la masă, într-o singură zi: sâmbătă, 14 noiembrie 2026, la Ramada Plaza by Wyndham Craiova.
Festivalul RO-Wine ajunge, pentru prima dată, la Craiova, sâmbătă – 14 noiembrie, în primul weekend al Târgului de Crăciun. Ramada Plaza by Wyndham Craiova găzduiește RO-Wine Winter Special Edition, o întâlnire dedicată vinurilor premium și gastronomiei, în atmosfera sărbătorilor de iarnă, între orele 11:00 și 20:00. „După edițiile consacrate din București și Cluj-Napoca ale RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, acum e rândul Olteniei”, spune Marinela Ardelean, cofondatoare a Festivalului RO-Wine, expert în vinuri și fondatoarea platformei Wines of Romania.
Pentru această ediție specială, în premieră la RO-Wine, vizitatorii vor putea cumpăra vinurile preferate direct de la standurile expozanților. „Festivalul are loc în primul weekend al Târgului de Crăciun din Craiova, desemnat de European Best Destinations cel mai frumos târg de Crăciun din Europa. Cei care vin în oraș pentru luminile târgului pot începe ziua cu degustări, masterclass-uri și întâlniri cu oamenii din spatele etichetelor, iar seara o pot continua printre căsuțele de Crăciun”, precizează Marinela Ardelean.

Crame reprezentative, într-o singură sală
Producătorii din Oltenia se vor prezenta alături de crame din celelalte regiuni ale României, din Republica Moldova și din străinătate, într-o selecție de stiluri și regiuni viticole diferite, potrivită atât cunoscătorilor, cât și celor aflați la începutul drumului în lumea vinului.
RO-Wine Craiova reunește pasionații de vin, profesioniștii din HoReCa, importatorii și distribuitorii și păstrează identitatea premium a festivalului prin selecția atentă a vinurilor și dialogul direct cu producătorii. Evenimentul oferă ocazia de a descoperi vinuri și producători noi, de a învăța mai multe despre universul vinului, dar și de a iniția colaborări.
La RO-Wine Winter Special Edition Craiova vor fi: Domeniul Coroanei Segarcea, Domeniile Sâmburești, Domeniile Mitroi, Davino, Cramele Recaș, Jidvei, Purcari, Tohani România & Apogeum, Vinaltus, Domeniile Alexandrion Rhein 1892, Domeniile Averești, Domeniile Dascălu, Vintruvian Estates (Caii de la Letea & Crama DeMatei), Beciul Domnesc, Casa Beciu, Domaine DuMetrier și Ywine. Din Italia și Franța sosesc Foss Marai și portofoliul Parmadrinks (Serena, Ferrari, San Marzano, Bulgarini, Piper-Heidsieck), iar pentru cei care preferă distilatele vin Jad și Miorița Vinars și La Horincie.
În zona gourmet: ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, alături de Selgros, Casa Rinaldi, Fabbri 1905, Cofetăria Minerva, Micul Fermier, Artesana, Beezer și Vetropack.
Șapte masterclass-uri, de la scor perfect la premieră absolută
Două momente se anunță deja printre cele mai căutate: prezentarea primelor vinuri românești notate cu 100 de puncte la Femmes et Vins du Monde, Monaco, găzduită în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă din Craiova, și lansarea în premieră absolută a Perpetuelle, un vin care adună în aceeași sticlă zece recolte Apogeum, de-a lungul a unsprezece ani. În Anul Brâncuși, când România celebrează 150 de ani de la nașterea sculptorului, Jidvei aduce la Craiova o poveste care leagă Centre Pompidou de Oltenia.
12:00 - Arta degustării brânzeturilor italiene, prezentat de ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior în Sala Amza Pellea
13:00 - Live Cooking Show, prezentat de ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior în Sala Constantin Brâncuși
14:00 - 100 din 100: Marama Tămâioasă Roză și Minima Moralia Dăruire, primele vinuri românești cu scor perfect la Femmes et Vins du Monde, Monaco, prezentat de Domeniul Coroanei Segarcea la Muzeul de Artă Craiova, Sala Oglinzilor
14:00 - De la Pompidou la Craiova: Jidvei, pe urmele lui Brâncuși, prezentat de Jidvei în Sala Amza Pellea
15:00 - Food + Wine + Friends: The Ultimate Experience, prezentat de Parmadrinks by Aquila în Sala Amza Pellea
17:00 - Zece recolte într-o singură sticlă. Premieră absolută: Perpetuelle, Fetească Neagră Apogeum, prezentat de Apogeum în Sala Amza Pellea
18:00 - O călătorie prin istoria sașilor transilvăneni și tradiția viticolă din Băgaciu, prezentat de Ywine în Sala Amza Pellea
Masterclass-urile au loc la Ramada Plaza Craiova, cu excepția celui găzduit de Muzeul de Artă.
Selgros, Partener Gourmet al edițiilor RO-Wine
În calitate de Partener Gourmet al festivalului, Selgros va fi prezent la Craiova cu un stand propriu, cu preparate gândite să însoțească degustările și să inspire noi asocieri cu vinul preferat.
Propunerile gastronomice vor pune accent pe echilibrul dintre arome și texturi și vor oferi idei pentru meniurile de sărbători, cu asocieri care pot fi recreate acasă.
Italia celebrează la Craiova Săptămâna Bucătăriei Italiene în Lume
Prezența Italiei la RO-Wine Craiova se înscrie în Settimana della Cucina Italiana nel Mondo, aflată în 2026 la a 11-a ediție, inițiativa Ministerului Afacerilor Externe al Italiei care celebrează în fiecare noiembrie, în întreaga lume, bucătăria italiană, recunoscută de UNESCO drept patrimoniu cultural imaterial.
Pe lângă masterclass-ul de brânzeturi DOP, publicul se poate bucura de o sesiune de Live Cooking și de standurile producătorilor italieni prezenți la festival.
Arta degustării brânzeturilor italiene, la RO-Wine Craiova
În cadrul unui proiect de promovare a brânzeturilor italiene pe piața din România, derulat de ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, în colaborare cu Assolatte (Asociația Italiană a Industriei Lactatelor), publicul RO-Wine Craiova este invitat să descopere brânzeturile italiene DOP printr-un masterclass dedicat tradiției, autenticității și artei degustării. Participanții vor degusta sortimente de brânzeturi italiene DOP, de la cele proaspete până la cele îndelung maturate, și vor afla cum pot fi combinate în farfurie.
Masterclass-ul va fi susținut de maeștrii degustători Giuseppe Casolo și Giorgio Telmon, degustători oficiali ai Organizației Naționale a Degustătorilor de Brânzeturi din Italia (ONAF), alături de Andrea Fugnanesi, bucătar italian și membru al asociației Ambasciatori del Gusto.
Pentru RO-Wine Winter Special Edition, 14 noiembrie 2026 – Hotel Ramada Craiova, biletele pot fi cumpărate de aici: pe www.bilete.ro, iar înscrierile la masterclass-uri se fac la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005, au fost modificate și completate printr-o nouă Hotărâre de Guvern adoptată joi, 12 noiembrie 2026, în ședința Executivului de la București.
Actul normativ stabilește cadrul legal, tehnic și administrativ necesar pentru autorizarea sistemelor de irigaţii locale de către Agenţia Naţională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). „Măsura vizează utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor de apă, monitorizarea consumurilor și crearea premiselor necesare dezvoltării infrastructurii de irigații la nivelul exploatațiilor agricole”, explică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, noile norme metodologice reglementează:
Etapele procedurale şi documentațiile necesare pentru emiterea autorizațiilor de funcţionare ale sistemelor de irigații locale, atât ale celor independente de infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public sau privat al statului, cât și ale celor amplasate în afara unui teritoriu distinct hidraulic, alimentate cu apă prin unul sau mai multe puncte de livrare, prin intermediul acestei infrastructuri;
Modalitatea de modificare, retragere sau suspendare a autorizației de funcționare a sistemelor de irigaţii locale;
Termenele procedurale pentru emiterea autorizatiei de funcționare a sistemelor de irigaţii locale.
Sistemele de irigații locale pot fi puse în funcţiune doar în urma obținerii autorizaţiei de funcţionare, emisă de ANIF, instituție responsabilă de verificarea și autorizarea acestora.
De asemenea, actul normativ stabilește drepturile şi obligațiile deținătorilor autorizaţiilor de funcţionare a sistemelor de irigaţii locale, precum și condițiile în care acestea pot fi utilizate.
În vederea obţinerii autorizației de funcționare a sistemelor de irigații locale, se stabilește procedura de autorizare, formularul de solicitare şi documentaţia tehnică obligatorie. Aceasta va cuprinde, după caz, date generale privind sistemul de irigații, documente de proprietate/folosinţă, proiectul tehnic și piesele desenate aferente, avizul sau autorizația de gospodărire a apelor, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Totodată, sunt clarificate modul de întocmire și conținutul documentației tehnice, circuitul cererii şi termenele procedurale, precum și perioada de valabilitate a autorizației de funcţionare a sistemelor de irigații locale, condițiile privind modificarea, transferul sau suspendarea/retragerea acesteia.
„Prin aceste măsuri, se creează un cadru unitar și transparent pentru autorizarea sistemelor de irigații locale, facilitând dezvoltarea infrastructurii de irigații la nivelul exploatațiilor agricole și contribuind la utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor de apă”, transmite MADR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ne apropiem cu pași repezi de expirarea perioadei, prelungite deja din 2022 până în decembrie 2026, în ceea ce privește taxarea inversă la cereale și oleaginoase. Prelungirea s-a făcut prin OUG 85/2022.
Comisia Europeană a propus și recomandat ca România să prelungească perioada de taxare inversă până în decembrie 2030, pentru a preveni frauda cu TVA și evaziunea din sistemul de agribusiness.
Acum, în piață, circulă informații contradictorii, că s-ar dori renunțarea la acest mecanism de protecție împotriva evaziunii pe lanțul comercial al cerealelor și al oleaginoaselor. Dacă sunt doar zvonuri și nimic altceva, rămâne totuși o problemă tehnică.
În situația unui guvern interimar, cum avem noi astăzi, cum se poate emite un nou OUG pentru prelungirea acestui mecanism financiar până în 2030?
Fără să intrăm în scenariul renunțării la taxarea inversă, să vedem care ar fi consecințele grave ale unui astfel de act. Poate că ideea de renunțare este gândită să mai aducă bani la buget din colectarea pe lanț a TVA de 21%...
Să analizăm ce ar însemna renunțarea la taxarea inversă.
În 2026, piața de cereale și oleaginoase are o valoare de peste 45,5 miliarde de lei, respectiv peste 8,5 miliarde de euro.
Cota de TVA 21% și impozit pe profit de 16% este o invitație la evaziune de 37%. Cine poate rezista acestui fruct? La care mai putem adăuga cota de impozit pe dividende de 16%.
În anii 2005-2009, inclusiv, am traversat această problemă, iar estimările de atunci au condus la circa 37%-40% piață neagră, adică marfă vândută fără factură și apoi transferată prin 3-4 firme spre „albire” și rambursarea ilegală a TVA aferentă. De abia la 1 iunie 2011 a fost introdusă taxarea inversă prin OUG 49/2011, care a modificat cadrul legal instituit prin OUG 54/2010.
În afară de evazionarea TVA și a impozitului pe profit, s-a creat un cadru în care cei care lucrau corect, normat și legal, nu mai erau competitivi în piață. Pur și simplu erau scoși din piață de valoarea TVA evazionată.
De aceea, ridicăm un steguleț astăzi referitor la neprelungirea taxării inverse la cereale și oleaginoase. Este efemer și neconform cu realitatea să gândești că în acest fel poți avea mai mulți bani la buget, mai ales că vorbim despre un sector ce nu poate fi controlat la nivel de producție. Vorbim despre procesul de producție al pământului, care variază în randamente și nu este 100% măsurabil.
Timpul trece și în curând vom ajunge în luna decembrie. De aceea ne facem datoria să semnalăm, să reamintim ce a fost și ce efecte distructive ar putea interveni în cazul în care nu se mai prelungește taxarea inversă la cereale și oleaginoase.
Prelungirea până în 2030 e binevenită și poate că ar trebui să vorbim despre taxare inversă generalizată. De ce nu am extinde la tot? Extinderea taxării inverse la inputuri, cu siguranță, ar fi cea mai rapidă și eficientă infuzie de capital de lucru pentru agricultura românească.
Editorial de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

În cadrul Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF) de la București, Vylor, compania specializată în semințe și genetică avansată, devenită companie independentă listată la bursă în urma separării de Corteva la 1 octombrie 2026, a evidențiat modul în care culturile intermediare pot contribui la creșterea disponibilității de materii prime pentru combustibilul sustenabil destinat aviației (SAF), la consolidarea securității energetice a Europei și la crearea de noi oportunități pentru fermieri.
SAF este un combustibil compatibil cu aeronavele și infrastructura existente, putând fi utilizat fără modificări tehnice. Pe măsură ce Europa urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili și atingerea obiectivelor stabilite prin inițiativa ReFuelEU Aviation, asigurarea unei surse fiabile de materii prime sustenabile devine esențială. Agricultura poate contribui la acest obiectiv fără a concura cu producția alimentară, prin înființarea culturilor intermediare. Acestea sunt culturi cu ciclu scurt de vegetație, semănate între două culturi principale pe terenuri care altfel ar rămâne necultivate.
Hibrizii de floarea-soarelui cu perioadă scurtă de vegetație se integrează foarte bine în acest sistem. Ei furnizează suplimentar materie primă bogată în ulei pentru producția de SAF, contribuie la sănătatea solului și generează șrot proteic ca produs secundar, fără a afecta suprafețele sau productivitatea culturilor alimentare principale.

În intervenția sa din cadrul sesiunii plenare „Agricultura ca strategie pe termen lung”, de la RALF, Maria Cîrjă, Marketing and Commercial Effectiveness Manager în România și Republica Moldova la Vylor, a explicat că România poate avea un rol important în dezvoltarea acestui nou lanț de aprovizionare datorită suprafețelor extinse cultivate cu floarea-soarelui, experienței fermierilor și accesului direct la infrastructura europeană de procesare și rafinare. Cu toate acestea, extinderea la scară largă este încă limitată de lipsa unei recunoașteri clare la nivel de politici publice, a angajamentelor comerciale pe termen lung, a unor lanțuri valorice bine conectate și a stimulentelor pentru fermieri.
„Întrebarea nu mai este dacă Europa are nevoie de mai multe materii prime sustenabile. Întrebarea este dacă politicile noastre vor permite apariția acestei oferte. Prin recunoașterea clară a culturilor intermediare și prin colaborări care conectează tehnologia semințelor cu procesarea și valorificarea producției, precum joint-venture-ul Etlas dintre Vylor și bp, fermierii pot transforma acest potențial într-o sursă reală de materii prime suplimentare pentru SAF, menținând în același timp productivitatea culturilor destinate consumului”, a subliniat Maria Cîrjă.

Prin sprijinirea fermierilor din România și Europa cu soluții avansate de semințe, recomandări agronomice și parteneriate de-a lungul întregului lanț valoric, Vylor își propune să contribuie la dezvoltarea unei baze de aprovizionare cu materii prime mai reziliente și mai competitive pentru combustibilii sustenabili destinați aviației.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa organizează prima ediție a manifestării internaționale International Cooperation for Research - IC4R 2026, concepută ca un spațiu de dialog, schimb de experiență și cooperare între cercetători și specialiști din domeniul horticulturii.
Tema primei ediții, „Exploring Living Labs in Horticulture”, aduce în discuție rolul Living Labs în conectarea cercetării cu problemele și condițiile reale din teren, prin colaborare, co-creare, experimentare și implicarea diferitelor categorii de actori.
Evenimentul are loc online, joi – 12 noiembrie 2026, de la ora 11, aici: https://teams.live.com/meet/9388190389718?p=cqOLnJ8MySpKhRyO2R.
„Manifestarea este organizată în contextul dezvoltării activităților de tip Living Lab la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Băneasa, prin EcoSoil Living Lab și HortiPV Living Lab, și urmărește schimbul de experiență privind cercetarea aplicată și transferul rezultatelor către practică”, transmite SCDP Băneasa.
Evenimentul va fi deschis de dr. Anne-Kristin Løes, Senior Researcher la NORSØK (Norwegian Centre for Organic Agriculture) - Norvegia, în calitate de Keynote Speaker, cu prezentarea: „40 years of organic research – anything to take home for a Living Lab?”.
Prin această inițiativă, SCDP Băneasa își propune ca International Cooperation for Research (IC4R) să devină o manifestare cu continuitate, deschisă pentru dialog, cooperare internațională și schimb de experiență, dedicată anual unor teme actuale de cercetare și inovare în horticultură.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!