Vineri, 19 iunie 2026, Asociația Uniunea Oierilor a transmis adrese oficiale către principalele instituții ale statului român, solicitând intervenție urgentă pentru protejarea sectorului ovin/caprin, grav afectat de restricțiile impuse asupra circulației și exportului de ovine și caprine.

Uniunea Oierilor solicită instituțiilor statului român:

1. Reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe în condiții controlate;

2. Recunoașterea zonelor libere de boală și permiterea exportului din aceste zone;

3. Aplicarea unor măsuri tehnice suplimentare de testare, certificare și supraveghere;

4. Implicarea MADR și ANSVSA în demersurile de la Bruxelles;

5. Implicarea MAE și a ambasadelor României în dialogul cu statele importatoare;

6. Participarea reprezentanților crescătorilor de ovine la discuțiile instituționale;

7. Acordarea de plăți compensatorii pentru fermierii afectați;

8. Includerea sectorului ovin/caprin în schemele de sprijin disponibile, inclusiv în cadrul METSAF;

9. Protejarea piețelor externe tradiționale ale României;

10. Comunicarea publică rapidă a măsurilor avute în vedere.

Uniunea Oierilor subliniază că fermierii nu pot aștepta până la data de 31 decembrie 2026 fără soluții concrete. „Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor comerciale și afectarea satului românesc. Crescătorii de ovine nu cer privilegii. Cer măsuri corecte, rapide și proporționale cu pierderile reale pe care le suportă. Solicităm tuturor instituțiilor competente să trateze sectorul ovin/caprin ca pe un sector strategic pentru agricultura României, pentru export, pentru economia rurală și pentru securitatea alimentară”, atrage atenția Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Demersurile asociației crescătorilor de oi și capre au fost transmise către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și către președintele țării noastre.

Astfel, Uniunea Oierilor solicită o abordare coordonată între ANSVSA, MADR, MAE, Guvernul României și Administrația Prezidențială, astfel încât sectorul ovin/caprin să nu fie lăsat singur în fața unei crize care afectează fermele, exporturile, prețurile, satele românești și economia rurală.

Reamintim că, zilele trecute, Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii.

„Această măsură are un impact major asupra crescătorilor de ovine și caprine. Exportul de animale vii reprezintă una dintre principalele forme de valorificare a producției pentru sectorul ovin românesc. Blocarea sau limitarea exporturilor înseamnă animale rămase în ferme, costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea, scăderea prețurilor pe piața internă, pierderea contractelor comerciale externe și afectarea directă a veniturilor fermierilor”, punctează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că problema nu poate fi tratată exclusiv ca o chestiune sanitar-veterinară, fiind o problemă economică, socială, comercială și diplomatică, cu efecte directe asupra fermierilor, familiilor acestora, comunităților rurale și poziției României pe piețele externe.

În adresa către ANSVSA, Uniunea Oierilor a solicitat identificarea rapidă a unor soluții tehnice și sanitar-veterinare pentru reluarea exporturilor în condiții controlate. Printre soluțiile propuse se află delimitarea clară a zonelor afectate și a zonelor libere de boală, testarea animalelor destinate exportului, certificarea sanitar-veterinară suplimentară, utilizarea centrelor de colectare autorizate, transportul controlat și comunicarea prealabilă cu autoritățile statelor de destinație.

De asemenea, Uniunea Oierilor susține analizarea și aplicarea vaccinării animalelor destinate exportului, în centre de colectare autorizate și supravegheate sanitar-veterinar, acolo unde această măsură este posibilă, acceptată de statul importator și poate contribui la reluarea comerțului în condiții de siguranță.

„Considerăm că vaccinarea, dacă este acceptată în cadrul negocierilor tehnice, poate reprezenta o soluție practică pentru deblocarea exporturilor către state terțe, fără a pune în pericol sănătatea animalelor și fără a compromite măsurile de control sanitar-veterinar”, arată Maniu Vonica. Uniunea Oierilor solicită ca această variantă să fie analizată urgent de ANSVSA împreună cu MADR, Comisia Europeană și autoritățile statelor terțe importatoare, astfel încât România să poată propune un mecanism clar, controlat și verificabil pentru exportul animalelor provenite din zone eligibile.

În același timp, Uniunea Oierilor precizează că, în această etapă, prioritatea fermierilor nu este consumarea timpului în dispute publice privind conducerea ANSVSA, ci identificarea rapidă a unor soluții sanitar-veterinare aplicabile pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. „Nu considerăm că simpla solicitare a demiterii conducerii ANSVSA rezolvă problema de fond a sectorului. Fermierii au nevoie de rezultate concrete: reluarea exporturilor, proceduri clare, zone libere de boală recunoscute, testare, certificare suplimentară, transport controlat, vaccinare acolo unde este acceptată și negocieri tehnice reale cu instituțiile europene și cu statele terțe importatoare. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente la momentul potrivit. Însă, în acest moment, fiecare zi pierdută înseamnă costuri suplimentare pentru fermieri, animale blocate în exploatații, presiune pe prețuri, contracte externe puse în pericol și pierderi economice pentru satul românesc”, transmite Uniunea Oierilor.

De asemenea, asociația a solicitat ca reprezentanții fermierilor să fie consultați și implicați direct în demersurile tehnice și instituționale care privesc viitorul sectorului ovin/caprin.

În adresa către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea direct în demersurile de la Bruxelles, alături de ANSVSA, precum și susținerea intereselor economice ale fermierilor din România. Sectorul ovin și caprin nu poate fi apărat doar prin măsuri sanitar-veterinare, fiind nevoie și de măsuri agricole, economice și financiare.

Uniunea Oierilor solicită MADR să susțină reluarea exporturilor către state terțe în condiții controlate și să inițieze un mecanism de plăți compensatorii pentru fermierii afectați de restricțiile sau limitările la export. Sprijinul financiar trebuie să acopere pierderile generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, scăderea prețurilor pe piața internă, diferența dintre prețul de export și prețul intern, costurile suplimentare cu furajarea, întreținerea și gestionarea animalelor rămase în ferme, precum și costurile generate de testare, certificare, transport sau alte măsuri suplimentare impuse.

Totodată, Uniunea Oierilor solicită ca sectorul ovin/caprin să fie inclus în schemele de sprijin disponibile la nivel național sau european, inclusiv în eventualele scheme de ajutor de stat sau ajutor de minimis instituite în baza cadrului temporar METSAF, utilizat pentru sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor la combustibil, energie, transport, furaje și îngrășăminte. În acest context, Uniunea Oierilor atrage atenția că, dacă se pregătesc măsuri de sprijin pentru sectoarele bovin și porcin, sectorul ovin/caprin trebuie inclus în același pachet de sprijin sau într-o schemă distinctă, cu buget separat. „Crescătorii de ovine nu solicită diminuarea sprijinului acordat altor sectoare, ci tratament corect și nediscriminatoriu pentru toată zootehnia românească”, spune Maniu Vonica.

În adresa către Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea activă în demersurile diplomatice pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe. Menținerea piețelor externe nu depinde doar de măsurile tehnice interne, ci și de comunicarea cu autoritățile statelor importatoare, de încrederea partenerilor comerciali și de capacitatea României de a transmite o poziție instituțională clară și credibilă.

Uniunea Oierilor solicită implicarea ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statele importatoare, facilitarea dialogului cu autoritățile competente din aceste state și susținerea soluțiilor tehnice propuse de România.

„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener commercial”, susține Maniu Vonica.

În adresa către Președintele României, Uniunea Oierilor a solicitat sprijin instituțional pentru protejarea sectorului ovin/caprin, pentru coordonarea instituțiilor statului și pentru susținerea unei poziții clare în favoarea fermierilor din România.

„Sectorul creșterii ovinelor și caprinelor nu reprezintă doar o activitate economică. El reprezintă sate active, locuri de muncă, pășuni întreținute, familii care trăiesc din creșterea animalelor și o parte importantă a identității agricole românești. În foarte multe zone din țara noastră, oieritul este una dintre puținele activități economice viabile. Atunci când fermierul nu își poate valorifica animalele, efectul nu rămâne doar în fermă. Sunt afectați muncitorii, centrele de colectare, transportatorii, comercianții, furnizorii de furaje, medicii veterinari, prestatorii de servicii agricole și micile afaceri locale care depind de veniturile fermierilor”, conchide Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deteriorarea situației economice din sectorul laptelui în țara noastră a fost semnalată de ministrul intermiar al Agriculturii comisarului european Christophe Hansen, printr-o scrisoare transmisă pe 10 iunie 2026. Tánczos Barna a solicitat, totodată, o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor.

Ministrul român arată în scrisoarea transmisă la Bruxelles că cele mai recente date comunicate Comisiei Europene indică o accentuare a presiunii asupra producătorilor de lapte din România. Astfel, prețul mediu al laptelui la poarta fermei s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, cu scăderi de 8,59% în ianuarie, 5,65% în februarie, 10,64% în martie și 10,44% în aprilie.

În perioada ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%, reprezentând cea mai drastică reducere înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Aceste evoluții evidențiază existența unor dezechilibre importante între nivelul producției și capacitatea de absorbție a pieței, cu efecte directe asupra veniturilor fermierilor și asupra sustenabilității exploatațiilor de lapte.

În documentul transmis Comisiei Europene, ministrul interimar al Agriculturii subliniază că analiza evoluției prețurilor trebuie realizată și în contextul particularităților sezoniere ale pieței laptelui, însă datele din anul 2026 arată că ajustarea descendentă specifică perioadei de primăvară s-a manifestat cu o intensitate semnificativ mai mare comparativ cu anii precedenți. Având în vedere aceste evoluții, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole pentru susținerea fermierilor afectați de dificultățile din sectorul laptelui și adoptarea unor măsuri care să contribuie la stabilizarea pieței.

În paralel, ministrul interimar al Agriculturii a dispus analizarea modului de colectare, consolidare și raportare a datelor privind piața laptelui, precum și evaluarea fluxurilor informaționale și a instrumentelor utilizate pentru monitorizarea sectorului, în vederea asigurării unei imagini cât mai exacte și actualizate asupra evoluțiilor din piață. De asemenea, vor fi verificate mecanismele de raportare existente și modul de respectare a obligațiilor legale de către operatorii economici care au responsabilități în transmiterea datelor privind piața laptelui.

„Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 21 mai, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” în acest an. Schema beneficiază de un buget de 60.000.000 lei, iar plata sumelor aferente sprijinului către cultivatori se va face până la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de minimis dedicat cultivatorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximă de 6 ha/beneficiar și o producție de minimum 3,5 tone/ha.

Cererile de înscriere în program se depun în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Beneficiarii schemei pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli PFA, II, IF constituite potrivit OUG nr. 44/2008, precum și producători agricoli persoane juridice.

Verificările în teren se fac de către echipe mixte ale Direcțiilor Agricole Județene (DAJ) și Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vizează deplasarea în teren pentru identificarea suprafeței, a existenței culturii de usturoi înainte de recoltare și stabilirea densității acesteia.

Recoltarea si valorificarea producției se vor realiza după verificările în teren până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026, inclusiv, iar documentele justificative privind valorificarea producției se pot depune până la data de 24 noiembrie 2026 inclusiv.

„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție. În același timp, nu renunțăm nici la susținerea cultivatorilor de cartofi, cerând Guvernului echitate în cazul sectoarelor cu deficit de balanță comercială seminificativă. Considerăm justificată suma solicitată pentru schema de ajutor, în condițiile în care nici sectorul cartofului nu a beneficiat de sprijin anul trecut, un an dificil, marcat atât de creșterea cantității aduse din afara țării, cât și de scăderea prețului cartofilor importați sau aduși din spațiul intracomunitar”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministrul interimar al Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cuvintele din titlu îi aparțin tânărului fermier Matei Titianu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Recent, la AGRO TV, acesta a abordat mai multe subiecte arzătoare în agricultura autohtonă, pe care vi le prezentăm în rândurile ce urmează.

„Suntem a cincea forță agricolă a Uniunii Europene ca suprafață, dar ne permitem prea des să fim tratați ca un actor secundar. Din postura de președinte al LAPAR, consider că este timpul să vorbim deschis despre subminarea intereselor naționale în agricultură. O problemă pe care o simt zilnic în dialogul cu membrii LAPAR este modul în care agricultura este reprezentată la Uniunea Europeană de către autorităților noastre. De ce reprezentanții noștri la Bruxelles nu negociază cu aceeași fermitate cu care fermierii români muncesc pământul? Când acceptăm acorduri care ne dezavantajează direct sau când convergența externă rămâne un obiectiv mereu amânat, nu vorbim doar despre birocrație. Vorbim despre viitorul securității alimentare. La LAPAR, mandatul nostru este clar: să cerem o poziție demnă pentru România”, a spus Matei Titianu.

În opinia președintelui LAPAR, subvenția ar trebui privită ca o compensație, nu ca un ajutor. „Trebuie să înțelegem că atâta timp cât producem sub reglementări verzi stricte, subvenția doar echilibrează balanța în fața competitorilor globali (Mercosur, Ucraina).”

Matei Titianu a subliniat că prioritatea zero în acest moment o reprezintă protejarea consumatorului român și a producătorului local prin controale riguroase la graniță. „Frontierele au nevoie de laboratoare de testare. Nu putem accepta un dublu standard la siguranța alimentară.”

Liderul LAPAR a arătat paradoxul energiei și al finanțării. „Infrastructura de irigații devine inutilă dacă prețul energiei anulează profitul. Avem nevoie de o strategie națională pentru energie și de instrumente financiare solide, precum Creditul Fermierului, cu dobânzi fixe și garanții de stat”, a punctat Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).

APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.

În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.

5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată

În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.

Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.

Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate”, în perioada 2025 – 2027. Astfel, sunt aprobate resursele financiare necesare plății ajutorului de minimis beneficiarilor eligibili ai Programului pentru cererile depuse în anul 2026.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp, echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp. Sumele aferente ajutorului de minimis vor fi plătite ulterior finalizării tuturor verificărilor privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate și a situațiilor centralizatoare a beneficiarilor eligibili.  

Schema de ajutor de minimis se aplică pe o perioadă de trei ani pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate și are ca obiectiv stimularea producției autohtone de legume, precum și valorificarea acesteia pe piață.

Resursele financiare alocate acestei scheme sunt în valoare de 275 milioane lei, fonduri prevăzute și aprobate în bugetul alocat MADR pe anul 2026.

„Prin această măsură, MADR continuă sprijinirea fermierilor români, contribuind la dezvoltarea sectorului legumicol, sporirea producției autohtone și consolidarea exploatațiilor agricole”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2026 a fost adoptată în ședința de Guvern de luni, 4 mai.

Actul normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În contextul creșterii prețurilor la îngrășăminte și al noilor costuri generate de politicile climatice europene, fapte care pun presiune pe fermieri, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) solicită autorităților măsuri care să sprijine real agricultura românească.

„Situația este una urgentă, iar fermierii au nevoie de măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru a putea continua activitatea în condiții sustenabile”, transmite Forumul APPR.

În ultimii ani, piața îngrășămintelor a devenit extrem de volatilă, iar evoluțiile recente amplifică riscurile pentru fermieri. Costurile ridicate ale inputurilor esențiale afectează direct capacitatea fermelor de a rămâne competitive și de a menține niveluri sustenabile de producție.

În acest context, Forumul APPR consideră că reluarea producției interne de îngrășăminte nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate strategică. „Redeschiderea platformei Azomureș ar putea contribui la echilibrarea pieței, reducerea dependenței de importuri și asigurarea unui acces mai stabil la inputuri pentru fermieri.”

Totodată, mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), deși parte a tranziției către o economie cu emisii reduse, riscă să genereze efecte colaterale semnificative în agricultură. Creșterea costurilor pentru produsele importate, inclusiv îngrășămintele, poate accentua presiunea financiară asupra fermierilor din România, în lipsa unor măsuri de compensare adecvate. „Este nevoie urgentă de intervenții rapide și coerente pentru a evita un impact direct asupra producției agricole și asupra securității alimentare”, subliniază Forumul APPR într-o scrisoare deschisă adresată autorităților.

Forumul APPR solicită:

• Măsuri urgente pentru susținerea producției interne de îngrășăminte și crearea unui cadru funcțional pentru reluarea activității Azomureș;

• Instrumente concrete de sprijin pentru fermieri, cum ar fi: vouchere pentru îngrășăminte, scheme de compensare, sprijin direct;

• Abordare integrată a politicilor agricole, industriale și de mediu, astfel încât obiectivele climatice să nu afecteze sustenabilitatea economică a fermelor;

• Un dialog real și constant între autorități și sectorul agricol, pentru identificarea unor soluții aplicabile în teren.

Forumul APPR avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, fermierii vor fi nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor, ceea ce va avea un impact direct asupra producțiilor agricole și asupra stabilității sectorului agroalimentar. „Agricultura nu poate funcționa în condiții de incertitudine și costuri imprevizibile. Este momentul unor decizii rapide și asumate”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.

În ultimele zile, crescătorii de vaci au primit de la fabricile care le cumpără laptele înștiințări de modificare a prețului pentru perioada aprilie – iunie 2026. Și să nu vă imaginați că prețul laptelui s-ar duce în sus, nicidecum, modificarea este în minus.

De pildă, un procesator oferă 1,5 lei pe litru, fără plata grăsimii suplimentare. Prețul este pentru o fermă mai mărișoară, care livrează zilnic ceva cantitate de lapte. Sunt, însă, crescători mai mici cărora li s-a propus prețul de 1,2 lei pe litrul de lapte. Asta în condițiile în care la raft nu găsim lapte sub 8,5 lei pe litru, iar pe crescătorul autohton producerea unui litru de lapte îl costă mult peste doi lei.

O altă problemă, ce știu consumatorii despre laptele pe care-l cumpără din magazine? Etichetele nu ne spun prea multe, mai ales referitor la trasabilitate. Produce România suficient lapte ca să-și acopere consumul? Crescătorii din vestul țării susțin că intră în țară cantități foarte mari de lapte și, mai grav, nu-l controlează nimeni să vadă dacă-i conform reglementărilor noastre. Ce calități are laptele importat? Ce fac autoritățile sanitar-veterinare? Potrivit statisticii, România se află în top zece producători de lapte din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă necesarul de consum, situație care se menține și în 2026.

„Iar și iar, fermierul produce în pierdere, iar pe lanț prețul laptelui nu suferă nici o corecție pentru a deveni mai atractiv pentru consumator. În fermele de bovine, consumăm între 4 și 7 litri de motorină pentru a produce o tonă de porumb siloz (înființarea cultură, tocat, transport, tasat), iar creșterea prețului motorinei, pe fondul scăderii prețului de vânzare a laptelui la poarta fermei o asimilăm cu o catastrofă. În ultimele două luni, două ferme HolsteinRo cu un efectiv de peste 250 vaci la muls și-au oprit activitatea. Lista fermelor care vor abandona sectorul se va mări în perioada următoare”, arată Ionuț Lupu, fermier și director executiv al Asociației HolsteinRo, adăugând: „În România ne luptăm cu o elasticitate mult prea redusă a ofertei de lapte pe termen scurt, având în vedere că producția nu poate fi ajustată rapid din cauza ciclului lung de viață al vacilor de lapte, investițiile foarte mari în ferme și imposibilitatea de a ne opri producția chiar dacă prețurile scad”.

În țara vecină, Ungaria, fermierii primesc 15 HUF (200 lei/tona de lapte livrată) pentru următoarele trei luni. „HolsteinRo, alături de ceilalți colegi fermieri, am solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului României introducerea unei scheme similare ca cea din Ungaria, un sprijin vital pentru existența sectorului”, subliniază Ionuț Lupu.

Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) atrage atenția asupra impactului major pe care măsurile propuse prin proiectul de ordonanță de urgență privind instituirea stării de criză pe piața produselor petroliere îl pot avea asupra sectorului agricol și solicită corectarea acestora, în vederea protejării intereselor legitime ale fermierilor.

Forumul APPR susține necesitatea intervenției statului pentru limitarea efectelor crizei carburanților, în măsura în care aceasta este eficientă și contribuie la protejarea economiei și a consumatorilor finali. Cu toate acestea, organizația subliniază că măsurile propuse trebuie să aibă consecințe pozitive asupra sectorului agricol și să nu genereze disfuncționalități sau penurii de carburanți.

În acest context, Forumul APPR solicită revenirea la nivelul accizei aplicabile la data de 31 decembrie 2025, subliniind că aceasta reprezintă un element structural al prețului combustibilului, cu impact direct asupra costurilor de producție ale fermierilor.

Totodată, organizația își exprimă dezacordul față de prevederile care reduc obligația de utilizare a bioetanolului în benzină de la 8% la 2%, considerând această măsură nejustificată, disproporționată și discriminatorie în raport cu sectorul agricol. Reducerea bruscă a acestei obligații, fără consultarea fermierilor și fără mecanisme compensatorii, afectează principiile securității juridice și ale încrederii legitime, transferând costuri din sectorul petrolier către agricultură.

În paralel, sectorul agricol se confruntă cu o presiune financiară accentuată, generată de creșterea prețurilor la carburanți, care au depășit pragul de 10 lei/litru. Această evoluție influențează direct costurile de înființare și întreținere a culturilor, recoltare și transport, afectând competitivitatea fermierilor români pe piața europeană.

Situația este agravată de întârzierile în acordarea sprijinului pentru motorină, ceea ce amplifică dificultățile de lichiditate ale exploatațiilor agricole. În acest context, Forumul APPR consideră că simpla plafonare a prețurilor la pompă este insuficientă și solicită măsuri integrate de sprijin pentru fermieri.

Forumul APPR solicită autorităților:

• Consultarea reală a sectorului agricol înainte de adoptarea unor măsuri cu impact direct;

• Separarea măsurilor de plafonare a prețurilor de intervențiile asupra pieței bioetanolului;

• Menținerea obligației de blending a bioetanolului la nivelul de 8% sau instituirea unui mecanism clar de compensare pentru fermieri;

• Adoptarea unor măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul agricol, aflat într-o situație de criză fără precedent.

„Intervenția statului într-un context de criză este necesară, însă aceasta trebuie să fie coerentă, proporțională și echitabil distribuită, fără a transforma agricultura într-un amortizor al dezechilibrelor din alte sectoare economice”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!