În ședința de miercuri, 2 octombrie 2024, Guvernul a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, bugetul MADR pe anul 2024 se completează cu suma de 2.000.000.000 lei, pentru asigurarea fondurilor necesare schemei „Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură”.

Grantul acordat agricultorilor este de 1.000 lei/ha și reprezintă o valoare procentuală cuprinsă între 14,53% și 24,31% din cheltuielile eligibile prevăzute în tehnologiile - cadru la culturi din recolta 2023-2024 și corespunde cerințelor pct. (357) și (358) din Orientările UE.

Beneficiarii despăgubirilor sunt producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 ce dețin procese – verbale de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile/suprafețele agricole care au fost calamitate de seceta pedologică în procente de peste 30% și până la 100%, inclusiv.

De reținut că suma de 1.000 lei/ha o primește cel care are calamitate de sută la sută. Prin urmare, un fermier cu grad de calamitate 30% nu va primi aceeași sumă de bani încasată de cel cu grad de calamitate 50% sau 100%.

Sprijinul se acordă pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole afectate de fenomenul de secetă atmosferică şi pedologică severă, întocmite conform prevederilor Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, coroborat cu influența și manifestările indicilor climatici comunicați atât de către Administrația Națională de Meteorologie, cât și de către Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS).

CITEȘTE ȘI: 21,6 milioane euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă, de la UE pentru România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pierderile provocate de secetă sunt din an în an mai mari, iar fermierii au ajuns la limita suportabilității, mare parte dintre ei dorind să renunțe la această activitate agricolă. În condițiile în care investiția pe hectar se ridică, fie că-i pentru o cultură de toamnă, fie că-i pentru una de primăvară, la cel puțin o mie de euro, la prețurile de azi, falimentul bate la ușă. Chiar și la o medie de 5 tone/hectar la grâu, spre exemplu, rentabilitatea este pusă sub semnul întrebării, dacă tranzacțiile se fac în jurul a 900 de lei tona, puțin sub 200 de euro/tonă.

Dar câți fermieri pot spune azi că au obținut o medie de 5 tone de grâu/ha? În jurul a 400.000 ha de culturi înființate în toamna trecută sunt calamitate, după datele MADR. La acestea se adaugă încă 1,6 milioane de ha de culturi de primăvară aflate într-un stadiu de calamitate între 50% și 100%. Deci, per total, două milioane de hectare, cu aproximație, sunt și în anul agricol 2023-2024 aflate în diverse stadii de calamitate, iar fermierii, disperați, după un alt an în care înregistrează pierderi. 

Apreciabilă inițiativa ministerului de a acorda 200 de euro/ha calamitat 100% și a veni cu avansul din sprijinul european la 16 octombrie. În felul acesta, poate vor fi mai puțini fermieri care să-și dorească să renunțe la a mai lucra suprafețele de teren pe care le administrează. Posibilele investiții dispar din orice calcul pe care și l-au făcut aceștia, de ani și ani fiind la limita supraviețuirii. Cât despre împrumuturile cu dobândă subvenționată sau cele acordate în baza adeverinței, onor băncile, cu profituri de milioane de euro zilnic, refuză acordarea unui astfel de împrumut, dacă anul trecut financiar a fost cu vreo rată neplătită la timp, în incidență bancară adică. Și uite așa dispare o altă șansă de care s-ar putea agăța fermierii pentru a merge mai departe, dispare din pixul unui funcționar bancar.

Singura soluție de combatere eficientă a secetei rămâne udarea culturilor, adică irigațiile, acolo unde funcționează sistemele, reabilitarea celor vechi sau înființarea altora noi. Din datele oficiale ale ANIF, la data de 13 august 2024, ele se prezentau cam așa: peste 1,6 milioane de ha pregătite pentru irigat, peste 1,036 milioane de ha contractate și, atenție, aproape 800.000 ha pot fi deservite cu ajutorul canalelor umplute, însumând 2.802,05 km. Suprafața irigată până la data de 13 august, 2.016.424,44 ha. Cum așa de mult, ați spune, când se pot iriga doar 800.000 de hectare? Păi, calculele sunt simple, pentru că suprafața totală rezultă din suma normelor de udare efectuate pe aceeași suprafață. Dacă sunt fermieri care au irigat aceeași suprafață și de 6 sau 7 ori, la culturile de floarea-soarelui sau de porumb, rezultă că suprafața  efectiv irigată este cu mult mai mică, iar fermierii care au contractat sau ar fi avut posibilitatea de a iriga nu au făcut-o deloc. Nu vreau să abordez motivele pentru care nu au irigat cei care ar fi avut posibilitatea, poate lipsa banilor, poate lipsa modernizării instalațiilor, poate apa insuficientă pe rețeaua de canale, cum aminteau fermierii din Ialomița și Brăila, aflați în imposibilitate de a iriga, deși au făcut investiții de milioane de euro în infrastructura secundară.

Și dacă am amintit de investiții, pentru infrastructura principală de irigații, desecare și drenaj, aflată în parohia ANIF, sunt alocate 1,5 miliarde de euro până în 2027. Cât despre infrastructura secundară preluată de OUAI-uri sau aflată încă pe hârtie la organizații care nu au mai avut activitate de peste zece ani, falimentare și cu datorii, ce să mai vorbim. Acolo doar modificarea legislației poate să rezolve problema.

Revenind la investițiile în sistemele vechi de irigații care trebuie refăcute sau reabilitate ori înființarea altora noi de către fermieri, ar trebui realizate cu orice surse de venit: europene, proprii, împrumuturi sau leasing de la firmele furnizoare de echipamente. Dacă ar fi să discutăm de sursele europene, ar fi bune, în condițiile în care lucrurile s-ar derula mai repede, dar, din păcate, trec și patru – cinci ani până să poți implementa proiectele, birocrația AFIR-ului depășind orice închipuire pesimistă a fermierilor noștri. Ca atare, dacă vrei irigații, într-un an maximum, te îndrepți către orice alte surse de finanțare, nu către cele europene.

Agricultorii care au proiecte aprobate cu finanțare europeană din 2019 sau 2020 nu le-au implementat nici astăzi, unii sunt bucuroși că au ajuns în stadiul de a avea contract cu constructorii, nu că s-ar apropia, după cinci ani de la aprobare, de finalizare, orizontul de așteptare fiind 2026, adică șase sau șapte ani.

În concluzie, dacă ai resurse și mai ales nervi, pentru a implementa un proiect în șapte ani,  poți să te înhami la un așa demers. Și ne mai mirăm că nu reușim să absorbim fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru România.

Editorial de: ȘTEFAN RANCU 

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR), organizații profesionale reprezentative ale furnizorilor de produse pentru protecția plantelor și semințe în România, continuă să susțină că ordonanța suspendării datoriilor va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, inclusiv fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii. Membri ai celor două asociații au fost prezenți la consultările desfășurate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

După consultările de joi – 26 septembrie 2024, vineri, pe 27 septembrie AIPROM și AISR au transmis MADR, printr-o scrisoare comună, punctul de vedere cu privire la proiectul de OUG. De altfel, cele două asociații, atât împreună cât și separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziție, atât către ministerul de resort, cât și către Guvernul României.

„Reiterăm că furnizorii de input-uri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând același context dificil prin care trece agricultura, fermierii și întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectați de seceta din ultimii ani și de a găsi soluții pentru susținerea activităților agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanță de urgență pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului” este o măsură binevenită și absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă ȋn vederea continuării activităţii. Cu toate acestea, suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amânării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii”, se arată în punctul de vedere transmis Ministerului Agriculturii de către cele două organizații.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) și Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR), ai căror membri asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol de la noi, transmit public că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia.

„Ca reprezentanți ai furnizorilor de input-uri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor.”

Furnizorii de input-uri acordă agricultorilor de termene de plată foarte lungi, poate cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, chiar și de până la 365 de zile. Acest fapt a permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor.

Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ șapte miliarde de lei. „Furnizorii de input-uri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de input-uri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce finanțează de facto agricultura și fermierii”, punctează AIPROM și AISR.

Companiile din cele două industrii susțin că nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii.

„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Acestia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România. La acest moment nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite și afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociații profesionale”, precizează organizațiile, care adugă că acest lucru ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcție de strategia comercială individuală a fiecărui membru.  

Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, - finanțare de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra celor două industrii, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și a înlătura efectele fenomenului de secetă, AIPROM și AISR consideră că adoptarea Proiectului de Ordonanță în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din țara noastră. Pe de altă parte, va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă și periculoasă, ci și discriminatorie.

„Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”, conchid cele două asociații profesionale care reprezintă sectoarele de protecția plantelor și semințelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 2024¹. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate², aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.

„The Food Waste Index Report 2024”³ arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.

La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.

Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin^® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin^® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo^® și Verben™.

Produsul Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.

O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La data așternerii pe hârtie de către subsemnatul a acestor rânduri, lumea fermierilor români stă cu ochii ațintiți către promisiunile de ajutor lansate în eter de către ministrul Barbu, prin intermediul cărora se speră și se încearcă traversarea uneia dintre cele mai negre perioade din agricultura românească.

Când zic una dintre cele mai negre perioade, dacă nu chiar poate cea mai neagră, mă gândesc la seceta pedologică cumplită care a început să facă ravagii pe mari suprafețe începând cu anul 2020, iar apoi, an de an, s-a amplificat ca intensitate dar și complexitate, prin coroborarea cu o arșiță extraordinar de puternică, ajungând ca anul 2024 să reprezinte vârful dramatismului în agricultura românească.

După data de 1 septembrie se anunță adoptarea de Guvern a ordonanțelor care au în vedere implementarea măsurilor de ajutor pentru fermierii în criză, cum ar fi acordarea celor 200 euro/ha despăgubiri, amânarea ratelor la bănci și furnizori, implementarea unei asigurări universale de secetă pentru sectorul vegetal, modificarea programului de finanțare ,,Creditul Fermierului” și poate or mai fi și altele, care mi-au scăpat.

Cum era și normal într-un an electoral, acuzele au început să curgă din toate părțile, câteodată cu argumente logice, câteodată doar cu argumente ,,electorale”, iar fermierii ar trebui să treacă prin filtrul propriu ce este bine sau rău.

Personal, am mai spus și acum repet, ministrul Florin Barbu are mai multe ,,calități” unde ar fi loc de lucrat, cum ar fi partea de comunicare, unde de cele mai multe ori subiectele sunt alambicat prezentate, ceea ce le face să fie greu de înțeles, uneori cu cifre care se văd că nu întotdeauna au fost analizate mai în profunzime, fără explicații mai largi ale măsurilor care se doresc adoptate și implementate, astfel încât cei din lumea agricolă să poată înțelege despre ce este vorba și ce se dorește.

Un alt aspect negativ, datorat în mare măsură ministrului, este că MADR nu are și alți comunicatori de forță și substanță în afară de acesta, care să îi preia o parte din angajamente pe anumite probleme, ceea ce arată, probabil, o lipsă de delegare a unor atribuții care poate avea mai multe cauze, cum ar fi lipsa de încredere în colegi sau lipsa de pregătire și competență a acestora, o frână interioară a ministrului Barbu de a delega anumite aspecte și multe altele care poate mie îmi scapă.

