AAC - REVISTA FERMIERULUI

Fermierii, prin organizațiile profesionale, au trimis o scrisoare deschisă asociațiilor producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de tehnică agricolă, în care solicită evitarea practicilor din trecut prin care odată cu lansarea anumitor măsuri sau programe de finanțare a utilajelor agricole au crescut prețurile tractoarelor și mașinilor agricole.

„Furnizorii fie au crescut prețurile aproape de suma care era acordată ca finanțare, fie au crescut prețurile cu 20-30% dacă ne raportăm la diferențele de prețuri între leasing-ul direct de fermier și prețurile oferite prin diferite programe, inclusiv în Baza de Date a Prețurilor de Referință de la AFIR. De asemenea, adresăm solicitarea de a fi analizate prețurile de leasing și alinierea acestora la prețurile utilajelor din țările din vestul Uniunii Europene (de exemplu, Germania). Considerăm că este nevoie de un efort din partea tuturor părților implicate ca prețurile de achiziție să fie cât mai mici posibil prin aceste programe de finanțare, diminuate către prețul de achiziție la leasing în măsura în care este posibil, pentru a sprijini fermierii să traverseze această perioadă grea și să existe o colaborare reciproc avantajoasă pe termen scurt, pentru ca aceste parteneriate între fermieri și producătorii și distribuitorii de utilaje să continue în bune condiții pe termen mediu și lung. Sperăm că veți înțelege situațiile semnalate și veți acționa în consecință pentru a sprijini fermierii pentru continuarea activităților agricole și accesarea în condiții rezonabile a programelor de finanțare pentru achiziționarea utilajelor agricole”, se precizează în scrisoarea deschisă adresată producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de utilaje agricole.

Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise semnalează următoarele aspecte:

  1. Minimum 35% dintre fermieri riscă să intre în insolvență și ulterior în faliment la sfârșitul acestui an. Acest scenariu sumbru este cauzat de o serie de factori cumulativi, printre care: creșterea exagerată a prețurilor inputurilor agricole, prăbușirea prețurilor produselor agricole, seceta pedologică severă, arșița atmosferică și eventuale investiții care să le aducă un plus trebuie analizate și realizate cu mare atenție;

  2. Extinderea programului RABLA pentru tractoare agricole – Guvernul a aprobat pentru acest program un buget de 100 de milioane de euro, prin care circa 5.000 de fermieri mici și medii vor putea obține câte 20.000 euro pentru a înlocui utilajele vechi şi poluante cu care lucrează în prezent. Fermierii susțin existența unor informații din piață că tractoarele care costau până recent în jur de 35.000 euro vor avea un preț majorat în mod nejustificat la 55.000 euro, plafonul maximal pentru program, făcând astfel accesul fermierilor la acest sprijin să fie unul limitat și mult restrâns, cu un număr redus de beneficiari;

  3. Lansarea și derularea în 2024 a programelor aferente sM 4.1.1 - Investiții în exploatații agricole, DR 12 - Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați și DR 13 - Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal, reprezintă oportunități de finanțare pentru fermierii care doresc să achiziționeze utilaje agricole pentru activitățile din ferme.

Scrisoarea deschisă este semnată de conducerile Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Asociației Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli – FRULEG RO, Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – UNCST BOVICOOP, Asociației Naționale a Cooperativelor Agroalimentare din România – COOP RO, Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Vineri, 12 Aprilie 2024 00:00

GAEC 7 pentru 2024, clarificări de la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

  • Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

 

Clarificări tehnice

 

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

  • O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

  • O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Marți, 23 ianuarie 2024, în Consiliul AgriFish, conform ordinii de zi, se discută despre aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii și propunerea de derogare în 2024 de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC).

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a trimis o scrisoare deschisă președintelui României, premierului și ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care solicită ca împreună să întreprindă toate demersurile posibile, să insiste și să-și asume răspunderea comună în discuțiile cu președintele și vicepreședintele Comisiei Europene, cu comisarul european pentru Agricultură și cu miniștrii Agriculturii din statele membre pentru rezolvarea principalelor două probleme majore pentru care fermierii protestează în această perioadă și anunțarea publică a rezultatelor până pe 24 ianuarie 2024.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă solicită să întreprindeți toate demersurile posibile pentru a convinge Comisia Europeană și statele membre să susțină atât declarativ, cât și oficial prin vot concretizarea celor două puncte prevăzute în procesul verbal al întâlnirii cu MADR din 15 ianuarie 2024, la punctele 2 și 3 în cadrul respectivei ședințe, astfel:

  1. Acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) în condiții cel puțin similare anului 2023;

  2. Adoptarea soluției UE privind asigurarea supraviețuirii fermierilor europeni, înainte de publicarea propunerii Comisiei de reînnoire a măsurilor de comerț pentru produsele agricole din Ucraina.”, se arată în scrisoarea deschisă a Alianței.

AAC propune următoarele măsuri:

  • Crearea și implementarea până la 30 aprilie 2024 a unui sistem european care să asigure că destinația pentru toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal și/sau special/temporar), cântărite la intrare și ieșire, introduse în sistem, unde să fie disponibile în mod transparent oricând, pentru orice persoană interesată pentru a garanta că produsele ucrainene ajung la respectivele destinații și nu rămân pe traseu sau sunt deturnate față de traseul/destinația inițială, chiar și parțial ca și cantitate.

  • Introducerea pragurilor de import (normal și situații speciale de importuri temporare, specifice târgurilor, expozițiilor) pentru orice marfă agricolă supusă comerțului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii combinați 2021 și 2022. Orice produse importate peste acest prag ar trebui să fie exportate în afara UE și, prin urmare aprobate doar pentru tranzit pe teritoriul UE însoțite de sigilii electronice, urmărite în timp real prin GPS, fără abateri de traseu sau opriri nejustificate.

  • Alertarea autorităților europene și activarea automată a clauzei de salvgardare la nivel național în cazul constatării de încălcări ale legislației aplicabile de către proprietarii și transportatorii de produse agricole de pe teritoriul oricărui stat membru.

„Precizăm că adrese similare au fost transmise către toate autoritățile române și europene pentru a lua măsurile necesare și a preveni ceea ce se va întâmpla dacă aceste două probleme majore nu vor fi rezolvate până la data de 24 ianuarie 2024, nemaiputând veni cu scuza că nu au știut. În caz contrar, toți trei (n.r. președintele țării, primul ministru și ministrul Agriculturii), ar trebui să vă asumați și să suportați consecințele intensificării protestelor din România și din celelalte state membre, care vor crește mult mai repede decât se așteaptă oricine și că următorul pas este ca fermierii nemulțumiți din majoritatea statelor membre UE să se deplaseze și să blocheze activitatea în Bruxelles”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din patru organizații profesionale: LAPAR, PRO AGRO, UNCSV și Forța Fermierilor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, invită, luni, 15 ianuarie 2024, la sediul instituției reprezentanții tuturor asociațiilor de fermieri, ai procesatorilor și ai retailerilor, pentru a discuta despre măsurile de sprijin și a oferi soluții de finanțare pentru toate situațiile pe care le întâmpină în acest an agricol. Mediul asociativ este rugat să transmită lista de revendicări până vineri, 12 ianuarie 2024, la Cabinetul ministrului.

„Sunt alături de fermierii noștri pentru a găsi cele mai bune soluții la toate problemele lor, avem programe de sprijin în derulare pentru majoritatea sectoarelor din agricultură, pentru a ne asigura astfel că vom avea producții de calitate”, a declarat Florin Barbu, iar MADR a transmis: „Ministrul Barbu și echipa tehnică pe care o coordonează fac toate demersurile necesare pentru ca toate solicitările și revendicările acestora să fie soluționate în cel mai scurt timp”.

Miercuri, 10 ianuarie 2024, fermierii și-au scos utilajele în stradă și protestează alături de transporatori, care au și ei nemulțumiri legate de impozite, RCA, licențe, taxa de drum, acciza la motorină, timpul de așteptare din vămi etc. Multe ferme din țara noastră sunt în prag de faliment, au datorii la furnizori, costurile de producție sunt din ce în ce mai mari, iar producția agricolă are prețuri mici. Autoritățile n-au nici ochi și nici urechi pentru problemele fermierilor, cărora pare că le-a ajuns cuțitul la os. Transportatorii și fermierii circulă cu viteză redusă în semn de protest pe toate drumurile din România, iar sute de tiruri și tractoare se îndreaptă spre București.

„Legat de protestul „spontan” al transportatorilor la care s-au alăturat și câțiva fermieri, până în acest moment, la Ministerul Agriculturii nu am primit nicio revendicare, pentru că nicio asociație nu își asumă acest protest. Din informațiile apărute în spațiul public, am văzut că problemele pe care le reclamă au legătură cu RCA și cu permisele de conducere. Chiar dacă acestea nu țin de Ministerul Agriculturii, voi face tot ce pot pentru a-i sprijini să găsim împreună o rezolvare. Am stabilit deja o întâlnire cu toate asociațiile și federațiile, săptămâna viitoare, pentru a le prezenta programele pe care le avem pregătite pentru acest an. Vom putea vorbi, așa cum facem mereu, la aceste întâlniri, despre problemele pe care le întâmpină și sunt sigur că vom găsi, ca de fiecare dată, rezolvare. Aceste întâlniri le aveam programate înainte să apară acest protest. Îi asigur pe toți fermierii că subvențiile se acordă la timp! Subvenția la motorină se va acorda în continuare la valoarea maximă posibilă. Avem un buget bun, în acest an, avem fonduri prevăzute pentru toate sectoarele și vom continua să sprijinim producția românească. Este început de an electoral și acest protest spontan este masiv distribuit pe rețelele sociale de un partid politic. Nimeni nu are dreptul să folosească fermierii, munca lor și agricultura românească pentru a încerca să câștige capital de imagine sau un procent în plus în sondaje. Să nu uităm că aceste partide politice nu au avut nicio soluție pentru agricultura românească în ultimii patru ani. Ca întotdeauna, ușa ministerului Agriculturii este deschisă oricând pentru fermieri, pentru că eu sunt acolo pentru a le rezolva problemele și a-i sprijini. Îi asigur pe toți că anul 2024 o să fie un an agricol bun atât pentru România, cât și pentru fermierii români”, transmite ministrul Florin Barbu prin intermediul rețelelor de socializare.

Pe aceleași rețele de socializare, în ultimii 3 - 4 ani, de când seceta cumplită a pus stăpânire pe agricultura noastră, fermierii își spun păsurile, și nu-s puține. În ultima perioadă, din ce în ce mai mulți vor să-și vândă fermele, sau povestesc cum se roagă de bănci, de furnizorii de inputuri pentru păsuire. Parcă mai des ne întâlnim cu termenul „faliment”.

Pe aceleași rețele de socializare frecventate de politicieni, de autorități, fermierii se plâng de lipsa de reacție a guvernanților, de faptul că nu primesc subvențiile, și câte și mai câte. Însă, la București nu se văd, totuși, aceste lucruri, realitatea pare alta decât cea de pe teren, dacă ne uităm chiar la declarațiile ministrului Florin Barbu.

Marți, 9 ianuarie 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis un comunicat în care arată că a solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol (articolul, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/comunicate/item/5998-implementarea-de-urgenta-a-creditelor-subventionate-pentru-sectorul-agricol-solicitarea-fermierilor.html).

Și, atunci, de ce susține șeful MADR că nu există revendicări ale reprezentanților fermierilor?

Este cert că există probleme, unele putând fi rezolvate de guvernanți, dacă există interes. Altfel, întâlnirea între Florin Barbu și mediul asociativ poate fi doar „de ochii lumii”, iar agricultura va continua „să meargă și așa”. Cu alte cuvinte, fiecare e pe cont propriu, se descurcă cum poate, dacă poate. Dacă nu, cu astfel de reacții de nepăsare, pompoase, de formă și fără fond, din partea autorităților, vom vedea într-adevăr multe falimente.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția asupra situației financiare dificile în care se află majoritatea fermierilor din România după un an 2023 marcat de secetă în multe județe, cu majorări la prețul inputurilor agricole, al motorinei, și cu un preț scăzut la produsele agricole. Începutul anului îi găsește pe foarte mulți producători îndatorați, în prag de faliment.

„Conform discuțiilor purtate la finalul anului 2023, fermierii au așteptat din partea Ministerului Agriculturii publicarea actului/actelor normative în formă de proiect pentru a avea acces la finanțarea specifică activităților agricole. La începutului acestui an, 2024, erau planificate să intre în vigoare două forme de creditare care să sprijine fermierii din România”, transmite AAC.

Este vorba de Creditul Fermierilor, o formă de creditare dedicată fermierilor aflați în dificultate, cu o perioadă de rambursare de până la 5 ani și prin care aceștia au posibilitatea să acceseze capital de lucru până la 30% din cifra de afaceri, la o dobândă de 1,95%.

Al tip de credit vizează consolidarea și securizarea exploatațiilor în vederea achizițiilor de terenuri pe o perioadă de 20 de ani și care ar include finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea fermelor cu sume de până la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă de 2%. 

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită adoptarea în regim de urgență a celor două forme de creditare subvenționată, cu dobândă redusă pentru fermieri, ținând cont de contextul actual în care este necesară intervenția rapidă a instituțiilor statului pentru a salva fermele românești de la falimentul imediat. Ca urmare a negocierilor purtate la finalul anului trecut, o parte importantă dintre furnizorii de inputuri au acceptat amânarea executărilor silite în baza introducerii noilor credite menite să sprijine fermierii. În acest moment, fără un calendar clar al disponibilității acestor finanțări, creditorii fermierilor nu mai sunt dispuși să aștepte și vor începe din această lună să introducă acțiunile silite de recuperare a sumelor datorate, ceea ce va bloca financiar activitatea exploatațiilor chiar înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, cu compromiterea întregului an agricol. Membrii Alianței își exprimă convingerea că ministrul Florin Barbu va acționa împreună cu echipa sa pentru rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații, pentru accelerarea procedurilor de implementare a noilor credite pentru sectorul agricol, având în vedere complexitatea procesului de negociere la nivel european pentru acest sprijin, dar și la nivel național, inclusiv cu mediul bancar. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru a participa la soluționarea oricăror neclarități împiedică, la acest moment, adoptarea cadrului legislativ necesar pentru creditarea subvenționată a sectorului agricol, astfel încât noile credite să fie disponibile fermierilor cât mai repede, începând din luna ianuarie, pentru a putea evita propagarea unor consecințe dezastruoase în agricultura românească în 2024.”

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Vineri, 17 noiembrie 2023, Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a semnat autorizațiile pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024.

Potrivit MADR, însămânțarea se va face numai în zonele şi pe suprafeţele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol, iar tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, iar parcelele de teren vor fi semnalizate ca atare.

Totodată, Ministerul Agriculturii reamintește că art. 53 al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 permite introducerea pe piață a produselor fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor de sol.

La nivel european, în perioada 1 ianuarie 2023 – 16 noiembrie 2023 au  fost acordate 445 de autorizații de urgență pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor: Franța – 67; Germania – 63; Austria – 50; Italia – 41; Grecia – 29; Spania – 28; Slovacia – 23; Norvegia – 19; Belgia – 16; Cehia – 14; Letonia – 14; Finlanda – 11; Suedia – 11; Danemarca – 7; Lituania – 7; România – 7; Slovenia – 7; Luxemburg – 6; Polonia – 6; Olanda – 5; Estonia – 4; Croația – 3; Islanda – 2; Bulgaria – 2; Cipru – 1; Irlanda – 1; Portugalia – 1.

Recent, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat autorizații temporare de urgență pentru tratarea semințelor cu insecticide.

„Având în vedere condițiile pedoclimatice favorabile dăunătorilor din culturile agricole (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla și Aphididae) și care amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor, cumulat cu impactul negativ asupra veniturilor fermierilor agricoli din România pe fondul efectelor războiului din Ucraina, solicităm emiterea unor autorizații temporare de urgență pentru neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în anul 2024, pentru culturile de primăvară.

În această perioadă am consulat și opiniile unor entomologi din alte state membre și pe baza liniilor directoare EPPO (European and Mediterranean Plant Protection Organization) ne este indicat faptul că în lipsa unei substanțe de contact/sistemică omologată eficientă în a combate o serie de dăunători care au constituit și înainte o problemă, dar, odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne ultima soluție cu adevărat eficientă în diminuarea intensității dăunătorilor, combaterea în vegetație a larvelor, ouălor și fluturilor. În ultimii ani, aceste probleme au fost limitate datorită folosirii produselor de tipul clotianidin, tiametoxam și imidacloprid, capabile să mențină presiunea sub PED.

La ora actuală, din cauza secetei severe, mai apare un fenomen nemaintâlnit până în prezent, modificarea consistenței sevei plantei, care devine vâscoasă, nu mai circulă, iar produsele aplicate în vegetație nu au nici un efect, chiar dacă s-au realizat tratamente repetate. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice ale țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau sunt mult sub pragul economic de dăunare.

Pentru a-și putea continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație, reală și să-și ajute fermierii oferind posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor încorporate în sol, eliminând aplicările multiple în vegetație”, precizează AAC în adresa transmisă către MADR.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a publicat lista produselor autorizate pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024. Astfel, semințele pot fi tratate cu: Picus 600 FS (600 g/l imidacloprid), Nuprid AL 600 FS (600 g/l imidacloprid) și Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Luni, 13 Noiembrie 2023 21:20

Provocările climei în agricultură

Evenimentul „Provocările climei în agricultură”, dedicat conștientizării nevoii de dezvoltare a asigurărilor agricole, are loc pe 16 noiembrie 2023, în București, la InterContinental Athénée Palace, și este organizat de Aon România. Experţi din domeniul agricol și al asigurărilor vor dezbate riscurile din industrie, parteneriatele dintre asigurători și fermieri, creșterea apetitului fermierilor pentru acoperirea riscurilor și soluțiile inovatoare menite să sprijine comunitatea de fermieri.

Anul 2022 a adus provocări majore tuturor companiilor din industria agricolă, nu doar în România, ci la nivel global. Cu o pierdere mondială de peste 313 miliarde de dolari cauzată de evenimentele climatice extreme, dintre care doar 132 de miliarde de dolari au fost despăgubiți, devine tot mai evidentă necesitatea identificării unor soluții inovatoare pentru consolidarea sectorului agricol. Astfel, principalii jucători din industria asigurărilor susțin că expansiunea pieței depinde în mare măsură de sporirea numărului de fermieri asigurați, precum și de diversificarea riscurilor pentru a oferi o gamă variată de produse cu o acoperire complexă.

AON Romania 2

În plus, rolul crucial al autorităților devine evident, deoarece, prin intermediul subvențiilor acordate, acestea au responsabilitatea de a asigura un nivel înalt de siguranță pentru fermieri și de a contribui la obținerea unor producții care să aducă beneficii semnificative pentru întreaga națiune.

„În ultimii ani, vulnerabilitatea fermierilor în fața riscurilor a cunoscut o creştere semnificativă, determinată de dezastrele naturale declanșate de schimbările climatice, ce au avut un impact devastator asupra producției agricole. Aceste evenimente, laolaltă cu  previziunile climatice negative, au generat un mai mare interes pentru asigurări și au contribuit la conștientizarea problemelor cu care se confruntă industria agricolă. De asemenea, au deschis calea pentru un dialog constructiv între autorități, fermieri și asigurători, orientat spre identificarea soluțiilor optime şi a unor noi oportunităţi şi perspective de colaborare”, precizează Eugen Anicescu, CEO Aon România, companie considerată unul dintre liderii globali în brokerajul de asigurări.

Eugen Anicescu

În cadrul evenimentului „Provocările climei în agricultură” sunt două sesiuni interactive cu experți care vor explora o varietate de teme cruciale pentru sectorul agricol. În cadrul primului panel, „Provocările prezentului prin vocea fermierilor”, se vor discuta subiecte precum impactul climei asupra performanței agricultorilor, abilitatea fermierilor de a înțelege și gestiona riscurile, soluțiile inovatoare pentru fermieri și rolul asociațiilor și partenerilor în sprijinirea acestora. Sesiunea va pune accentul pe dialogul constructiv cu reprezentanți de seamă din cadrul asociațiilor agricole.

Cel de-al doilea panel, „Piața asigurărilor în sprijinul fermierilor-soluțiile oferite de stakeholderii industriei agribusiness”, va expune soluțiile potențiale în sprijinul fermierilor, creșterea apetitului fermierilor pentru acoperirea riscurilor, intersectarea așteptărilor fermierilor cu ale asigurătorilor, riscul de secetă - asigurările clasice și soluțiile inovatoare (parametrice), precum și parteneriatele între industria asigurărilor și fermieri.

„În contextul evenimentelor ultimilor ani și ale schimbărilor climatice, solicitarea de asigurări agricole a crescut constant. Evoluția ascendentă a cererii impune necesitatea unor consultații specializate pentru a personaliza și adapta fiecare soluție la nevoile individuale ale fermierilor. Avem cu toții o responsabilitate în ceea ce privește educarea, comunicarea și înțelegerea fermierilor cu privire la produsele disponibile pe această piață”, punctează Cerasela Tudor,  expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” Aon România.

Cerasela Tudor

Printre speakerii invitați la evenimentul organizat de Aon România se numără reprezentanți ai industriei agribusiness și ai organizațiilor de profil, precum Agxecutive, Bayer Crop Science, Agra Asigurări, Axa Climate și Munich Re. De asemenea, la dialog vor participa și reprezentanți ai unor organizații precum Forumul APPR, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

*****

Aon este o companie globală de consultanță specializată în managementul riscului, pensii și sănătate. Cu expertiza sa bazată pe date și livrată de experți, Aon ajută clienții să reducă volatilitatea și să maximizeze performanțele într-o economie globală dinamică.
Aon România, parte a grupului Aon plc., este unul dintre liderii pieței de brokeraj de asigurări și consultanță în managementul riscului, oferind servicii calitative și inovatoare pentru companii industriale și comerciale, autorități publice, grupuri de interes, ONG-uri și indivizi.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Luni, 9 octombrie 2023, Comitetul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Parlamentului European (COM AGRI) a votat, cu o majoritate puternică (26 pentru, 9 împotrivă, 3 abțineri), extinderea perioadei de punere în aplicare a măsurilor cu privire la utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor (SUR) până în 2035. Acum, Copa - Cogeca îndeamnă Comitetul pentru Mediu, care este responsabil pentru acest dosar, să țină seama de opinia votată în COM AGRI.

„Salutăm prelungirea perioadei de punere în aplicare a SUR până în 2035. De asemenea, apreciem eliminarea metodelor de calcul naționale și existența unei clauze de revizuire pentru ajustarea obiectivelor în funcție de disponibilitatea produselor de protecție a plantelor (PPP) pentru fermieri. Este bine că se merge pe abordarea progresivă de restricționare a utilizării PPP-urilor în zonele sensibile, în loc de interdicția totală, considerată impracticabilă și nerealistă”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, organizație care face parte din Copa – Cogeca.

Referitor la zonele sensibile, definirea acestora va fi realizată în planurile naționale de acțiune ale statelor membre, însă Comisia Europeană va evalua aceste definiții înainte de a le aproba.

De menționat că, în opinia europarlamentarilor, fondurile din Politica Agricolă Comună (PAC) nu ar trebui să fie utilizate pentru susținerea măsurilor suplimentare în cadrul propunerii SUR. Se atrage atenția asupra lipsei de evaluare corectă a costurilor și a faptului că nu s-a stabilit clar cine ar trebui să suporte costurile tranziției în această inițiativă referitoare la produsele de protecția plantelor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Timp de două zile, 5 și 6 octombrie 2023, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles. În intervențiile lor, reprezentanții AAC au insistat pe SUR-NGT și impactul cauzat de importurile masive de cereale și plante oleaginoase din Ucraina asupra agriculturii românești.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la impactul și efectele importului și tranzitului produselor agricole din Ucraina, elemente cheie de integrat într-o strategie europeană a proteinelor, necesitatea acordării derogărilor pentru 2024 pentru GAEC 7 (rotația culturilor) și GAEC 8 (teren lăsat pârloagă) și stadiul discuțiilor privind propunerea Regulamentului de utilizare sustenabilă a pesticidelor (SUR) și prelungirea autorizării pentru Glifosat. Alianța pentru Agricultură și Cooperare a fost reprezentată de Florentin Bercu – UNCSV, Alina Stancu – UNCSV, Marius Micu - PRO AGRO și Vlad Macovei - AFF.

2

 

Intervențiile delegației române

 

Florentin Bercu, director executiv UNCSV: „Fac un apel la toate organizațiile naționale din cele 27 de state să susținem prin intermediul poziției COPA - COGECA întărirea mecanismelor existente pentru a repartiza cantități maxime care să fie exportate și tranzitate pentru toate statele membre. Astfel, nu vom mai pune un efort prea mare doar pe umerii a două sau cinci state, ci pe toate cele 27 sau cât mai multe pentru a atenua impactul într-un mod mai echitabil. Nu am avut un partener corect în Ucraina. Am făcut concesii semnificative și am făcut multe compromisuri, dar Ucraina pare să continue să ridice provocări și să acționeze într-un mod agresiv, abuziv și lipsit de respect. Chiar plângerea depusă la Organizația Mondială a Comerțului pare a fi mai degrabă o tactică de intimidare, decât o soluție adecvată. Trebuie să subliniem că doar 10-15% din suprafața agricolă din Ucraina este afectată sau se află în zona afectată de conflicte, restul suprafețelor fiind în condiții de siguranță. Marfa poate fi depozitată în aceste zone în siguranță, fără a fi necesară o evacuare urgentă, care ar putea supraîncărca piața europeană. Vă rog să fim solidari și să ne susținem pentru a depăși această situație dificilă. Nu dorim să împiedicăm ajutorul către Ucraina, dar trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri pot să-și continue activitatea fără să întâmpine dificultăți majore sau să intre în faliment. În privința fondurilor sau compensațiilor, există mai multe aspecte de luat în considerare. În primul rând, sumele alocate sunt de circa 2% din impactul provocat, fiind insuficiente pentru a acoperi daunele cauzate și se acordă cu o întârziere foarte mare. În al doilea rând, efectele se răsfrâng la o scară largă, inclusiv asupra infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și a altor aspecte conexe. Aș dori să subliniez încă o dată necesitatea de a mobiliza resursele și a construi o infrastructură de capacitate mult mai mare pentru viitor.

Acordăm o atenție deosebită solicitării de derogări privind GAEC 7 și GAEC 8. România dorește să exprime recunoștința sa pentru eforturile depuse de Secretariatul COPA-COGEGA și pentru documentele transmise în acest sens. Cu toate acestea, vă rugăm să insistăm în continuare în vederea obținerii acestor derogări pentru anul 2024 cât mai prompt posibil. Această urgență se datorează faptului că fermierii au deja demarat procesul de însămânțare a culturilor de toamnă. În absența acestor derogări, există riscul ca aceștia să renunțe la terenurile mai sărace, care sunt în mod obișnuit destinate culturilor de cereale de toamnă și să nu le mai cultive în sezonul următor. Situația se complică și mai mult în primăvară, când există un risc crescut de secetă. Prin urmare, vă rugăm să susținem în unanimitate, atât la nivelul COPA-COGEGA, cât și în cadrul organizațiilor membre în relația cu autoritățile naționale, reprezentanțele permanente, acordarea derogărilor pentru GAEC 7 și GAEC 8 pentru anul 2024, așa cum s-a întâmplat și în anul 2023. Avem încredere că, prin eforturile noastre comune, vom depăși aceste crize și această perioadă dificilă”.

