Afişez elemetele după tag: MADR

Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.

Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.

„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.

Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Situația din România se încadrează într-un tablou european

Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.

Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziția Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru susținerea crescătorilor de bovine și bubaline afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Aprobarea Comisiei Europene se referă la schema instituită prin Legea nr. 176/2026, al cărei buget total este de 277.184.320 de lei (52 milioane de euro).

Sprijinul acordat fermierilor este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Valoarea totală care poate fi acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. Crescătorii pot depune deja cererile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a beneficia de subvenția de 68 de euro pe cap de animal.

Măsura a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), adoptat de Comisie la 29 aprilie 2026, respectând condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE.

„Aprobarea Comisiei Europene reprezintă o etapă esențială în implementarea acestei măsuri de sprijin, adoptată de Parlament și finanțată din bugetul de stat. Încă de la promulgarea legii, am solicitat imediat alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară, cerând avizul Ministerului Finanțelor și aprobarea Guvernului pentru hotărârile de guvern inițiate de Ministerul Agriculturii. Este important să putem face plățile cât mai repede, pentru a oferi un sprijin concret fermierilor care resimt direct presiunea creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Reamintim că schema urmărește compensarea parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii și se aplică activității desfășurate de crescătorii de bovine în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.

În noiembrie 2026, LAPAR împlinește 25 de ani de activitate, evenimentul fiind sărbătorit prin „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, pe 20 noiembrie. Cu acest prilej, la Hotel Pullman din București vor fi prezenți fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole. „Nu este doar o aniversare. Este un moment de dialog despre temele care contează pentru agricultura românească”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Jubileul LAPAR aduce împreună perspective care, de regulă, se întâlnesc în spații diferite: decizia europeană, administrația, antreprenoriatul și piața. „Este expresia unui parcurs de 25 de ani în care LAPAR a construit reprezentare și dialog - de la fermă până la Bruxelles. Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, a adăugat Matei Titianu.

Pentru evenimentul aniversar „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România anunță primii vorbitori confirmați: 

• Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European - politica agricolă europeană, viitorul buget european și locul agriculturii în prioritățile Uniunii Europene;

• Adrian Chesnoiu, director general Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) - finanțarea investițiilor și dezvoltarea agriculturii și infrastructurii rurale din România;

• Florin Jianu, președinte Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) - dialogul dintre mediul antreprenorial, sectorul agricol și autoritățile publice;

• univ. dr. Florin Stănică, președinte ASAS;

• Sebastian Cernic, președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală – Senatul României;

• Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR);

• Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn - piețele de cereale și oleaginoase, dinamica regională și internațională și reperele care influențează deciziile comerciale.

„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, punctează Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Astfel că, evenimentul beneficiază deja de susținerea unor companii importante din agribusiness, care au confirmat implicarea în Jubileul LAPAR – 25 ANI: Bayer, Syngenta, Corteva Agriscience, SEEFCO, Dekagro, Bunge, Belor, AISR, FMC.

„Prezența acestor parteneri confirmă relevanța evenimentului și încrederea acordată unei platforme care, de 25 de ani, susține reprezentarea, dialogul și dezvoltarea agriculturii românești. Alături de partenerii care au confirmat deja, LAPAR așteaptă în continuare noi companii și organizații care împărtășesc aceeași preocupare pentru viitorul agriculturii românești”, precizează Liliana Piron. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților clarificări cu privire la sprijinul care li se cuvine fermierilor din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea. Fermierii trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente, ceea ce nu se întâmplă.

„Ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea publică transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) către Administrația Prezidențială și Guvernul României.

Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha

Pe baza datelor din chiar nota de fundamentare a proiectului, calculul coaliției de guvernare arată următoarele:

• Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public.

• Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha.

• Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. „O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin.”

Pentru fermele afectate de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Unde sunt banii și care este calculul?

Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. „Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, precizează AAC.

Decât o despăgubire umilitoare, mai bine adevărul

Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, Alianța solicită să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție.

Mai mult, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice.

Este inadmisibil ca agricultorii să afle de la televizor ce s-a decis în privința lor

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice. Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real. Acest tipar depășește dosarul secetei. Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie monedă de schimb în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate.”

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare.

2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin.

3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori.

4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.

5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura.

6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

La Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, pe 1 septembrie 2026, a avut loc o ședință de lucru dedicată viitorului fermelor de ovine și caprine.

La întâlnire au participat societățile de ameliorare recunoscute, care derulează programe de ameliorare aprobate, precum și părțile terțe autorizate cărora le-au fost externalizate activități de testare a performanțelor în cadrul acestor programe. Prezent a fost și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de conducerea și specialiștii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ).

Iacob Lelior, director general al ANZ, a punctat că astfel de întâlniri sunt necesare având în vedere că e vorba de „un sector aflat sub presiune, dar susținut de oameni puternici, dedicați și determinați să meargă mai departe”.

Schemele de ajutor financiar au constituit tema centrală a întâlnirii, iar subiectul care a generat cele mai multe intervenții a fost modul de acordare a sprijinului financiar instituit prin OUG nr. 61/2023, respectiv finanțarea serviciilor de întocmire și menținere a registrelor genealogice, precum și a testelor și controalelor obligatorii. Organizațiile, în calitatea lor de reprezentanți ai crescătorilor, au subliniat că fără sprijin financiar programele de ameliorare și dezvoltarea fermelor nu pot continua. În acest context, s-a analizat în perspectivă continuarea finanțării pentru anul 2027; cât și integrarea sectorului în viitoarea Politică Agricolă Comună 2028 – 2032.

S-a discutat și despre situația epidemiologică la ovine și caprine, mai ales că variola ovină și caprină (POX) și pesta micilor rumegătoare continuă să afecteze ferme din mai multe județe. Crescătorii au cerut măsuri unitare pentru protejarea efectivelor din programele de ameliorare, punctând că bolile nu afectează doar fermele, ci și exporturile, mișcările intracomunitare, registrele genealogice și viitorul genetic al raselor românești.

Referitor la genetică, Iacob Lelior a ținut să spună că: „România trebuie să intre într-o nouă etapă a ameliorării genetice și anume testarea genomică, cu accent pus clar pe animalele de reproducție de rasă pură, deoarece ele asigură difuzarea progresului genetic, în populații”.

Ministrul Tánczos Barna a vorbit despre necesitatea alinierii la standardele calitative europene, importanța consolidării activităților de ameliorare, angajamentul MADR de a promova și susține acest domeniu, în interesul fermierilor și al României. „Am toată susținerea pentru un sector ovin și caprin puternic, modern și competitiv, în care munca crescătorilor să fie recunoscută și promovată”, a precizat Tánczos Barna.

Agenția Națională pentru Zootehnie a supus analizei evoluția efectivelor din programele de ameliorare atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ. Concluziile au evidențiat că:

• Numărul animalelor de rasă pură reprezintă un factor critic pentru realizarea obiectivelor programelor de ameliorare;

• Cu cât populația de rasă pură este mai mare, cu atât selecția genetică este mai precisă pentru caracterele vizate;

• Managementul împerecherii și gestionarea genofondului populației (imigrație și emigrație) sunt elemente esențiale pentru atingerea obiectivelor programelor;

• Registrele genealogice și programele de ameliorare sunt permanent controlate și evaluate de ANZ pentru a asigura alinierea la obiectivele aprobate.

„Devotamentul crescătorilor, al operatorilor de ameliorare și al specialiștilor reprezintă fundamentul pe care se construiește progresul genetic al raselor românești, iar dialogul deschis din cadrul acestei ședințe confirmă încă o dată că doar împreună putem asigura stabilitatea, modernizarea și competitivitatea unui sector de importanță națională. Mesajul nostru comun este unul puternic: sectorul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și respect pentru munca depusă în fiecare fermă”, a conchis Iacob Lelior, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 4 martie 2027 are loc ediția a V-a, aniversară, a Agri Trade Summit, la Romexpo București. Sunt cinci ani în care summitul a crescut odată cu piața pe care o reprezintă: de la o conferință a comunității de trading, la platforma unde se citește pulsul întregului bazin al Mării Negre.

Agri Trade Summit este cel mai important punct de întâlnire al agribusiness-ului românesc și regional. Este mai mult decât o întâlnire. Este momentul în care fiecare jucător din piață trebuie să fie prezent. Cine lipsește, rămâne în urmă.

