„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care AgriPlanta - RomAgroTec reunește cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara anului 2011. În județul Călărași, la Fundulea, de joi până duminică, respectiv în perioada 25 – 28 mai 2023, lumea agricolă își dă întâlnire la cea mai dinamică expoziție din România, AgriPlanta – RomAgroTec.

Desfășurat în câmp, pe o suprafață de aproape 40 de hectare, evenimentul înseamnă expoziţie în câmp, loturi demonstrative, demonstraţii cu mașini agricole, horticultură, zootehnie, un adevărat spectacol dedicat agriculturii românești.

„Agricultorii găsesc nu doar tehnică de calitate, ci și modele de succes de utilizare a mașinilor și utilajelor agricole, a input-urilor sau a soluţiilor pregătite de companiile din domeniu. Fermierii care ajung la târg află noutăți, participă la lansări de produse, văd culturi experimentale, găsesc pe câmpul de la Fundulea toate sectoarele agriculturii. AgriPlanta - RomAgroTec a devenit o platformă de socializare și de comunicare între agricultori și specialiști, dar și factorii de decizie din domeniu. În fiecare an avem alături de noi reprezentanţi din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, Direcțiile pentru Agricultură din întreaga țară, cercetarea, universitățile agricole etc. Una dintre preocupările noastre este și cea de a fi un model pentru viitorii fermieri. Astfel, AgriKids este o întâlnire amuzantă și educativă cu cei mai mici dintre pasionaţii de agricultură. Aici se joacă, experimentează și învață cum să planteze, ce înseamnă o cultură sănătoasă, cum să respecte mediul și cât de important este să faci totul cu pasiune. Scopul nostru este să rămânem un reper și un suport pentru agricultorii români”, a declarat Corina Mareș, director general DLG Intermarketing, companie care organizează expoziția de la Fundulea – Călărași și pe cea din Transilvania, Agraria, de la Jucu – județul Cluj.

Horti Hub, provocările sectorului horticol

Organizația Națională Interprofesională pentru sectorul de legume - fructe OIPA Prodcom a identificat mare parte dintre nevoile producătorilor și își propune să dezvolte un concept nou de hub horticol: Horti Hub. Astfel, împreună cu DLG Intermarketing - organizatorul expoziției AgriPlanta – RomAgroTec, și cu partenerii tehnici, OIPA Prodcom pune bazele unei platforme independente de discuții și consultare pentru sectorul horticol și îi invită pe cei interesați să contribuie la temele propuse pe toată durata expoziției.

Evenimentele se vor desfășura după următorul program: 25 mai 2023: Finanțarea sectorului horticol, având ca teme finanțarea prin proiecte europene, creditare și asigurări, sprijin legislativ pentru sectorul horticol ca elemente esențiale ale dezvoltării lanțului de valoare sectorial; 26 mai 2023: Expertiza în sectorul horticol, fiind abordate teme ca expertiza tehnică pentru horticultură, cercetare și dezvoltare în sprijinul horticulturii, potențial ridicat versus productivitate scăzută - obstacole versus soluții; 27 mai 2023: Cooperare și Profesionalizare în sectorul horticol, temele fiind cooperarea fermierilor, pregătirea profesională și transferul de know-how ca parte esențială a dezvoltării și diversificării lanțului de valoare.

Zootehnica Show

Vizitatorii AgriPlanta – RomAgroTec au parte și la actuala ediție de un adevărat spectacol al zootehniei autohtone, prezentări de animale în ring, genetică de top din ferme românești, inovație și digitalizare în zootehnie. Pe câmpul de la Fundulea – Călărași, zootehnia este reprezentată de bovine pentru carne şi pentru lapte, ovine şi caprine.

 AgriPlanta – RomAgroTec se poate vizita în perioada 25 – 28 mai 2023, între orele 9.00 – 18.00.

Revista Fermierului vă așteaptă în mijlocul expoziției, la standul (cort) E 99.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului trecut și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt în sumă totală de 869.600.000 lei și se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2023. Despăgubirile se acordă următoarelor culturi care au fost afectate de seceta pedologică în grade peste 30% și până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor: porumb; floarea - soarelui; soia; mazăre.

Ajutorul de stat sub formă de grant unitar este în cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturi. Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este de peste 30% și până la 100%, cuantumul grantului unitar care se poate acorda se diminuează corespunzător. Despăgubirile se plătesc până la 31 decembrie 2023.

Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, o suprafață cultivată de peste 1.110.000 ha a fost calamitată parțial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea – soarelui, peste 47.300 ha cu soia și peste 8.100 ha cu mazăre.

Beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă:

a) Dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022, inclusiv conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru culturile de porumb și/sau floarea – soarelui și/sau soia și/sau mazăre, înființate în primăvara anului 2022 și suprafețele calamitate de seceta pedologică;

b) Sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înființate în primăvara anului 2022, respectiv porumb și/sau floarea - soarelui, și/sau soia și/sau mazăre, precum și suprafețele de teren declarate aferente acestor culturi;

c) Nu sunt în dificultate, cu excepția beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de secetă pedologică și dovedită prin consemnarea în procesele verbale a procentelor de calamitare de peste 30% și până la 100% inclusiv.

Direcțiile pentru agricultură județene reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

Având în vedere prevederile pct.357 din Comunicarea Comisiei - Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale (2022/C 485/01), ajutoarele și orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile furnizate în cadrul altor măsuri naționale sau ale Uniunii ori în cadrul polițelor de asigurare aferente pagubelor pentru care se acordă ajutor, nu trebuie să depășească 80% din costurile eligibile.