1

Marius Micu, vicepreședinte PRO AGRO și vicepreședinte COPA: „Este foarte important să existe o distribuție echitabilă în toate cele 27 de state membre a cantității de cereale și semințe oleaginoase care urmează să fie importate, respectiv tranzitate. De asemenea, este necesar să se creeze mai multe rute de tranzit și să se stabilească un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol pe fiecare rută de tranzit. Astfel de dispoziții ar diminua povara asupra producătorilor de UE din țările vecine și ar asigura că produsele de bază ajung în țările mai puțin dezvoltate din țări terțe.

Doresc să subliniez că România a avut o poziție clară și constantă în ceea ce privește regulamentul SUR și utilizarea pesticidelor. Suntem conștienți de necesitatea reducerii utilizării pesticidelor, precum și de situația specifică a fiecărei țări. Comisia Europeană ar trebui să prezinte un pachet legislativ la nivel european care să asigure utilizarea cât mai rapid cu putință a noilor tehnici de ameliorare genomică și abia după ce acestea se pot folosi la scară largă de statele membre care vor dori, să discutăm de regulamentul SUR. În procedura legislativă, ar trebui să evităm să înaintăm sau să oprim discuțiile privind regulamentul SUR până când nu vom avea discuțiile consolidate referitoare la acest pachet legislativ privind tehnicile de ameliorare genomică. Este important să fim sinceri în această privință și să recunoaștem că fermierii nu vor putea beneficia de aceste noi soiuri mai tolerante la secetă și dăunători mai devreme de opt ani, moment în care se vor aplica prevederile din regulamentul SUR”.

Vlad Macovei, președinte AFF: „Este nevoie să accentuăm presiunea asupra Comisiei Europene în a lua decizii pentru fermierii statelor-membre din Europa Centrală și de Est. Este datoria Comisiei Europene de a veni cu compensații financiare substanțiale pentru țările din vecinătatea Ucrainei, ale căror piețe agricole sunt puternic afectate din cauza războiului. Repet, este obligația Comisiei de a găsi soluții pentru a-i salva pe agricultori, într-o conjunctură în care aceștia nu au nicio vină, iar organizațiile de fermieri din aceste state ar trebui să ceară acest lucru într-un mod mult mai persuasiv decât s-a făcut până acum. Trebuie să luptăm pentru a învinge nivelul de ipocrizie care există în acest moment la Bruxelles. La ultimele dezbateri din Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul, fiind din țările care nu suferă de distorsiuni ale pieței pe urma mărfurilor agricole din Ucraina, le cereau și fermierilor din România să nu blocheze circulația cerealelor ucrainene către țările sărace din Africa. Tocmai, tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina a fost permis, în permanență, în România, în discuție fiind exclusiv importurile. Mi-e greu să cred că la acest nivel se pot face asemenea erori grosolane, și repetate, din neștiință”.

Ca urmare a insistențelor reprezentanților AAC, organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor din grupul extins al țărilor de la Visegrad vor transmite un punct de vedere comun către COPA - COGECA și autoritățile europene, mesaj care va fi preluat și susținut oficial și de COPA – COGECA, prin care se va sublinia necesitatea creșterii numărului rutelor de tranzit, cel puțin cele din Grecia și Italia, și împărți cantitățile de produse agricole cu proveniență Ucraina pe fiecare punct/rută de import și tranzit.

3

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Câmpuri pârjolite de secetă și agricultori disperați. Așa arată o parte însemnată din țară. Drama cea mai mare se petrece în sud și sud-est, unde câmpurile n-au mai văzut apa de mult prea multă vreme, ploaia în ultimii patru-cinci ani fiind un fenomen extrem de rar mai ales în Moldova și Dobrogea.

Dacă ar fi doar seceta stavilă în calea fermierilor... Mai sunt multe alte probleme care, cumulate, pun sub semnul întrebării afacerile agricole în acest an. Prețurile la tot ce înseamnă input pentru agricultură sunt în continuă creștere, în timp ce materiile prime agricole se vând din ce în ce mai ieftin.

În anul agricol 2022 – 2023, cheltuielile pe hectar pentru o tehnologie medie la principalele culturi (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) sunt cuprinse între 5.000 și 7.000 de lei, iar veniturile sunt undeva la 2.500 - 4.500 lei/ha, în funcție de cultură. Sunt cifre vehiculate de fermieri. Producțiile, acolo unde a fost ceva de recoltat ori unde va fi, în cazul culturilor de primăvară, sunt mici din cauza secetei. De pildă, la grâu, în Constanța, producția a fost de trei-patru tone la hectar, iar investiția, acolo unde s-au aplicat tehnologii intensive, a atins 7.000 de lei. La prețurile actuale ale grâului de toamnă, pierderea ajunge pe la 3.000 – 4.000 lei/ha. Exemplificarea îi aparține cunoscutului fermier Dumitru Manole, de la Amzacea, în ferma căruia am fost recent. Ce-am găsit acolo? Exact ce-am spus la început, culturi pârjolite și disperare.

Nu există îndoială, anul 2023 este deosebit de dificil pentru agricultura românească, care se confruntă cu o lipsă acută de capital în fermele românești, în timp ce, cum am menționat mai sus, toate costurile sunt constant în creștere.

Realitatea e că, pe fondul războiului din Ucraina și al politicilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prețurile materiilor prime agricole s-au prăbușit. Cât să mai vândă agricultorul sub costuri? Are nevoie de capital pentru a porni următorul an agricol.

Bruxelles-ul zice că ajută fermierii europeni în această criză generată de războiul din Ucraina. Efectele ajutorului nu se văd. Cel puțin în cazul țării noastre, sprijinul UE nu este simțit.

Agricultorii din România și țările vecine Ucrainei se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă de cerere de cereale și semințe oleaginoase, din cauza unui exces de ofertă față de cerere. Stocurile sunt la un nivel neobișnuit pentru această perioadă a anului. Coridoarele de solidaritate pentru mărfurile ucrainene nu funcționează, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă trimisă la Ministerul Agriculturii și la premier. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale și tranzitul de produse agricole ucrainene în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâul, porumbul și soia. Destinate inițial țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene, acestea au ajuns în țările care asigură coridoarele de solidaritate, nu doar au tranzitat teritoriile, producând perturbare în economiile naționale, cu impact direct, semnificativ asupra afacerilor fermierilor. Chiar în această perioadă, în care există interdicție la import, putem pune la dispoziția autorităților dovezi clare că marfa din Ucraina intră nestingherită în România, în baza contractelor „existente”, aflate în derulare, care au fost încheiate la momentul introducerii interdicției. Totodată, semnalăm noua metodă adoptată pentru comercializarea produselor din Ucraina: marfa din Ucraina este transportată în Republica Moldova, de acolo pleacă spre Port Constanța ca marfă de proveniență Moldova doar în documente”, precizează Alianța în adresa transmisă autorităților.

Ministrul Florin Barbu le-a răspuns fermierilor. Cu promisiuni, pentru că măsurile de susținere propuse de oficialii români au nevoie de aprobarea Bruxelles-ului. Și să ne amintim că, de cele mai multe ori, Comisia Europeană n-are nici ochi, nici urechi pentru România. Nu știu dacă nu cumva e și vina noastră, a țării, care trimite la discuții și negocieri oameni nepregătiți, cu materiale nedocumentate suficient. Ce vină are Uniunea Europeană că noi nu avem studii științifice, statistici corelate cu realitatea din teren, că România nu are strategii ori specialiști care să știe despre ce să vorbească și cum să pună problema în fața mai-marilor UE?

În condițiile date, ce pot face fermierii din țara noastră? Pot face producții mari. Dacă n-ar fi secetă. Și dacă ar exista strategii în concordanță cu schimbările climatice. Soluția numită irigații n-are rost să o abordez, știm toți că, după trei decenii de democrație, irigațiile sunt pe apa sâmbetei.

Cum să obții producții mari cu politica „verde” a UE? Nici în acest caz Bruxelles-ul nu vede că România e țara cel mai puțin chimizată din comunitatea europeană. Cine-i de vină, ei sau noi?

Fermierul, fără politician, fără autoritatea propriului stat, nu poate avea un cuvânt de spus la UE.

Fermierii au nevoie de sprijinul autorităților naționale în identificarea de soluții, în adoptarea celor mai potrivite politici agricole, iar în acest moment chiar au nevoie de sprijin pentru a supraviețui.

Politicianul român ar trebui să fie conștient că falimentul afacerilor agricole se va răsfrânge asupra întregii economii. Clasa noastră politică realizează, oare, dimensiunea crizei în care ne aruncă pe toți? Cetățenii români, de peste trei decenii, trăiesc cu senzația că sunt pe cont propriu într-o țară al cărei buzunar îl finanțează pentru a primi la schimb nepăsare.    

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista