finantare - REVISTA FERMIERULUI

Mâine, 30 iunie 2020, se lansează sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, cu o alocare totală de 1.985.644 de euro.

Beneficiarii sprijinului din PNDR 2020 sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri și necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

Obiectivele submăsurii 9.1a vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Detalii cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție se găsesc în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, care a fost aprobat și este publicat pe site-ul www.afir.info.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că menține soluția alternativă de transmitere a documentelor bazată pe tehnologia cloud. Astfel, depunerea cererilor de modificare a contractelor de finanțare, a documentațiilor de avizare a achizițiilor sau depunerea cererilor de plată de către beneficiarii PNDR 2020 care nu au utilizat depunerea on-line a proiectelor se va face în continuare prin intermediul internetului, fără deplasarea la sediul instituției.

Documentele care trebuie transmise la AFIR se vor livra în format electronic, cu utilizarea semnăturii digitale, dacă beneficiarul deține o astfel de semnătură sau o fotocopie a documentațiilor cu semnătură olografă. Acestea sunt transmise pe adresa oficială de e-mail a structurilor teritoriale ale Agenției (Centre Regionale sau Oficii Județene, după caz) sau încărcate de beneficiar în sistemul online al Agenției prin utilizarea aplicației „OneDrive”, accesând link-ul pus la dispoziție beneficiarilor de către experții AFIR.

Reamintim că sistemul informatic al AFIR de gestionare a procesului de depunere a cererilor de finanțare și de analizare a acestora este funcțional și permite parcurgerea tuturor etapelor procedurale, de la depunerea online a cererii de finanțare la contractarea proiectului și până la efectuarea plăților aferente tranșelor de plată depuse.

De asemenea, comunicările AFIR se vor realiza cu prioritate prin e-mail (acolo unde este posibil), la adresele de contact puse la dispoziție de beneficiari, prin intermediul contractului sau deciziei de finanțare, solicitându-se totodată și confirmare de primire din partea destinatarilor.

Modalitatea de utilizarea a soluției CLOUD AFIR este prezentată pe pagina de internet www.afir.info >> Instrucțiuni pentru module online >> Instrucțiuni generale >> Instrucțiuni încărcare documente proiecte offline (link: https://online.afir.info/Help/IncarcareDocumenteOffline). Totodată, cei interesați au la dispoziție un tutorial pe canalul oficial de YouTube al Agenției, accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=05zlzxJBw8Y.

Publicat în Știri
Vineri, 12 Iunie 2020 19:45

„Nu producem șomeri”

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” mizează pe cartea continuității. Echipa managerială condusă de prof. univ. dr. ing. Cosmin Alin Popescu, în calitate de rector, a primit mandat pentru încă patru ani. La acest restart, am discutat cu rectorul USAMVB din Timișoara despre traseul învățământului superior agricol bănățean până în prezent și direcția în care acesta se îndreaptă.

„Sunt specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății.”

Cosmin Alin Popescu: Suntem la începutul unui nou mandat de încredere pe care l-am primit din partea comunității academice a USAMVB din Timișoara. Traseul a fost unul constant evolutiv de 75 de ani și acest  nou mandat confirmă faptul că am reușit să păstrăm acest trend pozitiv. Vă reamintesc că anul acesta, în luna mai, universitatea noastră sărbătorește 75 de ani de la înființare, iar dacă acum 75 de ani începutul a fost timid, cu o singură specializare, aceea de inginerie în agricultură, acum avem 26 de programe de studiu de licență. Dacă atunci se preda doar în limba română, acum la Timișoara se poate studia și în limbile de circulație internațională engleză și franceză. În acest moment, în universitatea noastră învață 300 de studenți străini din 19 țări ale lumii. Acest lucru ilustrează cât se poate de elocvent creșterea despre care vorbeam.

Reporter: Pe lângă beneficiul de imagine pe care-l aduce internaționalizarea actului de învățământ, înseamnă și un beneficiu din punct de vedere economic?

