În contextul suspendării autorizației temporare de utilizare a produselor neonicotinoide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui, compania ADAMA are în portofoliu produse pentru controlul dăunătorilor de sol și foliari din culturile de porumb și floarea-soarelui. Este vorba de produsele Lebron 0,5 G și Lamdex Extra, despre care specialiștii ADAMA spun că sunt optimizate din punct de vedere tehnic, adaptate contextului actual și nevoilor specifice fermelor din România.
ADAMA Agricultural Solutions pune la dispoziția fermierilor din țara noastră două produse insecticide, respectiv Lamdex Extra, insecticid foliar cu eficacitate dovedită împotriva celor mai importanți dăunători, în special asupra rățișoarei porumbului (Tanymechus dilaticollis), precum și Lebron 0,5 G, un insecticid cu aplicare la sol pentru controlul viermilor sârmă (Agriotes spp.), a buha-semănăturilor (Agrostis spp.) și a viermelui vestic al rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera).
„Rățișoara porumbului atacă plantele de porumb și floarea-soarelui imediat după răsărirea culturii. Produce pagube însemnate în culturile de porumb prin roaderea frunzelor de la exterior spre interior, în timp ce în cultura de floarea-soarelui plantele sunt retezate de la colet.
Larvele viermelui vestic al rădăcinilor rod rădăcinile plantelor în plină dezvoltare, până la înspicare, putând chiar să le reteze. Plantele atacate stagnează în dezvoltare, iar dacă 50% din rădăcini sunt roase, se frâng căpătând aspectul de gât de lebădă, iar ulterior plantele se usucă. La peste 50% din plantele atacate, producţia este compromisă.
Atacul larvelor viermilor sârmă este deosebit de păgubitor, rozând seminţele în curs de germinaţie, părţile subterane ale plantelor sau la colet. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă”, explică specialiștii companiei ADAMA.
Lamdex Extra este un insecticid piretroid, eficient, cu o puternică acțiune de contact și ingestie asupra unei game largi de dăunători. După aplicare, substanța activă penetrează rapid cuticula insectei, acționând asupra sistemului nervos, dăunătorii încetează să se hrănească, după care paralizează și mor.
Insecticidul are efect de șoc și repelență activă după aplicare și, totodată, combate un spectru larg de dăunători din culturile de porumb și floarea-soarelui.
Lamdex Extra se aplică în cele două culturi în zilele însorite și lipsite de curenți de aer, astfel:
Floarea-soarelui: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.
Porumb: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.
Lebron 0,5 G este un insecticid care acționează atât prin contact, cât și în stare de vapori asupra unui spectru larg de dăunători care își au activitatea în sol. Produsul se aplică pe rânduri sau pe câmp deschis, cu echipamente bine reglate. După aplicare, produsul poate fi încorporat în sol cu o grapă ușoară la 3-5 cm. Este un insecticid de sol pentru controlul unei game largi de dăunători. Protejează culturile imediat după semănat și are o puternică acțiune repelentă.
În mod normal, Lebron 0,5 G se poate aplica la momentul semănatului cu microgranulatoare dozate în mod adecvat, dar poate fi aplicat prin alte mijloace potrivite și ulterior încorporat în sol prin grăpare ușoară.
„ADAMA monitorizează atent evoluția presiunii de dăunători în culturile agricole și este alături de femieri prin soluții adaptate și o echipă de profesioniști cu acoperire națională, pentru a oferi cele mai bune recomandări tehnologice”, transmite Gabriela Vila, director general ADAMA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Timp de un secol, indiferent de vremuri, Farmall a reprezentat un simbol al agriculturii moderne, tehnica agricolă evoluând prin cele 25 de generații ale acestui model. Astăzi, Case IH Farmall rămâne unul dintre cele mai vândute tractoare din toate timpurile și piesa de rezistență din orice tip de fermă.
Modelul Case IH Farmall A 100, eligibil în cadrul programului guvernamental „Rabla pentru tractoare”, este un tractor compact, puternic, economic, ușor de întreținut, ideal în orice tip de fermă, putând fi folosit la operaţiuni uşoare pe câmp, activități în curte şi cu încărcătorul.
Economic și cu putere de lucru
Case IH Farmall A 100 este acționat de un motor FPT, cu injecție Common-Rail în 4 cilindri, de 3,6 litri, cu turbosuflantă și răcitor intermediar, care vă oferă o putere de 101 CP la 2.300 RPM. Creșterea cuplului se traduce prin mai puține schimbări de viteză și mai multă eficiență, iar rezultatele vorbesc de la sine. Motorul FPT Common Rail în 4 cilindri nu are nevoie de turație nominală: oferă putere maximă cu economie de carburant la 1.900 RPM, ceea ce înseamnă nu doar că reduce consumul de carburant în toate aplicațiile, ci conduce și la un confort sporit în timpul operării datorită nivelurilor mici de zgomot și vibrație.
Care fermier conduce încontinuu turând motorul la maximum? Echipa care a dezvoltat motorul FPT și-a concentrat atenția și timpul pe compatibilitatea perfectă între caracteristicile de cuplu ale motoarelor în 4 cilindri și condițiile reale de lucru. Rezultatul este impresionant: cuplul maxim de 450 Nm este atins cu economie de carburant la 1.300 RPM, ceea ce face ca funcția Case IH Efficient Power să fie cu adevărat economă.
Combustia curată obținută în motoarele FPT ale tractoarelor Farmall permite că schimbul de ulei să fie făcut la 600 de ore, interval de top în clasa lor. Dincolo de eficiență excelentă a carburantului, emisiile sunt reduse în mod efectiv de aceeași tehnologie dovedită și folosită la alte game de tractoare Farmall. Post-tratarea permite optimizarea motorului în ceea ce privește capacitatea de reacție și densitatea mare de putere, pentru performanță optimă indiferent de aplicație.
Ușor de operat
Case IH Farmall A 100 este echipat cu o pompă hidraulică având debitul de 82 l/min și este prevăzut cu trei perechi de cuple hidraulice în partea spate a tractorului. Sarcina maximă care poate fi ridicată cu ajutorul cuplajului hidraulic aflat în partea din spate a utilajului este de 4.400 kg, ceea ce plasează tractoarele din seria Farmall A pe un loc fruntaș în clasa din care fac parte. De asemenea, clienţii pot alege tractoarul echipat cu prize de putere de tip 540/540E /1000 RPM.
Datorită stâlpilor mai puțin lați, oglinzilor mari, suprafețelor vitrate mari, proiectate cu atenție, vederea încărcătorului și a utilajelor remorcate sau purtate din tractorul Farmall A este printre cele mai bune din acest segment de piață al cailor-putere. Nu este nevoie să ne întindem pentru a vedea ce se întâmplă în jur.
Poziția țevii de eșapament pe stâlp „A” la noua generație Farmall A asigură vedere clară și liberă în față. Acest model include o trapă care oferă mai multă vizibilitate, patru lumini de lucru, care asigură vizibilitate excelentă asupra tuturor operațiunilor, de la cele ale încărcătorului până la transport rutier.
Comenzile poziționate logic și ergonomic pe console, dispunerea corectă a instrumentelor pe noul tablou de bord, fac parte dintre facilitățile care ușurează operarea tractoarelor din seria Farmall A, indiferent de lucrarea care trebuie executată. Levierele mecanice de comandă precum și comutatoarele se află permanent la îndemâna operatorului, care va începe să lucreze cu utilajul aproape instinctiv după un scurt timp petrecut în spatele volanului.
Productiv pe orice teren
Tractoarele Farmall A consumă puțin carburant, dar nu fac economie de putere. Pentru o tracțiune impresionantă pe câmp, dar și pentru o bună siguranță în pantă, puntea față Case IH cu tracțiune integrală este imbatabilă. Pe un teren cu sol afânat sau umed, diferențialul pentru alunecare limitată care acționează asupra punții față și blocajul diferențial automat de pe puntea spate asigură înaintarea continuă.
Tractoarele Farmall A se pot deplasa cu viteza maxima de 40 km/h și, pentru siguranță suplimentară a opririi în orice condiții, modelele cu tracțiune integrală pot fi echipate opțional cu punte față frânată.
Titan Machinery România a fost admisă oficial ca dealer în cadrul Programului Guvernamental „Rabla pentru tractoare”, având posibilitatea de a furniza fermierilor două modele de top: Case IH Farmall C 100 și Case IH Farmall A 100. Aceste tractoare reprezintă, totodată, și cele mai bune tractoare eligibile, respectiv „Brandul Premium” din cadrul acestui program. Titan Machinery România și-a anunțat o participare solidă și fermă în cadrul acestui program încă de la sfârșitul anului trecut.
La acest moment, AFM a lansat în dezbatere publică noul ghid de finanțare pentru a putea fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial în următoarea perioadă. Rămânem alături de dumneavoastră în așteptarea comunicărilor oficiale din partea AFM cu privire la începerea Programului Rabla și vă ținem la curent cu noutăți.
Vă invităm, de asemenea, să consultați site-ul autorității: https://www.afm.ro/rabla_tractoare_ghid_finantare.php.
Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Când vorbim despre Sulfomax Fluid, ne referim la un produs inovator prin formulare și conținut, marca Summit Agro.
Asocierea sulfului cu azotul, magneziul, borul și molibdenul reprezintă un concept nou în nutriția plantelor. De asemenea, formularea lichidă a sulfului asigură penetrarea acestuia în plantă și utilizarea în proporție de 100%, comparativ cu formulările anterioare de pe piață, unde doar un procent de aproximativ 10% era absorbit de către plantă, restul rămânând pe suprafața frunzelor.
Compoziția chimică a produsului este următoarea: trioxid de sulf - 1000 g/L, azot - 30 g/L, oxid de magneziu - 30 g/L, bor - 27g/L, molibden - 3g/L. Sulfomax Fluid este omologat în România la culturile de rapiță, floarea-soarelui, cereale și viță-de-vie, la o doză de 3L/ha, recomandate fiind 1-2 tratamente pe sezon.
La cultura rapiței de toamnă, la care ne vom referi în ceea ce urmează, importanța sulfului este majoră, acesta influențând în mod direct producția, prin determinarea mărimii silicvelor, a numărului acestora, precum și a numărului de boabe în silicvă.
Un alt rol deosebit de important al sulfului este în valorificarea azotului de către plantă, în lipsa acestuia înregistrându-se dereglări majore ale absorbției azotului. Raportul sulf-azot este indicat să fie în proporție de 1/7.
Simptomele carenței de sulf la rapiță sunt relativ ușor de observat, plantele devenind deschise la culoare, între nervurile frunzelor apar pete deschise – cloroze; pe tulpină pot apărea crăpături longitudinale - adevărate porți de intrare pentru agenții patogeni. De asemenea, creșterea plantelor încetinește, dezvoltarea acestora fiind neuniformă.
Pentru a împiedica apariția acestor simptome, recomandăm aplicarea produsului Sulfomax Fluid în doză de 3L/ha, în două faze: o dată primăvara devreme, când planta începe să vegeteze, urmând să repetăm tratamentul după 2-3 săptămâni. Nu recomandăm aplicarea produsului în perioada înfloritului.
Pe lângă unele carențe care pot apărea în perioada primăverii timpurii, la cultura rapiței ne confruntăm și cu un dăunător care poate produce mari prejudicii culturii și anume gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi).
Acesta iese din hibernare când temperaturile ajung în jurul valorii de 7°C și îl regăsim în stratul superficial de sol - la început masculii, iar după 2-3 săptămâni și femelele, urmând ca la temperaturi de 9-12°C să înceapă împerecherea și depunerea pontei.
Este absolut necesar să combatem adulții, care nu produc pagube importante prin ceea ce consumă, dar pot determina adevărate dezastre în cultură dacă depun ponta în orificiile săpate cu rostrul la nivelul tulpinilor și la baza pețiolului frunzei. Larvele eclozate se hrănesc cu măduva tulpinii, rezultatul fiind afectarea întregii plante și reducerea semnificativă a producției.
Summit Agro vine în sprijinul fermierilor cu două produse omologate pentru combaterea acestui dăunător și cu mod diferit de acțiune: Mospilan 20 SG și Wizard.
MOSPILAN 20 SG - acetamiprid 20% - este un produs sistemic, omologat în doza de 0,2 kg/ha, recomandat a se aplica atunci când se dorește o protecție de mai lungă durată a culturii, de până la 21 zile.
WIZARD - esfenvalerat 5% - este un produs de contact, care se aplică la apariția adulților, în doză de 0,25 L/ha.
Este indicat să se facă tratamentele atunci când observăm prezența dăunătorului în capcane – pragul economic de dăunare (P.E.D.) fiind de 2 indivizi/plantă, în cazul acestui dăunător.
Combaterea adulților este imperios necesară în cazul gărgăriței tulpinilor (Ceutorhynchus napi), așa cum am arătat mai sus, deoarece larvele pot fi combătute cu mare greutate.
Faceți tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Pentru mai multe informații despre Sulfomax Fluid, Mospilan 20 SG sau Wizard, nu ezitați să contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau vizitați site-ul www.sumi-agro.ro.
Articol de: ing. ADRIAN ISOC, director vânzări zona de vest a țării - Summit Agro România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a obținut finanțare pentru Proiectul „ORIZONT - Program avansat de sprijin și incluziune pentru primii studenți din familie” – cod SMIS 325041, depus în cadrul apelului competitiv din Programul Educație și Ocupare (PEO), finanțat din Prioritatea PO 6 „Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație”, Obiectiv specific ESO4.6 „Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea timpurie, continuând cu educația și formarea generală și profesională până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scopul învățării pentru toți și a accesibilității pentru persoanele cu dizabilități”.
Proiectul a fost aprobat cu o valoare totală eligibilă de 7.943.180,79 lei și va fi finanțat prin Fondul Social European Plus (FSE+). USAMV Cluj-Napoca deține rolul de lider de proiect, având ca parteneri Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Colegiul de Servicii în Turism „Napoca”. Proiectul se va derula pe o perioadă de 30 de luni, sub coordonarea doamnei prof. univ. dr. Ioana Roman.
Obiectivul general al proiectului vizează furnizarea de către parteneriatul creat de măsuri de sprijin integrate pentru 185 elevi și 170 studenți. Beneficiarii măsurilor de sprijin sunt elevi și studenți care prezintă deficiențe de învățare, cu risc de a nu finaliza forma de studii pe care o urmează. Pentru realizarea obiectivului general sunt propuse măsuri concrete de sprijin, care prin implementarea lor să amelioreze starea de fapt în care se regăsește grupul țintă și care să contribuie la atingerea rezultatelor și a indicatorilor apelului de proiecte. Totodată, se promovează accesul egal la educație de calitate și reducerea abandonului universitar, punându-se accent pe sprijinirea grupurilor defavorizate.
„Prin acest proiect, USAMV Cluj-Napoca contribuie activ la dezvoltarea unei societăți incluzive și echitabile, oferind sprijin tinerilor aflați în situații de risc educațional și facilitând integrarea socială a elevilor/studenților care provin din medii defavorizate”, a precizat prof. dr. Ioana Roman, directorul proiectului.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Premieră pentru medicina veterinară din România
„Stagii de practică pentru studenți – succes în cariera profesională”
Floarea-soarelui cu rădăcini mai dezvoltate și mai tolerante la secetă
Climate FieldView este una dintre cele mai avansate platforme de agricultură digitală la nivel global, oferind fermierilor instrumente pentru optimizarea producției și reducerea impactului asupra mediului, așa încât promovează o agricultură sustenabilă. Parteneriatul cu AFIR evidențiază angajamentul companiei Bayer pentru inovație și sprijinul continuu al fermierilor români în adoptarea agriculturii digitale.
Într-o lume în care digitalizarea și sustenabilitatea sunt esențiale pentru viitorul agriculturii, Bayer România anunță că platforma digitală Climate FieldView este acum eligibilă pentru finanțare prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Această inițiativă marchează un pas semnificativ în sprijinirea fermierilor pentru adoptarea tehnologiilor avansate, esențiale în optimizarea producției agricole și reducerea costurilor, dar și impactului asupra mediului.
Climate FieldView oferă fermierilor instrumente inovatoare pentru monitorizarea și analiza activităților agricole, facilitând astfel luarea deciziilor bazate pe date. Prin integrarea acestei platforme în proiectele finanțate prin AFIR, fermierii pot include în proiectele lor pachetele Climate FieldView, beneficiind astfel de tehnologii avansate pentru cartografiere, analiza datelor agricole, crearea prescripțiilor pentru rată variabilă și gestionarea resurselor. Totodată, includerea elementelor digitale în proiectele cu finanțare europeană, contribuie la creșterea punctajului total și a eligibilității propunerii de proiect.
„Prin includerea pachetelor Climate FieldView în portofoliul de produse eligibile pentru finanțare prin AFIR, oferim fermierilor români acces la tehnologie de ultimă oră, ajutându-i să își optimizeze producția și să reducă riscurile. Platforma noastră nu se limitează la colectarea datelor, ci le transformă în informații esențiale pentru eficientizarea fermei”, a declarat Alin-Sebastian Nemțișor, Digital Farming Solutions Lead Romania.
Acest parteneriat cu AFIR subliniază angajamentul Bayer de a sprijini agricultura românească prin inovație și tehnologie. Climate FieldView este un exemplu clar al modului în care digitalizarea poate aduce beneficii semnificative fermierilor și mediului înconjurător. „Agricultura de precizie este viitorul, iar Climate FieldView stă la baza acestei tranziții. Suntem mândri că putem oferi fermierilor din România instrumentele necesare pentru a naviga cu succes provocările economice și climatice actuale”, a mai adăugat Alin-Sebastian Nemțișor.
Agricultura digitală reprezintă un pas esențial spre o agricultură modernă și sustenabilă. Prin accesul la finanțare pentru pachetele Climate FieldView, fermierii din țara noastră sunt mai bine echipați pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile oferite de agricultura secolului 21.
Climate FieldView, dezvoltată de Bayer, este una dintre cele mai avansate platforme de agricultură digitală la nivel global, facilitând colectarea și analiza datelor pentru o gestionare mai eficientă a fermei. Utilizată pe scară largă la nivel internațional, platforma îi ajută pe fermieri să maximizeze productivitatea și sustenabilitatea, luând decizii informate, bazate pe date.
Pachetele Climate FieldView eligibile pentru AFIR
În funcție de nevoile fiecărei exploatații agricole, fermierii pot alege dintre următoarele pachete Climate FieldView:
FieldView Start - soluție de bază pentru monitorizarea utilajelor și analiza hărților agronomice. Preț: 4.443 euro;
FieldView Mapping PRO - include Antenna Kit pentru cartografierea terenului cu precizie ridicată. Preț: 5.043 euro;
FieldView Harvest Experience - destinat fermierilor care vor să analizeze productivitatea recoltelor, cu Yield Kit și Mapping Kit. Preț: 10.943 euro;
FieldView Spraying Experience - echipamente avansate pentru controlul aplicării tratamentelor agricole, incluzând Spray Kit și Antenna Kit. Preț: 9.043 euro;
FieldView Elite Experience - pachet complet ce include Yield Kit, Spray Kit și Antenna Kit, oferind o viziune extinsă asupra performanței culturilor. Preț: 14.043 euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Bugetul aferent submăsurii 4.1.1 - Investiții în exploatații agricole a fost suplimentat, astfel încât toate proiectele declarate eligibile să poată fi susținute financiar pentru implementare.
Majorarea bugetului a fost posibilă în urma demersurilor derulate de Autoritatea de Management pentru PNDR 2014-2020 și Planul Strategic PS PAC 2023-2027.
Astfel, disponibilul actual aferent SM 4.1.1 „Investiții în exploatații agricole” va putea acoperi finanțarea tuturor proiectelor cu statut de „eligibil - fără finanțare”.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) recomandă tuturor beneficiarilor care au depus proiecte și au fost declarați „eligibili – fără finanțare” să pregătească toate documentele necesare pentru implementarea proiectelor, respectând etapele prevăzute în procesul de contractare și implementare a proiectelor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Incompetență, indolență, neputință sau rea-voință?
Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor
Astăzi, fermierii trebuie să facă față unei presiuni din ce în ce mai mari de boli, dăunători și buruieni. În același timp, strategiile verzi ale Uniunii Europene scot din piața produselor de protecția plantelor multe substanțe active care nu au înlocuitori.
dr. ing. Dumitru Manole: „În toate statele UE, trebuie să privim arealele geografice cu problemele, cu patogenii, cu dăunătorii lor şi să luăm decizii. De pildă, nu se potrivesc condiţiile pedoclimatice din sud-estul României cu cele din alte zone ale țării. Dobrogea are indicele de ariditate cel mai ridicat şi o soluție nu poate fi folosită și în sud-vestul extrem, și în nordul Dobrogei. Oamenii de știință, noi cei care ne ocupăm cu testarea, toți avem dreptul, şi o facem, să dăm soluţii producătorului agricol, companiilor multinaţionale, să venim lângă producătorul agricol, să-l sprijinim. Nu trebuie să dăm soluţii în necunoştinţă de cauză. Europa nu trebuie să devină un muzeu al inovaţiei în care vocea publică să fie mai puternică decât datele cercetării ştiinţifice.”
La nivel mondial, până la 40% din randamentul culturilor se pierde din cauza bolilor și dăunătorilor, dar această cifră s-ar putea dubla fără pesticide. Zeci de substanţe active au fost scoase de pe piaţă, în ultimii zece ani, în Europa, fără ca acest trend să se păstreze și dincolo de granițele UE. „Producţia industriei de produse pentru protecţia plantelor, la nivelul anului 2018, a fost undeva la 57 miliarde de dolari. Trebuie să adăugăm că, din aceste 57 de miliarde de dolari, cam 43% reprezintă erbicidele, 28% fungicidele şi undeva la 21% insecticidele. Trebuie să mai spunem că, anual, industria de pesticide consumă patru miliarde de dolari. Pentru a produce o moleculă de substanţă activă sunt necesare 280 milioane de dolari. Şi acum, să vedem cât revine României. Din cele 57 de miliarde de dolari, la nivelul lui 2018, România are cam 0,7% din total această valoare. Şi pe hectar, țara noastră consumă undeva la 610 grame substanţă activă, în timp ce Ungaria, că e la graniţă cu noi, 1,24 kg de substanţă activă pe hectar, iar media UE este de 2 kg substanţă activă pe hectar. Noi vrem să devenim toţi verzi, bun, dar aproximativ 28% culturile agricole sunt decimate din cauza bolilor şi dăunătorilor, şi poate ajunge până între 40-80%”, arată dr. ing. Dumitru Manole, academicianul care, de zeci de ani, face agricultură în județul Constanța.
Plantele au nevoie de medicamente
Pesticidele sunt medicamentele plantelor, care au ajutat agricultorii să oprească dăunătorii agresivi și să depășească momentele istorice în care omenirea a suferit din cauza lor, așa cum s-a întâmplat în 1845, în Irlanda, când o ciupercă adusă din America de Sud a provocat foametea. „Cu 2500 de ani înainte de Hristos, în Epoca Sumeriană, a fost folosit primul pesticid: sulful. Şi, de atunci, cercetările se desfăşoară continuu. Acum, undeva, în nişte cancelarii, se doreşte să nu se mai folosească pesticide. Dar să nu uităm, că Norman Borlaug – promotorul revoluţiei verzi, laureat al Premiului Nobel, inginer agronom –, la al 15-lea Congres mondial de ştiinţă a solului, din 1994, în Mexic, a declarat că noi trebuie să avem grijă de acest pământ, de plante, iar accesul micilor fermieri la mai puţine inputuri va produce foamete şi haos. Noi nu dorim acest lucru, pentru că trebuie să cunoaştem că 29% din planetă reprezintă uscatul şi, atunci, din 29% numai 6,5% e folosit pentru agricultură. Iată că avem o mare îndrituire cei care slujim pământul şi ceilalţi care fac parte din populaţia Terrei, pentru că, de fapt, pământul a devenit noul aur, petrolul este noua hrană. Asta ne-o spunea de la Washington strălucitul şi eminentul economist Lester Brown”, ne povestește dr. ing. Dumitru Manole.
În România, încă avem probleme cu Anoxia villosa, numit popular cărăbuşul de stepă, venit de prin Asia Mică și descoperit încă din 1934, de către profesorul Constantin Manolache la Hârşova. „De ce este cărăbușul o mare problemă? Pentru că depune ponta în timpul recoltării grâului şi de acolo se dezvoltă în sol, iar larvele din generaţia a doua şi a treia sunt polifage şi distrug toate rădăcinile plantelor. Asta s-a întâmplat acum cinci ani, la Viroaga, în județul Constanţa, când un producător agricol m-a invitat la el și mi-a spus: domnule Manole, mi-aţi dat erbicidul ăsta şi grâul mi-a dispărut! M-am dus acolo, m-am uitat şi l-am întrebat: ai o cazma? El s-a mirat. Şi-mi aduce cazmaua, am început să sap şi i-am arătat larvele de Anoxia villosa”, arată specialistul, care susține că în ciuda faptului că pe vremuri se foloseau cloruri derivate, panaceu universal: DTT, crescătorii de albine nu aveau de suferit. „Mai erau și perdele forestiere, iar eu eram şef de secţie la fostul GAS Stupina. Evident că-i rugam să protejeze albinele cât făceam tratamentele. Îi întrebam după aceea: ţi-a dispărut vreo albină? Nu! Nu s-a întâmplat nimic! Ştiinţa a lucrat şi am putut să stăpânim acest dăunător, pentru că a apărut carbofuranul, care prin tratamentul seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui, a oprit şi a stăvilit atacul de Anoxia villosa”, a completat dr. ing. Dumitru Manole.
O provocare cu care se confruntă agricultorii din țara noastră de când a fost scos endosulfanul o reprezintă Microtus arvalis – şoarecele de câmp, care are nu mai puțin de 8, 10 sau 12 generaţii pe an. Unii fermieri, de nevoie, au pus până și căsuţe din lemn ca să se adune păsările cu scopul de a-l distruge.
Adevărul despre neonicotinoide
„O altă problemă care e la ordinea zilei, an de an facem memorii, deşi printr-un proiect ADER, cu contribuţia ASAS, a unor cercetători, s-a demonstrat că prin folosirea hulitelor neonicotinoide nu s-a produs niciun fenomen de toxicitate la produsul finit, adică la mierea de albine, prin analize făcute în afara ţării, în Bulgaria şi Germania, că noi încă n-avem laboratoare. Nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoide în floarea de floarea-soarelui, în plantă şi, în final, în mierea de albine”, menționează dr. ing. Dumitru Manole. Academicianul crede că anumite decizii trebuie luate în funcţie de arealele geografice în care ne găsim. În acest sens, el dă exemplul Tanymecus dilaticollis gyll care e cantonat în Dobrogea, PED-ul (Prag Economic de Dăunare) fiind depăşit. „PED trebuia să fie 5-6, dar ajungem la 10-12 exemplare. Şi atunci, lanuri întregi de floarea-soarelui au dispărut prin eliminarea tratamentului seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui. Eu sunt de acord şi cu asta, dar să punem ceva în loc, pentru că, de fapt, biopesticidele nu pot suplini produsele sintetice”, a punctat dr. ing. Dumitru Manole.
Ce punem în loc?
Buruienile se adaugă și ele pe lista de probleme în ferme. Prin aplicarea unui management integrat în folosirea pesticidelor s-a reuşit eliminarea unor buruieni, cum ar fi Sorghum halepense, Echinochloa, Xanthium. „Dar au rămas altele: Chenopodium album, Convolvulus, Veronica şi o serie întreagă de buruieni care pur şi simplu distrug recoltele, pierderile fiind foarte mari. Trebuie să fim foarte atenţi la eliminarea unor substanţe active”, atrage atenția academicianul.
În rândul fermierilor circulă zvonul că va fi eliminat și tritosulfuronul, substanţa activă a unui erbicid folosit în combaterea buruienilor din cultura grâului. „Fermierul poate distruge buruienile cu erbicidul pe bază de tritosulfuron. Această substanţă activă, dacă vine o ploaie la interval de patru ore, îşi face efectul. De asemenea, temperaturile, nu trebuie să aştepţi 10-12° C în administrarea acestei substanţe active, ci poţi să administrezi erbicidul la 6-7° C. O altă substanţă activă care am înţeles că din 2025 va fi interzisă este triticonazolul. Eu sunt de acord să scoatem o serie de substanţe active, dar ce punem în loc?”, întreabă dr. ing. Dumitru Manole.
De altfel această întrebare îi preocupă atât pe producătorii substanțelor, pe distribuitori, cât și pe fermieri - primii afectați, în contextul schimbărilor climatice, de o serie întreagă de patogeni care acţionează tot mai agresiv. „În cultura sorgului, la Sport Agra Amzacea, în anul 2024, am avut un atac extraordinar de Schizaphis graminum (păduchele verde al cerealelor), care a redus recolta cu 50% faţă de anii în care acest dăunător, deosebit de agresiv, nu a fost prezent în culturi. Considerând că pe hectar cheltuiala la sorg e undeva la 5.000 de lei, realizez că în loc de 8 tone, am 4 tone şi l-am valorificat cu 800 de lei, fac exact 3.200. Eu cheltui 5.000 de lei şi pierd din cauza atacului de Schizaphis graminum”, explică dr. ing. Dumitru Manole.
Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță
Apa, Fata Morgana a agriculturii românești
Tehnologia modernă poate transforma managementul apei în agricultură. Prin utilizarea tehnologiei CropX, fermierii pot îmbunătăți gestionarea resurselor de apă și pot obține randamente mai mari. În același timp, pot fi reduse pierderile cauzate de o administrare ineficientă a umidității solului. Această soluție inovatoare nu este doar un senzor, ci un instrument esențial pentru agricultura viitorului.
CropX, un senzor de ultimă generație, nu este doar un instrument pentru monitorizarea irigării, ci și un aliat esențial pentru fermele care depind exclusiv de precipitații. Potrivit specialiștilor, acest senzor permite urmărirea evoluției umidității solului pe tot parcursul anului, ajutând fermierii să înțeleagă mai bine impactul lucrărilor agricole asupra rezervei de apă din sol.
„Una dintre cele mai importante utilizări ale senzorului CropX este măsurarea efectelor pe care diferitele tehnici de prelucrare a solului le au asupra pierderii apei. În condițiile în care precipitațiile scad sub 300 l/mp anual, fiecare milimetru de apă contează, iar monitorizarea atentă a solului devine esențială pentru fermieri”, explică Teo Radu, director tehnic Alcedo pentru CropX și My ALCEDO Carbon.
De asemenea, Patrick Valamary, consultant Alcedo, punctează că senzorul CropX oferă fermierilor date precise despre rezervele de apă disponibile, ajutându-i să-și ajusteze strategiile agricole pentru a conserva umiditatea. „Acest instrument nu doar monitorizează precipitațiile și umiditatea solului, ci le oferă agricultorilor posibilitatea de a evalua impactul economic al fiecărei intervenții asupra solului. Este un pas înainte spre o agricultură mai sustenabilă și mai profitabilă”, a precizat Patrick Valamary.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Floarea-soarelui: Cu LAST FRONTIER în preemergență se evită pierderi de producție de până la 30%
Unelte importante în agricultură, auditul de carbon și analizele de sol
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că până la data de 21 martie 2025, inclusiv, se depun cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.
Cererile se depun la Centrele județene/locale ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București.
Sprijinul financiar de urgență este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar.
Solicitanții cu un efectiv mai mare de 300 de capete tineret femel ovin/caprin beneficiază de sprijin financiar de urgență calculat la nivelul a maximum 300 de capete tineret femel ovin/caprin per beneficiar, cu condiția să dețină minim 50 capete de tineret femel ovin sau caprin/fiecare exploatație cu cod ANSVSA.
Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se face până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea realizării plății și după această dată, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.
Resursele financiare alocate acestei scheme de sprijin de urgență sunt de 238.795.200 lei (echivalentul sumei de 48.000.000 euro, stabilit la cursul de schimb de 4,9749 lei pentru un euro).
Această schemă de sprijin financiar se aplică pe întreg teritoriul României și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.
CITEȘTE ȘI: Campania 2025: Monitorizarea parcelelor agricole
Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor
Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Îl ascultam pe ministrul Educației, domnul David, vorbind de o nouă reformă (a câta, oare?!) a sectorului pe care îl păstorește și despre faptul că pseudoștiința a câștigat din ce în ce mai mult teren. Doar că nu mi-au fost clare nici cauzele invocate de domnia sa drept argumente la cele afirmate și nici nu am auzit vreun cuvințel despre cei care se fac vinovați de această situație, dintre cei care au păstorit sectorul în ultimii zeci de ani.
Iar legat de ultima parte, cred că merită să nu uităm că acum vreun an abia au terminat de gândit ,,România educată”, președintele Iohannis, secondat de ministrul la acea dată în persoana doamnei Deca.
Cu dorința de a trece relativ repede peste multele afirmații publice, dar unele nefericite (în opinia mea) și fără fundament făcute de noul ministru David, nu pot să nu mă refer la câteva (ca argumentare măcar) ca să ne putem face o idee despre modul de gândire a celui care va coordona procesul de reformă pus la cale.
Prima afirmație care îmi vine în minte ar fi cea în care îi explica domnului Gâdea de la Antena 3 CNN cum numărul mic de absolvenți de învățământ universitar din România comparativ cu alte țări europene a dus la creșterea extremismului de toate formele, asta în timp ce pe ecran rula o hartă unde erau țări cu un număr mult mai mare de absolvenți de universități decât la noi (românii fiind, ca de obicei, la coada clasamentului), precum Franța, Germania, Italia, Austria.
Or, asta mă duce cu gândul că poate nu ne uităm la aceleași știri cu cele ale domnului ministru David, sau poate nu suntem în aceeași bulă de percepții, dar în Austria s-a desemnat un cancelar de extremă dreaptă, apoi doamna Meloni în Italia este portdrapelul conservatorilor europeni, în timp ce în Franța extremismul condus de familia Le Pen este la a doua generație și ține în funcție sau dă jos guvernele președintelui Macron pe bandă rulantă, de nu au timp să schimbe etichetele cu numele miniștrilor de pe scaune, iar în Germania se țin degetele încrucișate ca AfD de extremă dreaptă să nu devină prima forță politică a țării.
Deci, cum este în realitate corelația dintre absolvenții de universitate și derapajele politice suveraniste, extremiste sau conservatoare (asta, în accepțiunea domnului ministru)?
Aici aș completa cu o altă expresie favorită a domnului ministru, care spune că lipsa educației duce pe lângă dezvoltarea extremismului (inclusiv suveranism, conservatorism, naționalism în opinia europeană) și a teoriilor conspiraționiste și pseudoștiințifice.
Sincer, trebuie să recunosc că am rămas blocat gândindu-mă la afirmația ministrului Educației din țărișoara noastră, care transpusă în practică m-a dus cu gândul la situația că ,,lipsa educației” unei țări ca SUA (circa 30-40% din primele o sută de universități din lume sunt americane) a dus la alegerea președintelui Trump, care a fost acuzat de aproape toată clasa politică din Europa că a folosit astfel de teorii conspiraționiste în campania electorală, doar că, ce să vezi, „needucații ăia” tot l-au ales, asta și fiindcă nu l-au ascultat pe ministrul nostru care le-ar fi spus că doar educația i-ar fi salvat.
Pornind de la aceleași afirmații de mai sus, m-aș opri la trendul de dezvoltare a teoriilor pseudoștiințifice invocat de ministrul Educației și pentru exemplificare aș aborda un pic anumite decizii ,,științifice” marca UE model bruxellez, din sectorul agricol european versus teoriile ,,pseudoștiințifice” ale restului lumii agricole. Și când spun restul lumii, mă gândesc la țări cum ar fi SUA, Canada, Australia, Brazilia, Argentina, Rusia, China, Ucraina, Japonia, Noua Zeelandă, ca să le menționăm pe cele mai importante.
UE: Interzis la producție, dar liber la consum de OMG
Prima teorie ,,științifică” a UE pe care aș pune-o în discuție este faptul că se susține sus și tare că produsele modificate genetic sunt nocive pentru sănătatea populației, dar toate țările din UE consumă astfel de produse, direct sau indirect. Pentru cei care poate nu sunt la curent cu astfel de situații, industria porcului și a puilor de carne din toată Europa este dependentă în mare măsură de șroturile de soia din import, produs de bază în obținerea furajelor concentrate. Doar că importurile se fac din Brazilia, Argentina, SUA, unde în mare măsură cultura de soia este OMG, iar aceste țări nu au o problemă cu aceste produse.
Japonia, tot o țară ,,ignorantă științific”, a zis că așteaptă 40 de ani să vadă efectul acestor produse la oameni în restul lumii, apoi, după ce a trecut această perioadă, a văzut că nu există dovezi că ar afecta sănătatea populației și a schimbat discursul deschizând piața către astfel de produse de tip OMG. Nu știu dacă această decizie a fost luată în urma lecturării de studii științifice făcute în UE, de multe ori cu finanțare europeană, care, nu-i așa, poate să îți influențeze câteodată perspectivele științifice, sau studii din alte țări unde lucrurile sunt mai la liber ca gândire ,,pseudoștiințifică”.
Așadar, viziunea științifică europeană spune printre rânduri că dacă producem noi plante de tipul OMG, acestea sunt nocive inclusiv pentru sănătatea oamenilor, dar dacă le importăm sunt sănătoase și bune să le dăm inclusiv la bătrâni și copii. Deci ,,știință”, nu glumă, exact ca în Evul Mediu întunecat.
Neonicotinoidele, fără efecte nocive asupra albinelor
Dacă trecem la al doilea exemplu, putem discuta că tot ,,știința” europeană prin EFSA susține că aplicarea insecticidelor sistemice din clasa neonicotinoidelor la tratarea semințelor afectează populația de albine, asta în condițiile în care toate rapoartele aceleiași EFSA concluzionează că nu există studii de câmp (adică în condiții naturale) care să confirme aceste ipoteze, dar mereu pentru a compensa aceste rezultate sau mai bine zis lipsa acestora, se fac pentru ,,justificare” studii de laborator cu doze mărite de mai multe ori (adică de genul doza normală depășită cu 200% - 500%) și cu efectul acestora asupra albinelor, care, nu-i așa, la doze extreme, dar care nu sunt folosite în practica agricolă, devin doze letale.
Doar că aici, pentru a fi mai clari, situația ar fi trebuit prezentată un pic altfel, mai pe înțelesul tuturor, adică dacă iei din greșeală o pastilă pentru somn, vei adormi mai rapid, iar a doua zi vei fi odihnit, dar dacă iei două flacoane adormi definitiv și fără vise.
Mereu se spune că orice medicament luat în cantități excesive devine otravă. Așa este și în cazul neonicotinoidelor aplicate în vegetație, deoarece acestea aplicate ca tratament la sămânță, odată cu semănatul, rămân în sol, deci nu au niciun efect nociv asupra polenizatorilor care zboară, fiindcă albinele nu fac galerii prin pământ, ca minerii.
Mai mult, tot studiile (dar nu din UE științifică) arată că în toate țările unde se aplică aceste produse nu s-au constatat reduceri ale populațiilor de albine și vorbim de țări adepte ale teoriilor ,,pseudoștiințifice” gen SUA, Canada, Australia, China, Brazilia și de alte vreo sută de țări, ci, chiar din contră, populațiile au crescut și implicit producția de miere, inclusiv la vecinii noștri ucraineni, marfă care se găsește din belșug acum pe rafturile europene, dar, nu-i așa, politica și banii scuză motivul, iar acum această miere este sănătoasă.
De altfel, și în România, cu toate că se acordă derogări la neonicotinoide de câțiva ani buni, populația de familii de albine este în creștere semnificativă.
Gazele de seră, carbonul și încălzirea globală
Un alt exemplu interesant al modului de lucru ,,științific” din UE față de restul lumii agricole este legat de gazele de seră. Și ca să fim mai preciși, vorbim de protoxidul de azot, care în urma analizelor de aer a devenit al treilea gaz de seră ca importanță. Ok, nimic de comentat până aici, doar că autoritățile bruxelleze merg mai departe pe baza informațiilor ,,științifice” de care dispun și afirmă că 57% din emiterea acestui gaz în atmosferă sunt de origine naturală (oceanele, respirația biologică a solurilor, descompunerea materiei organice din zonele umede și turbării), iar diferența de 43% din activități antropice (agricultură, industrie, arderea pădurilor).
Asta este o filozofie ,,științifică” aplicată cu sârg în UE, încurajată și promovată de către autoritățile bruxelleze, de unele autorități naționale și de majoritatea ONG-urilor de mediu care încearcă să își justifice acțiunile unele mai mult sau mai puțin morale ,,științific”, dar și de unii cercetători care realizează studii poate pentru a justifica o concluzie sau alta.
Să dezvoltăm un pic ideea și să luăm un exemplu ipotetic. Vine o agenție de luptă împotriva schimbărilor climatice și acordă unui cercetător un grant pentru finanțarea unor cercetări privind emisiile de gaze de seră, dar finanțarea vine după ce de peste 10-20 de ani acea agenție deja anunță că luptă cu schimbarea climatică, deja a spus convingerile sale privitoare la emisii, vinovați și căi de reglementare. În aceste condiții, cât de echidistante mai pot fi studiile unui cercetător, care ce să spună, că cel care i-a acordat grantul de fapt de vreo 10-20 de ani nu spune adevărul în mod corect sau îl spune cosmetizat, adică nici cal, nici măgar? Din păcate, toată lumea trebuie să mănânce și să se îmbrace.
Dar să revenim la problema protoxidului de azot și prima precizare este că lumea nu se află sub o cupolă de sticlă în care se poate detecta și individualiza orice. Adică mai clar spus, nu există metode prin care să se determine în mod corect prin analize directe cât din protoxidul de azot din aer este dat de industrie, cât de respirația biologică a solului, cât de la oceane sau cât de la îngrășămintele cu azot din agricultură.
Dacă tot am amintit de îngrășămintele cu azot, trebuie menționat că poate rezulta protoxid de azot pe două căi, o dată prin aplicarea incorectă în special a ureei la suprafața terenului și volatilizarea acesteia din cauza temperaturilor crescute, iar a doua cale, prin descompunerea acestor îngrășăminte în sol de către microorganisme, doar că acestea din principiu nu fac risipă, deci emisiile sunt foarte scăzute și sezoniere.
Dezvoltând un pic acest aspect, emisiile de protoxid de azot, din cauza volatilizării de la aplicarea ureei la suprafața terenului, conform rezultatelor de laborator, arată că, în funcție de variația temperaturii și a umidității mediului, emisiile variază între 0,1 și 3%. Adică vorbim de o variație maximă posibilă de 3000%, deci o diferență imensă, care pune sub semnul întrebării precizia oricărei simulări.
Pentru ca simularea ta să fie foarte exactă ar trebui simplist vorbind să știi toți fermierii din lume care au cumpărat uree, să știi fiecare din ei când aplică acest îngrășământ, în ce regiune și ce zi, care sunt condițiile de temperatură și umiditate din acea zi, ce activitate microbiologică a avut când a aplicat îngrășământul, structura tipului de microorganisme din sol, tipul de sol și conținutul de aer atunci și multe altele. Eu vă spun că și un analist AI ar da naibii toată analiza și și-ar lua concediu până ar trece nebunia.
Or, de aceea de multe ori sunt acuzate diversele modelări de situații ca fiind imprecise, deoarece dacă analizează aceleași date dau rezultate diferite, fiindcă depinde foarte mult ce limite și ce corelații de bază sunt făcute, iar variabilitatea acestor intervale este aproape infinită din cauza multitudinii de factori care ar trebui analizați la momentul determinării, ceea ce azi este imposibil tehnic, deci și rezultatele au precizia la fel de volatilă.
În aceste condiții cum putem acuza un sector sau altul ca fiind poluator și cum luăm deciziile de reducere? În realitate, în opinia mea nu este posibil decât acceptând variații necunoscute din cauzele mai sus expuse, care pun sub semnul întrebării însele rezultatele.
Iar ca o glumă, protoxidul de azot este gaz ilariant și principalul gaz folosit la anestezie în medicină, deci dacă îi va crește concentrația în atmosferă este foarte posibil să ne fure somnul mai mult și mai des, poate peste anumite concentrații să începem să râdem ca proștii și să avem probleme de gândire. Oare concentrația la Bruxelles să fi depășit anumite limite, de avem astfel de comportamente și decizii?
Un subiect strâns legat de situația de mai sus îl reprezintă piețele nereglementate de certificate de carbon, unde pentru a se evalua rezultatele activității unui fermier se fac analize în baza unor declarații și apoi se fac simulări pe calculator. Doar că modelul de simulare lucrează cu intervale stabilite în prealabil ca limite minime și maxime, dar nu poate surprinde rezultatele din momentul producerii fenomenului, deci realitatea datelor este discutabilă, asta, ca să fiu decent.
Pentru a exemplifica, una dintre cauzele emisiilor de carbon în atmosferă este cea dată de respirația microbiană din sol, dar aceasta depinde la rândul ei de apă, aer, umiditate, sursele de carbon, macro și microelemente, materie organică și multe altele.
Astfel, dacă în sol încorporezi materie organică din covoarele vegetale, de exemplu, sau miriștile plantelor de cultură, până la 80% din carbonul conținut de această materie organică este emis în atmosferă sub formă de CO2. Doar că această cifră este relativă, iar intervalul este evaluat a fi 30-80% din acest carbon. În aceste condiții cum surprind momentul, deoarece în fiecare zi în sol totul se schimbă ca și condiții, iar emisiile și ele diferă? Atunci se pune întrebarea cât de corect este ceea ce se determină, iar dacă abaterile care nu prea pot fi determinate concret, ci tot pe bază de simulări, cât de mult ne ajută? De ce este important acest răspuns? Fiindcă ne-ar ajuta să ne fie clar și nouă, și altora ce se vinde și ce se cumpără. Adică una este când spui ,,sechestrare carbon” (o expresie nefericită, după opinia mea), adică înseamnă că iei CO2 din aer și îl stochezi în sol, astfel reducând concentrația din acest gaz în aer, și alta este când tu, de fapt, doar reduci emisiile de carbon în atmosferă, adică în loc să emiți, să zicem, 100 kg, emiți doar 60 kg.
Este un lucru bun indiscutabil și al doilea caz, dar nu are nici o legătură cu primul, fiindcă una este să faci depoluare și alta este că poluezi mai puțin. Dar despre acest subiect vom reveni cu un material mai larg într-un număr viitor.
Poate de aceea președintele Trump, bănuiesc că în urma unor discuții cu oameni care se mai pricep și mai au și curajul să spună ce gândesc, să îi fi prezentat multe de astfel de exemple, a ajuns la opinia că nu avem încălzire globală, dar, nu-i așa, este opinia domniei sale.
După părerea mea, la ora actuală, tema încălzirii globale din cauze antropice este bazată, de fapt, pe percepții atât ale celor care cred cât și ale celor care contestă, deoarece deocamdată lucrăm cu astfel de modele precum cele amintite mai sus, iar oricui îi este greu să demonstreze că modelul dă sau nu rezultatul corect, fiindcă nu ai cum să verifici rezultatul obținut. Iar în mod sigur adevărul nu este neapărat cel cu argumente mai multe sau mai puține, ci în primul rând cel care este promovat mai mult sau mai puțin.
Lupta pentru supraviețuire
Revenind la ministrul David, eu cred că, înainte de a se apuca de reforme care să schimbe învățământul, hai să ne lămurim ce știință vrem să îi învățăm pe acei copii, cine poate să îi învețe și care ar fi metodele.
Ca o curiozitate, astăzi dacă aduci un laureat de Nobel pentru literatură, care poate a scris zece cărți, nu îl poți pune profesor de filologie la universitățile românești, fiindcă nu are lucrări științifice, nu a trecut prin toate gradele, nu are diploma echivalată la noi și multe altele. Păi, despre ce vorbim?
Plus că vrem să reformăm școala, dar în continuare nu putem impune disciplina în școli, profesorii fug pe holuri alergați de elevi sau nu mai vin deloc, evaluările de multe ori sunt făcute superficial, iar în clasă sunt 35 de suflete ca sardelele, dar vrem ca profesorul să le transfere cunoștințe?!!
Iar după ce ai rezolva tu, ministru, cele de mai sus, adică disciplină și legalitate, infrastructură școlară, poți să ai în vedere și faptul că, pentru a face educație, întâi trebuie să pui știința pe baze corecte, fiindcă altfel îi înveți doar ceea ce nu este în regulă, teorii care stau pe relativitate, lipsă de control și verificare, pe adevăruri impuse din cauze politice și economice, dar fără nicio legătură cu legile economice și ale naturii și astfel le distrugi capacitatea de gândire și analiză, așa cum, din păcate, face Comisia Europeană astăzi, cel puțin în sectorul agricol (nu mă pronunț la alte sectoare).
Așa am ajuns acolo unde sunt de acord cu domnul ministru, lipsa educației și promovarea teoriilor pseudoștiințifice duc la apariția curentelor extremiste (în opinia domniei sale) sau ale normalității (în opinia mea). Acum, că dorința normalității științifice și economice poate fi confiscată sau nu de grupuri și persoane, asta este altă discuție. Una dintre cauzele situației de azi este dată de lupta pentru supraviețuire economică a celor amenințați de promovarea teoriilor ,,pseudoștiințifice” ale birocraților bruxellezi, iar în primul grup al celor amenințați, fermierii sunt pe loc fruntaș.
Pentru mine, normalitatea înseamnă cercetare independentă, corectă, fără influențe și ingerințe economice și politice, care să spună ce este bine și ce este rău, iar această știință, alături de logistica și respectul datorat școlii de către profesori, elevi și părinți, să stea la baza reconstrucției acestei societăți mult prea hăituite.
O fi prea mult ceea ce îmi doresc? În rest, numai de bine.
Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025
Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?