ferma - REVISTA FERMIERULUI

Familia Pârvu de la Sârbova, din județul Timiș, este dedicată trup și suflet creșterii animalelor. Dacian Pârvu este medic veterinar și a renunțat la munca din Ferma Didactică a Universității de Științe ale Vieții din Timișoara pentru a pune pe picioare propria fermă în care lucrează împreună cu soția, Luminița Pârvu, iar când timpul le permite, părinților li se alătură cele două fiice.

În ferma familiei Pârvu sunt crescute 350 de ovine, 37 de vaci de lapte și doi cai din rasa Ardenez. Dacian Pârvu împarte munca la fermă cu soția, Luminița, care se ocupă de vacile de lapte pe care le hrănește și le mulge zilnic. Când au vreme, încalță cizmele de cauciuc și cele două fete ale familiei, pentru că mâna de lucru din agricultură este scumpă și rară. Cam așa arată imaginea succintă a unei afaceri de familie, centrată pe zootehnie, ramura cea mai solicitantă a agriculturii.

zoo 252 ferma familie 1

 

Prin procesare, laptele ar valora mai mult

 

Când am ajuns în ferma de la Sârbova (Timiș), am remarcat niște baloți de lucernă, ceea ce m-a dus cu gândul că au fost probleme cu stocul de furaje. „Am fost nevoit să mai cumpăr ceva lucernă, pentru că anul trecut am avut probleme din cauza ploilor în exces. Prima coasă n-am reușit s-o tai la timp, a plouat, apoi a îmbătrânit și nu am avut calitate, iar la vaca de lapte dacă nu ai calitate la fân, n-ai nici producție. Eu nu le dau siloz, nici nu produc în cantități mari și poate de aceea nu-mi iese perfect, așa că le furajez doar cu fân, lucernă și cereale. E important să producem un lapte de calitate, pentru că îl dăm la cineva care face cașcaval din el și de la siloz a avut ceva probleme cu aciditatea, așa că m-a rugat, dacă se poate, să hrănim vacile doar cu fân. Singura problemă este că furajarea cu fân crește costul de producție al laptelui. Cum n-am avut destul, am fost nevoit să mai cumpăr, așa că la vară, vreo două luni o să muncesc să-l achit. Asta e…”, spune Dacian Pârvu.

Nu-l las însă pe fermier să intre în prea multe detalii care țin de ferma de vaci cu lapte, de care se ocupă soția sa, Luminița Pârvu, și o întreb pe aceasta cum se descurcă cu animalele. „Avem 37 de capete bovine din rasa Bălțată românească. Eu mă ocup de muls, soțul mă ajută la curățat. Lucrăm doar noi doi la ele. Din fericire, soțul este medic veterinar și chiar n-am avut probleme în ceea ce privește sănătatea animalelor. Cred că de doi ani n-am avut nici măcar hipocalcemii sau, dacă au fost, au fost foarte ușoare. Acum a fătat o vacă. Le lăsăm să fete singure și până acum n-am avut probleme. Mulgem între 20 și 25 de litri pe zi, în funcție de mâncare, de vacă, de ciclul de lactație. Avem vacă de la care mulgem și 30 de litri pe zi. Pe medie, mergem undeva cu 15 -16 litri pe zi, pe toată perioada de lactație, de 200 și ceva de zile pe an. Calitatea laptelui este în schimb foarte bună, cu o proteină excelentă și grăsime de 3,8 – 4%”, arată Luminița Pârvu.

Din ferma familială de la Sârbova, laptele pleacă în localitate la un mic producător de cașcaval, iar o altă parte ajunge la piață prin intermediul unui alt localnic. „Noi nu avem timp să mergem la piață. Dacă am putea și să procesăm, și să vindem noi direct în piață, ne-ar fi mult mai bine. Ne-am gândit să depunem un proiect pentru procesare, dar am renunțat, pentru că e foarte greu. În doi, să și mulgi, să te și ocupi de animale, să și procesezi și să mergi și la piață e, practic, imposibil. Mi-ar fi plăcut foarte mult să putem procesa laptele. Sunt sigură că, prin procesare, valoarea litrului de lapte s-ar dubla. La comandă, mai facem o brânză dulce sau o smântână, dar în general vindem laptele crud. Vindem direct și în sat și sunt zile în care nu facem față. Mai este un crescător de vaci în sat cu un efectiv mai mare și nici el nu face față”, a precizat Luminița Pârvu.

 

Cooperativa, posibilă rezolvare a problemelor

 