În cazul beneficiarilor care sunt deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per hectar, însumată cu grantul per hectar posibil de acordat prin prezenta schemă, conduce la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferente pieței.

De asemenea, în cazul beneficiarilor care sunt asigurați contra secetei, inclusiv a celor asigurați care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per hectar, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8170-proiect-oug-schema-ajutor-stat-culturi-afectate-de-seceta-martie-sept-2022.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Domeniul irigațiilor este într-o continuă dezvoltare. În urmă cu câțiva ani se vorbea rar despre irigații în România, iar acum fermierii își asumă un mare risc dacă nu optează pentru sisteme de irigat.

„Cine a pornit cu dreptul continuă tot așa. Cine a pornit cu stângul și a învățat din greșeli proprii a învățat și a rectificat pe pielea lui. Însă, la cum se mișcă lucrurile în zilele noastre, nu mai există timp pentru încercare și eroare, timpul costă bani și toată lumea vrea să meargă de la început cu ceea ce este potrivit”, susține Dănuț Andrei, specialist sisteme irigații și șeful departamentului Irigații al companiei Mewi.

Din păcate, se pare că există încă mulți fermieri care își fac sistemele de irigații „după ureche”, care au văzut la vecinul și merge, atunci de ce n-ar merge și la ei? „Noi considerăm că este deosebit de important să consiliem clientul, să încercăm să facem lucrurile cât mai bine, încă de la început. Adică, să pornim cu dreptul. Clientul zice că vreau aia și aia, dar mereu punem întrebarea „dar ce vrei să faci cu ea?”. Că de vândut ceva poate oricine să vândă dacă știe că îl are în curte, dar noi la irigații mergem pe varianta „hai să vedem ce îți trebuie, mai întâi, hai să calculăm”. De aceea le și zice „sisteme de irigații”, pentru că sunt un ansamblu complex, iar dacă un singur element nu mai funcționează, nu mai funcționează corespunzător toate. Din această cauză este foarte important să se efectueze calcule de două ori. Chiar acum dimensionăm pentru un fermier din zona de sud un sistem unde a trebuit să facem calcule de la sursa de apă până la pivot, fiind lucruri foarte importante pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât clientul să știe că beneficiază de echipamentul cel mai bun din punct de vedere energetic”, arată Dănuț Andrei, specialist sisteme irigații și șeful departamentului Irigații al companiei Mewi.

Calculul pentru alegerea sistemului potrivit

Specialistul Mewi accentuează că factorii care stau la baza calculului la alegerea sistemului de irigat sunt câmpul, forma sa, mărimea, denivelările, chiar și structura solului, „deși la noi nu este atât de importantă precum la irigarea prin picurare”. Totodată, un factor important este sursa de apă, distanța de la sursa de apă până unde va fi amplasat utilajul care udă în câmp.

„Aflând forma și mărimea câmpului, putem să găsim un utilaj pe care să îl configurăm, fie pivot, hipodrom, fie liniară, ca apoi, în urma configurării, să aflăm de ce necesar de apă avem nevoie la el. Odată aflat necesarul de apă, noi trebuie să găsim pompa necesară, însă acest lucru nu se poate face fără să vedem cum ajunge apa la pompă (care trebuie să fie lângă sursa de apă) și din pompă la un kilometru, acolo unde este centrul pivotului. Din nou calcule, legate de țeava care merge pe sub pământ, ce diametru are, ce presiune, ce tip și abia după ce știm toate lucrurile astea, putem stabili pompa corectă. La un model de pompă poți avea 5-6 versiuni, iar mulți nu înțeleg acest lucru, diferă o literă în model și pare la fel, dar dacă cineva nu îți explică ce face fiecare, nu vei înțelege, că nu ai de unde să știi. Lucrul pe care pun cel mai mare accent, și îl tot repet echipei mele, este acela că trebuie să fie foarte bine pregătiți pentru a putea asigura consiliere fermierilor. Apoi, la fel de importantă este executarea corectă a calculelor și găsirea sistemului care funcționează cel mai bine”, explică Dănuț Andrei.

Tamburi, pivot sau liniare?

Irigarea cu tamburi este cea mai ieftină, cea mai accesibilă, dar și cel mai puțin eficientă din cauza consumului mare de energie, deoarece sunt necesare presiuni mai mari. Și, totuși, sistemul cu tamburi este cel preferat de mulți fermieri. „Îi duc în câmp, udă și, când intră cu combina la recoltat, se așteaptă să umple rapid buncărul. Însă nu se întâmplă așa”, afirmă șeful departamentului Irigații de la Mewi. Iată și un exemplu concret. „Un fermier a irigat «de și-a rupt oasele», după cum spunea chiar el, cu apă multă din Mureș. La porumb a obținut 3,5 t/ha de pe terenul irigat și 2,5 t/ha de pe cel neirigat. Este evident că undeva a greșit, deși a avut tambur de irigat. Chiar dacă ai un tambur și crezi că poți acoperi X hectare, acesta nu poate acoperi cele X hectare pe care tu le dorești, el poate să acopere o anumită suprafață. Fiecare utilaj are limita lui. În plus, contează foarte mult și câtă apă îi oferi. Cei din Insula Mare a Brăilei au avut anul trecut o rată de udare la porumb de 400 l/mp, pe când fermierul nostru, din exemplu, a mers cu 150 l/mp. Când vrei să irigi, vrei să scoți o anumită plusvaloare, dar dacă nu o faci cum trebuie, o faci degeaba.”

Fermierii care utilizează sisteme de irigație trebuie să se concentreze pe cerințele plantei, nu pe nevoia lor de udare pentru a acoperi toată suprafața. „Ai un echipament, vrei să acoperi 150 ha, dar dacă planta are nevoie de multă apă, tu te grăbești să uzi cele 150 ha și nu îi oferi plantei necesarul său. Planta are nevoie de cât mai multă apă, nevoia fermierului este să acopere o suprafață cât mai mare. Acest lucru înseamnă că, pentru a acoperi atât nevoia plantei, cât și a ta, mai ai nevoie de alte echipamente. Tamburul pe care îl ai nu îți acoperă 100 ha, ci face doar 20 ha. Aceasta este problema utilizării incorecte a echipamentului”, punctează Dănuț Andrei.

La sistemele pivot și liniare, spune specialistul Mewi, eficiența este mai mare, deoarece necesarul de presiune este mai scăzut și de aici vine toată diferența. Aceste sisteme cu pivoți și liniare prin definiție sunt mai eficiente, însă, din nou, intervine problema calculului. „La fiecare trebuie efectuate calcule astfel încât să fie eficiente. Nu, pivotul vecinului și pompa lui nu funcționează la fel ca la mine. Și vorbim aici mai ales de sistemele acestea mari. De pildă, configurăm, în prezent, irigarea unei suprafețe foarte mari, la care, cu cât greșești mai mult, cu atât plătești mai mult, și trebuie calculate toate datele acestea pe care noi le introducem (ce avem și ce vrem să facem, unde avem și ce merge cel  mai bine etc.), în așa fel încât să fie sistemul cât mai eficient, iar când mă refer la eficient vorbesc despre costul la hectar”, conchide Dănuț Andrei.

Tânărul de 25 de ani Cosmin Iancu este a treia generație care se ocupă de agricultură. Ferma de aproximativ 1.100 de hectare din județul Ilfov a fost înființată de bunicul lui, Florian Iancu, în urmă cu 30 de ani, atunci fiind lucrate vreo 20 de hectare de pământ cu utilajele vremii respective, și acelea luate second-hand. Astăzi, Cosmin și tatăl lui, Marius Iancu, se ocupă de ferma dotată cu tractoare și mașini agricole de ultimă oră, în care se practică cele mai moderne tehnologii pentru culturile de grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Tânărul fermier are misiunea să ducă mai departe afacerea de familie.

Un ochi râde, altul plânge, așa caracterizează Cosmin Iancu anul 2022, când se referă la agricultură. Tânărul administrează societatea Picmar Prod Com, care exploatează suprafața de circa 1.100 de hectare, în arendă și în proprietate, în judeţul Ilfov, pe raza a două comune, Grădiştea şi Petrăchioaia. „Un ochi râde pentru că, să zicem, am reuşit, spre deosebire de mulţi alţi colegi din ţară greu încercaţi de condiţiile climatice, să obţinem, zic eu, randamente bune la toate culturile. Porumbul, care până acum a fost vedeta în foarte multe ferme româneşti, anul acesta a fost cultura pierzătoare, cultura care a tras în jos rezultatele economice din foarte multe ferme din România. Prin urmare, pe partea de producţie, una peste alta, reuşim să închidem bine. Însă, cum vă spuneam, celălalt ochi plânge din pricina faptului că, iată, am obţinut o producţie, ne-am chinuit să o stocăm în vederea obţinerii unui preţ mai bun, dar din păcate contextul geopolitic ne joacă feste, piaţa este invadată de cereale ucrainene şi acest lucru face ca preţurile să fie la un nivel foarte scăzut. Marea problemă este că am înființat culturile în anul agricol precedent cu costuri destul de mari, iar preţurile de acum nu acoperă cheltuielile respective. Pentru a acoperi niște cheltuieli ridicate, în contextul unor preţuri scăzute la recolte, avem nevoie de producţii la un nivel destul de ridicat. Nimeni nu ne poate asigura acest lucru, pentru că, din păcate, noi, fermierii, suntem meteo-dependenţi”, arată tânărul Cosmin Iancu.

„Agricultura conservativă se traduce prin economie, prin şansa de a obţine rezultate financiare care pot asigura sustenabilitatea şi în condiţii climatice din ce în ce mai dificile.”

Agricultura conservativă te ajută să trăiești și în condiții grele

În opinia lui Cosmin Iancu, tehnologia va juca un rol extrem de important, mai ales în ceea ce privește lucrările solului. „Asta va fi cea mai mare provocare, că va trebui să gândim din ce în ce mai economic, producţiile cu siguranţă nu vor mai fi acelea la care ne aşteptam, pentru că toate aceste măsuri care vin vor veni, cu siguranţă, cu limitări în ceea ce priveşte producţiile.”

În ferma condusă de tânărul nostru interlocutor, tehnologia a fost într-o continuă adaptare, de la înființare și până acum. În urmă cu trei decenii, bunicul lui Cosmin practica o agricultură de semi-subzistenţă, o agricultură care făcea risipă, care astăzi nici nu mai poate fi luată în calcul. Însă ușor, ușor, prin investiții considerabile în tehnică agricolă, în tehnologii, „tot ce s-a câștigat s-a reinvestit”, astăzi fermierul ilfovean se poate mândri cu faptul că administrează o afacere profitabilă.

Cosmin Iancu a ținut să ne spună că fermele în care se face performanță practică o agricultură conservativă. Ne-a explicat: „Agricultura conservativă este un subiect care capătă o importanţă din ce în ce mai mare, este un subiect care este deja cunoscut în foarte multe ferme, mai ales în cele performante, şi cu siguranţă este un subiect de viitor. Agricultura conservativă se traduce prin economie, prin şansa de a obţine rezultate financiare care pot asigura sustenabilitatea şi în condiţii climatice din ce în ce mai dificile”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Apa este o resursă vitală de viață și este esențială pentru creșterea și întreținerea tuturor organismelor vii. Pentru agricultori, apa este deosebit de importantă pentru irigarea culturilor și hrănirea animalelor. Prin urmare, este important să fim conștienți de potențialele amenințări care pot pune în pericol această resursă prețioasă și să știm cum să le gestionăm eficient pentru protejarea eficientă a culturilor.

Există numeroase amenințări naturale care pot pune în pericol apa utilizată în agricultură. Schimbările climatice reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare, deoarece pot duce la apariția unor fenomene meteorologice extreme care pot diminua cantitățile de apă necesare pentru susținerea fermelor. Seceta reprezintă astăzi una dintre cele mai frecvente amenințări. Atunci când o regiune se confruntă cu o lipsă prelungită de precipitații, aceasta poate provoca o lipsă de apă pentru irigații, ceea ce face ca anumite culturi să sufere pierderi semnificative, fapt ce pune în pericol eficiența și supraviețuirea fermelor. În mod similar, inundațiile pot reprezenta o problemă pentru fermieri, deoarece pot cauza contaminarea apei, distrugerea culturilor și a terenurilor agricole, ceea ce duce la o scădere semnificativă randamentului culturilor.

Pe lângă amenințările naturale, există și amenințări de origine umană cu referire la apa utilizată în agricultură. Extracția excesivă de apă duce la scăderea nivelului apei freatice și la o lipsă de apă pentru agricultură. În plus, practicile ineficiente de gestionare a apei, cum ar fi stocarea, livrarea, programarea sau aplicarea, pot, de cele mai multe ori, pune în pericol apa utilizată în agricultură, deoarece pot duce la pierderi și la o scădere a disponibilității ei.

Aplicarea excesivă a îngrășămintelor cu azot poate duce la contaminarea directă a apei potabile cu nitrați și nitriți, precum și la scurgeri care pot duce la o serie de probleme devastatoare în ecosistemele de apă dulce și în bazinele hidrografice de coastă. Aceste efecte semnificative asupra mediului au făcut ca eficiența utilizării azotului și gestionarea îngrășămintelor să devină priorități cheie pentru combaterea efectelor dăunătoare ale aplicării azotului în agricultură.

Soluții pentru protejarea apei

Din fericire, există soluții care pot fi puse în aplicare pentru a proteja apa utilizată în agricultură. Unele practici durabile sunt concepute pentru a maximiza utilizarea tuturor inputurilor pe bază de azot necesare, reducând în același timp la minimum pierderile de azot, pentru a produce nu numai cel mai ridicat randament al investiției, ci și pentru a diminua impactul agriculturii asupra mediului. Spre exemplu, fermierii români au acum acces la biostimulantul Utrisha™ N dezvoltat de Corteva Agriscience pentru a sprijini gestionarea azotului în mod sustenabil. De asemenea, compania pune la dispoziția fermierilor cei mai adaptați și rezistenți la secetă hibrizi de porumb din portofoliul Pioneer^® Optimum^® AQUAmax^®, care le permit să obțină rezultate bune chiar și în condiții climatice nefavorabile. Acești hibrizi prezintă un front genetic de top, combinând armonios stabilitatea cu potențialul maxim de producție al porumbului de ultimă generație.

În plus, creșterea capacității de stocare a apei poate contribui la creșterea disponibilității ei pentru agricultură. În cele din urmă, monitorizarea și protejarea surselor de apă împotriva contaminării, a utilizării excesive și a altor amenințări provocate de om pot contribui la garantarea faptului că apa utilizată în agricultură este sigură și disponibilă pentru anii următori.

Articol scris de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis autorităților o listă cu măsuri urgente pentru protejarea fermierilor români. În situația în care reacția guvernanților nu va fi imediată și măsurile nu vor fi implementate, Forumul APPR anunță organizarea unui protest la nivel național în data de 7 aprilie 2023.

Astfel, fermierii români transmit un ultimatum, „ca urmare a lipsei de reacție a autorităților naționale și europene la notificările transmise, a sumelor compensatorii derizorii alocate fermierilor români, a lipsei oricăror perspective de stabilitate a pieței de cereale din România, a atitudinii relaxate pe care o afișează decidenții europeni, atitudine pe care o considerăm sfidătoare la adresa eforturilor pe care fermierii noștri le-au depus pentru a face față concurenței neloiale acerbe provocată de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană”.

Măsurile solicitate pentru protejarea fermierilor români:

• Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei;
• Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole;
• Urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022.

„Aceste solicitări sunt imperios necesare pentru evitarea unui colaps al agriculturii roamânești. Pe această cale, lansăm un apel la reacție pentru celelalte organizații și asociații de fermieri, precum și pentru oricare fermier din România, să se alăture protestului, în cazul în care cerințele exprimate mai sus rămân fără răspuns”, precizează FAPPR într-un comunicat de presă.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, structură asociativă afiliată la organizațiile internaționale Copa-Cogeca și CEPM (Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa), este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

2022 a fost un an dificil pentru întreaga agricultură, în care furnizorii de tehnică agricolă s-au confruntat cu întârzieri mari în livrarea utilajelor comandate și cu creșteri substanțiale de preț impuse de producătorii de mașini agricole. „În condițiile date, am fost obligați să căutăm și alte surse de aprovizionare pentru a onora cererile fermierilor. Consider că am gestionat corespunzător aceste neajunsuri, obținând la final de an un rezultat financiar în creștere față de anul precedent. Iar dacă s-a întâmplat ceva bun în toată agitația din 2022, în domeniul agricol, cred că acela este faptul că acum se fac previziuni pe termen lung, adică fermierii încep să se gândească serios la ceea ce le trebuie la anul, nu doar săptămâna viitoare”, punctează Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi.

Cu o existență de aproape 30 de ani pe piața utilajelor agricole din țara noastră, compania Mewi continuă să se dezvolte, pentru a fi cât mai aproape de fermieri, pe de o parte prin deschiderea unor noi puncte de lucru, iar pe de altă parte prin creșterea portofoliului de produse. „La începutul anului 2022 ne-am mutat în sediul nou construit din localitatea Kogălniceanu, județul Constanța, iar în luna octombrie a anului trecut ne-am început activitatea la noul punct de lucru de la Brașov. Înființarea departamentului de irigații a reprezentat un pas important în diversificarea produselor și serviciilor oferite de compania noastră, dezvoltarea activității acestuia reprezentând o prioritate în viitorul apropiat”, a arătat Cristian Dănescu, directorul general al companiei Mewi, înființată în anul 1995.

„Societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile.”

Utilajele de mare capacitate, cele mai căutate

În opinia lui Cristian Dănescu, furnizorii de tehnică agricolă se vor confrunta și în prima jumătate a anului 2023 cu noi scumpiri și probleme în livrările de produse, „dar vom găsi soluții pentru a diminua efectele negative generate de aceste neajunsuri. Pierderile majore la culturile de primăvară din cauza secetei, la care se adaugă toate scumpirile suportate de fermieri, nu permit vânzarea cerealelor stocate la prețurile mici existente la ora actuală pe piața produselor agricole. În condițiile date, societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile”.

„Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate astea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit.”

Anul trecut, și Mewi, ca toți comercianții de utilaje agricole, s-a orientat spre piața de utilaje second-hand, pentru a satisface nevoile agricultorilor și, totodată, pentru a nu avea o scădere importantă a cifrei de afaceri. „Stocurile pe plan mondial s-au redus semnificativ, iar prețul acestor utilaje a crescut considerabil, departamentul nostru de utilaje second-hand face zilnic eforturi mari pentru a găsi, în toată Europa, utilaje second-hand la prețuri corecte”, spune directorul general Mewi.

Utilajele agricole de capacitate mare sunt cele mai căutate de fermieri, fie ele noi sau second-hand. „Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate acestea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit”, apreciază Cristian Dănescu.

Pentru a avea succes în agricultură este nevoie de prezență fizică în câmp, de devotament dublat de tehnologie și cunoștințe mereu actualizate, fără de care nu se mai poate realiza mai nimic în domeniu, este de părere Cristian Dănescu. „Operatorii nu mai sunt reticenți la tehnologie, generațiile din agricultură se schimbă și astfel ne aflăm cumva pe un drum bun. Cred, la fel ca majoritatea fermierilor, că agricultura este domeniul unde am reușit să prindem vestul Europei din urmă și am evoluat într-un mod rapid.”

Fermierii români au acces la noile tractoare Fendt și Valtra

În 2022, producătorii de tehnică agricolă, după o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, și-au putut lansa produsele în cadrul târgurilor și expozițiilor de specialitate, fermierii având ocazia să vadă pe viu atât noutățile, cât și întreaga ofertă de utilaje disponibilă pe piață.

Despre noutățile din portofoliul Mewi am vrut să aflăm și noi. „De departe marele câștigător al anului ce tocmai s-a încheiat este tractorul Fendt 700 Vario, serie ajunsă la generația a șaptea. Acestuia i s-au decernat titlurile „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și „Tractorul anului 2023”, la Expoziția EIMA de la Bologna. Să nu uităm însă nici de seria Q de la Valtra, tractoare complet noi, de putere mare, care va fi produs în cinci modele, cu puteri de la 230 CP la 305 CP. Noua serie Q are în echiparea standard binecunoscută consolă și interfață SmartTouch, are motorizare AGCO Power de 7,4 litri, și, foarte important, toate tractoarele din seria Q vor fi echipate doar cu transmisia continuu variabilă AGCO CVT, ceea ce reprezintă un avantaj din punctul de vedere al consumului și al confortului. Seria Valtra Q a primit Premiul juriului la SIMA (Paris)”, a specificat Cristian Dănescu.

Tractorul Valtra Q a fost lansat în România la sfârșit de noiembrie 2022, în cadrul unor demonstrații practice în ferme din țara noastră.

Prezentarea în premieră a noului tractor Fendt 728 Vario a avut loc tot anul trecut, pe 6 decembrie, la sediul central al companiei Mewi din Orțișoara, județul Timiș.

„În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till.”

Planuri pentru 2023

Directorul general Mewi, Cristian Dănescu, ne-a pomenit și planurile companiei pentru anul în curs. „În 2023 vom realiza două investiții majore, vorbim de două sedii noi, care se vor ridica la standardul impus de producătorii pe care îi reprezentăm. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm departamentul nostru de sisteme de irigații, care și-a început activitatea în anul 2021, obținând rezultate foarte bune în această scurtă perioadă. Ne adaptăm la orice situație, poate chiar vom vorbi de o „normalizare”. Echipa noastră crește, însă nu cu orice preț. Vom pune accentul tot pe dezvoltare şi pe încredere şi perspectivă, pe care vrem să le oferim fermierilor. Dacă la finalul anului 2021 compania se apropia de pragul de 200 de angajaţi, la un an distanţă, numărăm deja peste 240 de membri.”

Cristian Dănescu crede că investițiile fermierului român vor viza tehnica, tehnologiile și echipamentele care să-l ajute să fie profitabil în aceste vremuri grele pe care le traversăm. „În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till, adică fără plug, pentru a menține apa în sol.”

Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.

Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.

Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

• Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;

• Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

• Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

• Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;

• Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;

• Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 ianuarie 2023, inclusiv, se depun Cererile de plată care vizează rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV al anului 2022).

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură, a cărei valoare unitară este de 1,630 lei/litru.

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de documentele specifice. Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

Documente care însoțesc cererile de plată

Sectorul vegetal:

1. Documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;

2. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

3. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

4. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

5. Adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

6. Adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Sectorul zootehnic:

1. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

2. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

3. Situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

4. Copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

5. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Sectorul îmbunătățiri funciare:

1. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

2. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

3. Situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

4. Copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;

5. Situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;

6. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

7. Dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Nu este deloc ușor să fii fermier”, ne-a spus Adrian Alexa, acesta având o experiență vastă, de peste 50 de ani, în agricultură. Nemțean autentic, născut și crescut la poalele Carpaților Orientali, Adrian Alexa și-a dedicat întreaga viață profesională slujind pământul din această zonă. În urmă cu aproape 30 de ani a înființat împreună cu prietenul său, inginerul agronom Ioan Apetrei, o fermă vegetală, pe care au condus-o împreună spre cele mai înalte culmi ale succesului, pornind de la vreo 20 de hectare, astăzi lucrând circa 1.500 de hectare.

„În agricultură ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic.”

Calm, calculat și deosebit de ambițios, Adrian Alexa ne-a primit în ferma sa, Tehnoind SRL din localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț, împărtășindu-ne o serie de amintiri, dar și planuri ale fermei pe care o administrează cu atâta pasiune.

Reporter: Care este povestea dumneavoastră, a fermei Tehnoind? Sunteți un fermier cu foarte multă experiență aici, în zonă. Când ați început să faceți agricultură? Este o tradiție din familie sau o pasiune care s-a născut în timp?

Adrian Alexa: Această pasiune a început în școala tehnică din municipiul Roman, pe care am terminat-o în 1968 cu specializarea contabilitate. Atunci am început această pasiune pentru agricultură. Pe vremurile acelea, la școlile tehnice se studiau foarte multe discipline cu specific tehnic, respectiv cultura plantelor, cultura horticolă, culturi furajere, mașini agricole, tractoare, semănători și toată gama de utilaje agricole. Toate aceste discipline erau în programa săptămânală de studiu, iar acest ciclu de instruire a durat patru ani, cu examene de absolvire în fiecare an. Drept urmare, erau niște școli foarte apreciate în acea perioadă. În familie nu am avut tangențe cu agricultura mare. Familia mea cultiva strict pentru nevoile gospodăriei: porumb, cartofi și aveam câteva animale domestice, dar cam atât.

Am început să lucrez în agricultură la 1 august 1968, iar astăzi am ajuns să am 54 de ani de experiență. Am lucrat la CAP-ul din Piatra-Neamț având funcția de contabil-șef, apoi am intrat conform repartizării Partidului Comunist la Direcția Agricolă Neamț, contrar dorinței mele. Apoi am ajuns director Plan Economic, iar acolo m-a prins și Revoluția.

Reporter: Cum au evoluat lucrurile pentru dumneavoastră după Revoluție?

Adrian Alexa: În 1994, pe când aveam 26 de ani de experiență în agricultură, am înființat împreună cu prietenul meu, inginerul agronom Ioan Apetrei, această unitate agricolă. Am luat un vechi CAP de aici din zonă, care nu avea nimic, decât niște grajduri dărăpănate, și am început de la prima lopată, apoi primul tractor, urmat de prima semănătoare, prima combină, am început cu cultura mare și am continuat până astăzi. De atunci, ne-am modernizat constant.

Am început cu câteva hectare, apoi am tot adunat teren în arendă în jurul fermei. Am avut la început 15-20 de hectare, de la care ne-am extins până la 1.500 de hectare. Am rotit mai multe tipuri de culturi, iar în momentul de față avem porumb 600 ha (din care 180 de hectare reprezintă lot semincer), grâu 450 ha (din care 150 reprezintă lot semincer), floarea-soarelui, sfeclă, cartofi, orz, rapiță, pe restul de suprafață exploatată. Încărcăm întreaga suprafață astfel încât să putem face o rotație corespunzătoare pentru a putea avea câtuși de puțin o garanție că dacă nu ai rezultate la una, ai mai multe șanse la cealaltă.

Reporter: Cu ce tip de semințe înființați fiecare cultură și cum descrieți producția de grâu din acest an?

Adrian Alexa: Lucrăm la grâu atât cu cu soiuri românești, cât și cu soiuri din import și pot să spun că suntem mulțumiți. La porumb, lucrăm cu firmele consacrate de pe piața de semințe și am avut rezultate bune. De aceea am decis să producem și sămânță pentru acestea.

Producția de grâu nu a fost la nivelul cheltuielilor din acest sezon 2021-2022. Îngrășămintele și celelalte inputuri au costat enorm. La grâu nu am avut mai mult de patru tone la hectar, dar costurile de producție au fost foarte mari.

La fel și la celelalte culturi. În acest moment, cultura de porumb este deficitară, nu are apă. Dacă facem 5-6 tone, suntem în pierdere.

Reporter: Culturile sunt asigurate?

Adrian Alexa: Noi asigurăm culturile, numai seceta nu o putem asigura, pentru că asigurătorii nu permit acest lucru, dar la celelalte calamități culturile sunt asigurate. Nici banca nu-ți dă voie să iei credite, dacă nu ai asigurate culturile.

La ora actuală, am luat un credit pentru producție, un credit pentru investiție, facem totul prin credite. Fără doar și poate, am beneficiat de anumite fonduri europene pentru proiecte care s-au desfășurat pe SAPARD și ulterior FEADR și AFIR, am construit niște spații de depozitare de circa 6.000 de tone pe un proiect european, am mai cumpărat și niște utilaje, dar cele mai multe utilaje agricole le-am achiziționat cu fonduri proprii. Anul acesta, am cumpărat utilaje prin credite de aproximativ 540.000 de euro.

Investiția fermierului, supusă hazardului

Reporter: Credeți că, în România, agricultura este o afacere riscantă?

Adrian Alexa: Noi suntem sectorul din economie care bagă banii în pământ, îi bagi efectiv în pământ și stai, stai și te întrebi dacă îi vei putea scoate pentru a-ți plăti datoriile la bancă sau nu îi vei mai scoate. Dacă cumpăr orice materie primă pentru a o procesa și a o vinde ulterior, am asigurată recuperarea efortului financiar. Pe când în agricultură, ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic. Pe lângă investițiile în lucrările efectuate, utilaje ș.a.m.d., mai este motorina scumpă, sunt semințele scumpe, fertilizant, îngrășăminte, erbicide, fungicide, manoperă etc.

Pe de altă parte, toți furnizorii de materiale necesare culturilor agricole, dar și statul au investiția asigurată. Însă fermierul este singurul cu recuperarea investiției supusă hazardului. Toată lumea spune că agricultura este un business din care poți câștiga bani, însă aceasta reprezintă asigurarea alimentației și trebuie să fie primordială în tot ceea ce se întreprinde în lume.

Reporter: Cum a fost vremea, care au fost condițiile pedoclimatice în această zonă în ultimii cinci ani? Beneficiați de irigații?

Adrian Alexa: Ultimii cinci ani au fost în medie deficitari în ceea ce privește apa. Dar anul acesta a fost cel mai rău din punctul de vedere al secetei pedologice și arșiței. A fost și acum doi-trei ani o secetă, dar nu ca în acest an, avem parte de o secetă cumplită. Dispunem de sisteme de irigații la suprafețele cu lot semincer, dar pentru asta am forat la peste o sută de metri adâncime, pentru că nu avem altă sursă de apă. Acest lucru l-am reușit cu niște eforturi financiare foarte mari, pentru că energia electrică nu este în zonă și este nevoie de consum de motorină și este extrem de costisitor. Însă altfel nu se poate face irigare, iar pentru hibridare este nevoie neapărat de apă.

„Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare.”

Reporter: Ce părere aveți de ce se întâmplă pe piața cerealelor, având în vedere contextul geopolitic de la Marea Neagră?

Adrian Alexa: Eu sunt deosebit de empatic cu poporul ucrainean care suferă. Războiul e un lucru care nu ar mai trebui să se întâmple niciodată, nici măcar prin minte nu ar trebui să-i mai treacă cuiva să mai facă război astăzi. Sunt alături de ei cu sufletul, dar nu știu dacă de aceeași empatie și ajutor am fi avut parte și noi, dacă am fi fost în locul lor. Fără doar și poate sunt de acord să-i ajutăm, dar acest ajutor nu trebuie să fie în direcția de a ne distruge pe noi. Vedeți, prețurile acestea pe care le impun, toată infrastructura de transport din Ucraina concentrată către porturile de la Galați și Constanța sunt lucruri care pe de-o parte ne afectează la capacitatea de livrare a producției obținute de noi și, pe de altă parte, ei le oferă și la niște prețuri care nouă ne creează o concurență fantastică.

Spre deosebire de costurile pe care le avem noi la producție, la ei cheltuielile sunt mult mai mici. Este binecunoscut faptul că ucrainenii au fost și sunt mari furnizori de îngrășăminte chimice, erbicide, pesticide etc. La ei motorina este la un cu totul alt preț, mult mai jos comparativ cu noi, apoi partea de utilaje la fel, mai ales că ei au foarte multe utilaje rezistente, bune, iar la ei nu se pune problema consumului de combustibil. În Ucraina, utilajele sunt mult mai ieftine, dar și mult mai fiabile, pentru că nu au făcut niciun rabat de la materialele din care sunt construite aceste utilaje. La noi, dacă ai lucrat 30 de hectare, nu mai rămâne același fier de plug. Din toate aceste cauze, ei au niște costuri de producție mult mai mici față de noi și își permit să vândă producția mai ieftin, creându-ne o concurență total neloială.

Producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani

Reporter: Cu ce fel de utilaje ați început afacerea agricolă?

Adrian Alexa: Primele utilaje au fost tractoarele românești U 650. Am făcut atunci un credit și am luat șapte astfel de tractoare cu pluguri românești, semănători etc. Ulterior, au pătruns pe piață firmele străine mari. Nu știu cât de bine este acest lucru, însă un tractor U 650 îl trăgeai pe marginea tarlalei și îl repara orice fel de mecanizator cu ceea ce avea el la îndemână. Acum, dacă s-a stricat tractorul trebuie să vină componenta din Germania sau din Austria, Franța etc. Deci sunt și părți bune, și părți mai puțin bune. 

Costurile sunt foarte mari, și te gândești de mai multe ori înainte să cumperi o combină de 400.000 de euro, de pildă. Te gândești în cât timp o amortizezi și ce producție ar trebui să faci în acest timp. Diferența este foarte mare. Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare. Și dai peste un an ca acesta, cu secetă, un an distrugător și pentru sănătate, și pentru agricultură.

Reporter: Când ați început colaborarea cu Titan Machinery? În ce an și cum a evoluat această colaborare?

Adrian Alexa: Am început de mulți ani colaborarea. Am achiziționat foarte multe utilaje de la Titan Machinery. Îl cunosc pe domnul Manfred (n.r. Manfred Spendier, Managing Director Titan Machinery România), pe doamna Melania (n.r. Melania Ungureanu, Director Titan Machinery România), am o relație foarte bună cu ei. Am colaborat foarte bine, avem o varietate de utilaje Case IH: Magnum 280, Farmall 105 A. Am achiziționat, de asemenea, semănătorile Väderstad Tempo F8 și Väderstad Rapid 400 C, cu care semănăm toate culturile, am achiziționat un fertilizator Sulky X 40+, cu ECONOV. Dar primul utilaj a fost un tractor Case IH Maxxum 140.

„Suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux.”

Reporter: Aplicați tehnologia de fertilizare cu rată variabilă ECONOV?

Adrian Alexa: Fertilizatorul Sulky X40+ ECONOV este o investiție pe care am făcut-o în special pentru a economisi cantitatea de îngrășăminte chimice pe care le aplicăm la hectar. Mașina asta poate aplica cu rată variabilă, adică exact cât are nevoie solul, dar mai ales unde are nevoie. Noi facem cartare agrochimică, studiul solului cu mostre de sol luate din câmp, facem hărți cu structură, textură și nevoile de îngrășământ pentru întreaga suprafață, în funcție de culturile pe care le înființăm. Aplicăm întreaga tehnologie de fertilizare cu rată variabilă ca la carte, cu Sulky X 40+ cu ECONOV, și rezultatele se văd. Fertilizarea aceasta o facem urmărind obiectivele pe care ne dorim să le atingem, respectiv producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani.

Reporter: Cum apreciați tractoarele Case IH?

Adrian Alexa: Tractoarele sunt aproape de vârf tehnologic, sunt tractoare bune, îți faci treaba bine cu ele. Sunt tractoare solide, rezistente și care au multă tehnologie. De aceea le-am și ales. Să ne facem bine și repede treaba cu ele, fără să fie nevoie de multă întreținere sau de investiții suplimentare. Eu cred că sunt printre cele mai bune. De mentenanța utilajelor și de coordonarea utilajelor și a oamenilor în câmp se ocupă partenerul și prietenul meu, inginerul Apetrei.

Noi suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux. Muncim și ne rugăm să plouă sau să nu stăm în ploaie și să așteptăm să vedem dacă mai avem timp să recoltăm ș.a.m.d. Nicio bancă nu îți dă nimic până nu ai pus garanția. După ce ai pus garanția, îți poți amaneta și clanța de la poartă.

Reporter: Despre semănătorile Väderstad ce ne spuneți?

Adrian Alexa: Sunt scule foarte bune, au o precizie foarte bună și îți oferă încrederea că nu mai pierzi bani. Cu aceste semănători ai garanția că ai făcut o investiție bună, sigură. Îți oferă o uniformitate a culturii, un start în vegetație așa cum trebuie și apoi productivitate. Pentru noi era neapărat necesar să luăm aceste semănători.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery din zona în care vă desfășurați activitatea?

Adrian Alexa: Îmi plac oamenii de cuvânt, oamenii care se impun prin respect și care comunică. Cu domnul Cristi (n.r. Cristian Dabija, director zonal Titan Machinery România), am o relație foarte bună. Îmi răspunde de fiecare dată la telefon, mă ajută de fiecare dată când este nevoie. Nu au fost probleme nici cu echipele de service, totul a fost în regulă.

Reporter: Planuri de viitor?

Adrian Alexa: Practic, în momentul de față nu dorim să ne mai extindem suprafața. Ne luptăm să rămânem cu aceeași suprafață. Mai mult, noi suntem în situația de a cumpăra din terenul pe care îl lucrăm, pentru a rămâne compact și a evita parcelarea lui. Pentru că dacă terenul va fi discontinuu, atunci nici investițiile în utilaje nu vor mai fi eficiente. Pentru a rămâne cu această suprafață, am recurs la schimb de parcele între noi, fermierii.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România