Cosmin Alin Popescu: Fără îndoială. Pe lângă faptul că acest lucru arată lumii că în Timișoara, și în România, se face educație de calitate, este și un câștig financiar de care ne bucurăm, pentru că de-aici decurg investiții în resursa umană, în dotarea laboratoarelor, în publicații de specialitate și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea unor programe de cercetare.

„Din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine.”

Reporter: Tot despre bani vorbim și în continuare, însă despre cei pe care îi primiți, și vă întreb dacă actualul sistem de finanțare „per capita” face diferența între cantitate și calitate?

Cosmin Alin Popescu: Despre acest lucru se discută de foarte mulți ani. Acum, în calitate de rector, pot să vă spun că noi am crescut numeric semnificativ în ultimii patru ani, de la 4.600 de studenți la 5.510. Asta înseamnă că am fost serioși. Am fost în același timp atenți și în ceea ce privește numărul angajaților noștri, astfel încât, în momentul de față, am ajuns la un echilibru favorabil nouă. Raportat la ce se întâmplă la nivel național, și aici ne includem și pe noi, cred că nu este cea mai bună formulă de finanțare aceasta, per student. Nu acest lucru ar trebui să constituie principalul indicator prin care se face finanțarea învățământului superior, deoarece în acest fel încurajăm cantitatea, fără a încuraja foarte mult calitatea.

Reporter: Câți studenți încep studiile la USAMVB Timișoara și câți reușesc să și termine?

Cosmin Alin Popescu: Din păcate, din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine. În aceste condiții, dacă discutăm strict de cantitate, tentația pentru orice cadru didactic este să lase mai jos cerințele de calitate, astfel încât să rămână cât mai mulți studenți care să fie finanțați și în următorul an. Dar cred că este important ca pe lângă aspectul cantității să ne preocupe și calitatea învățământului superior românesc.

Reporter: Merg mai departe și vă întreb câți din cei 70 de absolvenți reușesc să-și găsească de lucru în domeniul în care s-au pregătit?

Cosmin Alin Popescu: Unul dintre punctele noastre forte este faptul că această Universitate nu produce șomeri. Evident, este și o chestiune de conjunctură. Suntem o țară în care activitatea din agricultură are o pondere economică mare. Când vorbesc despre agricultură mă refer și la sectoarele conexe, ca de exemplu  mecanizarea sau industria  alimentară. Sunt o serie de specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății fie pe la companii multinaționale, fie pe la societăți mai mici.

„Educația ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.”

Reporter: Aceasta ar trebui să fie imaginea corectă a calității actului de învățământ…

Cosmin Alin Popescu: Foarte bine spus. Cred că ar fi unul dintre indicatorii care ar putea să facă diferența între o universitate și alta și nu pentru că o universitate ar fi mai importantă decât alta. Educația în sine ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Consider că este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.

Reporter: Ați preluat o „locomotivă” aflată în plin marș, și în patru ani nu numai că ați reușit să mențineți tempoul, dar ați reușit să-l și creșteți.

Cosmin Alin Popescu: Este rezultatul muncii unei întregi echipe. Am vorbit ceva mai devreme despre numărul studenților noștri, însă în egală măsură este importantă și cercetarea, iar din acest punct de vedere am avut în derulare un număr de 69 de proiecte câștigate în ultimii patru ani, care înseamnă foarte mulți bani, fie din fonduri naționale, fie, mai ales, din resurse internaționale. Încercăm să punem la punct o unitate de management a proiectelor care să gestioneze unitar toată această activitate. În același timp, am pus bazele unui Institut de Cercetare pentru Biosecuritate și Bioinginerii, institut prin care se vor derula proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. Vor fi implicate companii din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer. Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară.  Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință.

Reporter: Ce se întâmplă cu Stațiunea Didactică din subordinea Universității, o bună bază de practică pentru studenți, dar, de un timp, și un generator financiar important?

Cosmin Alin Popescu: Am încercat în fiecare an să facem  investiții în stațiune. Aici am dezvoltat un proiect aflat momentan în stare latentă. În cadrul Stațiunii Tinerilor Naturaliști, pe lângă partea de pregătire practică a studenților, am dezvoltat și un modul de producție prin intermediul căruia am intrat cu legume proaspete în supermarketurile din Arad. Acest lucru sperăm să se întâmple din acest an și în municipiul Timișoara. De asemenea, am acordat atenție dezvoltării sectorului zootehnic din cadrul stațiunii, acolo unde am dezvoltat nuclee valoroase atât pe partea vacilor de lapte, cât și pe cea a vacilor de carne. Am reușit la acest moment ca din producția de lapte pe care o valorificăm să autofinanțăm activitatea de creștere a vacilor din stațiune. De asemenea, am dezvoltat proiecte pe partea de găini ouătoare, de cabaline și ovine, pentru că ne dorim să păstrăm un echilibru între partea de educație și cea de dezvoltare și să modificăm procentul dintre teorie și practică, în favoarea activităților de practică. Mai mult decât atât, pe ceea ce înseamnă partea vegetală, am crescut de la an la an, atât în ceea ce privește cantitățile de cereale obținute, cât și suprafața lucrată, ajungând în acest moment la peste 2.000 de hectare.

Reporter: În acest moment, Stațiunea Didactică funcționează ca un motor bine uns,  fără bătăi, care împinge lucrurile în față, în sensul corect. Ce vă propuneți să faceți mai departe cu ea?

Cosmin Alin Popescu: Sper că de anul acesta vom reuși să lucrăm sută la sută pe terenurile universității doar noi. Până acum, pentru că nu am avut forța tehnică necesară, am mai apelat la terți. Vom pune accent pe ferma de la Voiteni, acolo unde avem și Centrul Româno-German de Pregătire Profesională în Agricultură.  Avem o bază modernă la Voiteni, unde la ora actuală formăm specialiști în mecanizare și ne dorim să punem la punct întreaga fermă, care dispune de 400 de hectare, pentru a dezvolta activitatea de cercetare și producție agricolă. Anul acesta, vom continua să investim în utilaje agricole noi, combine și tractoare, dotare tehnică în care am investit deja câteva milioane de lei în ultimii doi ani. Este important pentru noi să arătăm că se poate și… chiar se poate!

Reporter: Am mai discutat cu dumneavoastră și revin asupra amplasamentului USAMVB Timișoara, într-o zonă cu puternică presiune imobiliară. Practic, în jurul campusului universitar din Calea Aradului se construiește roată-roată. Terenurile universității au fost securizate din acest punct de vedere?

Cosmin Alin Popescu: În cea mai mare parte, problema terenurilor este rezolvată și mă bucur că pot să vă răspund astfel, pentru că de ani buni am încercat să o rezolvăm, atât eu, cât și colegii rectori dinaintea mea. În 2018 am beneficiat de o propunere legislativă care s-a concretizat în lege și prin care am fost împroprietăriți practic cu 1.400 de hectare la Nord de Timișoara. La acest moment suntem proprietari cu extrase de Carte Funciară și terenul respectiv nu poate căpăta o altă destinație, ceea ce a dus la scăderea presiunii imobiliare de care spuneați. Mai sunt în litigiu câteva zeci de hectare, dar suntem optimiști și în privința lor. Mă bucur că au existat oameni maturi și responsabili care au înțeles importanța acestui demers și au fost alături de noi. Am sesizat că, muncind împreună, putem face lucruri frumoase.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Seceta de anul acesta a scos în evidență faptul că suprafața irigabilă în prezent în țara noastră este foarte mică. Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros a afirmat că doar 10% din suprafața arabilă este irigabilă la ora actuală, aspect care generează incertitudini serioase pentru securitatea alimentară a României și care afectează grav competitivitatea agriculturii noastre.

Clubul Fermierilor Români a înaintat autorităților propunerea de lansare în regim de urgență a unei noi scheme de ajutor de stat pentru extinderea și dezvoltarea irigațiilor. „Echipa de specialiști ai Clubului a elaborat și pus la dispoziția MADR documente suport pentru analiza și decizia rapidă în favoarea lansării unui program dedicat exclusiv irigațiilor, bazat pe o schemă de ajutor de stat. Clubul Fermierilor Români urmărește să sprijine prin propunerile înaintate către Guvern și Parlament asigurarea continuității și stabilității afacerilor fermierilor, continuarea programelor de investiții în modernizarea agriculturii, indiferent de riscurile generate de actuala criză globală de natură medicală, de schimbările climatice sau de instabilitatea piețelor. Fermierii pe care-i reprezentăm conștientizează și ei pe deplin importanța acestui subiect și nevoia de efort investițional pentru dezvoltarea de sisteme locale de irigații pe o suprafață cât mai largă, sistemul național fiind relevant pentru o mică parte a terenurilor afectate și prezentând mai puțină flexibilitate, traseul fiind deja configurat. Inițiativa asociației noastre vine în întâmpinarea și sprijinul eforturilor autorităților române pentru un plan de măsuri imediate, eficiente, cu impact pe termen lung privind asigurarea funcționării și extinderea sistemului de irigații în țara noastră, pentru reducerea riscurilor economice, cele privind siguranța alimentară și competitivitatea fermierilor români în situații de secetă”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.   

Prin urmare, fermierii propun o nouă schemă de ajutor de stat care să cuprindă trei forme de sprijin, precum și flexibilitate la începutul perioadei de finanțare. Anume, garanția statului pentru împrumuturi bancare cu destinația respectivă (contracte de împrumut pe 72 luni); subvenționarea dobânzii în limita a 100.000 euro pe beneficiar (conform prevederilor cadrului temporar); confirmarea aplicării regimului de taxare pentru motorină și în ceea ce privește combustibilul necesar pompelor pentru sistemele de irigație locale. „Flexibilitatea ar consta într-o perioadă de grație la rambursare de șase luni cu privire la creditele de mai sus. Formele de sprijin propuse sunt permise de Cadrul European Temporar în materia ajutoarelor de stat și nu vor ridica dificultăți de aprobare la nivelul Comisiei Europene (procedura de aprobare în cazuri destul de similare fiind rapidă). Considerăm că puține programe de investiții ar putea avea un impact mai bun proporțional și durabil decât unul de tipul celui prezentat și sperăm într-o promovare cu maximă celeritate din partea autorităților române, de natură a contribui efectiv chiar de anul acesta atât la agricultura românească, cât și la revigorarea economică mai largă”, a punctat Florian Ciolacu.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează 322 de proiecte dedicate înființării, modernizării și extinderii diferitelor tipuri de instituții de învățământ din spațiul rural, prin submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înființarea și modernizarea grădinițelor din mediul rural, însă doar a celor din afara incintei școlilor de la sate. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. Au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare șase proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.
Pentru înființarea și modernizarea creșelor, precum și a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural), AFIR a încheiat contracte de finanțare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică de 15,5 milioane de euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639.000 de euro.
Pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978.000 de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495.000 de euro. „Deși acest tip de investiții este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunității este unul semnificativ. Din punctul de vedere al rezultatului pe termen lung al finanțărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din acțiunile de promovare a activităților socio-culturale, crescând în același timp prestigiului localităților din zonele rurale”, arată reprezentanții agenției.

Spre exemplu, comuna Pianu, județul Alba, a obținut o finanțare de 200.821 euro pentru modernizarea grădiniței. Proiectul accesat de primărie urmărește asigurarea unor spații adecvate pentru un număr de 45 de copii, cu toate fluxurile și anexele aferente, inclusiv dotarea interiorului și exteriorului clădirii care face obiectul investiției.

Un alt exemplu este Primăria comunei Bezdea, din județul Dâmbovița, în 2016, la sfârșitul lunii mai, a depus la AFIR o cerere de finanțare pentru proiectul „Modernizare grădiniță în comuna Bezdead, județul Dâmbovița”, prin PNDR 2020, în cadrul submăsurii 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul prevăzând investiții în infrastructură educațională și socială. Valoarea totală a proiectului este de 89.000,9 euro, iar valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțată integral prin PNDR 2020, este de 75.000 euro. În aprilie 2017 s-a semnat contractul de finanțare, proiectul fiind în prezent finalizat.
Implementarea a însemnat demararea lucrărilor de reparații generale și de renovare a grădiniței din comuna Bezdead. Au fost realizate modernizări interioare și exterioare asupra imobilului cu o suprafață utilă de 197,24 mp.
La interior s-au refăcut finisajele și s-a achiziționat mobilier nou. „De la mese și scaune noi, până la achiziția de resurse educaționale (jocuri) și echipamente electronice (TV, calculatoare, imprimante) și la refacerea birourilor și a spațiilor de depozitare, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării”, transmite AFIR.
În curtea grădiniței s-a creat un spațiu de joacă pentru copii, compus din două leagăne, trei balansoare și o groapă de nisip. S-au montat, de asemenea, bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat.

Foto: AFIR

Publicat în Satul românesc

Începând de azi, 15 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată implementate de agenție în cadrul Campaniei 2020 (schema de plată unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și măsurile de mediu și climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale). Prin urmare, fermierii care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA, pot solicita adeverințe.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și/sau pentru măsurile de mediu și climă – M10, M11, M13. „De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau că datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare”, se arată într-un comunicat de presă APIA. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. „Reamintim că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Foto: Valentin Popa, fermier - jud. Călărași

Publicat în Știri

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

Agricover Credit IFN, instituție financiară non-bancară dedicată finanțării agriculturii românești, a înregistrat anul trecut un profit net de 40,168 milioane lei, reprezentând o creștere de 21% față de anul 2018. Valoarea creditelor acordate în 2019 a fost de 1,88 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 3.434, în creștere cu 23% față de 2018.

Pentru anul 2020, Agricover Credit IFN își propune să continue strategia de creștere axată pe optimizarea portofoliului de produse, cu o atenție specială pentru agricultura sustenabilă și dezvoltarea de noi parteneriate strategice, pentru a răspunde nevoilor reale ale fermierilor, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a agriculturii românești. „De 12 ani, susținem eficient agricultura românească și am devenit prima opțiune a fermierilor atunci când se gândesc la finanțarea afacerilor. În 2019, am continuat creșterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienți, fermieri mici și medii, și împreună cu Agricover SA am dezvoltat produse noi, de sinergie. Cu ajutorul unei echipei comerciale puternice, continuăm să oferim soluții specializate la nivel național, răspunzând nevoilor specifice de finanțare ale partenerilor noștri, fermierii”, a precizat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN.

Produsele care răspund nevoilor specifice ale fiecărui segment din agricultură au reprezentat motorul creșterii în anul 2019. Produsele „Cash Discount” și „Creditul 1X2”, două soluții unice de creditare ale Agricover, au fost bine primite de către fermieri pe parcursul anului trecut, iar „Motorină cu plata la recoltă”, soluție oferită prin intermediul unui credit negarantat dedicat exclusiv finanțării achiziției de motorină, rămâne unul dintre cele mai accesate de către fermierii din toată țara. „Anul trecut, plecând de la nevoia segmentului de ferme mici și medii, am dezvoltat „Creditul 1X2 - Alegeri de două ori mai bune”, un produs inovativ, asociat cu achiziția de produse pentru protecția plantelor, și s-a dovedit a fi unul de succes”, a arătat Robert Rekkers.

Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, precum International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, International Investment Bank, ResponsAbility, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), valoarea totală a fondurilor accesate în 2019 fiind de 1,571 miliarde de lei.

Informații financiare la 31 decembrie 2019:

  • Profitul operațional: 46,684,426 lei, în creștere cu 21%
  • Profitul net: 40,168,257 lei, în creștere cu 21%
  • Capitaluri proprii: 297,775,179 lei, în creștere cu 35%
  • Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 25%, în creștere cu 12%
  • Credite neperformante cu restanțe mai mari de 90 de zile: 1,3%
  • Valoarea creditelor acordate: 1,884,140,016 lei, în creștere cu 16%
  • Expunere din credite: 1,552,145,718 lei, în creștere cu 19%
  • Număr clienți activi: 3,434 fermieri, în creștere cu 23%
Publicat în Știri

Ameliorările făcute la soiurile de cânepă  de către cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin au atras atenția marilor producători la nivel mondial. De altfel, cel mai important laborator de cercetare în domeniul cânepii, la nivel național, este cel din județul Timiș, de la Lovrin, acolo unde se află și cea mai importantă rezervă genetică din țară.

„Pentru americani este rentabil să ia doar produsul finit de la noi. Sunt dispuși să constituie împreună cu fermierii români o asociație a cultivatorilor de cânepă, care urmează să producă plantele și mai apoi să găsească o locație în care să facă și o mică unitate de procesare.”

Universitatea statului american Oregon este interesată de o colaborare cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din județul Timiș pentru dezvoltarea și ameliorarea de soiuri de cânepă cu un conținut ridicat de CBD, utilizat în scopuri medicinale. „Din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții statului Oregon, am înțeles că cifra de afaceri pe cânepă medicinală este de zece miliarde de dolari pe an, doar în statul Oregon, ceea ce este o sumă importantă, cred eu, care garantează, dacă vreți, seriozitatea americanilor în colaborarea cu noi. Cererea și suprafața cultivată cu cânepă medicinală este într-o continuă creștere în statul Oregon. Ei s-au îndreptat către noi deoarece zona noastră e una foarte bună pentru a cultiva cânepa. Americanii sunt interesați și de material genetic, dar și de produsul finit. Pentru ei nu este rentabil să producă la noi cânepa și să o transporte pentru procesare în altă parte, așa că își doresc să ia doar produsul finit. În acest sens, sunt dispuși să constituie împreună cu fermierii români o asociație a cultivatorilor de cânepă, care urmează să producă plantele și mai apoi să găsească o locație în care să facă și o mică unitate de procesare, în care să extragă conținutul de CBD și să-l trimită în zona de farmacie”, precizează conf. univ. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

CBD este abrevierea folosită în lumea medicală pentru canabidiol. Acesta are multiple aplicații curative pentru diverse afecțiuni și este considerat de mulți cercetători ca fiind canabidiolul cel mai important descoperit vreodată.

„Chinezii sunt interesați ca, în final, fermierii români să producă cânepă, iar ei să o prelucreze.”

Cerere în continuă creștere

La fel de interesante sunt și soiurile pentru fibră omologate la Lovrin, pe care le caută investitori din China. „Am omologat un nou soi de cânepă, «Teodora», care are o calitate a fibrei mai bună decât ceea ce a existat până acum. Este un soi pe care sperăm să-l dezvoltăm în continuare. Deja suntem în discuții cu potențiali investitori-cumpărători de sămânță din China care sunt interesați de soiurile noastre de cânepă. Chinezii sunt interesați ca, în final, fermierii români să producă cânepă, iar ei să o prelucreze, ceea ce pentru noi, ca stațiune de cercetare, înseamnă că avem unde să vindem sămânță”, a arătat Marinel Horablaga.

În ultimii ani, cererea pentru sămânța de cânepă a fost în continuă creștere, chiar peste posibilitățile SCDA Lovrin, asta din cauza faptului că mai ales cânepa pentru fibră are o talie foarte mare, între 4 metri și 6 metri înălțime, ceea ce este însă o problemă: nu există un utilaj adecvat pentru recoltat. Problema s-ar putea rezolva anul acesta, prin adaptarea unei combine de recoltat astfel încât să se poată produce sămânță în cantități îndestulătoare.

În momentul de față, piața românească a cânepii, deși încă firavă, cere mai multă sămânță de cânepă decât fibră. Trei sunt direcțiile de cercetare în domeniul cânepii pe care cercetătorii de la Lovrin doresc să le dezvolte: creșterea conținutului de fibră și calitatea acesteia, scăderea taliei și creșterea productivității de sămânță și creșterea conținutului de CBD.

Investiția în aparatură de ultimă generație destinată cercetării agricole la Lovrin s-a ridicat numai în ultimul an la peste 1.100.000 de euro. Obiectivul conducerii SCDA Lovrin este ca în acest an să se finalizeze modernizarea tuturor laboratoarelor și să se acrediteze, astfel încât, în cel mai scurt timp să se treacă de la statutul de stațiune la cel de institut.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare
Joi, 27 Februarie 2020 14:51

Infrastructura... succesului

Nu suntem pregătiți pentru succes. Nu avem viziune și determinare pentru realizări importante. Ne lipsește antrenamentul „înflăcărării” și, pur și simplu, nu știm ce gust are victoria.

Să presupunem (sau să visăm) că – peste noapte – am avea toate orașele mari legate între ele cu autostrăzi și că aceste autostrăzi ar lega România de vecini.

Am putea valorifica – de mâine – această infrastructură?

În ce s-ar „vărsa” aceste autostrăzi? Cu câteva excepții (Sibiu, Pitești, Cluj, Brașov), orașele noastre ar fi lovite de noile drumuri cam cum erau lovite pe vremuri bovinele înainte de tăiere, în moalele capului.

Orașele noastre, pur și simplu, nu au cum să absoarbă traficul generat/susținut de autostrăzi. Centurile ocolitoare, să ne înțelegem, sunt necesare și astăzi, chiar și în absența drumurilor de mare viteză. Nu le avem. Să spunem că ele ar fi pe hârtie. În planuri. Cum arată acele planuri? Care sunt zonele gândite pentru parcuri logistice, pentru dezvoltare industrială, care sunt mijloacele de transport persoane gândite (măcar imaginate) pentru a le deservi?

Care este strategia unui oraș ca Iașiul, de pildă? Nu am auzit niciodată, niciun politician sau înalt funcționar public să ne spună care ar putea fi rolul orașului în economia mare. Facem o „placă turnantă” care să faciliteze schimburile economice cu țările baltice, Polonia, Ucraina? Găsim rute către porturile din sud (anticipând că și Galațiul, pe lângă Constanța, ar putea avea unul)? Prutul navigabil? (Canal du Midi, antropic, de dimensiuni mult mai mici, cu zeci de ecluze, face bani și din „transport marfă”, dar și din turism). Se poate dezvolta mai bine Iașiul universitar? Da, spune bunul simț. De acord. Numai că simpla afirmație nu este suficientă.

Nu are rost să continuăm cu ceea ce NU este pus în planuri. Important în acest moment este să ne schimbăm modul de gândire și să-i obligăm pe politicieni să adopte acest nou mod de gândire. Este foarte greu pentru că, vreme de decenii, ne-a lipsit o infrastructură mai importantă decât cea rutieră (nu că ar fi dăunat să existe și ea): educația! Faptul că guvernanții noștri fac pași mici, ezitanți, în a aduce țara pe drumul cel bun, de aici vine. Ei seamănă cu niște găinușe pitice care încearcă să parcurgă aceleași distanțe cu struțul.

Ce e de schimbat la modul românesc de acțiune? Exact acești pași mărunți. Politica pașilor mărunți. Chiar dacă i-am face pe toți în direcția bună (ceea ce nu e cazul) și în cadența potrivită (așijderea), tot nu i-am putea ajunge pe ceilalți (statele dezvoltate) din urmă, nici dacă ar sta pe loc. Dar nu stau...

Este imperios necesar să încurajăm „creierele”, să facem lucruri importante, „wow” – dacă vreți, salturi care să ne asigure că măcar ajungem să alergăm în aceeași cursă, în același timp și pe același stadion cu concurenții din prima ligă. Este greu de crezut că vom putea face acest lucru dacă ne-am propune să construim noi, astăzi, avioane performante sau sateliți. Dar am putea investi în cele mai performante incineratoare cu plasmă pentru problema deșeurilor. Aceste instalații au nevoie de gunoiul care sufocă România ( avem materie primă!) pe care-l transformă în energie și în materiale care, după caz, pot fi folosite în construcții sau în agricultură (avem profit!). Există realizări notabile în România cu aceste instalații. Este doar un exemplu în care „vedem” cum „nu vedem” ceea ce poate aduce inovația, racordarea la ceea ce este tehnologie de vârf. Știință. Și unde ne uităm? La școala românească care pregătește tinerii pentru meserii care nu vor mai exista mâine?! La televizor, unde spațiul de emisie este ocupat doar de comèdie, amantlâc, politichie... toate, ieftine, purulente și pestilențiale?

Noi degustăm, aici, un „pahar cu visuri”, e drept. Dar ce ne împiedică să vedem via, oenoturismul, oenofarmacia sau oenocosmeticele ca o importantă resursă pentru țară? Pentru români? Legile nu ne ajută, știm. Ne plângem. Câteodată, mai și schimbăm ceva. Dar aceste schimbări sunt nesemnificative pentru că nu avem o țintă, un ideal. Adică, am putea să „scoatem” din cele de mai sus 5 miliarde de euro anual? O întrebare care poate părea deplasată, atât timp cât volumul tranzacțiilor actuale nu ajunge nici măcar la 1 (unu) miliard, nu?!

Păi, în primul rând ar trebui să plătim oameni care să măsoare științific  potențialul economic al „sectorului”, care este limita maximă a pieței interne, cât s-ar putea exporta. Care sunt pașii de urmat. Care sunt implicațiile sociale. Care sunt nevoile legislative, de infrastructură, educaționale, de comunicare ș.a.m.d.

Măcar am avea un răspuns valid. Obiectiv. Poate răspunsul ar fi dezamăgitor. Sau ținta ar trebui repoziționată. Dar am ști ce avem de făcut. Dacă și cât trebuie să investim în amonte și aval, pe verticală, în stânga și în dreapta, pe orizontală, în acest domeniu. În acest context am putea crea politici pe termen lung, strategii. Am putea avea relevat tabloul pieței mondiale. Putem valorifica ceva din turbulențele climatice, politice, ale unor concurenți importanți din lumea asta (v. Australia, California sau Africa de Sud)? Da, ba.

Își dorește turistul universal să-și petreacă timpul într-o țară sigură, curată (!), frumoasă, echilibrată în relief, cu SPA-uri primitoare, cu vinuri și mâncare bune? Da sau ba. Și dacă avem multe „da”-uri obținute, cum spuneam, în baza cercetării (și nu extrase din „eu cred că”...), am ști ce avem de făcut. Concluzia? Să obligăm politicienii să ne deschidă acest drum. Dacă nu plecăm pe el, cum să avem vreo șansă să ajungem la capătul lui?

Și știți ceva? Plecând, chiar dacă nu vom reuși să îl străbatem noi în totalitate, lăsând copiilor noștri misiunea continuării drumeției, tot vom avea șansa să vedem că al nostru „pahar cu visuri” se transformă, miraculos, în „cupa succesului”.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial
Pagina 1 din 3

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista