Afişez elemetele după tag: recolta

Când vrei mai mult de la fiecare hectar

În fiecare toamnă, fermierii iau una dintre cele mai importante decizii pentru viitoarea recoltă: alegerea geneticii. Dacă până acum câțiva ani alegerea se făcea aproape exclusiv între soiuri, astăzi tot mai mulți cultivatori de orz aleg hibrizii HYVIDO^® pentru avantajele pe care le aduc în fermă.

De ce? Pentru că performanța nu înseamnă doar producție. Înseamnă stabilitate, eficiență și capacitatea culturii de a valorifica mai bine resursele disponibile.

HYVIDO^® valorifică puterea vigorii hibride

Prin heterozis (vigoare hibridă), plantele dezvoltă o capacitate superioară de creștere și valorificare a resurselor, comparativ cu soiurile convenționale.

Află mai multe despre tehnologia HYVIDO^®

Ce nu se vede la suprafață face diferența la recoltă

Rădăcini mai puternice. Plante mai rezistente.

În condițiile climatice din România, apa este din ce în ce mai des un factor care limitează producția. Aici apare unul dintre cele mai importante avantaje ale tehnologiei HYVIDO^®. Sistemul radicular puternic și extins permite plantei să exploreze un volum mai mare de sol și să valorifice mai eficient apa și nutrienții disponibili.

Descoperă toate avantajele HYVIDO®

Fiecare kilogram de azot trebuie să aducă valoare

Costurile cu fertilizarea reprezintă una dintre cele mai importante investiții în tehnologia de cultură. Din acest motiv, capacitatea plantei de a utiliza eficient azotul devine un criteriu esențial în alegerea geneticii.

Rezultatele prezentate de Syngenta arată că hibrizii HYVIDO^® beneficiază de o capacitate și eficiență ridicată în utilizarea azotului, reușind să valorifice mai bine elementele nutritive disponibile.

Ce înseamnă acest lucru în practică?

• Utilizare eficientă a azotului, fără a favoriza căderea plantelor;

• Dezvoltare vegetativă puternică;

• Valorificarea optimă a investiției în fertilizare;

• Susținerea potențialului de producție.

Află mai multe detalii

HYVIDO^® NEO, următorul pas în evoluția orzului hibrid

Pe lângă avantajele clasice ale tehnologiei HYVIDO^®, portofoliul HYVIDO^® Neo aduce soluții genetice moderne, dezvoltate pentru provocările actuale din ferme. Acesta include protecție genetică împotriva virusului piticirii galbene a orzului (BYDV) și toleranță la virusul piticirii grâului (WDV). 

Pentru fermieri, aceasta înseamnă siguranță suplimentară și protecția investiției încă din fazele timpurii de dezvoltare ale culturii.

Descoperă gama HYVIDO^® NEO

Ești pregătit să faci pasul de la soi la hibrid?

Orzul hibrid își atinge potențialul maxim atunci când este cultivat cu maximă atenție la detalii: hibridul potrivit pentru sola ta, densitatea corectă la semănat, fertilizarea și protecția culturii aplicate la momentul potrivit.

Prin Proiectul Acceptă Provocarea Hyvido^®, Syngenta îți pune la dispoziție suport agronomic și digital pe tot parcursul sezonului, de la semănat până la recoltare, plus premii pentru cele mai bune producții.

Află mai multe și înscrie-te aici!

Alege să faci și tu pasul de la soi la hibrid! Accepta provocarea HYVIDO^®!

Material furnizat de Syngenta România

Am realizat o analiză și un scurt studiu de impact asupra Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității - Capitolul Agricultura pag. 66-70. Vă invit să citiți rândurile de mai jos.

Inserția paginilor 66-70 alocate agriculturii din proiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității, începe cu o scurtă trecere în revistă, de câteva rânduri, asupra mediului agricol din România, unde este punctat în mod special faptul că suntem atomizați. „Agricultura României se caracterizează printr-o structură polarizată, cu un număr foarte mare de ferme mici, dintre care multe practică agricultura pe parcele mici de teren pentru consumul propriu. La acestea se adaugă câteva mii de feme mari. România este țara cu cel mai mare număr de femieri din UE, de aproape 3,5 milioane. Cu toate acestea, 90% dintre ferme sunt mici, având mai puțin de 5 hectare. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de de floarea-soarelui, miere și prune.”

Apoi continuă printr-o propozitie sumară ce indică starea de conservare a pământului și a apei, a peisajelor și a unei remarcabile diversități biologice. „Mediul natural din România se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică.”

Prima analiză pe text pe care o fac, îmi arată o superficialitate extremă asupra imaginii agriculturii romanești. Textul marchează adevărul la nivel național, într-un mod discutabil. Anume faptul că „un număr foarte mare de ferme mici, dintre care multe practică agricultura pe parcele mici de teren pentru consumul propriu”. Cu alte cuvinte, sursa primară de hrană, sursa vieții și a întreținerii zilnice rămane peticul de pământ, unde hrana este cultivată sau crescută, adică animalele de curte și păsările.

Textul continuă cu o propoziție scrisă de cineva ce nu are habar despre agricultură, descriind într-o propoziție status-ul României la nivel european. „România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui…” Și cam atat s-a putut despre agricultura României.

Și acum să inserăm primele cifre:

Valoare totală de piață 2026: Opt miliarde una sută șaptezeci și opt milioane, zero patruzeci și trei mii, patru sute șaptezeci și opt euro

Iar apoi, după o enumerare de zone deja implementate, în ceea ce privește condiționalitățile, eco-schemele și altele, se trece brusc la un paragraf: „Agricultura ecologică este o metodă agricolă de producere a alimentelor utilizând substanțe și procese naturale. Comisia a stabilit pentru anul 2030 obiectivul ca 25% din terenurile agricole din UE să fie cultivate ecologic - o creștere semnificativă față de nivelul de 10,5 % din 2022.”

Aici am câteva lucruri de inserat. Pentru început, o contradicție flagrantă între paragraful sus subliniat pe care-l reproduc aici: „Mediul natural din România se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică”. Și faptul că CE dorește ca România să ajungă la o pondere de 25% din total terenuri destinate agriculturii să fie cultivate extensiv. „În acest sens, un element central al obiectivului îl reprezintă menținerea și dezvoltarea practicilor agricole extensive și a metodelor tradiționale de utilizare a terenurilor.”

Știe oare Ministerul Mediului, ministra interimară și cele trei ONG-uri care au scris acest proiect/strategie, cum se face agricultura? Intensivă și extensivă? Știu acești oameni despre poziția României în ansamblul regional și global?

„O a doua direcție majoră a obiectivului vizează diminuarea efectelor negative ale practicilor agricole intensive. Aceasta presupune revizuirea și reglementarea practicilor agricole cu impact asupra biodiversității, în vederea reducerii utilizării substanțelor chimice, limitării degradării solului.”

Acum, după ce am analizat aceste propoziții generale, fără cap și fără coadă, fără nicio noimă efectiv, scrise de niște oameni ce nu au habar despre ce vorbesc, darămite să estimeze impactul și poziția României, vin și aduc clarificări.

• România a crescut din anul 2000 până astăzi respectand normele europene care i-au fost trasate. România a preluat Acquis-ul comunitar în ceea ce privește siguranța hranei și a hrănirii. Personal am coordonat acest proces din 2002 în 2007, când am aderat la UE.

• România respectă din punct de vedere legislativ toate normele cu privire la utilizarea substanțelor, insecticidelor și pesticidelor. Gradul de utilizare a îngrășămintelor și a pesticidelor este la nivelul de 50% față de ponderea țărilor mai dezvoltate din Europa.

• Știe doamna ministru al Mediului și cei din ONG-uri ce înseamnă pentru o parcelă trecerea în cultură extensivă, în termen de timp, certificări și cheltuieli? Îndemn la căutare și reflecție.

• România este mai mult decât aliniată la normele europene, gradul de utilizare al produselor pentru protecția culturilor este mult mai scăzut față de practica vest-europeană. Sau credeți că ardeii și cartofii din Vest sunt crescuți fără chimicale?

• România este primul exportator de grâu, orz, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din EU27. De doi ani la rând, România conduce în exportul regional, fiind singura Origine sustenabilă și predictibilă din bazinul Mării Negre. Calitatea materiilor prime românești este indiscutabilă. Mărturie stă prima poziție din exportul Unional, precum și destinațiile pe care România le atinge.

Cifra totală a industriei INPUT pentru 5 culturi, în România

Nu doresc să mai insist pe analiza absurdităților scrise de Ministerul Mediului, ci doresc să potențez urmările:

• Agricultura românească a crescut grație UE. Sunt probleme extrem de grave în agricultura României din cauza războiului, a lipsei de finanțare, a prețurilor reduse din cauza contextului global;

• Acordul Mercosur va atrage materie primă ieftină produsă cu norme din afara UE. Deci, fără nicio reglementare. Același lucru este aplicabil și mărfurilor din Ucraina și SUA;

• Distrugem agricultura României ca să facem loc altor Origini. Distrugem efectiv toată industria numită agricultură, toată infrastructura logistică de transfer și depozitare, precum și activitatea terminalelor de export din Constanța;

• Distrugem viețile oamenilor care trăiesc din agricultură în mediul rural. Distrugem petecul de pământ care le asigură traiul zilnic. Ce facem cu acești oameni? Cu aceste familii? Le împingem la disoluție? La dispariție sau sinucidere? Și sunt extrem de mulți;

• Doriți din nou să vedeți calul și boul pe câmp? Plugul de lemn și căruța?;

• Facem loc pentru mărfurile din Mercosur, Ucraina și SUA, împingând agricultura României ce cu truda a ajuns aici, astăzi, după ce a traversat 26 de ani din statisticile mele și 36 de ani în total de când am ieșit de sub cizma comunistă? Doamna ministru interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor avea 6 ani când am început statistica și activitatea în agribusiness.

Metodele acestea imi amintesc de ceea ce naziștii denumeau „lebensraum” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Căci, doreau ca Rusia să fie curățată de populație și de orice altă activitate, urmând ca acolo să se odihnească poporul german, cu teutoni călărind și walkirii ce descindeau din Wotan, de asemenea, cutreierând zone verzi.

Asta vă doriți pentru România? Un teritoriu pustiu, fără populație rurală? O populație a României ce va putea fi șantajată în orice moment prin hrană? Deoarece dacă nu îți produci hrana, trebuie să o imporți. Prin accesul la hrană și prețul ei, poți șantaja populația captivă.

De asta am progresat din 2000 până astăzi? Ca să puneți cizmele pe agricultura României? Să demolați populația rurală? Aparent, sunt numai cifre ce vă stau în cale să distrugeti procesarea, zootehnia, infrastructura și nu numai.

Aș aminti și industria utilajelor fără de care nu se poate. Am cheltuit ani la rand, ne-am conformat și nu am comentat. Pe tehnologie, know-how, reglementări, condiționări și altele.

Agricultura României, în cazul în care ministrul Mediului nu știe, are deja practici regenerative. Cu tot complexul de care bănuiesc că nu au habar nici ministra, și nici ONG-urile. Min-till, no-till sau strip-till, analize complexe de sol și rețete complexe pentru îngrășăminte și uzul produselor pentru protecția culturilor. Suntem deja angajați în acest lucru, agricultura regenerativă, pentru protecția solului.

Știți că în Ucraina 25% din pesticide sunt contrafăcute sau expirate? Știți că Mercosur nu are nicio restricție la utillizarea substanțelor? Știți ce este acela un desicant? Știți câte bombe chimice intră zilnic în România prin frontiere fără a fi controlate? Put a pesticide, efectiv. Iar Ministerul Mediului și ONG-urile, brusc, doresc să limităm spectrul de utilizare și să creștem la 25% agricultura extensivă. Ca sa ne hrănim cu ce? Să distrugem oamenii de la țară, să demolăm complexul de agribusiness local și implicit poziția României construită cu atâta trudă.

În încheiere doresc să vă dau sintetic semnificația cuvântului „agricultură”. În limba latină, Ager înseamnă câmp și Cultura care are două sensuri, respectiv cultivare, iar al doilea este Cultul Pământului, căci pământul este cel ce hrănește. Fermierul este îndrăgostit și are grijă în permanență de pământ, pentru că acesta din urmă îi asigură hrana zilnică. Este, deci, cultul grijii față de pământ. Fermierul nu are cum să facă rău pământului. Este concluzia analizei pe cuvântul latin Agricultura.

Dumneavoastră, politicienii, faceți rău, pentru că nu știți, nu înțelegeți, nu vă pricepeți. Și mai mult decât atât, vă supuneți unui complex agregat ce are alte interese decât cele legate de România și de sufletele ce viețuiesc aici, de foarte multă vreme.

Autor: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn, expert și analist în comerțul cu cereale

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Apel pentru reguli care fac fermele finanțabile, reziliente și competitive

În ultimii ani, sectorul agricol a traversat 41 de luni consecutive de secetă severă, iar profitul net agregat al primelor 500 companii agricole s-a redus cu aproape 70% (conform studiului). Aproximativ 66% dintre companiile din agricultură operează astăzi cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai bun.

Seceta, volatilitatea prețurilor, costurile de finanțare și blocajele de lichiditate nu mai sunt episoade izolate. Ele au expus vulnerabilități structurale care afectează capacitatea fermierilor de a investi, de a se finanța și de a planifica pe termen lung. Multe ferme continuă să funcționeze cu instrumente financiare construite pentru cicluri scurte, pe terenuri greu de consolidat și în relații comerciale în care predictibilitatea costurilor și echilibrul contractual rămân vulnerabile.

Un an agricol mai bun poate aduce un respiro temporar, dar nu compensează bilanțuri fragile, investiții amânate și presiunea permanentă asupra lichidității. România nu poate construi securitate alimentară cu ferme care supraviețuiesc de la o campanie la alta. De sănătatea agriculturii depind securitatea alimentară, economia rurală și capacitatea României de a produce hrană într-un context internațional tot mai instabil.

În contextul noilor discuții despre prioritățile economice ale României, modernizarea mecanismelor care susțin agricultura a devenit o temă strategică și urgentă. Facem acest apel acum pentru că agricultura are nevoie de continuitate, investiții și mecanisme moderne de dezvoltare, indiferent de formula executivă care va gestiona prioritățile economice ale următorilor ani.

Finanțarea pe termen scurt nu poate susține investiții pe termen lung

Multe dintre investițiile care pot face agricultura românească mai performantă și mai rezilientă sunt investiții construite pe 10, 15 sau chiar 20 de ani: irigații, tehnologii de precizie, depozitare, energie, refacerea fertilității solului sau digitalizare. Totuși, multe ferme continuă să funcționeze cu presiune permanentă asupra lichidității și cu acces limitat la finanțare stabilă pentru dezvoltare. Când terenul, tehnologia sau infrastructura sunt finanțate ca și cum ar fi capital de lucru, bilanțul fermei se dezechilibrează exact în momentul în care ferma ar trebui să devină mai puternică.

Fragmentarea terenurilor amplifică această problemă. În multe zone agricole, fermele funcționează pe baza a sute de contracte de arendă dificil de administrat și greu de utilizat în relația cu finanțatorii. Lipsa cadastrării complete reduce capacitatea fermierilor de a construi garanții solide și de a susține investiții pe termen lung.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de soluții de finanțare care susțin investițiile pe termen lung, de politici și instrumente care fac investițiile agricole finanțabile realist: programe de garantare adaptate agriculturii, criterii de evaluare adaptate cash-flow-ului sezonier, soluții pentru investiții pe termen lung și mecanisme care susțin dezvoltarea fermelor. 

Consolidarea exploatațiilor, cadastrarea accelerată și dezvoltarea unor forme de arendă stabile pot contribui la creșterea capacității fermierilor de a investi și de a construi ferme viabile pe termen lung. Aceasta nu înseamnă doar proprietate asupra terenului, ci capacitatea fermierilor de a investi sustenabil și de a dezvolta exploatații competitive.

Costuri neclare și condiționări comerciale limitează libertatea fermierilor

Fermierii iau decizii majore cu multe luni înainte de recoltă. De aceea, costul real al inputurilor, condițiile comerciale și riscurile contractuale trebuie să fie clare de la începutul campaniei.

O fermă nu își poate construi bugetul pe discounturi off-invoice, vouchere condiționate, reduceri greu de verificat, sau clauze care pot transforma retrospectiv o întârziere minoră într-un cost major. Problema este, în primul rând, lipsa de predictibilitate și transparență la implementarea acestor mecanisme comerciale. Reducerile trebuie să fie clare, stabile contractual și cunoscute înainte ca fermierul să își asume riscul de producție.

La fel de importantă este libertatea fermierului de a alege și de negociere. Semințele, produsele de protecția plantelor, fertilizanții, serviciile tehnice și finanțarea trebuie evaluate și achiziționate în funcție de nevoile reale ale fiecărei ferme, pe criterii clare și comparabile. Penalitățile disproporționate, conditionarea achizitiilor, garanțiile excesive și anularea retroactivă a unor reduceri comerciale pot destabiliza ferme și transferă o parte disproporționată a riscului către actorii cei mai vulnerabili ai lanțului agricol.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de relații comerciale mai predictibile și mai echilibrate. Reducerile comerciale trebuie să fie transparente și stabile contractual, iar fermierii trebuie să poată lua decizii economice pe baza unor costuri reale și verificabile încă de la începutul campaniei agricole. În același timp, piața are nevoie de practici comerciale care susțin libertatea de alegere, predictibilitatea și capacitatea fermierilor de a planifica investițiile și producția pe termen lung.

Soluții de criză care mută presiunea în lanț

În agricultură, o decizie publică nu afectează doar fermierul. Afectează întregul lanț economic: furnizori de inputuri, distribuitori, finanțatori, procesatori, comercianți și comunități rurale.

Măsurile adoptate în perioade de criză, cum sunt moratoriile, amânările la plată sau suspendarea temporară a unor obligații, pot fi necesare, dar atunci când sunt construite fără mecanisme clare de compensare și fără surse reale de finanțare, ele riscă să mute presiunea financiară dintr-o parte a lanțului în alta, fără să rezolve problema de fond.

O măsură care reduce temporar presiunea asupra fermierului, dar transferă integral pierderea către furnizori, distribuitori sau finanțatori poate prelungi dezechilibrele din sector și poate reduce capacitatea întregului lanț agricol de a funcționa.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de politici publice construite pe realitatea economică a sectorului: investiții pe termen lung, venituri sezoniere, volatilitate ridicată și sensibilitate majoră la blocajele de lichiditate. Măsurile de sprijin trebuie construite împreună cu actorii din teren și însoțite de analiza impactului asupra întregului lanț și un calendar de revenire la funcționarea normală a pieței. Fermierii au nevoie de continuitate și politici capabile să stabilizeze sectorul pe termen lung, nu doar de intervenții reactive în perioade de criză.

Ce alegem?

România are de ales între două direcții: o agricultură care continuă să funcționeze sub presiunea soluțiilor de avarie (finanțare pe termen scurt, terenuri fragmentate, reguli comerciale opace și intervenții publice reactive) sau o agricultură capabilă să investească, să se finanțeze și să rămână competitivă pe termen lung.

Fermierii români nu se așteaptă la tratament preferențial au nevoie de reguli clare, contracte echilibrate, acces la finanțare adecvată, libertatea de a decide în propriile ferme și politici publice construite pe realitatea economică a agriculturii.

Acum, când sunt în dialog strategiile economice, agricultura trebuie să fie parte a acestei discuții nu doar ca sector vulnerabil, ci ca infrastructură strategică pentru securitate alimentară, economie rurală și stabilitate socială. Agricover susține modernizarea mecanismelor financiare, comerciale și publice care stau la baza agriculturii românești și un dialog autentic, constant între fermieri, distribuitori, finanțatori, furnizori și autorități.

Agricultura României nu mai poate funcționa cu reguli construite pentru realități din trecut. Are nevoie de reguli care o fac rezilientă, finanțabilă și corect tratată.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 26 februarie, la Agri Trade Summit 2026, Corteva Agriscience a subliniat rolul strategic al geneticii Pioneer^® în consolidarea agriculturii românești. Cu 100 de ani de expertiză globală în inovarea hibrizilor și cinci decenii de prezență continuă în România, Pioneer^® reprezintă astăzi un reper pentru performanță, fiabilitate și parteneriat pe termen lung în agricultură.

În prezentarea sa, pe scena Agri Trade Summit 2026, Maria Cîrjă - director de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a abordat provocările tot mai mari pe care fenomenele meteo extreme le-au generat pentru producția de porumb din România în ultimii ani. Expertul Corteva a punctat că ultimele sezoane au pus la încercare sistemele agricole din întreaga țară, accentuând importanța geneticii capabile să protejeze producția în condiții de stres hidric și să asigure performanță constantă, în special în zonele neirigate. „Astfel, nevoia de hibrizi rezilienți, de înaltă performanță, capabili să ofere stabilitate în fața secetelor recurente și a volatilității climatice în creștere, a devenit esențială. În acest context, hibrizii Pioneer^®, în special portofoliul Optimum^® AQUAmax^®, au demonstrat performanțe constante peste mediile naționale în fermele românești. Datele interne Corteva Agriscience arată că între 2020–2025 fermierii au obținut, în medie, 8–9 tone/ha în sistem neirigat și 12–15 tone/ha în fermele irigate, reflectând o stabilitate ridicată a producțiilor și o toleranță crescută la stresul hidric”, a arătat directorul de marketing.

Privind către sezonul 2026, Maria Cîrjă a subliniat că nivelul favorabil al apei din sol oferă oportunități importante pentru fermieri, însă volatilitatea vremii rămâne o provocare locală ce necesită genetică de înaltă performanță, capabilă să protejeze potențialul de producție în condiții de secetă.

Directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova a prezentat cele mai importante repere ale brandului la nivel global și local și, totodată, a evidențiat angajamentul de durată al Pioneer^® față de fermierii din țara noastră prin investiții locale, capacități integrate de producție și o rețea națională puternică de suport. Maria Cîrjă a menționat dezvoltarea stației de procesare semințe din Afumați, județul Ilfov, investițiile cumulate de 84 de milioane USD și capacitatea de producție de două milioane de unități, toate contribuind la o prezență solidă în agricultura românească. De asemenea, a subliniat poziția de lider a Pioneer^® pe piața porumbului din România din 2020 până în prezent și sprijinul acordat unui număr de peste 20.000 de fermieri.

„În agricultură, adevărata performanță începe în câmp — cu semințe care înțeleg solurile locale, clima locală și provocările reale ale fermierilor. În România, prioritatea noastră la Corteva este să sprijinim fermierii cu puterea geneticii Pioneer, susținută de producție locală, agronomie dedicată și sfaturi practice pe tot parcursul sezonului. Debutul puternic al acestui sezon le oferă fermierilor optimism, dar reziliența rămâne esențială. Rolul nostru este să oferim hibrizi care transformă condițiile favorabile în recolte stabile și care continuă să performeze chiar și atunci când clima devine imprevizibilă”, a declarat Maria Cîrjă, adăugând că, pentru sezonul următor, hibrizii Pioneer^® de la Corteva Agriscience continuă să extindă portofoliul cu soluții fiabile, adaptate diversității mediilor agricole din România, susținând fermierii în menținerea productivității, profitabilității și rezilienței pe termen lung.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Grija pentru pământ, ca suport al vieții, a fost în atenția oamenilor de știință încă din cele mai vechi timpuri. Este reliefată în lucrări științifice în special începând cu secolul al XVIII-lea.

Gheorghe Munteanu-Murgoci (1862-1925) este cel care a inițiat și realizat prima hartă a solurilor românești la scara 1:500.000 și cel care, ca urmare a prestigiului internațional de care se bucura, în 1924 a fost ales președinte al Comisiei pentru harta pedologică a Europei.

Teodor Saidel (1874-1967) s-a ocupat, în special, de chimia solului. Este remarcat prin faptul că a elaborat, ca prioritate mondială absolută, Metoda de determinare a concentrației ionilor de hidrogen în soluția solului pe cale potențiometrică, cu ajutorul electrodului de hidrogen, și care în prezent se aplică în întreaga lume (pH-ul solului).

Acad. Gheorghe Ionescu-Șișești (1885-1967) în 1944 arată: „Pământul este bogăția principală a României. Dar el nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm și să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viață și mijlocul de existență al poporului român”.

Acad. Cristian Hera mai recent (2015) menționa: „Noi, purtătorii conștiinței istorice, avem datoria să stabilim și să impunem căile și mijloacele, iar factorii de decizie legislativă și executivă să stabilească cu claritate legile care să conducă la păstrarea pământului românesc, tezaur național și izvor de existență al generațiilor de astăzi și al celor care ne urmează”.

Marele pedolog prof. dr. Nicolae Florea, membru de onoare al Academiei Române, în bogata sa operă privind studiul solului atrage atenția că: „Solul este suportul perenității vieții pe pământ, generatorul universal de hrană pentru toate viețuitoarele. De aceea, solul necesită ocrotire, fiind foarte fragil, sensibil la degradare și dificil la restaurat”.

Beneficiind de toate recomandările marilor oameni de știință, noi trebuie să cunoaștem bine solurile pe care lucrăm și să luăm măsurile necesare pentru menținerea și sporirea stării de fertilitate a solului.

România, un muzeu în aer liber

De la nivelul mării până în vârf de munte, România dispune de un mozaic de forme de relief așezat în amfiteatru cum nu se poate găsi în alte țări. Aceste forme de relief sunt și armonios repartizate, cu 1/3 câmpie, 1/3 deal și podiș și 1/3 munte. Pe formele respective de relief se eșalonează și vegetația în zonele de stepă, de silvostepă, zona pădurilor (forestieră) și zona alpină. Dispunem astfel de câmpii mănoase, de dealuri și coline favorabile culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi și de frumoasele pajiști din zonele de deal și de munte și, nu în ultimul rând, de bogăția pădurilor de foioase și conifere („aurul verde” al țării).

România este considerată un muzeu în aer liber cu toate tipurile de sol.

În cele ce urmează, vom trata în mod deosebit suprafața arabilă a României, care ocupă circa 9 milioane de hectare și care este împărțită în următoarele:

1. Zone agricole:

• Câmpia Română de Sud și Est, cu soluri de tip cernoziom și cu o medie a precipitațiilor anuale de 470-560 mm;

• Câmpia Română, centrală cu soluri de tip cernoziom și brun-roșcat și cu 520-560 mm precipitații;

• Câmpia de Vest, cu soluri de tip cernoziom și lăcoviște și cu 570-630 mm precipitații;

• Câmpia Dobrogei, cu sol de tip cernoziom și bălan și cu 380-460 mm precipitații;

• Câmpia Transilvaniei, cu sol cernoziom și argiloiluvial și cu 540-460 mm precipitații;

• Câmpia Jijiei, cu sol cernoziom și 630-670 mm precipitații;

• Podișul Transilvaniei, cu sol podzol și 610-640 mm precipitații. Cu schimbările climatice, nu știu cât din aceste cantități de precipitații mai sunt valabile.

2. După textură, cele 9 milioane ha se împart în:

• Soluri cu textură grosieră: sunt solurile nisipoase și nisipo-lutoase;

• Soluri cu textură mijlocie: sunt solurile luto-nisipoase și lutoase;

• Soluri cu textură fină (grele): sunt solurile luto-argiloase și argiloase.

În țara noastră se găsește întreaga gamă a acestor soluri care pot fi cultivate cu anumite culturi și cărora li se aplică tehnologii de cultură specifice. Corect cultivate, toate pot fi soluri productive.

3. În funcție de favorabilitatea lor pentru practicarea agriculturii, solurile se împart în următoarele clase de pretabilitate:

• Clasa I, foarte bune, ocupă 3,8 % din suprafața arabilă și sunt terenuri plane, pretabile la mecanizare;

• Clasa a II-a bune, ocupă 35,8 % din arabil, are versanți slabi înclinați, mecanizabile;

• Clasa a III-a, mediocre, ocupă 25,2 % din arabil, cu panta până la 6°, este erodabil, pentru folosire necesită ameliorare;

• Clasele a IV-a și a V-a, slabe, ocupă 35 % din arabil, cu panta mai mare de 6°, prezintă eroziune intensă, greu cultivabile fără ameliorare.

Făcând o comparație, pe glob sunt 62% soluri cu fertilitate scăzută, iar în România, 52%; soluri foarte fertile – pe glob, 11%, iar în România, 27,3%.

4. Prin studiul amănunțit al terenului, s-au stabilit următoarele note de bonitare:

• 80-100 ocupă 4,02% din suprafață, este teren fără restricții, cel mai bun;

• 61-80 ocupă 38,56% din suprafață, este teren cu limitări mici;

• 41-60 % ocupă 32,44%, din suprafață, este teren cu limitări mijlocii;

• 21-40 % ocupă 13,51%, din suprafață, este teren cu limitări mari;

• 1-20 % ocupă 11,48%, din suprafață, este teren cu limitări severe, cel mai slab.

Asemenea categorii de terenuri se găsesc în fiecare exploatație agricolă și ele trebuie să fie bine cunoscute de fiecare fermier pentru:

• Stabilirea amplasării culturilor mai pretențioase și cu valoare economică mai ridicată, pe parcelele cele mai bune;

• Stabilirea dozelor de îngrășăminte diferențiat, în funcție de starea de fertilitate a fiecărei parcele;

• În asolament, sola amelioratoare va fi mai mult prezentă pe parcelele cu fertilitate scăzută și mai rar pe parcelele fertile.

5. În sinteză, principalii parametri calitativi ai solului sunt conform tabelului de mai jos.

În general, România dispune de soluri cu grad de fertiliate ridicat și atunci când se folosesc soiuri și hibrizi de ultimă generație, cu potențial de producție superior, cu o tehnologie de cultură adecvată, recoltele sunt din ce în ce mai mari și de calitate superioară.

Din păcate, nu întotdeauna știm să apreciem valoarea pământului nostru și uneori intră în posesia unor străini.

Marele poet Tudor Arghezi spunea: „Să nu se uite că agricultura reprezintă cel mai vechi meșteșug al al omului care e custodele, dar mai bine zis, gestionarul celui mai de preț bun al țării – pământul. El, pământul, via și glia (nația) reprezintă cartea de identitate a moșilor și strămoșilor noștri, și durata și sacrificiul lor trecu prin secole”.

Dar, așa cum menționa prof. dr. Avram Fițiu de la Universitatea Agronomică din Cluj-Napoca: „În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace, cum au făcut românii. Actuala clasă politică, cu responsabilitatea diminuată, consideră că pulverizarea unei clase sociale milenare este un act de bravură și de mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români din mediul rural reprezintă un act de trădare națională. Noi suntem generația care și-a trădat strămoșii prin vânzarea a o treime din pământul țării. Dacă în ultimele două milenii am avut generații statornice, care s-au încăpățânat să lucreze și să apere acest pământ, generațiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei țări”.

Asupra pământului românesc s-au manifestat mai multe rele, și anume:

• Pulverizarea proprietății;

• Cultivarea nerațională;

• Secătuirea și distrugerea.

La aceasta, acad. Cristian Hera adaugă următorul rău: „Înstrăinarea pământului în proprietatea cetățenilor din alte țări care exportă recolta și substanțele nutritive extrase din sol”. Mai sunt voci care afirmă că nu este nicio nenorocire că s-a vândut din pământ, că el rămâne în țară, nu pleacă peste hotare. Este adevărat că pământul nu pleacă, dar pleacă peste hotare roadele lui, iar vechii proprietari devin slugi pe fostele lor pământuri.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară

Asolamentul, structura și rotația culturilor

Afânarea adâncă și fertilitatea solului

În peisajul agricol românesc, soiul de grâu Glosa s-a afirmat ca o alegere de bază pentru fermierii care își doresc recolte stabile și de calitate. Dezvoltat și adaptat pentru condițiile din România, acest soi reprezintă o investiție sigură pentru culturile de toamnă, oferind un potențial ridicat de producție și caracteristici performante care îl poziționează în topul preferințelor.

Glosa este un soi de grâu comun de toamnă, apreciat pentru rezistența sa crescută la boli și condiții climatice variate. Stabilitatea producției acestui soi autohton este un atu esențial în agricultură, oferindu-le fermierilor siguranța unui randament consistent de la un an la altul. În plus, Glosa se remarcă printr-un timp de maturare mai scurt, făcându-l un soi timpuriu, ceea ce înlesnește planificarea și rotația culturilor.

Soiul Glosa are o înălţime medie de 85-95 cm, fiind asemănător sau uşor mai mare decât soiurile Flamura 85 şi Fundulea 4. Este rezistent la făinare, mijlociu de sensibil la rugina brună și mijlociu de rezistent la rugina galbenă, septorioză și fuzarioză. Boabele sunt de mărime mijlocie, de formă alungită, au culoarea roşie şi, în condiţii normale de cultură, au masa a 1000 de boabe de 42-43 g şi masa hectolitrică de 76-79 kg/hl.

Are rezistenţă bună la cădere, este rezistent la iernare, la secetă și arşiţă şi are o rezistenţă bună la încolţirea în spic.

Glosa a câștigat rapid popularitate în rândul fermierilor din țara noastră datorită stabilității și performanței sale, fiind recunoscut ca unul dintre cele mai răspândite soiuri românești. Adeziunea largă la acest soi se datorează și recomandărilor specialiștilor din domeniul agricol, acest grâu demonstrând în teren potențialul său de a susține o agricultură rentabilă și sustenabilă.

Producție medie de 4 t/ha, cu o prelucrare minimă a solului

În județul Galați, la Corni, Costel Tălpău lucrează 180 de hectare. Tatăl meu, căci despre el este vorba, este un model în ceea ce privește dedicarea și aprecierea geneticii românești.

În ferma noastră, 60 de hectare sunt cultivate cu grâu, 90% ocupând soiul Glosa, iar restul suprafeței este alocat soiului Abund, ambele fiind creații ale Institutului de la Fundulea.

Experiența acumulată în lucrul cu grâul Glosa îi conferă fermierului o perspectivă clară asupra potențialului și rezistenței acestui soi. „Până în anul 2020, am practicat tehnologia convențională de cultivare, cu lucrare clasică a solului, reușind să obțin producții de 6 t/ha. Însă, începând cu anul 2020 și până în prezent, din cauza secetei pedologice care a devenit tot mai accentuată, am trecut la un sistem de prelucrare minimă a solului și am folosit cantități mai mici de îngrășăminte, adaptându-mă astfel noilor condiții dificile. Chiar și așa, am menținut o producție medie de 4 t/ha. Cea mai mare producție la soiul Glosa a fost de 7 t/ha în anul 2021, atunci când am avut precipitații constante”, arată Costel Tălpău.

Fermierul subliniază, de asemenea, dificultățile suplimentare generate de configurarea terenurilor: „Suprafața cultivată este în mare parte situată în pantă, fiind expusă eroziunii hidrice, creându-mi probleme cu menținerea fertilității solului și absorbția apei”.

Adaptabilitatea soiului Glosa, combinată cu un management corect și tehnici agricole moderne, confirmă valoarea lui în fermele care se confruntă cu condiții agricole tot mai neprielnice.

Articol de: CARMEN TĂLPĂU, Facultatea de Agricultură USAMV București

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În unele sole de rapiță din Timiș plantele au căzut în vetre, frângându-se sub acțiunea vânturilor puternice și a ploilor abundente. În urma observațiilor făcute, am constatat că plantele erau pline de orificii produse de larvele gărgărițelor tulpinilor. Pe zonele lezate erau pete specifice fungului Phoma lingam cu picnidii negricioase evidente.

Plante frânte din cauza gărgărițelor tulpinilor și fungului Phoma lingam

Gărgărițele și fungul Phoma lingam au determinat putrezirea țesuturilor, iar plantele s-au rupt foarte ușor. Cu siguranță, fermierul a ratat momentele optime de combatere gândindu-se că activitatea gărgărițelor a fost oprită de vremea rece. Din păcate nu a fost așa, gărgărițele și-au continuat dezvoltarea nestingherite.

Vatră cu plante frânte. Silicvele au început să se îngălbenească, plantele se vor usca la final

Cunoaștem că gărgărițele tulpinilor au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Phoma lingam și gărgărițe

Phoma lingam pe tulpini

Larvele s-au retras din tulpini

Orificii produse de larve

Ce trebuie să facă un fermier care se confruntă cu o infestare masivă care i-a adus pagube?

Ar trebui să izoleze cultura, să îndepărteze resturile de plante care rămân după recoltare (sunt sursă de patogeni pentru anul următor) și să facă o arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare deoarece larvele se împupează în sol).

Dacă arătura se execută mai târziu, va fi ineficientă, deoarece adulții de Ceutorhynchus pallidactylus iernează în afara culturii infestate. NU la fel se întâmplă cu Ceutorhynchus napi care rămâne în sol până în toamnă.

Se observă fructificațiile fungului Phoma lingam și albirea specifică

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță

Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță

Gărgărițele tulpinilor

Despre făinare la cereale (Erysiphe graminis) vorbim în fiecare sezon, fiecare fermier pregătindu-se să combată acest patogen, care scapăt de sub control poate produce pierderi de peste un sfert din recoltă.

Atunci când condițiile de apariție a bolii sunt întrunite, și anume temperatura optimă între 10-20 grade Celsius, nefiind exclusă apariția bolii și la temperaturi mai scăzute sau mai ridicate, asociate cu o umiditate de la 70% în sus, cu un optim de peste 90%, trebuie să intervenim pentru a împiedica pierderile.

Summit Agro România propune pentru combaterea acestui patogen produsul Cyflamid 5 EW, având substanța activă ciflufenamid 5%, condiționat sub formă de emulsie de ulei în apă - formulare excepțională în practică datorită unei foarte bune aderențe pe suprafața tratată, fiind foarte greu spălat de ploi. Este omologat la cultura de grâu - 0,2 L/ha, viță-de-vie - 0,3 L/ha și măr - 0,45 L/ha.

Adevărata eficiență a acestui produs o observăm acolo unde, pe lângă condițiile de apariție a făinării, întâlnim și o densitate ridicată la semănat și evident o fertilizare cu azot pe măsura producțiilor așteptate. Întâlnim aceste condiții în județul Arad, la CAI Curtici și CAI Olari și de aceea am discutat cu directorul general, dr. ing. Dimitrie Muscă.

Vă rog, domnule director, să ne spuneți câteva cuvinte despre tehnologia pe care o aplicați la cultura grâului.

dr. ing. Dimitrie Muscă: Cultivăm la cele două unități, CAI Curtici și CAI Olari, peste 3.000 ha de grâu anual, iar tehnologia noastră se bazează pe o densitate ridicată la hectar, și anume circa 750 boabe germinabile/mp, realizând peste 720 de plante/mp. Ne bazăm pe spicele obținute de la planta mamă și mai puțin de la frați, a căror dezvoltare se reduce, prin densitatea realizată. Obținem producții medii ridicate an de an, de peste 7.500 – 8.000 kg/ha și de foarte bună calitate, având în vedere că indicii de panificație ne interesează în mod direct, deoarece cu făina obținută aprovizionăm și brutăria proprie, unde producem pâine și produse de patiserie. Aplicăm mijloace agrotehnice bazate pe scarificarea tuturor suprafețelor și efectuăm o fertilizare echilibrată, bazată pe cartările agrochimice.

La aceste densități, condițiile de apariție a bolilor, în general, sunt întrunite foarte rapid, de aceea aș dori să ne spuneți ce înseamnă să obții un grâu atât de sănătos an de an, în condițiile unor producții medii foarte mari. Spuneți-ne câteva cuvinte despre experiența avută cu produsul Cyflamid 5 EW.

dr. ing. Dimitrie Muscă: Numai multă muncă și pricepere garantează succesul acestei culturi. Urmărim îndeaproape starea de sănătate a culturii și intervenim imediat ce situația o impune. Nu suntem feriți nici de făinare, rugini, septorioze sau fuzarioza spicului, că să enumăr câteva dintre bolile cu care ne luptăm. În ceea ce privește discuția noastră de astăzi despre produsul Cyflamid 5 EW, îl utilizăm cu mult succes de câțiva ani și ne oferă o siguranță foarte mare, având în vedere că are efect atât preventiv, cât și curativ. Pătrunderea rapidă translaminară și vaporii pe care îi creează după administrare la nivelul suprafeței foliare, asigură o foarte bună combatere a acestui patogen, ce poate duce, dacă nu este tratat, la pierderi importante de producție. Sigur, nu ne dorim acest lucru. 

Noi am numit produsul Cyflamid 5 EW „Regele câștigător în combaterea făinărilor”, dar îmi dau seama că și acest drum al grâului spre masa noastră este un „Regal al pâinii” și de aceea, cu permisiunea dumneavoastră, voi numi acest articol „Doi regi, la aceeași masă”.

dr. ing. Dimitrie Muscă: În fiecare bucată de pâine noi vedem muncă, tradiție și un pic de istorie. În aceste condiții, cred că asocierea din titlu este potrivită.

Vă mulțumim frumos și vă dorim mult succes în tot ceea ce întreprindeți!

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contactați, cu încredere, reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Articol de: ing. ADRIAN ISOC, director vânzări zona de vest a țării - Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bayer anunță parteneriatul strategic cu AgriColumn, companie de prestigiu în analiza pieței agricole din România și din regiune. Prin intermediul acestui parteneriat, membrii programului de loialitate Bayer Fidelis beneficiază de o gamă extinsă de servicii profesionale, esențiale pentru optimizarea activităților agricole și maximizarea profiturilor din vânzarea recoltelor.

Gabor Raviczki, Head of Customer Marketing Country Group România, Bulgaria, Republica Moldova, subliniază importanța strategică a parteneriatului Bayer - AgriColumn: „Tranzacționarea grânelor reprezintă etapa finală în procesul de comercializare a recoltei. Selectarea momentului optim pentru vânzare poate influența semnificativ succesul încheierii sezonului agricol”.

Serviciile oferite de compania Bayer în colaborare cu AgriColumn includ:

• Consultanță individuală pentru analiza contextului de piață, identificarea momentului optim și a prețurilor de vânzare pentru diferite tipuri de cereale;

• Suport în mediere pentru situațiile de default contractual, asigurând protecție și sprijin fermierilor în negocierile contractuale;

• Rapoarte detaliate ale pieței pe trei niveluri - local, regional și global, acoperind cele șase categorii principale de produse (grâu, orz, porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și soia), oferind o viziune cuprinzătoare asupra dinamicii pieței;

• Acces la Masterclass în Agribusiness: un curs online structurat în 20 de episoade, disponibil printr-o platformă securizată, conceput pentru a oferi fermierilor cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes în complexitatea pieței agricole.

Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn, cu o experiență de peste 22 de ani în comerțul cu cereale, reiterează angajamentul său față de fermierii români: „România și fermierii săi înainte de orice! Țara noastră, regulile noastre!”. AgriColumn sprijină fermierii români prin furnizarea de soluții și strategii pentru adaptarea la noile realități ale pieței și pentru protejarea intereselor acestora, precum și a sectorului agricol românesc.

„La Bayer, misiunea noastră - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană - ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Prin această colaborare, reafirmăm angajamentul ferm față de fermierii români, oferindu-le instrumentele și resursele necesare pentru a-și valorifica potențialul și pentru a naviga cu succes pe piața agricolă dinamică și competitivă de astăzi”, transmite compania Bayer.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul Syngenta transmite că va oferi drepturi pentru anumite tehnologii de editare a genomului și de ameliorare pentru cercetarea academică la nivel global, ca parte a angajamentului său de a încuraja inovația și de a susține sustenabilitatea în agricultură. Aceste drepturi sunt accesibile prin intermediul platformei sale de colaborare în inovare, Shoots by Syngenta.

Anumite drepturi de Proprietate Intelectuală sunt legate de CRISPR-Cas12a optimizat, precum și de instrumente de ameliorare realizate prin editare genetică. Prin editarea genetică CRISPR este posibilă obținerea unei plante cu caracteristici îmbunătățite, care nu include material genetic de la o altă specie - mai rapid și mai eficient decât este posibil în mod natural sau prin metode tradiționale de ameliorare. „Puterea tehnologiei CRISPR are un potențial incredibil în a facilita inovația culturilor pentru a aduce valoare fermierilor. Creșterea utilizării tehnologiei CRISPR în agricultură poate transforma modul în care abordăm ameliorarea plantelor, accelerând descoperirea și lansarea inovațiilor care să ofere fermierilor culturi mai productive și mai rezistente. Invităm universitățile și instituțiile academice din întreaga lume să ne ajute să stimulăm inovația pentru a îmbunătăți sustenabilitatea agriculturii”, arată Gusui Wu, director global cercetare semințe la Syngenta.

În acest val al inovației tehnologice, cercetătorii de la Syngenta au inovat continuu pentru a îmbunătăți tehnologiile de editare a genomului CRISPR-Cas. Oamenii de știință de la Syngenta au modificat CRISPR-Cas12a pentru a-i crește atât eficiența, cât și utilitatea, optimizându-l semnificativ ca instrument pentru îmbunătățirea culturilor.

„Syngenta a fost dintotdeauna deschisă la partajarea tehnologiei cu entități publice și private, facilitând accesul simplu, rapid și ușor la tehnologiile sale proprietare pentru utilizarea în cercetarea academică și cu scop non-profit. Un exemplu îl constituie platforma de licențiere a legumelor Syngenta, care permite companiilor de ameliorare și institutelor academice să acceseze și să amelioreze folosind germoplasmă Syngenta”, transmite Syngenta România.

Platforma globală de colaborare în inovare Shoots by Syngenta a fost creată în 2023 cu scopul de a crea parteneriate menite să găsească soluții pentru unele dintre cele mai complexe provocări din domeniul producției alimentare și agriculturii. Platforma aduce împreună partenerii ecosistemului de inovare - format din academicieni, institute de cercetare și alte entități, alături de rețeaua globală de cercetare-dezvoltare a Syngenta, care este formată din peste 6.000 de oameni de știință. Scopul este de a dezvolta soluții menite să atenueze schimbările climatice, să îmbunătățească biodiversitatea și să servească mai bine fermierii mici și mari. Platforma a fost creată și se bazează pe valorile deschiderii și transparenței.

„La Syngenta, credem cu adevărat că orice colaborare accelerează inovația. Această nouă inițiativă are un potențial imens, nu doar de a rezulta în inovații tehnologice interesante, ci și de a conduce către soluții importante pentru culturi, care vor sprijini fermierii din întreaga lume”, precizează Stuart Harrison, directorul responsabil de parteneriate globale pe cercetare-dezvoltare a semințelor.

Adrian Percy, director executiv al Inițiativei Științelor Plantelor din Carolina de Nord, afirmă că: „Prin accesarea acestor tehnologii inovatoare de la Syngenta, Inițiativa Științelor Plantelor din Carolina de Nord și Universitatea de Stat din Carolina de Nord pot accelera și pune în valoare capacitățile lor în domeniul editării genomului. Suntem entuziasmați de aplicarea acestor tehnologii în programele noastre de cercetare, deoarece cu siguranță acestea vor permite îmbunătățirea caracteristicilor mai multor culturi, în beneficiul fermierilor”.

Astfel, a fost stabilit un proces simplu și eficient pentru licențierea tehnologiilor. Informații suplimentare despre tehnologiile disponibile pot fi accesate prin intermediul catalogului online de pe site-ul Shoots by Syngenta: https://shootsbysyngenta.com/outlicensing.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!