Din păcate, adaugă Dacian Pârvu, au scăzut efectivele de animale. „Oamenii s-au dus la lucru la oraș, au vândut pământurile, și-au aranjat frumos casele și-au pus flori în fața caselor… La majoritatea arată mai bine decât la noi, pentru că nu avem vreme. Ați văzut, au fost demonstrațiile agricultorilor. Cu cine să ieși la proteste? Aici mai suntem vreo doi-trei crescători. Ieșim noi să luăm atitudine? N-am putut să mă duc la proteste… S-o las pe nevastă-mea singură, cu toate pe cap? Apoi, crescătorii de animale nu prea s-au regăsit în protestele astea, pentru că în primul rând nu au timp și în al doilea rând pentru că suntem foarte împrăștiați pe sectoare, fiecare cu problemele lui. Am mai vorbit cu colegi din branșă, nu reușim să ne organizăm cum trebuie. Mulți spun că o formă de organizare ar fi cooperativa agricolă. Bun, dar ea te reprezintă când vinzi. După mine, ar fi fost bun un sindicat al fermierilor din toate domeniile agriculturii, care să aibă reprezentanți la toate nivelurile și de la cel cu 20 de vaci, și de la cel cu 200, să ne apere drepturile. La negocieri au fost oameni pe care protestatarii nu i-au recunoscut drept lideri. Au fost la discuții, s-au înțeles, au ieșit cu ministrul de braț, s-au și pupat, dar ei nu au fost la proteste, adică unii au protestat și alții au negociat. După primele proteste, au obținut un ajutor pentru grâul rămas în depozit. Toată lumea s-a bucurat, numai că atunci când s-au dat banii, aceștia au ajuns aproape toți la fermierii mari, pentru că depozitare nu înseamnă podul casei. Depozitare înseamnă un spațiu autorizat, înseamnă cantități înregistrate, cu acte de intrare-ieșire. Suta de euro s-a dat doar pentru vegetal și vaca de carne, eu am de lapte, așa că n-am primit nimic. Până la urmă, cine a câștigat dintre cei mici? Foarte puțini, procentual în raport cu cei mari. Dacă eram mai bine reprezentați, probabil că ar fi fost ajutate toate categoriile de fermieri. De fapt, noi, ăștia mici, nu cred că suntem reprezentați în vreun fel. Sindicatul fermierilor ar trebui să aibă reprezentativitate inclusiv la nivelul Ministerului Agriculturii, în așa fel încât să nu apară legi tâmpite, pe care mai apoi să nu știi cum să le îndrepți.”

Poate că e vremea ca fermierii de la noi din țară să învețe și ei lecția unității. E momentul, poate, să depășească neîncrederea și suspiciunea dintre ei și să găsească oamenii potriviți, care să le reprezinte corect interesele. „De acord, zice Dacian Pârvu. Inclusiv la nivel de cooperativă. Din ce am văzut la cooperativele care funcționează, cel care se ocupă de cooperativă nu este producător. Pe omul ăla îl plătești, are vreme să alerge, îl chemi la ședințe când e cazul, că dacă pui unul dintre membrii cooperativei, ăsta va trage spuza pe turta lui, cum se spune. Și dacă nu o face, tot va exista suspiciunea. Apoi este problema timpului pe care nu-l ai. Eu ar trebui să vând tot acasă ca să mă pot ocupa de funcționarea unei cooperative. Când m-am băgat, trebuie să fiu acolo. Eu nu pot să le spun că nu ne vedem la ședință pentru că-mi fată o vacă…”

zoo 252 ferma familie 3

 

Ițele încâlcite ale subvențiilor

 

Am continuat discuția cu Dacian Pârvu despre creșterea oilor, acestea fiind mai numeroase în ferma de la Sârbova. „În România, mielu-l vinzi de Paște și porcul la Crăciun. Restul sunt povești… Cererea pieței pe carnea de ovină este fluctuantă. Nu avem siguranța că vom primi un preț bun și toamna. Între timp, mielul suge, nu mulgi nu faci brânză, nu vinzi lapte, plus că ai alte cheltuieli cu mieii pe care vrei să-i finisezi până în toamnă. Ai cheltuieli și nu ai garanția că prețul va fi unul corect. Așa că noi, ăștia mici, ne descurcăm cum putem. N-așteptăm nici mila statului. Dacă vine subvenția e bine-venită, dar vindem atunci când primim preț, or, de regulă, prețul se plătește la Paște.”

L-am întrebat pe fermier cât de importantă este pentru el subvenția și dacă i se pare complicat să o obțină. Iată și răspunsul: „Fermierul ar trebui să le știe pe toate. Ar  trebui să fie abonat inclusiv la Monitorul Oficial, să știe și legislație, și contabilitate. Normal ar fi să ne ajute cei de la APIA. De ani de zile mă încadrez la același tip de subvenție la oaie, la vacă, la pășuni și la furaje. De ce trebuie să fac dosar în fiecare an? Ar trebui să nici nu mai merg la APIA, decât dacă apar modificări. Dosarul ar trebui să se depună de la sine, mai ales că au acces la baza de date a DSV-ului, la baza de date a celor de la asociațiile de profil. De-acolo ar trebui să-și ia toate datele. Numai că și lor le vin tot felul de ordine și contra-ordine peste noapte și le este frică să mai ia decizii.  Acum, cu subvenția la oaie, eu, unul, nu mai înțeleg nimic. L-am auzit pe ministru vorbind despre oaie și nu am înțeles nimic. Na, poate sunt eu mai slab pregătit. Acum banii se împart la toată lumea de-a valma. Ar trebui totuși ca subvenția asta să se dea, o dată pe cap de animal, cum a fost dintotdeauna, dar și pentru calitate, pentru că ai intrat în COP. La mulți le este frică și nu intră. Le-am spus și colegilor mei, atât timp cât se dau niște subvenții, încercați să le luați pe toate. Banii ăia îi luați tot pentru animale și să vă dezvoltați tot voi. Dacă sunt disponibili, luptați-vă să-i luați. COP-ul înseamnă niște bani în plus, dar îi primești ca să te motiveze să faci calitate. Ei se tem de controale. Da, domnule, veniți și bonitați mieluțele la prima fătare, bonitați junincile la prima fătare. Nu vine nimeni să-ți facă o bonitare. Și scoateți prostiile cu anul de referință. Cum adică an de referință? Păi eu am avut vaci în 2017 și tu-mi dai subvenție încă zece ani după. Sunteți nebuni? Poate le-am vândut, nu că am făcut vreo afacere, deși unii, probabil, au făcut o afacere din asta, dar eu le-am vândut că am avut o problemă și nu le-am mai putut ține. Acum, că mai ia subvenție, nu mai este el de vină, dacă regula îi permite. Dă-mi subvenție pe litrul de lapte vândut la procesator! Procesatorul poate să-mi dea un leu patruzeci de bani, că atâta poate el. Dă-mi tu, stat, diferența, să trăiesc și eu. Se presupune că ai oameni bine pregătiți în minister care știu să facă un calcul corect la litrul de lapte. Dacă prețul este de trei lei pe litru, îi mai pun un leu cincizeci, dar banii să-mi intre la finalul lunii, când intră și cei de la procesator. Dă-mi subvenție pe kilogramul de carne de miel vândut sau la cea de vită și-atunci nu trebuie să-i omorâți pe intermediari, că o să dispară singuri. N-avem porc? Ne plângem că importăm peste 80% din  carnea de porc? Deschideți abatoarele și lăsați oamenii să crească porci!”.