Faptul că în minister nu se încearcă o reformă a cadrelor prin aducerea de suflu nou este tot o problemă, fiindcă acest lucru este imperios pentru a se mai putea ,,fisura” imobilismul birocratic al anumitor departamente, agenții și regii din cadrul sau din subordinea MADR.

Știu, o să mi se arate că există anumite încercări de a se face ceva în acest sens pe la anumite agenții, dar schimbările sunt, parafrazând din fotbal, în loc de ,,post pe post”, cu formula ,,competență pe competență”, indiferent care este nivelul de referință al acesteia.

Lăsându-l pe ministrul Barbu cu ale sale ,,abilități de șlefuit” deoparte, o să mă opresc un pic la principiile măsurilor anunțate, dar cu un preambul al unui trecut recent.

De la numirea acestuia în fotoliul ministerial al Agriculturii, într-o perioadă grea, care arată poate lipsa de noroc, pe alocuri, a ministrului Barbu, acesta a trebuit să planeze printre diferitele probleme.

Primele au fost acuzațiile cu ,,stuful din Deltă”, prin care se speculează că ar proteja interesele oneroase ale unor membri ai familiei Stănescu și unde toată lumea așteaptă ca anunțatele anchete ale EPO să ajungă la anumite concluzii, că bune, că nebune, dar să știm și noi.

Doar că după umila mea părere, la cât de mult durează citirea unor contracte și norme legale, îmi este greu să cred că ceva palpabil pe linie juridică va ieși drept infracțiune, iar situația în esență este doar un motiv de ,,urări electorale”, așa cum au fost, se pare, și cele la adresa fostului ministru Chesnoiu, unde după doi ani, nu este clar dacă înregistrările avute sunt sau nu dovezile unei infracțiuni. Cu toate astea, acesta a trebuit să își ducă osânda publică, fără a fi clar stabilit dacă este vinovat.

Dar la noi încă este acceptată prostia că orice demnitar ,,este vinovat apriori” și, chiar dacă nu se poate dovedi o faptă, nu contează că a fost acuzat pe nedrept, fiindcă, totuși, de-a lungul timpului ceva ilegal tot a făcut el.

Ce-i drept, toate aceste zvonuri, informații pe surse și alte astfel de formule ajută concurența politică într-un an electoral și trebuie să recunoaștem că situația este valabilă și în sens invers, astfel încât toate partidele sunt afectate și negativ, dar și profită de pe urma unor astfel de situații.

Întorcându-ne la acțiunile ministeriale, poate ar trebui să ne aducem aminte și de Creditul Fermierului, care propune formule avantajoase de finanțare cu 1,95% pe an, dar doar dacă nu ai consumat anterior tot plafonul ajutorului de stat de 280.000 de euro, stabilit prin regulamentele europene.

Și, ce să vezi, chiar dacă neobservată de multă lume, România a cerut în mod oficial prin ministrul Barbu o analiză a acestui plafon în vederea măririi lui, măcar temporar, cât timp există problema ucraineană, iar deocamdată propunerea este în analiză.

Mergând mai departe cu inițiativele ministeriale, au venit apoi acuzațiile că ministrul Barbu este lipsit de diplomație la Bruxelles, că nu înțelege cutumele de acolo, în condițiile în care acuzațiile erau alimentate ori de cei care de mult prea mult timp nu prea au reprezentat meritoriu interesele României acolo, ori de cei la care ,,orbirea datorată glaucomului electoral” îi făcea să nu priceapă absolut nimic, chiar și atunci când inițiativele nu erau de lepădat.

Când zic de cei de la Bruxelles (funcționari români), doresc să spun doar că de numeroase dăți, datorită recomandărilor și negocierilor lor mai ,,fără coloană vertebrală”, România nu s-a opus cu succes mai la niciuna dintre măsurile adoptate acolo și care au pus în dificultate fermele românești și sectorul agricol, în general. Asta, fiindcă diplomația pe care au practicat-o cei de acolo, care ne reprezentau (cel puțin declarativ), nu a dus la coagularea unei majorități care să ne ajute. Oare în acest caz ne-a ajutat respectarea cutumelor diplomatice?

Asta, deoarece acești funcționari au adoptat poziția ghiocelului, când forurile bruxelleze au adoptat decizia ca unele tipuri de ferme să fie scoase în afara ,,viitorului comunitar”, atunci când au uitat să susțină nevoia României de a folosi neonicotinoidele, lucru despre care aflăm cu stupoare că a fost datorat și faptului că birocrații și specialiștii noștri din agenția de resort au uitat să înregistreze celebrul nostru dăunător de la porumb, pe numele lui ,,rățișoara porumbului – Tanymecus dilaticollis”, la EPPO (European Plant Protection Organisation).

Or, cei de acolo (funcționarii bruxellezi) nu înțelegeau ce derogare să dea pentru un dăunător pe care nu-l găseau în clasoare și despre care nu puteau afla nimic, cu toate că ministerul plătea cotizația anuală la această organizație, dar Agenția Fitosanitară a dibuit „performanța” de mai sus și acum se chinuie să o remedieze. Nu știu a cui este vina și nu eu fac anchete, dar problema există.

Tot cu largul concurs al ANF și al colegilor care ne-au reprezentat la UE, noi nu ne-am opus la nicio eliminare de molecule fitosanitare, cum reprezentanții MADR de la acele momente nu s-au opus nici la regulamentele care ne-au impus numeroase condiționalități, iar când ne-am pus contra au fost meritele unor europarlamentari și nicidecum ale celor care sunt deja de prea mult timp acolo și care cred că sunt de neînlocuit.

Revenind la calitățile diplomatice ale ministrului Barbu, dacă ne referim la modul că nu poartă papion și joben, atunci sunt de acord că avem o problemă, dar nu prea cred că este lipsă de diplomație dacă vorbește public și apăsat despre ce mă doare ca țară, mai ales atunci când înțelegerile nu sunt respectate de către unii parteneri de dialog, poate și cu largul concurs al unor persoane implicate în aceste discuții.

Sunt de acord și am spus-o și mai sus, comunicarea nu este un punct forte al ministrului, dar atitudinea oarecum îndrăzneață și entuziastă ne-a făcut să fim în prima linie a țărilor care au obținut modificarea condiționalităților și unde, în plus, este corect de menționat că o importanță majoră în adoptarea mai rapidă a avut-o și ,,răzvrătirea multor fermieri europeni”.

Acum se încearcă și modificarea regulamentelor privind excepțiile la folosirea neonicotinoidelor, unde vom vedea ce va fi, dar măcar începem să punem pe masă și subiectele noastre care de prea mult timp au lipsit sau, dacă au existat, au fost adoptate fiindcă au fost comune și altor țări.

Revenind la măsurile de ajutor anunțate pentru fermierii români, văd deja că mulți contestă măsurile, ca fiind proaste, insuficiente, neconstituționale și oricum altfel, fără să văd întotdeauna și argumentele care stau la baza afirmațiilor.

De la început doresc să precizez că sunt de acord că unele aspecte anunțate sunt discutabile, legat de modul de implementare și efectele care vor fi generate, dar la altele prea mult nu se poate comenta, deoarece nu sunt prea multe informații, iar acestea urmează a fi prezentate în perioada următoare.

Acum, dacă le luăm un pic pe rând, despăgubirile de secetă sunt anunțate la nivel de 200 euro/ha. Puțin sau mult este o discuție, dată, pe de-o parte, de posibilitățile bugetare și de amploarea catastrofei, dar și de nepriceperea economică a unor fermieri, mari și mici, care, din cauză că nu știu să își țină și să înțeleagă contabilitatea, anunță cifre deformate ale costurilor pe hectar și, pornind de la acele costuri, valoarea despăgubirilor se apropie de 50%, iar în acest caz ce să înțeleagă un funcționar? Dacă tu, fermier, afirmi, fiindcă nu te pricepi, că despăgubirea propusă reprezintă aproape 50%, cât să îți dea statul? Apropo, nicăieri în lume nu se dă mai mult de 60%, indiferent de țară și de ce potență financiară are. Cei care nu înțeleg să citească revistele unde fermieri de toate neamurile spun că ei cu 2.000 –2.500 lei/ha fac o cultură, păi atunci cât să vrei despăgubire? Eu nu spun, poate că sunt și astfel de situații în anumite cazuri, dar ce facem cu comunicarea, fiindcă și MADR va zice „faceți și voi ca cei care pot”.

Ăsta este rezultatul că toți pot vorbi oricând și oricum, că se pricep sau nu, iar toată lumea apoi trebuie să își ducă crucea.

Privitor la termenul de acordare, s-a anunțat 15 octombrie, dar eu cred că ar fi un succes și acordarea până la 1 decembrie, în condițiile în care în anii trecuți s-au acordat anul următor sau deloc. Dar să mai avem puțintică răbdare.

Legat de al doilea punct pe ,,ordinea de zi” a ministrului, adică sistemul de asigurări de secetă, recunosc că ideea m-a pus pe gânduri și faptul că se apelează la o formulă cu o firmă deținută de statul român poate fi o sabie cu două tăișuri.

Partea pozitivă este previzibila deschidere a societății de asigurări față de propunerea ministerială, apoi faptul că sunt incluși în sistemul de asigurări național și internațional, iar o reușită poate duce la atragerea rapidă și a altor doritori din ,,plăcinta de asigurări rezultată”.

Poate va fi și o lecție pentru foarte multe firme, firmulițe, susținute când de unii, când de alții și care sperau să obțină ba un contract de consultanță, ba un contract pentru un studiu sau alte mici astfel de cheltuieli (de câteva milioane de euro fiecare) prin care să ne învețe cum să facem, dar cu experiențe căpătate pe ici, pe colo, prin ,,țări neesențiale sau fără rezultate notabile în acest sens”.

Mirosul fripturilor pe bani publici i-a făcut interesați și dornici pe mulți dintre cei care lustruiesc clanța diverselor uși din minister de pe la diverse asociații, ONG-uri, grupuri de interese, care au încercat „să facă lobby”, așa cum modern se spune acum la influență, sperând că poate se va lipi ceva și de degețelele lor.

Doar că multe astfel de entități interesate spuneau că știu cum să facă, dar mai întâi trebuia făcut studiul (adică, plata lui era importantă) și abia apoi ne vor spune cum să facem, dar fără ca la început să emită un minimum de idei de bază pentru a înțelege care va fi direcția care se va urma.

Dar există și o parte negativă a tăișului sabiei despre care vorbeam, în sensul că lucrul cu o firmă de stat poate duce și la derapaje de diverse tipuri, poate exista și o lipsă de profesionalism sau o dorință de puțintică corupție, iar tot acest proiect poate risca într-un an catastrofic, cum este 2024, să se transforme într-un coșmar pentru cei care vor fi atunci la putere.

Având în vedere nivelul redus al informațiilor de până acum, eu, personal, ca ipoteză de lucru, aș fi recomandat ca asigurarea de secetă să aibă două componente, adică să existe o parte de bază și obligatorie, unde pentru prima colectată conform propunerilor ministrului Barbu (3% din subvenții + fonduri europene + fonduri naționale) să se elibereze o poliță cu o valoare asigurată, să zicem, de cca 1.500 lei/ha (ceva asemănător PAID la locuințe), iar cine dorea să acceseze o poliță care să ducă valoarea asigurată până la, să zicem, 3.000 lei/ha să plătească o primă suplimentară.

Pentru polița suplimentară, aș fi impus regula că o poți face dacă tot la aceeași companie de asigurări îți asiguri și celelalte riscuri generale, precum furtuni, grindină, ploi, vijelii, înghețuri etc.

Să ne oprim și la punctul trei, privind intenția amânării ratelor la creditele cu dobândă mai mare de ROBOR + 2%, la furnizori și amânarea executărilor pentru scadențele din acest an.

Această problemă aș împărți-o în două, iar prima ar fi cea legată de credite, unde acuzările de atitudine comunistă sau altele asemănătoare sunt doar joc electoral, în condițiile în care formula a mai fost adoptată și de cei care conduceau prin anii 2020, deci putem să o lăsăm baltă cu acuzațiile.

Aici, legat de credite rămâne de interes faptul că, cel puțin teoretic, nu se pot amâna creditele din programele AGRO IMM INVEST sau altele asemănătoare, deoarece ar fi fost deranj mare, ele fiind garantate de către stat, care risca astfel să fie executat rapid de bănci, iar impactul pe buget ar fi fost dezastruos.

A doua parte a problemei, trebuie să recunosc că o consider ca fiind extrem de periculoasă, este amânarea ratelor către furnizorii de inputuri. Cel puțin din cele afirmate până în prezent, aceștia vor fi expuși neîncasării, ceea ce îi poate duce în situații de insolvență, mai ales dacă ei, la rândul lor, nu vor găsi înțelegere la furnizorii lor. Or, personal, cred că acest lucru nu este unul corect, în condițiile în care dintre cei doi parteneri din piață, tu favorizezi doar unul, iar al doilea nu că nu îl ajuți, dar îl și bagi la apă.

Astfel, pe lângă riscul ca acești furnizori de inputuri să întâmpine probleme financiare, este posibil ca bumerangul să se întoarcă tot împotriva fermierilor, dacă furnizorii de inputuri vor solicita pe viitor plata la livrare a acestora, ceea ce pentru mulți fermieri este doar o mare utopie, o imposibilitate.

Ce vom face, atunci? Vom forța furnizorii de inputuri să livreze obligatoriu fără bani?

Toată lumea așteaptă lămuriri privitor la acest subiect, dar anticipez că vor fi probleme destul de mari, dacă se va merge pe acest principiu, care nu cred că va fi benefic pentru nimeni.

Ultimul punct ministerial este legat de modificarea Creditului Fermierului, care să poată fi folosit și pentru refinanțarea altor credite, având dobândă de 1,95%, un instrument de finanțare foarte bun, doar că nu știu câți fermieri mai au plafon de ajutor de stat care să le permită o astfel de accesare.

Pentru moment, doar asta aș spune, rămânând ca după publicarea ordonanțelor care vor sta la baza acestor măsuri să vedem ce rezolvări sau ce probleme concrete vor apărea și să revenim cu alte comentarii.

Ca o mică concluzie, eu aș aprecia faptul că, de voie, de nevoie, se încearcă abordarea unor probleme prea mult amânate, unde vor fi și bune, și rele, iar criticile vor fi binevenite, mai ales argumentate, dar bine că s-a început și va fi și mai bine, dacă se vor continua și finaliza multe dintre acestea și altele care stau la rând. Dar timpul ne va arăta ce va fi.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Bayer anunță parteneriatul strategic cu AgriColumn, companie de prestigiu în analiza pieței agricole din România și din regiune. Prin intermediul acestui parteneriat, membrii programului de loialitate Bayer Fidelis beneficiază de o gamă extinsă de servicii profesionale, esențiale pentru optimizarea activităților agricole și maximizarea profiturilor din vânzarea recoltelor.

Gabor Raviczki, Head of Customer Marketing Country Group România, Bulgaria, Republica Moldova, subliniază importanța strategică a parteneriatului Bayer - AgriColumn: „Tranzacționarea grânelor reprezintă etapa finală în procesul de comercializare a recoltei. Selectarea momentului optim pentru vânzare poate influența semnificativ succesul încheierii sezonului agricol”.

Serviciile oferite de compania Bayer în colaborare cu AgriColumn includ:

• Consultanță individuală pentru analiza contextului de piață, identificarea momentului optim și a prețurilor de vânzare pentru diferite tipuri de cereale;

• Suport în mediere pentru situațiile de default contractual, asigurând protecție și sprijin fermierilor în negocierile contractuale;

• Rapoarte detaliate ale pieței pe trei niveluri - local, regional și global, acoperind cele șase categorii principale de produse (grâu, orz, porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și soia), oferind o viziune cuprinzătoare asupra dinamicii pieței;

• Acces la Masterclass în Agribusiness: un curs online structurat în 20 de episoade, disponibil printr-o platformă securizată, conceput pentru a oferi fermierilor cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes în complexitatea pieței agricole.

Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn, cu o experiență de peste 22 de ani în comerțul cu cereale, reiterează angajamentul său față de fermierii români: „România și fermierii săi înainte de orice! Țara noastră, regulile noastre!”. AgriColumn sprijină fermierii români prin furnizarea de soluții și strategii pentru adaptarea la noile realități ale pieței și pentru protejarea intereselor acestora, precum și a sectorului agricol românesc.

„La Bayer, misiunea noastră - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană - ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Prin această colaborare, reafirmăm angajamentul ferm față de fermierii români, oferindu-le instrumentele și resursele necesare pentru a-și valorifica potențialul și pentru a naviga cu succes pe piața agricolă dinamică și competitivă de astăzi”, transmite compania Bayer.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În rândurile de mai jos, opinia antreprenorului Jabbar Kanani, fondatorul grupului Agricover, cu privire la situația dificilă în care se află agricultura românească. Totodată, Jabbar Kanani face o perspectivă a măsurilor aflate în dezbatere publică și propune soluții pentru ca fermierii să poată continua ciclul agricol.

Vârful aisbergului este seceta, problema reală e alta

Agricultura românească se află, astăzi, într-un punct critic. Nu este prima oară când ne confruntăm cu secetă, dar provocările din acest an se adaugă unor probleme mult mai complexe care s-au acumulat de-a lungul ultimilor trei ani. Acest cumul de factori, de la volatilitatea prețurilor la perturbările lanțurilor de aprovizionare, a dus la o criză de lichiditate care amenință să destabilizeze întregul ecosistem agricol.

Sunt de peste două decenii în acest domeniu și am văzut cum agricultura a rezistat unor provocări majore, dar criza actuală este una care ne obligă să regândim abordarea. Dacă privim agricultura ca pe un ecosistem complex, observăm că fiecare jucător – fermier, bancă, furnizor de inputuri, instituție de leasing sau chiar statul – joacă un rol esențial. Nu putem discuta despre redresarea agriculturii fără să ținem cont de toți acești actori. Fără inputuri, fără finanțare, fără utilaje moderne, fermierul nu poate lucra pământul. Iar furnizorii de inputuri agricole nu își pot continua activitatea fără plata fermierilor. Este un sistem în lanț, iar orice blocaj are consecințe grave asupra tuturor.

Seceta este, de fapt, doar un factor agravant. Principala noastră provocare este lipsa de lichiditate. Este esențial să înțelegem că fermierii nu au mecanismele de protecție și de hedging specifice altor industrii. Ciclul agricol este lung, de un an, și dacă în această perioadă apar schimbări majore de prețuri sau condiții climaterice, fermierii sunt primii loviți. Ei nu pot absorbi aceste șocuri rapid.

Intervențiile punctuale dezechilibrează ecosistemul agricol

Există mai multe măsuri în discuție în prezent. Prima vizează ajutoarele pentru secetă și crearea unui fond de risc, o soluție necesară, dar insuficientă fără un sistem național de asigurare împotriva secetei. În ultimii zece ani, banii alocați pentru despăgubiri ar fi putut construi un astfel de fond, capabil să gestioneze riscurile climatice, precum în alte țări dezvoltate.

O altă măsură discutată este suspendarea plății datoriilor și dobânzilor cu rată de peste 2% + ROBOR până la sfârșitul lui 2025. Aceasta oferă un răgaz, dar adună penalități și datorii, împingând fermierii într-o situație financiară mai dificilă la finalul perioadei. În loc să echilibreze, această amânare creează un blocaj major în 2025, când fermierii vor trebui să facă față unor datorii cumulate. De asemenea, suspendarea datoriilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă problema esențială: lipsa de lichiditate și necesitatea de a menține ciclul agricol în funcțiune.

Expunerea totală în agricultură este de aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% provin de la IFN-uri și leasinguri, iar doar 12% sunt furnizorii de semințe și produse fitosanitare. Majoritatea creditelor cu dobândă ROBOR + 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme și firme din agricultură. La prima vedere, măsura în discuție ar proteja doar băncile care creditează în baza garanțiilor oferite de către stat, restul creditorilor și furnizorilor fiind blocați în recuperarea datoriei.

Acest blocaj poate avea două efecte negative: pământul va rămâne nelucrat, iar fermierii vor fi loviți de un tsunami la sfârșitul anului 2025. Fermierii vor fi în imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici băncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante. Credeți că 2025 va fi un an atât de bun încât fermierul va face producție de trei ori mai mare decât într-un an normal, pentru a putea să își acopere toate datoriile și toate penalitățile?  

Sunt de peste 25 de ani în agricultură și vă spun că eu nu cred că aceasta este soluția care va debloca ecosistemul agricol. Este necesară o soluție care să fluidizeze piața și să susțină continuarea activității agricole, esențială pentru economie și siguranța alimentară.

Soluția pentru agricultură: tăierea masivă a datoriilor fermelor și injectarea de lichiditate

Agricultura este un business pe termen lung, nu doar de la un an la altul. În ecosistemul agricol avem băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) care joacă un rol important. Acestea sunt instituții reglementate care funcționează în baza unor principii sănătoase și transparente, au instrumente prin care pot să gestioneze situații de criză, inclusiv posibilitatea de a rostogoli datorii de la un an la altul.

Nu vom ajuta fermierii dacă le blocăm capacitatea de a continua ciclul agricol. Abordările simpliste, care vizează doar una dintre verigile lanțului agricol, vor transfera problema la furnizorii de inputuri agricole, care trebuie să asigure semințe și produse fitosanitare fermierilor pentru noul ciclu de producție.

Propunerea mea este să implementăm un instrument clasic de scontare a facturilor, cu implicarea băncilor. Acestea ar putea cumpăra facturile furnizorilor de inputuri cu un discount de 50%, generând lichiditatea necesară în piață. Fermierii ar rămâne să plătească doar jumătate din datorii, eșalonate pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă rezonabilă.

Pentru fermieri această soluție vine să scadă povara la jumatate și să eșaloneze datoria rămasă pe termen lung. Pentru furnizorii de inputuri, încasarea imediată a facturilor, chiar și cu un discount de 50%, le permite să reia activitatea, pornind noul ciclu agricol. Pentru bănci este o oportunitate de finanțare și un instrument normal prin care plasează în piață o sumă de maximum trei miliarde de lei, pe cinci ani, cu dobândă.

Această soluție de injectare de lichiditate nu este o noutate. Piețele din întreaga lume apelează la astfel de măsuri atunci când contextul economic o impune. Statul poate avea rolul de mediator în discuțiile dintre părțile implicate, pentru a pregăti și implementa soluția.

Cred că singura cale de ieșire din această situație dificilă este colaborarea între toți jucătorii din ecosistem. Fiecare are un rol important, și trebuie respectat, indiferent de dimensiunea lui. Cea mai bună soluție este ca toate părțile – fermierii, furnizorii, băncile și autoritățile – să se așeze la aceeași masă pentru a găsi o rezolvare. Deciziile impuse fără consultare nu vor rezolva problemele, ba chiar le-ar putea agrava.

Agricultura românească nu poate fi privită izolat, este un ecosistem complex, interdependent, care necesită o abordare integrată, este un motor esențial al economiei, iar deblocarea acestui motor este crucială pentru siguranța alimentară a tuturor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Buruienile sunt plante fără valoare economică atunci când sunt întâlnite în culturi și reduc producția. Buruienile consumă apa și nutrienții din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spațiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determină scăderea temperaturii la suprafața solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezistență mai mică la cădere, fructifică mai slab și devin sensibile la atacurile de boli și dăunători. Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor păioase.

Din cercetările Corteva Agriscience, pierderile de producție în cazul culturii de grâu din cauza concurenței buruienilor sunt aproximativ de 10 – 20%, dar pot ajunge în situații extreme până la 60 – 70%. Este foarte important să scăpăm de concurența buruienilor problemă, precum: iarba vântului, toate speciile de veronica, turița, macul, samulastra de rapiță și rocoina (care încep să răsară în toamnă), prin aplicarea, încă din toamnă, de produse cu o activitate prelungită la sol.

Soluția, erbicidul Bizon™

Lider de piață pe segmentul erbicidelor la cultura de cereale păioase, compania Corteva Agriscience are soluții inovatoare pentru combaterea buruienilor atât monocotiledonate cât și dicotiledonate din cultura de cereale păioase atât în toamnă cât și în primăvară.

Vă recomandăm produsul Bizon™, erbicid cu un spectru foarte larg de combatere și efect de lungă durată împotriva buruienilor problemă din culturile de cereale păioase.

Bizon™, erbicid postemergent, selectiv pentru cereale păioase, se aplică în toamnă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate (iarba vântului, eficacitate >95%) și a buruienilor dicotiledonate precum: samulastră de rapiță  (eficacitate >95%), speciile de mușețel (eficacitate >95%), mac (eficacitate >95%),  albăstrea (eficacitate >95%), viorele de ogor (eficacitate >95%), rocoină (eficacitate >95%), speciile de veronica (eficacitate >95%), traista ciobanului (eficacitate >95%), nu-mă-uita (eficacitate >95%), specii de sugel (eficacitate >95%), turiță (eficacitate >95%) si urzică mică (eficacitate >95%).

Datorită efectului combinat al celor trei substanțe active (diflufenican, penoxsulam și florasulam), Bizon™ are acțiune atât la nivelul solului, cât și la nivel foliar, având un efect foarte bun, chiar și în condiții mai puțin favorabile, fiind independent de precipitații.

Eficacitate și beneficii

Conform cercetărilor Corteva Agriscience, erbicidarea din toamnă cu Bizon™ oferă un spor de producție potențial de 10% comparativ cu erbicidarea de primăvară, iar din punct de vedere economic, erbicidarea în toamnă cu Bizon™ este de cele mai multe ori mai rentabilă versus o erbicidare în primăvară.

Erbicidul Bizon™ se aplică numai toamna, în postemergență, la culturile de grâu și orz de toamnă, triticale și secară, în doza de un litru pe ha, începând cu faza de o frunză până la 3 frați ai culturii tratate, cu excepția culturii de secară, unde se aplică până la stadiul de 3-4 frunze. Perioada optimă de aplicare pentru combaterea buruienilor cu frunză lată este până la faza de 4 frunze ale buruienilor.

Produsul Bizon™ se aplică atunci când temperatura aerului este cuprinsă între 5°C și 25°C, pe plantele neatacate de boli și dăunători, neafectate de îngheț, secetă și umiditate excesivă.

Eficacitatea erbicidului Bizon™ – 1 L/HA, 5 săptămâni de la aplicare

Beneficiile pe care le aduce erbicidul Bizon™ pot fi sintetizate astfel:

• Flexibilitate în aplicare (BBCH 11-23: de la faza de o frunză - până la faza de 3 frați);

• Efect de lungă durată, asigurând o protecție până la recoltare pentru buruienile țintă;

• Selectivitate foarte bună la culturile omologate: grâu și orz de toamnă, triticale și secară;

• Fără probleme în rotație: se pot semăna cereale și rapiță de toamnă;

• Siguranță în caz de condiții dificile în primăvară;

• Timp suficient pentru lucrările de primăvară.

Aplicarea în toamnă a produsului Bizon™ reduce competiția buruienilor cu plantele de cultură, pentru hrană și apă, încă din primele stadii de vegetație, asigurând un start mai bun al culturii de cereale și o trecere mai bună peste iarnă.

Bizon™, aplicat conform recomandărilor din etichetă, poate menține cultura curată de buruieni până la recoltare.

Articol de: ALEXANDRA PETCUCI, Category Marketing Manager Erbicide Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Corteva Agriscience anunță că modernizează unitatea de producție de semințe din România, de la Afumați – Ilfov. Odată finalizată, investiția de până la 800.000 de dolari va contribui la îmbunătățirea calității și eficienței producției de porumb Pioneer^®.

De la începutul lunii august, în unitatea Corteva de la Afumați, linia de condiționare a fost dotată cu cel mai avansat sorter optic din gama sa, acesta fiind capabil să detecteze și să elimine chiar și cele mai mici imperfecțiuni ale semințelor, cu o rezoluție optică de 0,06 mm. Integrarea acestui sortator optic în linia de condiționare ajută la asigurarea unui proces de procesare a semințelor mai rapid și mai precis, cu noi criterii de performanță bazate pe dimensiune și controlul defectelor. În plus, sistemul avansat de software permite controlul și reprogramarea de la distanță, oferind o flexibilitate mai mare în gestionarea procesului de producție. Acest nivel de precizie depășește capacitățile ochiului uman, asigurând cele mai înalte standarde de calitate pentru semințele destinate fermierilor din România și din alte 21 de țări din Europa și Asia.

„Capacitatea îmbunătățită a stației de procesare de semințe din Afumați ne va permite să satisfacem cererea tot mai mare pe plan intern și internațional pentru semințele de înaltă calitate marca Pioneer^®”. Ne angajăm să îmbunătățim în mod constant dotările puse la dispoziție echipei și operațiunilor noastre pentru a oferi fermierilor soluții agricole de cea mai înaltă calitate”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader, România și Republica Moldova.

Noul echipament va adăuga valoare procesului de producție, așa încât Corteva să livreze semințe de o puritate superioară, esențiale pentru culturi sănătoase și productive. Acest lucru reprezintă un alt pas în misiunea Corteva de a oferi fermierilor soluții inovatoare și durabile, adaptate provocărilor actuale și viitoare din agricultură.

Inaugurată în 2002, unitatea de producție din Afumați este un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Corteva continuă să investească în tehnologii avansate în România pentru a răspunde cerințelor în creștere ale fermierilor. Cu o investiție de peste 84 de milioane de dolari în cei 22 de ani de funcționare, unitatea este echipată cu echipamente de ultimă generație, inclusiv sortere optice, mașini de tratare de înaltă performanță și o capacitate avansată de producție pentru semințele de floarea-soarelui, soia și rapiță. Sprijinită de o echipă dinamică de aproximativ 300 de angajați permanenți și sezonieri la nivel național, stația asigură un ciclu de producție fluid pentru hibrizii Pioneer^®.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o eră a schimbărilor climatice și a paradigmelor agricole în evoluție, necesitatea unor abordări sustenabile în producția de culturi și securitatea alimentară a devenit esențială pentru fermierii din întreaga lume. Prin optimizarea disponibilității nutrienților pentru culturi, folosind o abordare holistică în gestionarea protecției culturilor și a practicilor sustenabile, fermierii se pot asigura că plantele primesc elementele esențiale necesare pentru creștere și dezvoltare.

Studii recente arată că utilizarea de nutrienți localizați îmbunătățește randamentul culturilor și rezistența acestora^1,2,3, ducând în cele din urmă la o productivitate agricolă mai ridicată. Factori precum activitatea microorganismelor benefice din sol, care este vitală pentru menținerea sănătății și fertilității solului pe termen lung, trebuie să fie luați în considerare pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturilor pe parcursul unui sezon de creștere.

În încercarea de a-și proteja culturile prin practici sustenabile, fermierii pot îmbunătăți dezvoltarea plantelor pentru a rezista mai bine la stres printr-o abordare holistică a soluțiilor inovatoare pentru gestionarea nutrienților⁴, asigurând în același timp o protecție prelungită împotriva dăunătorilor.

Tratamente inovatoare pentru semințe

În căutarea soluțiilor pentru o agricultură sustenabilă, tratamentele inovatoare pentru semințe devin componente esențiale în îmbunătățirea creșterii culturilor și păstrarea sănătății solului. De exemplu, fermierii români care cultivă cereale pot include în strategia de protecție a culturilor Ympact^® Completo, un îngrășământ pentru tratamentul semințelor, dezvoltat de compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, pentru a îmbunătăți absorbția nutrienților și a sprijini creșterea plantelor în fazele incipiente de dezvoltare.

Ympact^® Completo furnizează tinerelor plăntuțe nutrienții esențiali de care au nevoie încă de la început, ducând la un sistem radicular mai puternic și la plante mai robuste, care primesc elementele esențiale necesare pentru o creștere optimă. În plus, Ympact^® Completo asigură un bun start plantelor într-un mod sustenabil, prin îmbunătățirea activității radiculare benefice și îmbogățirea calității solului din jurul semințelor.

Fermierii pot integra atât gestionarea dăunătorilor, cât și optimizarea nutrienților, folosind îngrășământul pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo împreună cu insecticidul Thrintoba^® pentru semințele de cereale, ca o strategie cuprinzătoare pentru productivitatea culturilor. Thrintoba^® posedă proprietăți repelente, descurajând dăunătorii să se apropie de semințe, iar tehnologia de microîncapsulare oferă o livrare precisă a substanței active, asigurând dezvoltarea unor plante rezistente chiar și în medii predispuse la dăunători.

Prin combinarea unei gestionări eficiente a dăunătorilor cu optimizarea avansată a nutrienților, aceste produse stabilesc noi standarde pentru practicile agricole sustenabile, iar Corteva Agriscience continuă să inoveze soluții eficiente și de ultimă generație care favorizează o creștere puternică și o rezistență sporită la provocările de mediu.

Articol de: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!