Despre făinare la cereale (Erysiphe graminis) vorbim în fiecare sezon, fiecare fermier pregătindu-se să combată acest patogen, care scapăt de sub control poate produce pierderi de peste un sfert din recoltă.

Atunci când condițiile de apariție a bolii sunt întrunite, și anume temperatura optimă între 10-20 grade Celsius, nefiind exclusă apariția bolii și la temperaturi mai scăzute sau mai ridicate, asociate cu o umiditate de la 70% în sus, cu un optim de peste 90%, trebuie să intervenim pentru a împiedica pierderile.

Summit Agro România propune pentru combaterea acestui patogen produsul Cyflamid 5 EW, având substanța activă ciflufenamid 5%, condiționat sub formă de emulsie de ulei în apă - formulare excepțională în practică datorită unei foarte bune aderențe pe suprafața tratată, fiind foarte greu spălat de ploi. Este omologat la cultura de grâu - 0,2 L/ha, viță-de-vie - 0,3 L/ha și măr - 0,45 L/ha.

Adevărata eficiență a acestui produs o observăm acolo unde, pe lângă condițiile de apariție a făinării, întâlnim și o densitate ridicată la semănat și evident o fertilizare cu azot pe măsura producțiilor așteptate. Întâlnim aceste condiții în județul Arad, la CAI Curtici și CAI Olari și de aceea am discutat cu directorul general, dr. ing. Dimitrie Muscă.

Vă rog, domnule director, să ne spuneți câteva cuvinte despre tehnologia pe care o aplicați la cultura grâului.

dr. ing. Dimitrie Muscă: Cultivăm la cele două unități, CAI Curtici și CAI Olari, peste 3.000 ha de grâu anual, iar tehnologia noastră se bazează pe o densitate ridicată la hectar, și anume circa 750 boabe germinabile/mp, realizând peste 720 de plante/mp. Ne bazăm pe spicele obținute de la planta mamă și mai puțin de la frați, a căror dezvoltare se reduce, prin densitatea realizată. Obținem producții medii ridicate an de an, de peste 7.500 – 8.000 kg/ha și de foarte bună calitate, având în vedere că indicii de panificație ne interesează în mod direct, deoarece cu făina obținută aprovizionăm și brutăria proprie, unde producem pâine și produse de patiserie. Aplicăm mijloace agrotehnice bazate pe scarificarea tuturor suprafețelor și efectuăm o fertilizare echilibrată, bazată pe cartările agrochimice.

La aceste densități, condițiile de apariție a bolilor, în general, sunt întrunite foarte rapid, de aceea aș dori să ne spuneți ce înseamnă să obții un grâu atât de sănătos an de an, în condițiile unor producții medii foarte mari. Spuneți-ne câteva cuvinte despre experiența avută cu produsul Cyflamid 5 EW.

dr. ing. Dimitrie Muscă: Numai multă muncă și pricepere garantează succesul acestei culturi. Urmărim îndeaproape starea de sănătate a culturii și intervenim imediat ce situația o impune. Nu suntem feriți nici de făinare, rugini, septorioze sau fuzarioza spicului, că să enumăr câteva dintre bolile cu care ne luptăm. În ceea ce privește discuția noastră de astăzi despre produsul Cyflamid 5 EW, îl utilizăm cu mult succes de câțiva ani și ne oferă o siguranță foarte mare, având în vedere că are efect atât preventiv, cât și curativ. Pătrunderea rapidă translaminară și vaporii pe care îi creează după administrare la nivelul suprafeței foliare, asigură o foarte bună combatere a acestui patogen, ce poate duce, dacă nu este tratat, la pierderi importante de producție. Sigur, nu ne dorim acest lucru. 

Noi am numit produsul Cyflamid 5 EW „Regele câștigător în combaterea făinărilor”, dar îmi dau seama că și acest drum al grâului spre masa noastră este un „Regal al pâinii” și de aceea, cu permisiunea dumneavoastră, voi numi acest articol „Doi regi, la aceeași masă”.

dr. ing. Dimitrie Muscă: În fiecare bucată de pâine noi vedem muncă, tradiție și un pic de istorie. În aceste condiții, cred că asocierea din titlu este potrivită.

Vă mulțumim frumos și vă dorim mult succes în tot ceea ce întreprindeți!

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contactați, cu încredere, reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Articol de: ing. ADRIAN ISOC, director vânzări zona de vest a țării - Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agri Trade Summit, eveniment de referință în agribusiness-ul românesc, și-a încheiat cu succes cea de-a treia ediție, care a avut loc joi – 27 februarie 2025 la Romexpo – București. Cu un număr de aproximativ 1.300 de participanți, din peste 19 țări, depășind recordul ediției anterioare, Agri Trade Summit și-a consolidat statutul de platformă esențială pentru dezvoltarea parteneriatelor strategice și promovarea inovației în sectorul agricol.

Organizat de AGRIColumn sub coordonarea lui Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, summit-ul a reunit lideri ai industriei agricole, traderi internaționali, fermieri, asociații de profil și experți în domeniu.

Evenimentul a debutat cu panelul „Lideri și expertiză”, unde au fost prezenți factori de decizie din companii de top, printre care Jean Ionescu (Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova), Octavian Canta (senior trader ADM), Mihai Niculae (manager trading și procesare BUNGE), Anahita Hamzeh (trader AGRINVEST), Reinis Bekeris (Risk Manager & Broker StoneX Financial Europe) și Alexander Bobylov (Commodities Products & Business Development EURONEXT). De asemenea, în cadrul evenimentului au fost recunoscute și „doamnele de fier” ale agribusiness-ului românesc, reprezentate de Maria Cîrjă (Marketing Manager Corteva Agriscience România & Republica Moldova), Iulia Blagu, Iris Roșculet, Oana Florea și Elena Andrei.

În cadrul dezbaterilor s-au evidențiat tendințele esențiale care vor influența sezonul agricol 2025, atât în ceea ce privește activitatea din câmp, cât și fluctuațiile piețelor internaționale de cereale.

Panelurile au adus în discuție teme de actualitate precum impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, soluții de optimizare a lanțului de aprovizionare și rolul digitalizării în agricultură.

Networking și parteneriate strategice pentru viitorul agriculturii

Pe lângă sesiunile de discuții și dezbateri, Agri Trade Summit a fost un catalizator de oportunități pentru actorii din domeniu – fermieri, distribuitori, furnizori de inputuri agricole, companii de trading și procesatori. Printre participanți s-au numărat și reprezentanți ai companiilor Ecofol România, Romtextil, ING România, Comvex, Agro-Est Muntenia și PPC Energy Romania, precum și asociațiile de fermieri LAPAR, UNCSV și Clubul Fermierilor Români.

Un eveniment reper în agribusiness-ul autohton

Cu fiecare ediție, Agri Trade Summit își reafirmă misiunea de a transforma agricultura în afacere și de a sprijini dezvoltarea unui ecosistem agricol performant, adaptat cerințelor pieței globale.

„Agri Trade Summit 2025 a fost un punct de întâlnire pentru cei care dau tonul în industria agricolă. Am văzut un interes crescut pentru digitalizare, inovație și sustenabilitate, ceea ce ne confirmă că România are potențialul de a deveni un jucător strategic pe piața agribusiness-ului internațional”, a declarat Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn.

AGRIColumn este o platformă de analiză și expertiză în comerțul cu cereale, oferind perspective valoroase despre piețele agricole internaționale și facilitând conexiuni strategice între actorii din industrie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Performanță, cunoștințe, experiență. ELATUS™ ERA (tehnologia SOLATENOL™ + Prothioconazol) aplicat în dozele omologate oferă un vârf de control împotriva ruginilor și septoriozei, precum și a altor boli la cultura de cereale.

Stimați parteneri,

Syngenta, companie globală de vârf în protecția culturilor și top 3 mondial în genetică, prețuiește întotdeauna inovația - cea care ne simplifică și îmbunătățește viața, care stimulează activitățile și afacerile. Syngenta pune, de asemenea, valoare pe sustenabilitate, gestionarea responsabilă, performanța, valoare adăugată și experiență, și are întotdeauna o abordare justă față de fermieri, comunitățile agricole și partenerii din distribuție, în ceea ce privește aspectele științifice (transparență în legătură cu substanțele active și produse) și de afaceri, străduindu-se să susțină dezvoltarea întregului lanț agricol.

Cu câteva luni înainte de sfârșitul anului 2024, o companie globală, inspirată de lansarea unei noi substanțe active, a început să exprime public și să înfățișeze declarații negative în legătură cu performanța și formularea produsului ELATUS™ ERA, care depășesc, conform Syngenta România, un comportament de afaceri etic, corect și relevant pentru piața de agribusiness din România, și care păreau să vizeze direct subminarea eficacității și formulării produsului ELATUS™ ERA. Syngenta România va răspunde la această abordare cu importanța și maniera pe care o consideră potrivită.

Nu avem intenția să transformăm această Declarație într-o fișă tehnică de date și avalanșă de acuzații. Reafirmăm încrederea noastră în puterea și caracterul exhaustiv a produsului ELATUS™ ERA pentru piața românească, iar în legătură cu aceasta, dorim să împărtășim câteva aspecte despre acest produs:

1. Suntem dezamăgiți și considerăm neprofesionist modul în care acest aparent atac asupra produsului ELATUS™ ERA a fost orchestrat, fără ca, compania în cauză să spună fermierilor și mass-media adevărul complet.

2. ELATUS™ ERA (și SOLATENOL™ din mai multe formulări) este omologat la nivel mondial, pe diferite continente, și este un jucător major în controlul bolilor la cultura de cereale de ani buni. În Europa, după 2020, ELATUS™ ERA devine un fungicid de top în controlul bolilor la cultura de cereale și se bucură de încrederea fermierilor, acoperind peste două milioane de hectare pe an în Europa. ELATUS™ ERA este bine consacrat și apreciat de fermierii din România și în țările vecine.

3. Credem cu tărie că produsul ELATUS™ ERA oferă cel mai ridicat nivel de eficacitate și un raport cost-eficiență crescut în controlul bolilor la cultura de cereale în România. Proprietățile SOLATENOL™ din ELATUS™ ERA, cum ar fi eficacitatea, mișcarea translaminară, distribuția uniformă în interiorul frunzelor (protejând țesuturile existente și cele în creștere), și eficacitatea pe termen lung asupra bolilor, au contribuit la adoptarea și extinderea utilizării sale rapide în România, în întreaga Europă de Sud-Est și în întreaga Europă. Performanța ridicată a ELATUS™ ERA se bazează și pe faptul că acesta este un instrument important în mâinile fermierilor, având un spectru larg de control al bolilor, performanța de vârf împotriva ruginilor, Septoria spp., fuzariozei spicelor și o eficacitate preventivă și curativă ridicată, caracteristici complementate cu o formulare de ultimă generație, cu aderență puternică și penetrare rapidă în țesuturile plantelor. Toate aceste atribute fac ca ELATUS™ ERA să fie potrivit pentru orice situație, presiune a bolilor sau condiții climatice, bineînțeles, atunci când este aplicată doza corectă.

4. ELATUS™ ERA se aproprie de momentul reînnoirii substanței active în Uniunea Europeană, iar în 2023/24 Syngenta a realizat mai multe teste cerute prin cadrul de reglementare privind răspunsul la doză și eficacitatea sa în condițiile din Europa de Sud-Est, iar rezultatele sunt extrem de promițătoare, fără niciun compromis de la standardele de eficacitate de vârf pentru bolile relevante. Ne bazăm afirmațiile și încrederea în ELATUS™ ERA pe fapte, analize și rezultate din România și țări învecinate, precum și din zone geografice cu factori și condiții climatice și de boli similare.

Stimați parteneri, credem cu tărie că vă puteți baza pe ELATUS™ ERA, un produs inovativ, consacrat și recunoscut, care alături de o echipă de specialiști dedicați, vă ajută să faceți față provocărilor în obținerea unor recolte bogate, sănătoase și sustenabile financiar. 

Syngenta România

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României amânarea cu un an a prevederilor din Ordonanța „Trenuleț” care au impact în sectorul agroalimentar, respectiv eliminarea facilităților pentru angajații din agricultură și industria alimentară, precum și aplicarea „taxei pe stâlp” pentru mijloacele fixe care au legătură cu producția agricolă.

În condițiile unui an agricol 2024 extrem de dificil, în care mulți fermieri au evitat, milimetric, insolvența, anul 2025 va însemna lacăt pe majoritatea fermelor din România, dacă aceste măsuri fiscale, care au fost propuse peste noapte, vor fi adoptate. „Taxa pe stâlp” în agricultură va aduce zero încasări la bugetul de stat, susțin reprezentanții fermierilor. „Știți și dumneavoastră asta, doamnelor și domnilor guvernanți! Și atunci de ce vreți să distrugeți agricultura națională?”

Facilitățile pentru angajații din sectorul agroalimentar au fost introduse recent, în comparație cu sectorul IT și construcții. Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că este o decizie rezonabilă amânarea cu un an a eliminării acestor facilități pentru agricultură și industrie alimentară, pentru a permite și antreprenorilor din acest sector să rămână pe linia de plutire în 2025. „Reamintim că agricultura și industria alimentară reprezintă peste 12% din PIB-ul României, iar o prăbușire a acestor ramuri economice înseamnă garantat recesiune economică majoră în 2025. Vă asumați acest dezastru, doamnelor și domnilor guvernanți?”

Unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale recent încheiate, dar și al campaniei pentru alegerile prezidențiale de anul viitor a fost și va fi dezechilibrul cronic al balanței comerciale cu produse agroalimentare. „Exportăm materii prime agricole, cu valoare adăugată mică, și importăm produse alimentare, finite, cu valoare adăugată mare. Acest dezechilibru are un impact direct asupra consumatorului final, asupra fiecărui român. Îi îmbogățim pe alții în timp ce ai noștri sărăcesc, vă amintiți tema aceasta de campanie, doamnelor și domnilor guvernanți, nu? Știți ce impact a avut în rândul alegătorilor, nu? Pentru întreg mediul de afaceri din agricultura românească este nevoie ca o schimbare guvernamentală să NU aducă același tip de schimbări pompieristice, propuse de pe azi pe mâine. Firmele și-au făcut planurile de afaceri și bugetele cu mult timp înainte, iar astfel de măsuri fiscale vor dezechilibra totul. Deja mediul de agribusiness este bulversat de contextul agroclimatic și regional, astfel că propunem amânarea măsurilor fiscale care vor prăbuși mediul de afaceri din agricultură. FALIMENTE sau revenire în agricultură, ce vă doriți?”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin intermediul unui comunicat de presă.

Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară avertizează Guvernul și coaliția politică care îl susține că efectele introducerii pârjolului fiscal în sectorul agroalimentar va avea rezultate catastrofale pentru fiecare român, indiferent că activează sau nu în acest sector. „O balanță comercială cu produse agroalimentare și mai strâmbă decât în prezent, subminarea gravă a securității alimentare prin dependența masivă de importuri, falimentele în lanț din agricultură și din procesare, stoparea marilor investiții în sector, toate acestea se vor vedea în cifrele dezastruoase ale execuției bugetare din următoarele luni și, mai grav, îi vor vulnerabiliza și îi vor înfuria și mai tare pe români”, se arată în comunicatul AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, Federația PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prezentat de Caffini la Agritechnica 2023, noul utilaj autopropulsat Striker ST este un mare succes în întreaga Comunitate Europeană. Inovatorul pulverizator autopropulsat Caffini, destinat suprafețelor mari, este echipat cu rezervoare de 3000, 4000 și 5000 de litri. Distribuția excelentă a greutății între cele două axe, elemente de tracțiune puternice de la Bosch Rexroth, o cabină confortabilă și bare de încredere fac din Striker un pulverizator manevrabil, practic, pentru a asigura o productivitate mare în munca de zi cu zi.

Noua transmisie Bosch Rexroth cu motoare cu roți dințate permite o tracțiune excelentă atât pe pante, cât și pe teren foarte umed.

Viteza de lucru a fost mărită la 28 km/h, iar viteza de transfer la 50 km/h, cu omologarea germană Dekra.

Transmisia Vario oferă un confort ridicat la condus.

Transmisia Bosch revizuită include, de asemenea:

• Cruise Control, pentru menținerea unei viteze constante;

• Eco Mode, odată ce viteza dorită este atinsă, turația motorului este redusă, economisind 30% combustibil;

• ABS;

• ASC, controlul tracțiunii;

• Pedala de frânare, frână de urgență, și multe alte soluții inovatoare.

Striker ST, caracteristici de top

- Pilot automat „Topcon” de ultimă generație;       

- Computer cu ecran de 12'';

-  Închidere duză cu duză;

- Cabină modernizată și scaun reglabil electric.

Producătorul italian Caffini S.P.A. activează în industria mașinilor agricole din 1924. Din 1980, compania produce exclusiv mașini de erbicidat și pulverizat pentru protecția culturilor. Filozofia Caffini a fost întotdeauna concentrată pe mașini de înaltă calitate și inovatoare, cu servicii excelente post-vânzare. În prezent, Caffini S.P.A. exportă mai bine de 60% din produsele sale în peste 30 de țări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Ședința Guvernului din 4 decembrie 2024 a fost aprobată Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu suma de 124.260.000 lei. Astfel, se asigură integral fondurile aferente costurilor energiei electrice necesare pompării și repompării apei de irigații în cadrul infrastructurii principale de irigații până la stațiile de punere sub presiune și a celor destinate susținerii în cotă de până la 50% a cheltuielilor aferente consumului de energie necesar funcționării agregatelor pentru irigații folosite de producătorii agricoli.

Prin adoptarea prezentului act normativ se acoperă necesarul pentru anul 2024 a cotei părți din energia electrică consumată de producătorii agricoli, în valoare de 98.300.000 lei, precum și plata facturilor de energie electrică aferente consumurilor până la data de 31 august 2024 pentru pomparea și repomparea apei de irigații în cadrul infrastructurii principale și până la stațiile de punere sub presiune, în valoare de 25.960.000 lei, costuri suportate, conform Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 cu modificările ulterioare, de către Agenția Naţională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Beneficiarii actului normativ sunt organizațiile și federațiile utilizatorilor de apă pentru irigații destinatari ai resurselor financiare puse la dispoziție în cadrul PNDR 2007-2013, PNDR 2014-2020, dar și în cadrul Planului Strategic 2023-2027.

CITEȘTE ȘI: Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Subvenția pentru motorina utilizată în agricultură pentru 2025 poate fi cerută la APIA

Ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor pentru 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Reprezentanții producătorului german Fendt au luat legătura cu clienți de pe patru continente și i-au rugat să-și spună povestea personală pe care o au utilizând combina Fendt IDEAL. Răspunsurile primite au vorbit de la sine, Fendt IDEAL depășind orice așteptări, fermierii de pretutindeni confirmând performanțele sale remarcabile. În campaniile de recoltat din acest an, cei de la Fendt i-au și vizitat pe câțiva dintre fermieri și au realizat mai multe filmulețe „IDEAL Story”, postate pe YouTube, în care sunt reunite declarații ale unor fermieri din mai multe țări.

Ce prețuiesc cel mai mult clienții la aceste combine? Pe lângă consumul redus de combustibil, specific Fendt, IDEAL este o combină la care boabele sunt tratate cu gentilețe, sunt bine separate de pleavă, iar apoi sunt depuse într-un buncăr de mare capacitate (17.100 litri la modelul 9). IDEAL are pierderi mici și, astfel, are un foarte bun randament. Și multe altele. Înainte de a vedea câteva dintre opiniile fermierilor din Europa, Canada, SUA, America de Sud și chiar Africa de Sud, să spunem că și în România există clienți mulțumiți de combina Fendt IDEAL.

„Fendt este, în general, promotorul tehnologiei de ultimă oră, al tehnologiei de vârf și noi credem că, și cu această combină, este cu un pas în fața concurenței”, a punctat Leontin Coca, director de vânzări al Mewi, companie care reprezintă marca Fendt în țara noastră.

În anul 2022, compania Merpano, unul dintre clienții tradiționali de Fendt din partea de vest a țării, a cumpărat o combină Fendt IDEAL 8. După prima campanie de recoltat, în care combina germană i-a mulțumit deplin, cei de la Merpano au adus în fermă o a doua combină, tot un IDEAL 8. „Consumul excepțional, de doar 10 l/ha, cu o productivitate de 7 tone/ha, la grâu, este cea mai bună recomandare pentru Fendt IDEAL 8”, a afirmat Mircea Petroman, șef mecanizare Merpano, județul Timiș.

Capacitate mare a buncărului și batere delicată

Pentru un fermier din Franța, combina Fendt IDEAL 7 a fost la cea de-a patra campanie de recoltat, în acest an. „Suntem cu adevărat foarte mulțumiți. Am căutat o combină cu heder pe 8 rânduri și cu o capacitate mare a buncărului. IDEAL ne-a permis o creștere a productivității cu 30% față de vechea noastră combină”, a arătat Sebastien Schmitt.

Andreas Debbeler, din Germania, are o combină IDEAL 8T, despre care a spus: „În ceea ce privește mentenanța, este foarte ușor pentru noi. Întreținerea zilnică se face rapid, datorită ventilatorului reversibil. Trebuie să curățăm radiatorul doar de două sau trei ori pe an. Putem pur și simplu să ne urcăm în cabină și să pornim. Acum, după trei ani, pot spune că a fost cu adevărat decizia corectă în ceea ce privește consumul de combustibil, puterea, calitatea boabelor și a paielor – sunt toate la cel mai înalt nivel”.

Unul dintre lucrurile apreciate la combina IDEAL 9 este modul în care se comportă cu orzul, a menționat un reprezentant al fermei Hamill din Canada, care deține o combină Fendt IDEAL 9T. „Noi vrem ca orzul să fie tratat cu mare delicatețe. Aveam două combine înainte. Le alimentam pe amândouă și mergeam să ne vedem de lucru pentru o zi întreagă. Acum, alimentăm această combină și pare că nici măcar nu consumăm combustibil. Cu toate acestea, avem aproape același randament ca și cu două combine.”

Iar în SUA, în ferma Clark și Justion, care are Fendt IDEAL 8 T și 9T, această mașină a stabilit un nou standard în lumea combinelor. „Nu contează viteza la recoltat, întotdeauna în buncăr va fi mereu același material curat. Este mai bună decât orice altă combină pe care am utilizat-o vreodată. Fendt ne-a transformat ferma într-una mai performantă.”

Consum redus de combustibil

Într-o fermă din Canada, două combine Fendt IDEAL 10T au înlocuit alte trei. „Am redus astfel forța de muncă și, totuși, am crescut productivitatea. Se pare că poți face mai mult într-un timp mai scurt, ceea ce chiar contează. Economiile de combustibil sunt destul de importante. Este ca un Cadillac al combinelor”, a precizat fermierul canadian Darrin Burka.

Eficiența consumului de combustibil este un mare avantaj. „Aceste combine vin la pachet cu o performanță superioară celor pe care le știam până acum. Asta era exact ce lipsea într-o țară continentală ca a noastră, cu potențialul agricol pe care îl avem, să avem acces la aceste produse oferite de branduri recunoscute”, a afirmat Lucio Basso, fermier din Brazilia, care recoltează cu IDEAL 9T.

Mai mult, cu mai puține resurse

Pierderile mici și economiile uriașe i-au făcut pe fermierii din Australia să recolteze cu Fendt IDEAL, iar după o primă combină achiziționată, imediat a urmat o a doua. „Fiind printre primii care au adus în fermă combina IDEAL, toată lumea ne întreabă cum ni se pare. Răspunsul, de fiecare dată, este: am cumpărat-o și pe a doua. Cred că asta spune totul. Lucrăm cu pierderi sub 1%, iar de cele mai multe ori ne propunem chiar 0,5%, ceea ce ne-a adus economii uriașe”, a povestit Ben Beech, fermier din Australia, deținător de IDEAL 9T și 8T.

IDEAL 7T a făcut-o fericită pe o doamnă fermier din Africa de Sud. „Principalul motiv pentru care m-am îndrăgostit de IDEAL a fost rotorul dublu pe care îl are. Astfel, pierderile sunt mult mai mici și acesta este motivul principal pentru care sunt atât de încântată de combina IDEAL”, a arătat Tharina Terblanche.

Pentru alți fermieri, liniștea din cabină este un atu, pe lângă restul performanțelor. „Este foarte liniște în cabină. Totul merge lin și este o plăcere să o conduci. Comenzile sunt foarte intuitive și totul este bine organizat. Este a doua campanie în care folosim combina noastră IDEAL 9T. Una dintre combinele pe care le avem va trebui schimbată anul viitor și pot spune că sunt șanse mari să fie din nou un model IDEAL”, a spus Fred Barker, din Marea Britanie.

Tot o combină IDEAL 9T lucrează și în Brazilia, în ferma lui Marcello Freitas: „Am avut deja echipamente agricole de la alte branduri. Însă ceea ce ne-a impresionat cel mai mult la IDEAL este felul în care se comportă în utilizare și cât sunt de eficiente. Este o combină care recoltează mai mult cu mai puține resurse”.

CITEȘTE ȘI: Tânărul inginer agronom, Antoniu Avrămuț, pregătit pentru controlul total al afacerii familiei

Avatar SD, utilajul Horsch conceput special pentru semănatul direct

Noul tractor Valtra S și-a arătat superioritatea la demonstrațiile practice din ferme

Satul românesc e tot mai gol. Ne pleacă tinerii. Și nu doar din mediul rural. Exportăm forță de muncă, de cele mai multe ori calificată, și importăm necalificați. Traiul la țară, chiar și acum, în 2024, e departe de a fi decent. Avem orașe în care se trăiește la limita sărăciei, ce pretenții să avem la sate?...

În condițiile de mai sus, e cazul să amintesc nivelul de cultură, de civilizație, de educație? Diferențele sunt minuscule între sat și oraș. Un lucru bun ne-a adus pandemia de covid: am învățat să folosim apa și săpunul. Haz de necaz.

Mă întorc la agricultură și la spațiul rural. Există comunități rurale care, datorită mediului privat și cu ceva ajutor de la primul gospodar al comunei, sunt astăzi înfloritoare. România are locuri pitorești, dispune de o gastronomie generoasă și are oameni harnici, care, sprijiniți de politic, de guvernanți, prin legislație, în principal, ar putea muta munții din loc. Din păcate, ne lipsește coerența, nu avem măsuri legislative care să asigure stabilitate, predictibilitate. Dacă repet că nu avem strategii, o să ziceți că am un fix. Da, îl recunosc. Ne lipsesc multe și în ceea ce privește sistemul de învățământ. Și aici tot de strategie e vorba.

Pentru că am amintit politicul, schimbul de generații în agricultură e în gura tuturor politicienilor, dar faptele ne arată că reforma agrară în țara noastră e tot mai departe. Tinerii fermieri sunt copleșiți de probleme și speriați mai ales de lipsa de reacție a autorităților. Cine-și poate dori un viitor într-o agricultură pentru care guvernanții n-au ochi și urechi?! Și, totuși, există tineri care preiau afacerile agricole de la părinți. Mai există unii tineri care n-au ce prelua la țară și, cu toate astea, aleg traiul în mediul rural și investesc în mici afaceri agricole ori neagricole.

Mă bucur ori de câte ori întâlnesc astfel de tineri. Așa cum mă bucur când întâlnesc fermieri maturi care se întorc „pe băncile școlii” din dorința de a fi la zi cu tot ce-i legat de afacerea lor, pentru a putea înțelege fenomenele și a-și gestiona profitabil businessul.

De asemenea, digitalizarea și toate gadgeturile apărute în ultimii ani contribuie la întinerirea agriculturii. La modul real, statul român nu prea are vreo contribuție. Din nou, mediul privat are un aport la schimbul de generații în agricultură și la dezvoltarea comunităților rurale.

Exemplul pe care-l dau, pentru că merită, este Clubul Fermierilor Români, o asociație profesională care a reușit într-un timp scurt, având șase ani de funcționare, să miște lucruri în agricultură, să facă ceva real pentru tineri, pentru satul românesc. Pe scurt, a format adevărați antreprenori. Iar în octombrie, a lansat Centrul de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură, cu scopul „de a consolida o comunitate puternică de fermieri antreprenori de succes, capabilă să inițieze și să susțină transformări economice, sociale, politice și tehnologice, contribuind astfel la o agricultură românească competitivă la nivel global și la crearea unui mediu rural atractiv”.

Dacă ne uităm în urmă, avem siguranța că această nouă inițiativă a Clubului Fermierilor va fi încununată de succes, așa cum sunt și restul programelor derulate de Club. Tineri Lideri pentru Agricultură este primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadershipul tinerilor în comunitatea rurală. Programul numără până în prezent 300 de absolvenți, cu un obiectiv de 1.000 de tineri fermieri până în 2027.

Antreprenor în Agricultura 4.0 este celălalt program cu care se mândrește Clubul. Investind în perfecționarea managerială și adaptarea la nevoile pieței, fermierii își pot asigura un venit decent. Este dovedit că formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a ajuns deja la a șasea generație, iar Antreprenor în Agricultura 4.0 este la a patra serie. Acum, obiectivul Centrului de Inovare și Formare este „formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadershipul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural”.

Am vorbit cu mulți dintre cei care au absolvit programele respective și pot spune că am întâlnit și români fericiți că au mers la școală. Însă la o școală diferită de cea clasică, o școală care, cum mi-a zis o tânără, a determinat-o să se întoarcă acasă la țară și să se ocupe de afacerea agricolă a familiei. Ce să vezi, a învățat să gestioneze ferma așa încât să nu mai aibă pierderi, a învățat arta negocierii și comunicării, aducând un suflu nou și multe alte beneficii fermei și familiei.

Într-un context agricol marcat de schimbări tehnologice, economice, climatice, care se întâmplă cu rapiditate, fermierii au nevoie de sprijin pentru a se adapta. Prin Centrul de Inovare și Formare, fermierii au acces la educație și resurse moderne pentru a face față cu succes tuturor provocărilor.

Ar fi bine ca guvernanții să pună umărul la sprijinirea tuturor inițiativelor mediului privat. Cine știe, poate într-un viitor nu prea îndepărtat.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Cine-i de vină? Toți!

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Alba-neagra cu banii europeni

Agricultura României are o tradiție incontestabilă, recunoscută prin pionierate la nivel mondial în cercetare, prin fertilitatea ridicată a solului, prin potențialul ridicat de dezvoltare și progres, prin tehnologiile și genetica de înaltă performanță. Țara noastră are un potențial agricol fantastic, însă cercetarea e în regresie. Pe 20 noiembrie 2024, în inima Bucureștiului la Hotel Sheraton, are loc cea de-a doua ediție a conferinței AGROW, care-și propune să aducă agricultura românească în dialog, între unii dintre cei mai reputați experți și fermieri. 

Romania a fost, este și va rămâne o țară preponderant agrară, cu o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut. Potențialul agricol al României este unul foarte mare, susținut de amplasarea geografică a țării, diversitatea solurilor și fertilitatea acestora, bazinul hidrografic foarte dezvoltat care poate deservi o suprafață irigabilă considerabil mai mare decât în prezent și, nu în ultimul rând, potențialul uman prin apetitul pentru agricultură, dorința de dezvoltare, tehnologizare și performanță a acestuia. 

Cercetarea agricolă românească s-a dezvoltat continuu până în anii ’90, în concordanță cu necesitățile agriculturii în ceea ce privește ameliorarea principalelor culturi agricole, agotehnica și protecția plantelor. Declinul agriculturii din anii ’90 a dus, inevitabil, și la o destabilizare a cercetării agricole, astfel încât, în prezent, cercetarea agricolă este în continuă regresie.

Conferința AGROW aduce față în față specialiști marcanți din diferite domenii ale agriculturii și fermieri cu experiență vastă sau la început de drum, astfel încât să se creeze un dialog din care cu toții să poată extrage ceea ce se pliază pe activitatea fiecăruia dintre participanți.

Tematicile conferinței

Panelurile vor fi moderate de Nicoleta Dragomir, expert în jurnalism agricol și comunicare, care va genera o serie de discuții constructive alături de unii dintre cei mai respectați specialiști din domeniul agricol.

Într-un an al provocărilor de tot felul, conferința AGROW, alături de vorbitori cu multă experiență aculumată în câmp, își propune să lămurească și să aducă soluții la întrebări precum:

• Solul nu mai răspunde nevoilor plantelor?

• Controlul bolilor și al dăunătorilor ne creează mari probleme?

• Clima nu ne mai ajută, iar plantele nu știu cum să reacționeze la șocurile termice tot mai frecvente și cu intensitate ridicată?

• Credem că ținem totul sub control, iar la final producțiile sunt nesatisfăcătoare în raport cu costurile pentru realizarea recoltei?

Acestea sunt o parte dintre întrebările și problemele care vor fi dezbătute în cadrul conferinței.

„Fiecare segment al agriculturii noastre cunoaște transformări majore, cu impact diferit asupra solurilor, culturilor, producțiilor, veniturilor și investițiilor din fermele românești. Se discută frecvent de inovații genetice de înaltă performanță și, totuși, remarcăm faptul că totul este relativ, că nimic nu poate garanta stabilitatea producțiilor. Încercăm să aplicăm tehnologii de ultima generație, dar nu luăm în considerare faptul că, în prezent și în viitorul apropiat sau mai îndepărtat nu putem și nu vom putea controla doi factori determinanți care condiționează producțiile: apa și temperaturile”, arată organizatorii, care promit o conferință altfel. „AGROW va fi o conferință dinamică, încrâncenată și, totodată, relaxantă, prin însăși programul conceput, concentrat, la obiect, dar și destins prin surprizele pe care le-a pregătit.”

AGROW reprezintă conferința în care dialogul, dinamismul, întrebările cheie și răspunsurile prompte își propun să construiască o perspectivă de creștere continuă, de încredere, de deschidere, de înțelegere și de acțiune a agriculturii românești, a fermierilor, în direcția asigurării progresului genetic și tehnologic.

Accesul la conferință se poate realiza prin înregistrarea pe site-ul oficial: www.agrow.ro, iar participarea este gratuită. Programul detaliat îl găsiți pe pagina de internet a Conferinței AGROW.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De mult am avut în intenție să abordez cauzele care au dus sectorul vegetal în criza de astăzi, mai ales că văd de multe ori fel de fel de acuzații la adresa fermierilor, că ar cere multe ajutoare de la stat și despăgubiri, că nu se mai satură de câte subvenții primesc, că nu dezvoltă irigațiile și multe altele. 

Este important de menționat că agricultura este în criză peste tot în Europa, doar că la noi a fost accentuată de anii secetoși 2020-2024, care au agravat situația la un nivel dramatic.

Este drept că multe dintre percepțiile societății referitoare la fermieri sunt determinate și de anumite realități care nu pot fi negate, provocate și promovate de multe ori de lipsa de pregătire profesională, economică, de diplomație și bună-cuviință a unora dintre noi, fermierii, și din păcate nu puțini, care doresc să se întindă mai mult decât le ajunge plapuma, sau alții care epatează în mod prostesc cu stilul lor de viață, iar apoi vrând-nevrând această situație se generalizează la întreaga breaslă.

În această perioadă se dezbat măsurile de ajutorare a agriculturii propuse de către autorități, în frunte cu MADR, iar cea mai dezbătută este OUG-ul privind amânarea plății ratelor la bănci și la furnizorii de inputuri, unde, spre surpriza mea, cei mai vocali în adoptarea acestor acte normative nu sunt neapărat fermieri mici și mijlocii, ci mai mult unii dintre fermierii mari și foarte mari, care au fost și ei afectați, fără discuție, dar au luat și decizii manageriale mai puțin inspirate în ultimii ani.

Spun asta în condițiile în care se clamează peste tot că marile afaceri sunt mai stabile în fața turbulențelor economice și/sau climatice, făcându-se economii de scală, că se pot aplica tehnologii mai moderne și poate crește productivitatea, ceea ce este corect până la un punct, dar atâta vreme cât investițiile pe care le faci sunt justificate economic și tehnic și sunt de altă natură decât ale unui ,,bombardier” care își cumpără o mașină de lux, dar nu are bani de combustibil și stă cu părinții.

Nevoia de sprijin pentru sectorul agricol este de netăgăduit, dar avem și multe situații în destule ferme în care prostia deciziilor trecute a ajuns la scadență și, din păcate, suntem în situația în care este greu să facem diferența între cei ,,bătuți de natură” și cei ,,bătuți de prostie și apoi de natură”. Astfel, autoritățile vor fi în situația în care nu vor putea alege grâul de neghină.

O primă cauză pentru rezistența scăzută a sectorului vegetal în fața problemelor actuale o reprezintă lipsa deciziilor strategice de consolidare a fermelor și a lanțului agroalimentar, care ar fi trebuit adoptate și implementate de clasa politică cu foarte mult timp în urmă. Aici vorbim deja de ,,plictisitoarele” legi care nu au fost adoptate sau, unele, nici măcar redactate, cum ar fi arenda și durata sa, stimularea comasării terenurilor, certificarea și autorizarea funcționării exploatațiilor agricole, instrumentele de management al riscurilor climatice, codul rural, o lege a îmbunătățirilor funciare adaptată la realitățile actuale, legea zootehniei, legea pășunilor și islazurilor care să fie pe criterii de performanță și nu clientelare, apoi legea creditului funciar, legea cotizației voluntar obligatorie pentru organizațiile profesionale și multe altele. Nu s-a dorit aici să facem o ierarhie neapărat, ci este o simplă înșiruire.

Aș mai menționa că este imperios a se revedea definiția cazului de forță majoră și a cazurilor fortuite, care seamănă, dar nu sunt același lucru, iar cu această ocazie să definim în mod clar unde vor fi introduse evenimentele climatice catastrofale în cadrul acestor definiții și care sunt drepturile care decurg din astfel de situații. Mai mult, ar trebui prevăzut prin Codul Civil că înțelegerile dintre părți nu pot elimina sau suspenda aplicarea prevederilor legale.

Nu este prima oară când se abordează aceste subiecte și trebuie să înțelegem că multe dintre fermele actuale, indiferent de dimensiunea lor, au, de exemplu, probleme cu bonitatea bancară și din cauza lipsei de reglementări legale privind durata de arendare a terenurilor, asta fiindcă instituțiile de credit au nevoie să vadă perspectiva veniturilor din care urmează să rambursezi creditele pe care le soliciți.

Apoi, investițiile pentru tehnologizare, dar și securizarea producției, cum ar fi irigațiile, necesită durate lungi de amortizare (recuperarea investiției), or, dacă tu nu ai stabilitatea arendei terenului, nu te poți angaja să le realizezi.

Dar în completarea prevederilor legale legate de durata arendei ar fi trebuit să fie și instrumentul de management al riscului sau, mai popular spus, asigurările agricole de secetă și care atât băncilor, dar și altor parteneri ai fermierilor, cum sunt și distribuitorii de inputuri, le-ar fi conferit o siguranță mai mare că în caz de secetă își pot recupera creditele acordate. Dacă acest instrument ar fi existat la data de astăzi, disputele între fermieri, distribuitorii de inputuri și autorități nu ar mai fi existat. În plus, opinia publică (sau o parte din aceasta) nu ar mai fi avut motive să își exprime nemulțumirea legată de sumele acordate drept despăgubiri către fermieri.

O altă situație întâlnită, care duce astăzi la situația financiară proastă a multor ferme, o constituie lipsa creditului funciar cu durata de peste 20-25 de ani. În lipsa acestui instrument, mulți fermieri au luat credite pe termen scurt și pe termen mediu pentru achiziția de teren în perioada dobânzilor mici (până în pandemie), când o dobândă de 5% pe an era mai pe la toate băncile. Mai mult, în acea perioadă rentabilitatea activităților agricole era mult mai mare, datorită costurilor mici la inputuri, în special la îngrășăminte, ceea ce a creat iluzia sustenabilității acestor investiții.

Doar că a început războiul la granița noastră, apoi piața mondială a cerealelor, după o creștere abruptă, a scăzut cu aceeași intensitate, dobânzile bancare, din cauza inflației, au crescut cu peste 100%, ajungând la 11-12% pe an. În aceste condiții, investițiile în achizițiile de terenuri au devenit, dintr-o afacere aparent bună, un bolovan atârnat de gâtul multor fermieri. Iar acest bolovan s-a îngreunat apoi și din cauza anilor de secetă cumplită în multe regiuni ale țării, fapt care a dus implicit la lipsa lichidităților pentru plata ratelor și dobânzilor, astfel încât acum asistăm la un efect invers, în care mulți fermieri vând din terenul achiziționat fiindcă nu fac față rambursărilor de credite și dobânzilor aferente.

Am dat doar câteva exemple care arată cum lipsa unor reglementări legislative, cum ar fi durata arendei, asigurările de secetă și lipsa creditului funciar, pune presiune foarte mare pe ferme vegetale în această perioadă. Or, dacă aceste prevederi erau adoptate, implementate și erau făcute și bine ar fi fost de mare ajutor pentru fermieri în această perioadă. Și celelalte prevederi lipsă contribuie la drama de astăzi a agriculturii românești, iar aceasta se va adânci, dacă nu se trece la adoptarea de urgență a acestor reglementări.

A doua cauză care a contribuit la apariția acestei crize în agricultură este legată tot de lipsa unor reglementări legislative, dar nu de natura problemelor strategice așa cum le-am prezentat mai devreme, ci legate de modul de funcționare a filierei sectorului vegetal în raport cu furnizorii de inputuri și utilități, dar și cu cumpărătorii de produse agricole, adică traderi și procesatori.

O mică exemplificare a problemei cred că va fi de folos în structurarea acesteia în ,,conștiința” mediul fermierilor, fiindcă problemele sunt cunoscute, dar nu sunt structurate ca grad de impact pentru sectorul agricol și, implicit, pentru fermele aferente.

Mai întâi, să ne oprim asupra producătorilor de semințe certificate, unde, de exemplu, în perioada anilor 2011-2013, un sac de porumb sămânță certificată avea preț de listă undeva la 100-125 euro/sac de 80.000 de boabe, iar acum prețul de listă este între 200-230 euro/sac de 80.000 de boabe. Asta, în timp ce fermierii obțin pentru porumbul comercial produs prețuri care și atunci, și acum se situează la nivel de 700-900 lei/to, în funcție de regiune, cantitate, perioada de livrare, acest palier reprezentând un nivel de referință în ultimii 20 de ani.

Mai mult, în perioada anilor 2011-2013, prețul de producție pentru semințele certificate la producătorii români era de 1.000-1.300 euro/to sămânță certificată (prețuri la contractele de multiplicare semințe), iar acum este în jurul a 1.300-1.500 euro/to sămânță certificată, deci prețul semințelor certificate vândute către fermieri se dublează, dar prețul pentru sămânța certificată produsă de fermieri a crescut cu doar 10-15%.

Nu contestă nimeni că mai sunt și ani (foarte puțini, ce-i drept) în care prețul cerealelor crește peste nivelul de referință al unei perioade mai îndelungate, dar în aceste momente de vârf și inputurile cresc la fel sau mai mult, dar apoi când prețurile cerealelor scad, lucrurile nu mai sunt similare și la inputuri.

Eu nu spun că firmele producătoare ar avea practici ,,dubioase”, fiindcă nu sunt mandatat să le verific activitatea, dar sunt ferm convins că globalizarea și, odată cu asta, înghițirea multor firme de semințe și apariția unor ,,mamuți” ai piețelor nu este neapărat un lucru benefic pentru concurență.

Un cercetător american pe nume Philip Howard, de la Michigan University, arăta într-o lucrare publicată în 2009 că, prin anii `90, primele cinci firme mondiale producătoare de semințe reprezentau undeva la maximum 20% din piața mondială, iar astăzi acestea dețin peste 70% din piață, ceea ce se traduce printr-o concentrare de piață extrem de agresivă, iar în plus la acest moment, foarte multe culturi conțin tehnologii patentate de cele mai mari companii, care limitează dramatic accesul micilor companii la acestea, din cauza costurilor ridicate de licențiere.

De altfel, în 2008 a existat o luare de poziție a peste 400 de cercetători din lumea întreagă care au atenționat asupra efectelor negative ale acestor concentrări necontrolate pe piața semințelor, iar efectele au început să se vadă din ce în ce mai pregnant.

Un alt exemplu care arată nevoia de reglementare o constituie piața mașinilor agricole, dar incluzând aici și serviciile de garanție și postgaranție, adică activitățile de service, mai popular spus.

În România, toți marii producători mondiali de utilaje nu vând direct produsele lor, ci sunt reprezentați pe piața românească de diverși distribuitori, care ori sunt exclusivi la nivel de țară, ori sunt exclusivi la nivel de regiune. Este drept că acolo unde sunt la nivel de regiune nu se afirmă asta public, dar orice fermier care va cere servicii din altă regiune ori nu va primi răspuns, ori va primi condiții de preț înfiorătoare, care îl vor face să renunțe.

Sigur că vor fi și voci care vor întreba ce este rău în asta, fiindcă este economie de piață. Este corect, și la noi este o piață liberă, dar trebuie să fie și concurențială, fiindcă și asta este o condiție a unei piețe libere și, mai mult, consumatorul final trebuie să fie apărat, acolo unde nu se poate apăra singur.

Pentru apărarea consumatorului există și un organism numit Consiliul Concurenței, care are sarcina de a supraveghea piața în fața unor abuzuri, doar că și cei de acolo pot avea limitele lor și câteodată trebuie să li se explice anumite lucruri specifice, care poate le scapă la nivel de înțelegere.

Astfel, un producător care într-o piață nu vinde direct produsele sale trebuie să formeze o rețea de distribuție din mai mulți distribuitori care să se concureze efectiv în piață prin preț și calitatea serviciilor, iar aceste aspecte nu sunt invenția mea, ci sunt prevederile normelor europene.

Așa cum arată dna avocat Andreea Marinescu într-un material apărut în 2014, ,,în primul rând, înțelegerile anticoncurențiale, cum ar fi fixarea prețurilor sau împărțirea piețelor, pot descuraja competiția și inovația. Atunci când companiile colaborează pentru a controla piața, există mai puțină presiune pentru a inova și a oferi produse sau servicii mai bune. Consumatorii sunt privați de beneficiile concurenței, cum ar fi inovația continuă, calitatea crescută și prețurile mai competitive.”

În acest caz, se pune întrebarea: dacă un fermier își cumpără un utilaj autopropulsat ca tractor sau combină, de la o firmă care reprezintă la nivel exclusiv producătorul respectivului utilaj, atât pe partea de comercializare, dar mai ales pe partea de service, nu cumva devine un client captiv?

Spun asta fiindcă la majoritatea mărcilor de utilaje nu există multe soluții (a se înțelege alte firme) de service nici în perioada de garanție, dar nici în postgaranție, ci doar la service-ul firmei distribuitoare. În această situație, după achiziția respectivului bun, dacă la un moment dat prețurile la manoperă sau deplasarea echipelor de service cresc aberant, tu, ca fermier, nu ai ce face, fiindcă nu există alte firme care să poată efectua reparația, deci nu există concurență, iar dacă te duci eventual la un service neautorizat, pierzi garanția produsului. Acest lucru este posibil și fiindcă astăzi aceste utilaje au diagnosticare computerizată, iar o unitate service fără programul de diagnosticare nici nu se apropie de utilaj, astfel că tu ajungi să depinzi exclusiv de un prestator de servicii și care în foarte multe situații este singurul la nivel de țară.

Să nu uităm că vorbim de utilaje scumpe, pe care nu poți azi să le cumperi și mâine să le vinzi, dar, din păcate, nici nu primești la achiziționarea utilajului un contract de service (contract primești, clauze de protecție nu conțin) care să îți ofere și ție anumite pârghii de protecție, în sensul că pot și ar trebui să existe formule prin care se stabilesc procente de creștere a serviciilor în funcție de anumite condiții, timpi de aprovizionare, tipurile de produse consumabile care ar trebui să existe permanent în depozitele de piese și multe altele.

Or, dacă ar fi existat o normă legală de reglementare în acest sens, care ar fi obligat astfel de firme să ofere pârghii de protecție și fermierilor, atunci aceștia din urmă ar fi putut fi și ei protejați și nu am fi ajuns în situația în care dacă acum cinci ani raportul costului unei reparații între piese și manoperă era de 50/50%, astăzi poate ajunge la 20/80%.

Sau poate ar fi putut exista o normă legală în care un producător să aibă mai mulți distribuitori pe piață, dar fără a le stabili regiunile în mod artificial, fiindcă tot o exclusivitate este și, la fel, împiedică exercitarea unei concurențe reale.

Ca o mică concluzie a celor două exemple de mai sus, poate ar trebui să înțelegem de ce o țară ca Franța construiește tot felul de bariere pentru a-și proteja firmele de semințe de a fi cumpărate de rivalii din piață, stimulând preluarea acestora de fel de fel de cooperative franceze sau formarea de companii noi prin fuziune între două sau mai multe firme franceze, iar acest lucru este dat de faptul că au înțeles importanța strategică a acestei industrii.

Apoi, și în cazul utilajelor poate ar trebui să ne inspirăm de la alții care și-au creat fel de fel de cooperative de mecanizare (se numesc CUMA în Franța) pentru lucrările cu utilaje scumpe, dar au organizat și service-ul aferent agreat de companiile producătoare, ceea ce pentru fermierii mici și mijlocii înseamnă prețuri mai mici, ei fiind membri ai respectivelor cooperative.

Mai există și exemplul fermierilor americani care au câștigat dreptul în instanță pentru a putea să își repare și singuri utilajele, iar firmele producătoare au fost obligate să le furnizeze informațiile necesare.

A treia cauză care a contribuit, în opinia mea, la criza actuală a sectorului vegetal este legată de lipsa sau nivelul scăzut de expertiză economică și managerială a multor fermieri.

Astfel, apar o serie de probleme cum ar fi:

A. Slaba evidență a cheltuielilor efectuate de fermă și lipsa urmăririi indicatorilor financiari, care nu permit băncilor o evaluare corectă a indicatorilor.

Foarte multe dintre fermele noastre, mai ales cele mici, nu țin contabilitate sau țin forme simplificate care nu le permit nicio analiză serioasă și pertinentă asupra rezultatelor economice, iar la multe ferme medii și mari, cei care conduc nu au nici noțiuni, dar nici nu vor să asculte de cei care se pricep și, de multe ori, se trezesc în situații-limită când foarte multe nu mai sunt de făcut.

Dar, pentru a fi înțeles mai exact ce vreau să spun, o să povestesc o situație pe care am avut-o la ferma mea. Acum câțiva ani, am avut o cultură de mazăre lot semincer afectată de secetă, iar producția a fost extrem de modestă, fapt ce a dus la înregistrarea unei pierderi foarte mari cu acea cultură. La sfârșitul anului respectiv, când se lucra la întocmirea bilanțului, am trimis draftul de bilanț să fie văzut și de analistul băncii cu care lucrez și acesta mi-a cerut să îi explic despre pierderea respectivă și dacă am documente care atestă respectiva problemă climatică. După ce am prezentat documentele doveditoare, ne-a explicat că respectiva cheltuială la cultura de mazăre lot semincer poate fi înregistrată într-un cont separat din bilanț prevăzut pentru astfel de evenimente și astfel banca înțelege că respectiva pierdere nu a fost înregistrată că tu ai fost un slab manager, ci este datorată unor cauze obiective, care nu au ținut de decizia ta managerială. Acest tip de înregistrare nu modifică rezultatul contabil și fiscal al societății, ci doar prezintă în mod corect detalii despre activitatea fermei și ajută banca să înțeleagă ce ai făcut tu, ca manager.

Trebuie să înțelegem că foarte mulți fermieri nici nu știu concret ce face contabilitatea, iar despre analiza financiară, sunt și foarte mulți fermieri medii, mari și foarte mari care nu au auzit și nici nu știu cu ce se ocupă, și, astfel, ajung să își conducă firmele în colaps, atunci când norocul și tupeul care i-a adus la acel nivel nu îi mai ajută.

B. Decizii de achiziții utilaje și/sau terenuri agricole fără legătură cu nevoia tehnică și posibilitatea economică.

De multe ori, decizia de achiziție în cazul a destui fermieri de toate mărimile este dată doar de orgoliu și grandomanie, decizie care afectează prin lipsa de lichiditate a fermelor și care, implicit, duce la pierderea discounturilor și, apoi, la plata unor dobânzi împovărătoare la achiziția inputurilor, precum motorină sau îngrășăminte, ajungând astfel să plătească dobânzi de peste 18-24% la credit furnizor, iar  la instituții financiare nebancare dobânzile depășesc și aceste plafoane în foarte multe cazuri, în condițiile în care dobânda băncilor este la 8-10%, în funcție de firmă, mărimea acesteia și bonitatea bancară.

Mă uit la foarte mulți fermieri care au investit în achiziția de teren fără să facă o corelare între cât au de plată și cât pot plăti. Asta, în condițiile în care, de exemplu, un teren cumpărat cu 8.000 euro/ha și credit bancar pe 15 ani, să spunem, la condițiile actuale de plată, ajunge ca la final să coste aproape dublu, adică 16.000 euro/ha, adică ai un cost anual de circa 1.100 euro. Or, ca tu să poți plăti acest hectar cumpărat, ai nevoie de 4-5 ha și ani buni ca producție să poți achita, fără să ai și alte investiții. Deci o fermă de 100 ha poate achiziționa maximum vreo 10-15 ha și se poate angaja la alte achiziții pe măsură ce le achită pe primele, asta, ca să poată rezista și când sunt ani slabi din punctul de vedere al producției.

Schimbând speța, avem numeroase situații când fermierii cumpără utilaje fără a fi corelate cu suprafața pe care o lucrează, pe motiv că ori sunt bani europeni și nu contează, ori fiindcă nu au cunoștințele economice de a face calcule de rentabilitate. Așa ajung să cumpere o combină nouă încântați de firme cu fel de fel de ,,cadouri otrăvite”, dar ei lucrează suprafețe mai mici de 200 ha și nu pot suporta financiar astfel de achiziții, sau fel de fel de autopropulsate, dar ei au suprafețe de teren fărâmițate și astfel fermierul pierde mai mult timp cu întinderea și strângerea lăncilor decât cu lucratul efectiv.

Ar fi multe de spus și aici, dar subiectul va mai fi abordat în mod sigur, având în vedere situația actuală, inclusiv cu propunerea de OUG privind amânarea ratelor la furnizori și bănci (astăzi, când scriu acest material, mai sunt discuții). 

C. O pregătire tehnică slabă, care nu le permite fermierilor să reziste în fața marketingului agresiv al multor firme cu produse îndoielnice în ceea ce privește calitatea sau efectul benefic asupra producției. Astfel, mulți fermieri ajung să-și umfle cheltuielile pe hectar cu fel de fel de elixire miraculoase doar pe hârtie, dar cu rezultate modeste sau deloc în practică.

Este important de spus că am început să avem segmente de produse care pot fi puse în comercializare, dar fără a le fi certificate performanțele de către organisme abilitate în acest sens, ceea ce permite existența multor, hai să spunem, păcăleli.

Ca o mică concluzie la materialul prezent, observăm că în toate cele trei grupe de cauze, lipsa reglementărilor legale este principala problemă, urmată de lipsa cunoștințelor specifice (manageriale) a jucătorilor din piață. Din păcate, chiar dacă frecvent invocăm alte țări în diferite probleme abordate, nu vrem să înțelegem că Franța este lider european în domeniu tocmai printr-o reglementare foarte detaliată, minuțioasă și riguroasă a tuturor activităților, astfel încât jucătorii au un spațiu de manevră foarte limitat din punct de vedere social, profesional sau economic.

Ne place sau nu, pe lângă reglementările legale mai sus menționate care sunt imperioase, trebuie să introducem forme de școlarizare ,,obligatorie” a fermierilor care nu au pregătire specifică în domeniu, ar trebui să reglementăm activitatea consultanților, dar pe specialități, fiindcă și aici am ajuns să avem unii pricepuți la toate și în realitate la nimic.

Nu spun că sistemul francez ar fi perfect, dar fără discuție este cel mai avansat la acest moment în Europa, lucru demonstrat și de faptul că urmăritorii, ca Belgia, Germania, Olanda, Spania sau Italia, au trecut la reforme legislative profunde care tocmai să permită maximum de rezultate ca și în modelul urmărit, respectiv Franța. În plus, încercând să și inoveze în anumite privințe, cum este Spania în domeniul asigurărilor agricole și eficiența apei de irigat, Germania în diversificarea activităților în ferme cu activități nonagricole, investiții în agrochimie și procesarea produselor agroalimentare, Italia în domeniul produselor alimentare ecologice, producția de legume și mai pot fi foarte multe exemple.

Și la noi au apărut pe ici, pe colo mici idei, rezultatele fiind încă așteptate, doar că personal nu cred într-un bum al dezvoltării, cât timp nu construim fundația, adică reglementările legale, fiindcă altfel la prima turbulență în piață, cum sunt acești ani consecutivi de secetă, ne trezim că se prăbușește tot edificiul.

Tot ceea ce noi, fermierii, suportăm acum în agricultură este consecința faptului că, în ultimii 30 de ani, am avut doar visători în ale ,,construcțiilor strategice”, dar niciodată nu am avut un specialist în ,,rezistența economică” și acum culegem rezultatele. La care se adaugă lipsurile fiecăruia dintre noi, ca fermieri.

În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR, publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2024

CITEȘTE ȘI: Criza datoriilor din agricultură. Realități, dorințe și soluții

Criza agriculturii și ,,reforma lui Barbu”

Agricultura românească și alegerile. Sau ,,pentru cine și ce votez?”

Abonamente Revista Fermierului ediția print, AICI!