„Contextul în care ajungem la această a cincea ediție nu seamănă cu niciunul dintre cei cinci ani precedenți. Războiul din Ucraina a rescris hărțile logistice ale regiunii: coridoare de export blocate și redeschise, asigurări maritime volatile, fluxuri de cereale care s-au reorientat peste noapte prin porturile românești. Constanța a devenit, în acest interval, una dintre supapele critice ale securității alimentare europene, iar România – de la culoar de tranzit la actor care dictează ritmul comerțului regional. Peste presiunea geopolitică s-a suprapus șocul energetic. Costurile la îngrășăminte, combustibil și irigare au comprimat marjele fermierilor, într-un an în care volatilitatea prețurilor la energie s-a transmis direct în costul fiecărei tone produse. Agricultura românească a traversat aceste tensiuni dovedind ceva ce piețele apreciază mai mult decât orice: predictibilitate, calitate, cantitate și continuitate a livrărilor, chiar și atunci când regiunea din jur era instabilă”, arată Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn.

Despre exact aceste teme se va discuta la Agri Trade Summit 2027. Nu este doar o conferință, ci punctul strategic unic în care se reunesc traderi, fermieri, procesatori, finanțatori și inovatori tehnologici. Aici se anticipează tendințele noii recolte, se stabilesc mișcările de piață și se încheie parteneriatele care contează. Pentru o zi, întreaga piață se concentrează într-un singur loc. „Nicio altă scenă nu oferă aceeași forță de conectare”, subliniază Cezar Gheorghe.

La ediția din 2027 a Agri Trade Summit a confirmat participarea Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Prezența sa aduce pe scena summitului perspectiva europeană asupra securității alimentare, a politicilor agricole comune post-2027 și a rolului pe care România îl poate juca în arhitectura comercială a Uniunii într-o regiune redefinită de război și de tranziția energetică. Un dialog direct între decizia politică de la Bruxelles și realitatea din piața românească.

Sprijinit de partenerii instituționali ai agribusiness-ului românesc și găzduit de ROMEXPO, Agri Trade Summit 2027 își consolidează, la ediția aniversară, poziția de catalizator al dialogului și al conexiunilor de business – cadrul unde se definește viitorul agriculturii din regiune.

Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn, companie de consultanță și analiză de piață fondată de Cezar Gheorghe, recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2026 - 2027, adresându-se unui număr total de 1.864.474 preșcolari și elevi.

Bugetul total pentru anul școlar 2026 – 2027 este în valoare de 802.447.000 lei (aproximativ 157,4 milioane euro).

Sursele de finanțare sunt defalcate astfel:

• Ajutor financiar UE: 89.100.000 lei (inclusiv 1.615.000 lei pentru evaluarea programului);
• Ajutor financiar național: 713.347.000 lei.

Alocarea fondurilor pe categorii de produse și măsuri educative:

• Lapte și produse lactate: 376.214.000 lei pentru distribuție gratuită + 37.289.000 lei pentru măsuri educative aferente;
• Produse de panificație (corn/baton/biscuiți/covrigei): 242.307.000 lei;
• Fructe și legume: 107.393.000 lei + 37.289.000 lei pentru măsuri educative aferente;
• Evaluarea programului: 1.955.000 lei.

Bugetul a fost creionat pe baza numărului total de beneficiari (1,86 milioane de elevi și preșcolari), a limitei valorii zilnice per elev și a numărului de zile de distribuție corelat cu structura anului școlar 2026-2027.

Pentru implementarea Programului au fost defalcate sumele repartizate definitiv României prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/873, atât pentru anul școlar 2026-2027, cât și ajustările pentru anul școlar 2025-2026 (care includ suplimentări față de repartizarea inițială pentru fructe și lapte), în valoare de 366.978 euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidurile solicitanților pentru cele două scheme de ajutor de stat destinate crescătorilor de bovine și suine în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Ghidurile pentru schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin și pentru schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin conțin informații privind condițiile de eligibilitate, documentele necesare, modalitatea de depunere a cererilor, calculul și plata ajutorului de stat, precum și celelalte cerințe aplicabile beneficiarilor.

Sectorul bovin

Ajutorul de stat se acordă crescătorilor de bovine sau bubaline care îndeplinesc condițiile prevăzute în ghid. Printre acestea se numără deținerea, la data de 1 martie 2026, a minimum 10 capete bovine sau bubaline, cu vârsta de 22 luni la data de 28 februarie 2026, respectiv minimum 5 capete pentru exploatațiile din zona montană, în aceleași condiții de vârstă. De asemenea, la data de 5 octombrie 2026 trebuie să existe cel puțin 75% din efectivul de animale solicitat.

Cuantumul ajutorului este de 68 euro/cap, iar valoarea totală acordată nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.

Totodată, numărul de animale pentru care poate fi solicitat ajutorul de stat nu poate depăși cel mai mic dintre efectivul deținut la data de 1 martie 2026 și efectivul deținut la data depunerii cererii.

Sectorul suin

Ajutorul de stat se acordă crescătorilor de suine care dețin exploatații autorizate sanitar-veterinar și desfășoară activitate de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026, cu respectarea condițiilor prevăzute în ghid.

Cuantumul este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porc gras și 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție, iar valoarea totală acordată nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit către Centrele Județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București, în condițiile prevăzute în ghidurile aferente fiecărei scheme. Ghidurile solicitantanților și formularele de cerere aferente pot fi consultate pe site-ul APIA, la adresa: https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Astăzi, doi din trei fermieri sunt în imposibilitatea de a-şi continua ciclul agricol, având o problemă în zona de finanţare. Fiind aşa de mulţi, adică peste 60%, asta înseamnă că este o problemă sistemică, structurală, a întregii agriculturi din România. Cum rezolvăm această problemă? O putem rezolva în două planuri. Un plan la nivel de fermă, microeconomic, şi un plan la nivel de politică generală, macroeconomic.

La nivel de fermă, chiar dacă capacitatea de autofinanţare a acesteia este foarte redusă, trebuie să ne concentrăm pe următoarele subiecte. Modelul de afaceri, de business, bazat pe maxim profit, pe maximă producţie, aşa cum îl cunoaştem noi, nu mai poate fi urmat în viitor. Constrângerile prezente din piaţă obligă fermierii să meargă pe un nou model de business, bazat pe minimizarea riscurilor. Cu alte cuvinte, nu ne mai dorim să obţinem o producţie maximă, ci ne dorim să controlăm riscurile la nivel de fermă. Nu controlăm riscurile, ajungem într-o situaţie de insolvenţă şi faliment. Obligatoriu trebuie să avem o altă atitudine şi o altă perspectivă a modelului de business în fermă.

Așadar, la nivel de fermă ce putem face? În primul rând trebuie să ne diversificăm veniturile. Rămânem de bază, 85-90% să spunem, cu venituri aşa cum suntem obişnuiţi şi avem competenţă să le creăm, dar uşor-uşor trebuie să creăm şi alte feluri de venituri: din investiţii în energie, dintr-o mică procesare, dacă sunt cultură mare, să încep să am şi puţină zootehnie.

Doi: trebuie să avem obligatoriu un buget de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, pe care să-l executăm, iar acest buget trebuie să fie construit în aşa fel încât să minimizăm riscurile. Spre exemplu, am risc de volatilitate a preţului. Pentru asta pot să am contracte future pentru 50% din producţie, şi atunci, dacă preţul se duce în jos, eu cumva am minimizat riscul. În loc să am un risc pe cădere de preţ de 30%, îl voi avea de 9-10%. De asemenea, trebuie să ne digitalizăm. Digitalizarea ne ajută să măsurăm toate consumurile din fermă, să ştiu exact care este consumul de motorină, care este consumul de pesticide, îngrăşăminte şi aşa mai departe. Necunoscând şi nemăsurând consumurile, am costuri mai mari.

O altă direcţie este să ne optimizăm structura capitalului. În funcţie de mărimea fermei, nu putem avea orice structură a capitalului. De pildă, dacă am 1.000 de hectare, optim mi-ar ajunge 1,2 – 1,3 CP pe hectar. Dacă am doi cai-putere pe hectar, am o problemă de costuri. Deci, trebuie să avem grijă să ne optimizăm structura capitalului. Apoi, să cumpărăm capital fix. Exemplul a fost cu cal-putere, să cumpărăm acest cal-putere la un preţ pe care ni-l permitem. În piaţă astăzi un cal-putere variază de la 550 de euro până la peste 1.100 de euro. Trebuie ca din această paletă de preţuri pe calul-putere, în funcţie de mărimea fermei, de competenţe, de structura terenurilor, de numărul parcelelor, să-mi aleg un cost. Una este să am 800 de euro pe cal-putere cost şi alta este să am 1.100. Fermierul astăzi este cumva supracapitalizat, are capital fizic mai mult decât îi trebuie, şi cumva de brand. A plătit şi o taxă de brand. Această taxă de brand nu mai poate fi plătită în continuare.

De asemenea, fermierul trebuie să fie foarte atent la capitalul de lucru, acel cashflow. Trebuie să ne bugetăm cashflow-ul pentru situaţiile pesimiste. În agri, variaţia cifrelor, spre exemplu a cifrei de afaceri de la un an la altul în medie, are o amplitudine între 20% şi 40%. Eu trebuie să mă bugetez pentru situaţiile în care, dacă în anul următor cade producţia cu 40% sau preţurile şi trebuie să mă bugetez pentru acea situaţie, nu trebuie să mă bugetez pentru situaţii optime. Asta este la nivel de fermă, unde am aşa: diversificarea veniturilor, digitalizare pentru a măsura corect tot ce se întâmplă în fermă, o structură optimă a capitalului, să-mi iau atâţia cai-putere câţi îmi trebuie şi la un preţ pe care mi-l permit, şi nu mai mult, să controlez un cashflow şi să-l proiectez pentru situaţiile critice, în ideea că voi întâlni un an critic, şi nu în ultimul rând foarte important este să mă asigur. Acolo unde pot să fac asigurări, să mă asigur. Pentru că asigurările mă pun la adăpost de anumite riscuri. La prima vedere, asigurarea poate părea că are un cost mare, dar în realitate mă protejează să nu pierd 60-70% din cifra de afaceri.

La nivel macro de agricultură, naţional, trebuie să mă uit pe zona de politici agricole şi de reglementări. Partea de reglementări ar trebui să fie cât mai redusă, astfel încât fermierul să aibă timp pentru a-şi controla businessul, nu să se gândească dacă a încălcat vreo reglementare nou apărută şi pe care n-o ştie, pentru că fiecare reglementare îi aduce un cost. Şi, la nivel de Ministerul Agriculturii, trebuie să înţelegem lucrul acesta, că reglementările aduc costuri în fermă. Aduc şi venituri, dar şi costuri.

Legat de politicile agricole, zona de susţinere a veniturilor, vorbim de subvenţii, ar trebui plătite cât mai simplu, fără multe condiţionalităţi. Şi nivelul de susţinere, şi tipurile de susţineri trebuie cumva corelate cu realităţile din piaţă. Astăzi s-au rupt lanţurile de valoare la nivel global, s-au rupt centrele de putere, totul este foarte volatil, şocurile sunt foarte mari şi la nivel de politică naţională trebuie să ne protejăm fermierii, pentru că ne protejăm securitatea alimentară. Nu ne putem juca cu securitatea alimentară.

La ora actuală, agricultura este în roşu total la bănci. Băncile spun că-şi doresc să finanţeze agricultura, dar nu o finanţează. Şi, atunci, trebuie să avem o soluţie la această reticenţă din partea sistemului bancar.

Articol de: prof. dr. GAVRIL ȘTEFAN, Facultatea de Agricultură USV Iași

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2026

Abonamente, AICI!

În urma promulgării legilor privind instituirea schemelor de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin și suin în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, marți, 25 august 2026, a avut loc o ședință de lucru cu conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiștii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la care a participat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii.

MADR pregătește implementarea celor două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine și a stabilit pașii necesari astfel încât cererile de solicitare a sprijinului să poată fi depuse de către fermieri începând cu 1 septembrie 2026, la centrele județene/locale ale APIA.

APIA va finaliza și va publica, în cursul acestei săptămâni, Ghidul solicitantului, care va cuprinde toate informațiile relevante pentru beneficiari, inclusiv procedura de depunere a cererilor și documentele necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor.

În paralel, MADR pregătește, conform prevederilor legilor promulgate, hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu sumele aferente celor două scheme de ajutor de stat.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul bovin este de 54,4 milioane euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul suin este de 11.540.120 euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

„Ne bucurăm că aceste scheme de sprijin, inițiate de Ministerul Agriculturii, au fost promulgate și putem trece imediat la implementarea lor. Sunt două sectoare importante ale agriculturii românești, care se confruntă cu dificultăți generate inclusiv de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clafiricările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!