Laptele de oaie din ferma familiei Pârvu ajunge la o fabrică din zonă. „Am mai primit oferte și din altă parte, ne zice crescătorul, dar am preferat să mergem în continuare cu procesatorul de la Izvin, mai ales că banii cu care am cumpărat fânul i-am primit în avans de la fabrică. Una peste alta, anul trecut am primit un preț bun pentru laptele de oaie, șase lei pe litru.”

 

Schimbarea rasei și reducerea efectivului

 

Dacian Pârvu intenționează să schimbe o parte din efectivul de oi și să aducă în fermă rasa Lacaune, specializată pe lapte, deoarece acesta are un preț bun, la ora actuală.

Totodată, crescătorul de la Sârbova ar mai reduce numărul de animale din fermă, deoarece pășunea îl limitează. „N-aș mai ține un efectiv așa mare, pentru că nici pășune nu este destulă. În total am 30 de hectare de pășune, dar nu este toată grupată, am 12 ha într-un loc, 10 ha în altă parte și tot așa, la un efectiv total de 350 de oi și 37 de vaci. Sârbova nu prea are pășune. Am prieteni la Buziaș care au 70 ha de pășune într-un singur lot. Eu dacă mă duc cu oile pe două hectare, se duc o dată și se întorc, după care se uită la mine, că nu mai au ce mânca, deci, pentru mine pășunea este un factor limitativ. Noi nu facem o exploatare intensivă, pentru că ne dorim o altă calitate, și la carne, și la lapte, și atunci mergem pe varianta extensivă, în care pășunea are un rol foarte important.”

Prin schimbarea rasei, Dacian Pârvu vrea să crească producția de lapte în ferma de ovine. „Oile Lacaune, spun specialiștii, au un potențial maxim de producție de 5 litri de lapte pe zi și o medie de 3 litri. Eu m-aș mulțumi și cu o producție de 2 litri zilnic, având în vedere că de la Țurcană nu mulg nici măcar un litru.”

Oile familiei Pârvu sunt mulse de cei doi proprietari. „N-am fost vreun mulgător înainte, însă nevoia te învață. Acum pot să spun că sunt. Mai avem pe cineva care ne dă oile în strungă și ne mai ajută fetele când sunt acasă. Ar fi o chestie faină cu mulsul mecanic, că atunci aș mulge singur. Cu un  efectiv de o sută de capete m-aș descurca fără probleme. Rămâne ca o provocare de viitor”, spune Dacian Pârvu.

zoo 252 ferma familie 4

Am remarcat pasiunea crescătorului, dragul lui pentru animale. De asemenea, nu puteam trece cu vederea doi cai frumoși, Ardenezi, și am vrut să aflu povestea lor. „Am cumpărat o mânză cu 400 de euro. Sunt cai foarte frumoși, cu coada și coama galbenă, chiar deosebiți. Ne-am pus întrebarea, bun, da’ ce facem cu calul? Așa că, după doi ani, am vândut iapa cu 1.500 de euro. Am vândut-o la Câmpulung Moldovenesc. Acolo oamenii folosesc caii la pădure să tragă lemne cu ei. Omul la care am vândut calul l-a pus la ham. Mi-a zis că așa cal cuminte n-a avut niciodată. L-a pus și pe Facebook, cu poză. Acuma, normal că noi l-am văzut. După ce l-am vândut, am devenit dușmanul numărul unu din familie. M-a certat soția toată săptămâna, că de ce l-am vândut... Mi-a tot arătat poze cu cai de vânzare. Până la urmă, l-am sunat pe cel la care am vândut iapa și l-am întrebat cât îmi cere pe ea, să mi-o aducă înapoi acasă. Omu’ a zis bine și mi-a vândut-o după o săptămână cu 3.700 de euro. Asta da afacere!”

În încheiere, Dacian Pârvu a ținut să spună că: „Deși stăm la sat, cu foarte puțină lume mai poți să stai de vorbă despre animale. Înainte, toată lumea avea animale, toată lumea avea ce să povestească despre ele. Acuma sunt tot mai puțini. Dacă mai mergi pe undeva și începi să povestești despre animale, ești privit ca un ciudat. Noi nu vrem să impresionăm pe nimeni cu nimic, pur și simplu ne plac”.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Zootehnie

Syngenta anunță că va valorifica expertiza Ginkgo Bioworks în domeniul biotehnologiilor microbiene pentru a îmbunătăți producția de metaboliți secundari în agricultură, în vederea dezvoltării unei soluții biologice inovatoare.

Într-un comunicat de presă comun, Syngenta Crop Protection, un lider în inovarea agricolă, și Ginkgo Bioworks, companie ce construiește cea mai importantă platformă pentru programare celulară și biosecuritate, au anunțat o nouă colaborare menită să accelereze lansarea unei noi soluții biologice. Cele două companii au colaborat anterior în domeniul dezvoltării semințelor de ultimă generație.

Prin această nouă colaborare, Ginkgo intenționează să dezvolte și să optimizeze o tulpină microbiană care poate îndeplini obiectivele de productivitate ale unui metabolit secundar din portofoliul Syngenta Biologicals. Această moleculă este desemnată de Syngenta ca fiind o soluție biologică de pionierat. O producție rentabilă economic și extinsă a acestui metabolit ar accelera semnificativ momentul lansării pe piață a celei mai recente soluții biologice Syngenta.

Pentru a realiza acest lucru, Ginkgo își va utiliza capacitățile în domeniul biotehnologiilor agricole pentru a calcula performanța teoretică și pentru a orienta strategiile de modificare a tulpinilor în vederea dezvoltării unei tulpini microbiene suficient de robuste pentru a îndeplini obiectivele Syngenta. Ginkgo va valorifica cunoștințele sale biologice și de învățare automată pentru a obține informații din mai multe surse de date complexe și le va aplica pentru diagnosticarea limitărilor de performanță ale tulpinilor, precum și pentru descoperirea de caracteristici biologice.

„Produsele biologice devin tot mai importante în satisfacerea cererii globale pentru soluții agricole eficiente și sustenabile. La Syngenta ne angajăm să oferim fermierilor mai multe opțiuni, produse și tehnologii complementare care promovează practicile agricole sustenbile. Suntem încântați să lucrăm cu Ginkgo și suntem încrezători în capacitățile lor distinctive ce ne vor permite să ne atingem obiectivele de productivitate a moleculei vizate, accelerând accesul către piață”, a declarat Camilla Corsi, director global pentru Cercetare  Syngenta Crop Protection.

Magalie Guilhabert, director al departamentului Ag Biologicals din cadrul Ginkgo Bioworks, a completat: „Suntem foarte încântați să ne extindem relația cu Syngenta. Am construit o relație de succes în urma colaborării noastre în domeniul determinării caracteristicile plantelor, iar acum așteptăm cu nerăbdare să realizăm același lucru cu produsele biologice pentru agricultură. Suntem mândrii  să ne punem atuurile excelente și experiența în fața unora dintre cele mai dificile provocări ale clienților noștri. Ne vom strădui să atingem nivelurile de productivitate necesare pentru susținerea viabilității comerciale, în vederea lansării produsului inovator Syngenta în domeniul produselor biologice pentru agricultură”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse din categoria neonicotinoidelor, care conțin substanța activă imidacloprid, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană, ocupând locul 4 în anul 2023, când suprafața cultivată cu cereale a fost de aproximativ cinci milioane de hectare. Grâul este a doua cultură ca suprafață cultivată în țara noastră, după porumb.

Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care și culturile de cereale păioase.

La nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care întâlnim cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermieri. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide.

În campania de toamnă a anului 2024, semințele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste o sută de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 și Franța cu 10.

Tratamentul semințelor de cereale păioase de toamnă va fi făcut numai de către prestatorii de servicii autorizați. Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor va comercializa produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați înregistrați la oficiile fitosanitare județene, care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale și cu personal calificat. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare vor efectua controale la prestatorii de servicii autorizați. Aceștia vor ține o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, respectiv cantitatea de produs achiziționată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată și distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Continuăm să ne dăm cu părerea și să lansăm cifre despre producțiile agricole, înainte să înceapă strângerea recoltelor de pe câmp. De obicei, primii care se lansează în preconizarea cifrelor materiei prime agricole sunt oficialii, de la Ministerul Agriculturii, de la Guvern. Apoi, se aruncă în pronosticuri și unii dintre fermieri, cărora eu le zic „lăudăroșii”. După care, intervin alți fermieri care strigă la toți ceilalți menționați înainte să nu mai vorbească despre cifre, că traderii de cereale, atenți la toate aceste discuții, vor scădea prețurile. Mass-media vine și ea din urmă și scrie despre „producții-record”, „maxime istorice”, „grânarul Europei”.

În orice țară civilizată, educată, statisticile sunt făcute după anumite șabloane de specialiști care, din păcate, în România noastră cam lipsesc, inclusiv de la Institutul Național de Statistică, organ al statului. La români, datul cu părerea înseamnă statistică.

Și iată că, până să ajungă grânele în hambare, culturile agricole au fost puse la pământ de vijelii, grindină, incendii și, nu în ultimul rând, de secetă. Aceasta este realitatea din luna iunie 2024, când în multe zone din țară fermierii nu prea au avut ce recolta la culturile înființate în toamna lui 2023, iar la cele înființate în primăvara acestui an se uită îngroziți. Seceta face ravagii peste tot în țară. „Plouă-n mai, faci mălai”. A plouat în mai, dar perioadele caniculare mult prea lungi care au urmat și care continuă distrug orice urmă de speranță a agricultorilor. Chiar și la cei care au irigat, arșița reduce producțiile.

Observ că tot mai mulți se întreabă dacă mai are rost să facă agricultură. Sunt deja ani buni de când fermierii încearcă, prin tehnologii, prin reducerea cheltuielilor și prin multe alte tehnici, să reziste actualelor provocări. Este cert că singuri nu pot face față și își îndreaptă atenția către statul la care contribuie prin taxe și impozite. Sunt multe de spus și dezbătut, dar mă opresc la secetă și la ajutorul statului român.

Spun unii că există asigurările. La 100% calamitate, fermierul primește 1.500 lei/ha, însă practica demonstrează că suma primită este mult mai mică. Cât bagă în pământ agricultorul? Păi, cam între 3.000 și 10.000 lei/ha, în funcție de multe variabile (tehnologie, inputuri, arendă, credite etc). De la calculele astea, judecați dvs. Ca să nu mai amintesc că despăgubirile ajung în ferme uneori mult prea târziu.

Vorbim despre managementul riscului, de zeci de ani, iar cei afectați de secetă așteaptă cu mâna întinsă să primească ceva, în loc să-și dea mâna toți pentru construirea unei soluții viabile de asigurare. Avem legislație adaptată realităților de azi? Pare că nu!

Și nu doar că legislația-i deficitară, dar fermierul mai e și „furat” legal de stat. De ce afirm asta? Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reține 3% din subvenția fermierului, din plățile directe, conform unui regulament european, pentru instrumentul de risc. Pentru gestionarea acestor bani opriți de APIA, în Planul strategic se precizează că se va crea un instrument de management al riscului. Prin urmare, fiecare fermier care contribuie are garanția că, în momentul în care are un risc de calamitate, are și dreptul să primească o sumă, ca despăgubire.

Să recapitulăm: APIA ia o sumă din subvenția fermierului pentru a-l despăgubi în caz de calamitate, dar banii, pentru moment, nu pot fi cheltuiți deoarece autoritățile statului nu au mers mai departe, respectiv să creeze acel instrument de management al riscului. Astăzi, după doi ani de reținere, cred, a acelui procent, legislația necesară nu există, nu este definit, practic, acest instrument de risc. Cine îl gestionează, cum se derulează, ce proceduri are, nu se știe nimic, pentru că legislația nu s-a adoptat, nu există.

Și *utut, și cu banii luați, ăsta-i fermierul anului 2024 în România. Ce mai mâncăm? Vedem după acest an electoral. Cu cifrele vehiculate ca producție agricolă e clar că nu ne putem hrăni și nici nu putem duce un trai sănătos.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial
Joi, 18 Iulie 2024 23:40

Bugetul MADR, suplimentat

Joi, 18 iulie 2024, Executivul de la București a aprobat o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

  • 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții al Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

  • 300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

  • 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

  • 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

  • 33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

  • 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras eșantionul de control pentru Campania 2024, aferent schemelor de plată pe suprafață, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic și condiționalitate din cererea de plată.

Eșantionul de control extras din baza de date APIA conține un număr total de 13.160 fermieri și o suprafață totală controlată de 795.003,69 ha, pentru care se vor verifica respectarea normelor de condiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

  • Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul vegetal – 7.912 fermieri;

  • Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 5.356 fermieri;

  • Pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Eșantionul de control aferent Campaniei 2024 este mai mic cu un număr de 3.128 de fermieri față de Campania 2023.

În conformitate cu Procedura operațională de control clasic pe teren aplicabilă în Campania 2024, APIA are obligația ca până la data de 11 octombrie 2024 să realizeze controlul la fața locului pentru cererile de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va face, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren de către inspectorii APIA, cererea de plată va fi respinsă de la plată. „Instituția noastră se bazează pe cooperarea și sprijinul fermierilor pentru ca această activitate să se desfășoare în mod corespunzător”, transmite APIA.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Joi, 18 Iulie 2024 16:15

Când și cum lucrăm pământul

Mă voi referi la unele restricții stabilite de Comisia Europeană pentru a evita lucrările solului în vară, în perioada iunie-septembrie. O fac pe baza unei experiențe însușite de-a lungul întregii vieți de peste 90 de ani, trăind în agricultură și lucrând în toate formele de activitate agricolă. Experiența însușită pe acest parcurs mă obligă să fac unele observații la restricțiile respective. Prin urmare, cam așa trebuie judecate lucrurile, ca în rândurile de mai jos.

De la început afirm că sunt pentru agricultura conservativă și agricultura de precizie cu extinderea digitalizării, dar când sunt condiții corespunzătoare. Menționez că la Institutul Fundulea sunt experiențe cu lucrări minime și cu semănatul direct în teren nelucrat încă din anii `60. Până atunci însă să se aplice corect tehnologia clasică. Cel puțin pentru condițiile din România, restricțiile respective nu sunt cele adecvate.

Solurile din țara noastră au un conținut mai ridicat de argilă, fiind expuse fenomenelor de tasare-compactare, și au un grad de îmburuienare foarte ridicat, solicitând mai mult lucrările solului.

Unele afirmații, că prin efectuarea arăturii în timpul verii sunt distruse microorganismele din sol, în parte sunt adevărate. Dar sunt distruse numai cele din stratul superficial care vin direct în contact cu razele solare. Prin arătură se afânează solul, se oxigenează, se încorporează materia organică creându-se condiții optime pentru înmulțirea microorganismelor care depășesc cu mult nivelul dinainte de arătură, dovadă stau rezultatele de mai jos.

În România se efectuează arături în peste 90% din suprafața arabilă. Și dacă tot se execută arături, de ce să nu fie făcute în timpul optim?

Pentru înființarea culturilor de toamnă se acordă două-trei săptămâni în octombrie. Însă, rapița și lucerna se însămânțează în timpul verii. Semănatul de calitate are loc într-o arătură efectuată din timp, cu terenul așezat, cu densitatea aparentă de cel puțin 1,3 g/cm3, cu capilaritatea refăcută pentru a asigura aportul capilar al apei la nivelul seminței.

În țara noastră, în majoritatea anilor, toamnele sunt secetoase. Se ară pe teren uscat, se scot bolovani, pentru a căror mărunțire sunt necesare treceri repetate cu utilaje grele, se prăfuiește, praful astupă porii solului, precipitațiile nu se mai infiltrează, se scurg, produc eroziune, băltește, apa se evaporă, se formează crustă care împiedică eliminarea CO2 toxic din sol și împiedică aerisirea foarte necesară.

Ca să se execute arături de calitate, trebuie prins momentul optim, pe care numai specialistul din fiecare unitate îl stabilește, cunoscând fiecare parcelă.

Sunt situații când chiar la nivelul unei comune plouă într-o parte 25-30 mm, iar alături nu dă nicio picătură.

 

Traseul tehnologic corect

 

Imediat după recoltarea culturilor de vară, în spatele combinei, în aceeași zi sau cel târziu în ziua următoare, se intră cu grapa cu discuri care continuă mărunțirea resturilor vegetale tocate de combină și repartizate uniform pe teren, precum și a miriștei și rădăcinilor pe care le amestecă cu stratul superior al solului, formând un mulci. În mulciul respectiv sunt asigurate condiții pentru germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei, contribuind la reducerea gradului de îmburuienare și la evitarea apariției samulastrei în culturile următoare. Se formează un covor vegetal destul de consistent, cu rolul culturilor de acoperire. Apa din precipitații se acumulează și se conservă în sol, covorul vegetal protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, de arșiță, valorifică CO2 și energia solară, consumă îngrășămintele rămase de la cultura anterioară, precum și nitrați, evitând levigarea acestora și poluarea apei freatice.

În anii cu precipitații normale, din acest covor vegetal am obținut 40-50 t/ha masă verde, pe care am încorporat-o în sol. Important este să se urmărească evoluția covorului pentru a fi tocate înainte de a produce sămânță sau înainte de executarea arăturii.

Pentru rapiță, lucernă, se urmărește efectuarea arăturii la sfârșit de iulie, început de august, după o ploaie mai consistentă, de 20-30 mm.

Pentru însămânțările din octombrie, arătura se va efectua cel târziu în prima decadă a lunii septembrie, pentru ca solul să fie așezat.

Cum ploile de vară sunt rare, în cantități mici și pe suprafețe restrânse, nimeni de la București, și cu atât mai mult de la Bruxelles, nu poate spune când este momentul optim pentru efectuarea arăturii într-o anumită parcelă, ci numai specialistul locului respectiv.

Marele nostru agronom, academician Gh. Ionescu Șișești, spunea: „Lucrarea rațională a solului nu este numai o știință, ci și o artă pe care ajungem să o stăpânim numai dacă iubim obiectul și-l observăm continuu”. Și mai departe: „Trebuie să simțim pământul în toate nesfârșitele lui nuanțe de organism viu. Numai atunci vom putea întrebuința unealta corespunzătoare, la momentul cel mai potrivit, pentru a obține rezultatul cel mai bun”.

De asemenea, mari agronomi ai Bărăganului aveau o vorbă: „Pe teren trebuie să intri când te primește, dar să nu-l faci să te aștepte”.

Procedând în acest fel, rezultatele experimentale demonstrează următoarele:

  • Cantitatea de apă în arătura din iunie, determinată toamna, a fost cu 230 m3/ha mai mare față de arătura din septembrie;

  • În arătura de vară crește cantitatea de nitrați de 2-5 ori, de fosfor de 3-5 ori, dar și cea de KCa;

  • Sporul de producție la grâu a fost: arat în octombrie = 100%, în septembrie = 110%; în august = 138%; în iulie = 151% și în iunie 179%.

În ceea ce privește cantitatea de nitrați acumulată, o experiență riguroasă arată următoarele:

  • Arat toamna la 10 cm = 32,4 kg/ha;

  • Arat vara la 20 cm și toamna la 10 cm = 120,7 kg/ha;

  • Arat toamna la 20 cm = 18,6 kg/ha;

  • Arat vara la 10 cm și toamna la 20 cm = 141,7 kg/ha.

Grâul în arătură de vară este mai viguros, bine înfrățit, mai rezistent la ger și secetă, cu producții de mai bună calitate (substanțe proteice, gluten) și cu recolte mai mari.

 

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU

 

„Sunt fiu de țărani și până la vârsta de 15 ani am trăit în familie participând la toate treburile gospodărești și activitățile din câmp. În anii `50 am absolvit o școală medie tehnică agricolă cu durată de patru ani, care avea fermă didactică de 150 ha, cu toate sectoarele, și era lucrată numai cu elevii. Apoi am urmat și am absolvit și Facultatea de Agricultură la București, au fost cinci ani cu multă practică, iar anul V numai practică. După absolvirea facultății, am început activitatea în unități CAP, SMT și IAS. Când s-a publicat concurs de admitere la doctorat în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice, m-am prezentat, am fost admis și timp de patru ani am pregătit teza de doctorat în câmpurile experimentale și laboratoarele ICCPT Fundulea, după care am susținut teza și am fost declarat doctor în agronomie. Am intrat apoi în învățământul agricol preuniversitar timp de 20 de ani, în cea mai mare parte la Liceul agricol Fundulea, și am făcut practică cu elevii în câmpurile și laboratoarele institutului. Ultimii 20 de ani am activat în cercetarea agricolă de la Fundulea și m-am ocupat de cercetări în domeniul mecanizării lucrărilor agricole, având o permanentă colaborare cu Institutul de Mecanizare (INMA) București. După pensionare, am fost solicitat de o societate agricolă privată pentru a organiza și conduce timp de cinci ani această unitate ce cultiva 5.000 ha cu cereale și plante tehnice. În continuare locuiesc în colonia din curtea INNA Fundulea și sunt la curent cu problemele și noutățile din cercetarea agricolă. De peste 50 de ani public în revistele agricole articole cu caracter științific și tehnologic, depășind 1.200 de articole publicate.”prof. dr. ing. Vasile Popescu

 

Articolul a apărut în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Opinii

Companiile Bayer și NIK, într-un efort comun de a promova inovația și sustenabilitatea în agricultură, anunță un nou parteneriat strategic ce va servi întregului teritoriu EMEA, incluzând, bineînțeles, și România, alături de restul Europei, Orientul Mijlociu și Africa. Parteneriatul reflectă angajamentul ambelor companii de a oferi fermierilor soluții avansate care să le îmbunătățească eficiența și productivitatea.

Astfel, în urma parteneriatului, NIK devine distribuitorul exclusiv al unei game esențiale de echipamente hardware necesare pentru exploatarea completă a platformei digitale FieldView de la Bayer. Printre echipamentele cheie se numără FieldView Drive, Mountain Kit, SprayKit, YieldKit și Mapping Kit, toate proiectate pentru a facilita o agricultură mai inteligentă și mai precisă.

Toate aceste soluții vin în întâmpinarea nevoilor clienților de a putea monitoriza pe orice fel de utilaj agricol datele de la stropit sau recoltat. Acest parteneriat vine în ajutorul fermierilor pentru a avea mult mai ușor acces la datele lor și a vedea în timp real datele de la recoltat sau de la aplicarea tratamentelor.

„La Bayer, misiunea noastră "Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană" ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Parteneriatul nostru cu NIK reflectă angajamentul nostru de a utiliza tehnologii inovatoare și soluții concentrate pe nevoile clienților pentru a sprijini fermierii. Agricultura de precizie joacă un rol crucial nu doar în împuternicirea fermierilor cu informații bazate pe date pentru a lua decizii agronomice mai bune, ci și în promovarea protecției mediului și a sustenabilității în general. Suntem încântați de potențialul acestui parteneriat de a avansa misiunea noastră, evidențiind angajamentul nostru de a promova inovația și sustenabilitatea în practicile agricole. Suntem încrezători că eforturile noastre comune vor aduce beneficii semnificative fermierilor și comunității agricole în general”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Crop Science Country Group Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

De asemenea, parteneriatul își propune să extindă accesul la echipamente agricole de ultimă generație, inclusiv mașina autopropulsată Berthoud, distribuitorul de îngrășăminte Vicon, soluțiile de agricultură conservativă de la Agrisem, precum semănătoarea Sly Boss și semănătoarea de la Precision Planting, toate fiind preechipate cu echipamente care le fac FieldView ready. Ce înseamnă FieldView ready? Că aceste utilaje sunt preechipate din fabrică cu tot ceea ce este necesar pentru a putea adăuga soluția FieldView fără alte intervenții pe utilaje.

Ivo Kumanov, fondator NIK, declară: „Fermierii care se concentrează pe accelerarea soluțiilor digitale agronomice pentru a avea o viziune mai profundă asupra investițiilor sau utilizarea globală a resurselor fermei, toate în corelație cu performanța culturii lor, au acum instrumente care le permit fermierilor să ia decizii bazate pe date pentru a optimiza resursele folosite”. NIK este un grup de companii care implementează tehnologii pentru agricultura de precizie, cu o existență în piață de peste 20 de ani.

Soluțiile compatibile FieldView sunt instrumente care facilitează digitalizarea pentru fermieri, soluții care le permite acestora să ia decizii bazate pe date pentru a optimiza resursele pe care le utilizează. Cu acest nou sistem, monitorizarea datelor de la stropit și recoltat sunt acum mult mai ușor de realizat.

Platforma digitală FieldView de la Bayer stă la baza acestui parteneriat, oferind fermierilor o soluție digitală completă pentru o gestionare eficientă a datelor agricole. Această platformă permite accesul la informații detaliate și la analize precise, ajutând fermierii să ia decizii informate pentru optimizarea producției și promovarea unei agriculturi sustenabile.

Bayer și NIK împărtășesc o viziune comună pentru un viitor al agriculturii bazat pe tehnologie avansată și practici sustenabile. Prin acest parteneriat, cele două companii se angajează să aducă pe piață soluții inovatoare care să sprijine fermierii din regiunea EMEA în provocările lor zilnice.

Pentru detalii suplimentare despre parteneriat și produsele oferite, consultați site-urile Bayer și NIK.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Luni, 15 iulie 2024, s-a închis sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-25 „Modernizarea infrastructurii de irigații” și pentru DR-26 „Înființarea sistemelor de irigații”, intervenții finanțate cu fonduri nerambursabile din Planul Strategic 2023 – 2027.   

Pentru sesiunea din acest an, alocarea financiară a fost de 400.000.000 de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații (DR-25) și de 102.421.176 de euro pentru înființarea sistemelor de irigații (DR-26).

De la momentul lansării sesiunii și până în prezent (intervalul 15 martie - 15 iulie 2024), la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-au depus on-line 357 de solicitări de finanțare în valoare totală de 530.717.784 euro, gradul de depunere pentru modernizarea infrastructurii de irigații (DR-25) depășind alocarea financiară și ajungând la peste 130%, ceea ce arată interes din partea Organizațiilor Utilizatorilor  de Apă pentru Irigații (OUAI). Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru modernizarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-25 este de 1.500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinul public este de 100% nerambursabil raportat la costurile eligibile.

Totodată, prin AFIR, s-a derulat sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-26 „Înființarea sistemelor de irigații”, în intervalul 15 ianuarie – 15 iulie 2024, cu o alocare de 102.421.176. Prin DR-26 s-au depus 48 de solicitări de finanțare cu o valoare de 21.045.515 de euro. Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru înființarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-26 este de 500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinului public nerambursabil este de 65% din costurile eligibile aferente proiectului.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice și a limitării accesului la tehnologii ca urmare a înăspririi cadrului legislativ european, gestionarea provocărilor de mediu și climă, cât și eficientizarea utilizării inputurilor agricole devine un deziderat tot mai important pentru fermieri și cheie pentru obținerea unei producții sporite.

Pentru creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, fermierii trebuie să aplice corect produsele pentru protecția plantelor, dar în același timp, să caute soluții noi pentru a utiliza eficient elementele din sol și atmosferă, soluții ce pot fi integrate cu tehnologii digitale și de precizie.

Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, se va acorda, în continuare, o atenție deosebită protejării mediului înconjurător, a sănătății solului, iar scăderea cantității de azot care se acumulează în pânza freatică va rămâne un obiectiv strategic la nivel european.

În acest sens, Syngenta dezvoltă produse biologice care se vor integra în schema de tratamente fitosanitare convențională pentru a controla mai bine factorii de stres abiotici, în combaterea bolilor și dăunătorilor cu noi produse, cu moduri de acțiune diferite, dar și care să permită și utilizarea mai eficientă a resurselor din natură.

Vixeran

 

VIXERAN®, un nou biostimulant de la Syngenta, cu trei moduri de acțiune

 

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2024, Syngenta a prezentat, în premieră, un nou produs - VIXERAN®, un biostimulant de înaltă clasă ce conține o tulpină atent selecționată (CECT 9690) de Azotobacter salinestris.

În condiții de umiditate, bacteriile de Azotobacter salinestris se dezvoltă extrem de rapid (în 24-48 ore),  iar acestea asigură, prin trei moduri diferite de acțiune, absorbția azotului atmosferic:

  • foliar: bacteria colonizează țesuturile plantei după penetrarea prin stomate;

  • rădăcină: se stabilește o simbioză cu rădăcinile;

  • rizosferă: planta furnizează zaharuri bacteriilor, în schimbul azotului disponibil.

Tulpina CECT 9690 a bacteriei Azotobacter salinestris a fost identificată într-un mediu salin, așa cum reiese și din denumire, și este rezistentă în condiții dure de pH, apă și mediu de cultură.

VIXERAN® determină sinteza azotazei, o enzimă care transformă azotul din aer în ioni de amoniu, iar asimilarea foliară a acestora și transformarea lor în aminoacizi se face prin sinteza glutaminei. În sol, aminoacizii sunt preluați prin procesul de nitrificare, proces realizat de microorganismele prezente în sol.

Dacă condițiile pentru dezvoltarea bacteriei sunt nefavorabile, aceasta are capacitatea de a se transforma într-o formă de rezistență, un chist, cu un înveliș gros, rezistent, care permite bacteriilor să aștepte condiții mai prielnice pentru a se dezvolta și pentru a rezista mai bine stresului cauzat de factori externi, cum ar fi perioadele reci de temperatură. De îndată ce condițiile devin favorabile (>5 grade Celsius, umiditate, prezența dextrozei), bacteriile se reactivează și își reiau procesul de dezvoltare și multiplicare.

VIXERAN® este omologat la un număr foarte mare de culturi de câmp: cereale păioase, porumb, rapiță, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr, cu o doză unică de 50 grame/hectar. Condițiile optime de aplicare sunt: umiditate > 60%, aplicare dimineața devreme (de preferință), pH-ul solului: 5,5 -9 și volumul de apă 200 - 400 l/ha.

VIXERAN® este un produs de excepție, care se aplică la culturi de câmp, precum și la culturi speciale.

Momentul recomandat de aplicare, în funcție de cultură:

  • Cereale păioase, de la a 4-a frunză desfășurată și/sau de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod;

  • Porumb, de la a 2-a până la a 6-a frunză desfășurată;

  • Rapiță, de la prima până la a 4-a frunză;

  • Cartof, de la a 2-a frunză până la începutul formării tuberculilor;

  • Sfeclă de zahăr, de la a 2-a până la a 6-a frunză;

  • Floarea-soarelui, de la a 4-a până la a 8-a frunză.

Cu o singură aplicare a produsului VIXERAN®, culturile beneficiază de mai multe avantaje:

  • Susținerea creșterii plantelor (Plant Growth Promoter);

  • Fixarea biologică a azotului la nivelul aparatului foliar și a rădăcinii;

  • Mobilizarea potasiului în plantă;

  • Producerea acidului indolacetic (IAA), a giberelinelor (GA3) și a ACC-deaminazei;

  • Reducerea pierderilor de azot prin îmbunătățirea capacității de retenție a nivelul solului.

VIXERAN® produce exopolizaharide (EPS) și lipopolizaharide (LPS), care îmbunătățesc capacitatea de retenție la nivelul solului: cele două zaharide eliberate de tulpina de Azotobacter salinestris CECT 9690 interacționează cu particulele de sol și constituenții organici ai solului. Cele două zaharide acționează ca un „lipici” natural, favorizând agregarea particulelor solului. Îmbunătățirea agregării solului cu ajutorul tulpinii de Azotobacter salinestris CECT 9690 se realizează prin creșterea porozității și reducerea densității, îmbunătățindu-se astfel capacitatea de retenție și schimbul de nutrienți și apă.

În platforma de la Ziua Grâului Bărăgan 2024, produsul VIXERAN® a fost aplicat unui soi de grâu de la Syngenta, iar rezultatele au demonstrat un spor semnificativ de producție față de martor. Astfel, față de martor, a existat un spor de producție de 308 kg/ha, beneficiu ce se poate traduce printr-un plus de aproximativ 60 euro/ha. Mai mult, din rezultatele prezentate, se poate observa o îmbunătățire a procentului de proteină și amidon.

Rezultatele aplicării Biostimulantului VIXERAN® în cadrul platformei Ziua Grâului Bărăgan 2024

syn azot

 

Articol de: ADRIAN GEANĂ, director marketing protecția plantelor porumb și oleaginoase, în colaborare cu SILVIU CAIMAC, director marketing cereale păioase și tratament semințe la Syngenta România

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 124

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista