Apel pentru reguli care fac fermele finanțabile, reziliente și competitive

În ultimii ani, sectorul agricol a traversat 41 de luni consecutive de secetă severă, iar profitul net agregat al primelor 500 companii agricole s-a redus cu aproape 70% (conform studiului). Aproximativ 66% dintre companiile din agricultură operează astăzi cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai bun.

Seceta, volatilitatea prețurilor, costurile de finanțare și blocajele de lichiditate nu mai sunt episoade izolate. Ele au expus vulnerabilități structurale care afectează capacitatea fermierilor de a investi, de a se finanța și de a planifica pe termen lung. Multe ferme continuă să funcționeze cu instrumente financiare construite pentru cicluri scurte, pe terenuri greu de consolidat și în relații comerciale în care predictibilitatea costurilor și echilibrul contractual rămân vulnerabile.

Un an agricol mai bun poate aduce un respiro temporar, dar nu compensează bilanțuri fragile, investiții amânate și presiunea permanentă asupra lichidității. România nu poate construi securitate alimentară cu ferme care supraviețuiesc de la o campanie la alta. De sănătatea agriculturii depind securitatea alimentară, economia rurală și capacitatea României de a produce hrană într-un context internațional tot mai instabil.

În contextul noilor discuții despre prioritățile economice ale României, modernizarea mecanismelor care susțin agricultura a devenit o temă strategică și urgentă. Facem acest apel acum pentru că agricultura are nevoie de continuitate, investiții și mecanisme moderne de dezvoltare, indiferent de formula executivă care va gestiona prioritățile economice ale următorilor ani.

Finanțarea pe termen scurt nu poate susține investiții pe termen lung

Multe dintre investițiile care pot face agricultura românească mai performantă și mai rezilientă sunt investiții construite pe 10, 15 sau chiar 20 de ani: irigații, tehnologii de precizie, depozitare, energie, refacerea fertilității solului sau digitalizare. Totuși, multe ferme continuă să funcționeze cu presiune permanentă asupra lichidității și cu acces limitat la finanțare stabilă pentru dezvoltare. Când terenul, tehnologia sau infrastructura sunt finanțate ca și cum ar fi capital de lucru, bilanțul fermei se dezechilibrează exact în momentul în care ferma ar trebui să devină mai puternică.

Fragmentarea terenurilor amplifică această problemă. În multe zone agricole, fermele funcționează pe baza a sute de contracte de arendă dificil de administrat și greu de utilizat în relația cu finanțatorii. Lipsa cadastrării complete reduce capacitatea fermierilor de a construi garanții solide și de a susține investiții pe termen lung.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de soluții de finanțare care susțin investițiile pe termen lung, de politici și instrumente care fac investițiile agricole finanțabile realist: programe de garantare adaptate agriculturii, criterii de evaluare adaptate cash-flow-ului sezonier, soluții pentru investiții pe termen lung și mecanisme care susțin dezvoltarea fermelor. 

Consolidarea exploatațiilor, cadastrarea accelerată și dezvoltarea unor forme de arendă stabile pot contribui la creșterea capacității fermierilor de a investi și de a construi ferme viabile pe termen lung. Aceasta nu înseamnă doar proprietate asupra terenului, ci capacitatea fermierilor de a investi sustenabil și de a dezvolta exploatații competitive.

Costuri neclare și condiționări comerciale limitează libertatea fermierilor

Fermierii iau decizii majore cu multe luni înainte de recoltă. De aceea, costul real al inputurilor, condițiile comerciale și riscurile contractuale trebuie să fie clare de la începutul campaniei.

O fermă nu își poate construi bugetul pe discounturi off-invoice, vouchere condiționate, reduceri greu de verificat, sau clauze care pot transforma retrospectiv o întârziere minoră într-un cost major. Problema este, în primul rând, lipsa de predictibilitate și transparență la implementarea acestor mecanisme comerciale. Reducerile trebuie să fie clare, stabile contractual și cunoscute înainte ca fermierul să își asume riscul de producție.

La fel de importantă este libertatea fermierului de a alege și de negociere. Semințele, produsele de protecția plantelor, fertilizanții, serviciile tehnice și finanțarea trebuie evaluate și achiziționate în funcție de nevoile reale ale fiecărei ferme, pe criterii clare și comparabile. Penalitățile disproporționate, conditionarea achizitiilor, garanțiile excesive și anularea retroactivă a unor reduceri comerciale pot destabiliza ferme și transferă o parte disproporționată a riscului către actorii cei mai vulnerabili ai lanțului agricol.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de relații comerciale mai predictibile și mai echilibrate. Reducerile comerciale trebuie să fie transparente și stabile contractual, iar fermierii trebuie să poată lua decizii economice pe baza unor costuri reale și verificabile încă de la începutul campaniei agricole. În același timp, piața are nevoie de practici comerciale care susțin libertatea de alegere, predictibilitatea și capacitatea fermierilor de a planifica investițiile și producția pe termen lung.

Soluții de criză care mută presiunea în lanț

În agricultură, o decizie publică nu afectează doar fermierul. Afectează întregul lanț economic: furnizori de inputuri, distribuitori, finanțatori, procesatori, comercianți și comunități rurale.

Măsurile adoptate în perioade de criză, cum sunt moratoriile, amânările la plată sau suspendarea temporară a unor obligații, pot fi necesare, dar atunci când sunt construite fără mecanisme clare de compensare și fără surse reale de finanțare, ele riscă să mute presiunea financiară dintr-o parte a lanțului în alta, fără să rezolve problema de fond.

O măsură care reduce temporar presiunea asupra fermierului, dar transferă integral pierderea către furnizori, distribuitori sau finanțatori poate prelungi dezechilibrele din sector și poate reduce capacitatea întregului lanț agricol de a funcționa.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de politici publice construite pe realitatea economică a sectorului: investiții pe termen lung, venituri sezoniere, volatilitate ridicată și sensibilitate majoră la blocajele de lichiditate. Măsurile de sprijin trebuie construite împreună cu actorii din teren și însoțite de analiza impactului asupra întregului lanț și un calendar de revenire la funcționarea normală a pieței. Fermierii au nevoie de continuitate și politici capabile să stabilizeze sectorul pe termen lung, nu doar de intervenții reactive în perioade de criză.

Ce alegem?

România are de ales între două direcții: o agricultură care continuă să funcționeze sub presiunea soluțiilor de avarie (finanțare pe termen scurt, terenuri fragmentate, reguli comerciale opace și intervenții publice reactive) sau o agricultură capabilă să investească, să se finanțeze și să rămână competitivă pe termen lung.

Fermierii români nu se așteaptă la tratament preferențial au nevoie de reguli clare, contracte echilibrate, acces la finanțare adecvată, libertatea de a decide în propriile ferme și politici publice construite pe realitatea economică a agriculturii.

Acum, când sunt în dialog strategiile economice, agricultura trebuie să fie parte a acestei discuții nu doar ca sector vulnerabil, ci ca infrastructură strategică pentru securitate alimentară, economie rurală și stabilitate socială. Agricover susține modernizarea mecanismelor financiare, comerciale și publice care stau la baza agriculturii românești și un dialog autentic, constant între fermieri, distribuitori, finanțatori, furnizori și autorități.

Agricultura României nu mai poate funcționa cu reguli construite pentru realități din trecut. Are nevoie de reguli care o fac rezilientă, finanțabilă și corect tratată.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 19  mai 2026, Comisia Europeană a publicat Planul de Acțiune pentru îngrășăminte (COM(2026) 310 final). Acesta reflectă necesitatea unor măsuri care să răspundă vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor. Documentul propune un cadru de acțiune orientat către creșterea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare.

Planul propune, pe termen scurt, mobilizarea a circa 200 milioane euro din rezerva agricolă de criză a PAC la care să se mai adauge alte 200 milioane euro pentru sprijin de lichiditate al fermierilor europeni, lansarea unui parteneriat al lanțului valoric al îngrășămintelor între producători, fermieri și state membre, suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro, și activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri.

Pe termen mediu, Planul vizează diversificarea aprovizionării prin parteneriate internaționale, promovarea îngrășămintelor bio, circularitatea nutrienților și extinderea derogărilor RENURE pentru digestate și stimularea producției europene de îngrășăminte.

Creșterea prețurilor la îngrășămintele azotoase, de 40% față de decembrie 2025 și de 70% comparativ cu media anului 2024, accentuează presiunile economice asupra fermierilor, cu un impact asupra competitivității sectorului agricol din România.

Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent. Situația Combinatului Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o pondere de 75% în aprovizionarea pieței interne, ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească. Producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională printr-un demers legislativ susținut de Clubul Fermierilor Români și adoptat cu unanimitate în Senat. Solicitarea ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca suspendarea totală sau măcar temporară a taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte să fie cerută la Bruxelles au fost transmise Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale. „Publicarea Planului Comisiei Europene confirmă relevanța preocupărilor exprimate anterior de fermierii români și recunoaște, la nivel european, caracterul urgent al acestor provocări”, transmite Clubul Fermierilor Români. Asociația susține poziția exprimată de statele membre, inclusiv Franța, privind activarea rezervei de criză a Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor directe suportate de fermieri ca urmare a creșterii costurilor la îngrășăminte și energie. „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a bugetelor naționale, în concordanță cu cadrul european de flexibilitate aplicabil ajutoarelor de stat. De asemenea ar fi utilă reducerea, și nu creșterea taxelor vamale pentru importul de îngrășăminte indiferent de origine”, arată Clubul Fermierilor Români.

CBAM: E necesar un mecanism de compensare directă pentru fermieri

Solicitarea privind suspendarea totală sau măcar temporară a aplicării CBAM pentru îngrășăminte își menține pe deplin relevanța în actualul context de implementare. Mecanismul de ajustare la frontieră pe bază de carbon, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costul taxei de carbon direct fermierilor utilizatori finali de îngrășăminte azotoase din import. Planul propune mecanisme de finanțare prin ETS pentru producătorii de îngrășăminte, însă Copa - Cogeca a semnalat dezechilibrul dintre fermieri și industrie în privința CBAM. Clubul Fermierilor Români susține această poziție și reiterează necesitatea unui mecanism de compensare directă pentru fermierii utilizatori finali, cu aplicare înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM planificată pentru decembrie 2027.

„România dispune de resursele necesare pentru un răspuns strategic propriu. Lanțul valoric Neptun Deep - Azomureș - fermieri români rămâne o oportunitate concretă și urgentă, a cărei valorificare necesită deblocarea negocierilor Romgaz înainte de închiderea definitivă a platformei. La aceasta se adaugă potențialul formelor asociative și cooperative agricole de a contribui activ la producția de biomasă pentru bioetanol și bio-îngrășăminte, o direcție pe care Planul Comisiei o deschide explicit și pe care România o poate pune în practică pornind de la resurse proprii”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Această criză depășește dimensiunea unui șoc de prețuri pe termen scurt, atrage atenția Clubul Fermierilor. Reducerea utilizării îngrășămintelor generează pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție cu efecte pe termen lung greu de recuperat, cu impact propagat în lanțul agroalimentar și în prețurile pentru consumatori. Amploarea crizei justifică activarea instrumentelor de urgență prevăzute în cadrul de flexibilitate privind ajutoarele de stat și mobilizarea resurselor la nivel european. „Solicitarea de asumare transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, formulată anterior, capătă astăzi o relevanță și mai acută. Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice, ci au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă”, subliniază Florian Ciolacu.

Planul Comisiei Europene stabilește direcțiile strategice corecte și recunoaște, pentru prima dată explicit, că securitatea aprovizionării cu îngrășăminte este o chestiune de autonomie strategică a Uniunii. Fermierii români au nevoie ca aceste direcții să se traducă în măsuri cu efect imediat, finanțare nouă și angajamente clare. „Clubul Fermierilor Români rămâne angajat în dialogul cu autoritățile române și europene și solicită un răspuns la înălțimea mizei”, conchide Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Practicile de facturare la preț de listă, însoțite de acordarea ulterioară a unor discounturi condiționate de respectarea termenelor de plată sunt de 20 de ani parte a realității pieței, iar Agricover a semnalat în repetate rânduri că modul în care sunt aplicate poate genera efecte negative asupra fermierilor și necesită o abordare mai transparentă și predictibilă.

Fără a comenta situații particulare, considerăm că amploarea recentă a acestor discuții subliniază o nevoie reală de mai multă claritate și echilibru în relațiile contractuale din sector, pe întreg lanțul furnizor–distribuitor–fermier. În același timp, contextul actual arată că este momentul pentru o regândire a modului în care aceste mecanisme sunt aplicate în piață.

Mecanismul comercial actual prevede facturarea la prețul de listă, nu la valoarea netă negociată. Discount-ul este acordat ulterior, condiționat de respectarea termenului de plată, iar în cazul unor întârzieri, acesta poate fi retras, conducând la creșteri semnificative ale obligațiilor financiare, necorelate cu un cost real de finanțare al creditorului. Considerăm că acest mecanism, în forma în care este aplicat în prezent, poate defavoriza fermierii, expunându-i unui risc potențial de abuz, motiv pentru care necesită o regândire fundamentală.

O consecință directă și nesănătoasă a acestei practici este creșterea artificială a gradului de îndatorare, apariția unor presiuni de lichiditate și dificultăți în accesarea finanțării, exact într-un moment în care fermierii au nevoie de stabilitate pentru a-și continua activitatea.

În același timp, relațiile comerciale trebuie să rămână sustenabile pentru toate părțile implicate. Echilibrul dintre disciplina contractuală și flexibilitate este esențial pentru stabilitatea pe termen lung a pieței.

Din această perspectivă, considerăm că facturarea și stabilirea obligațiilor de plată ar trebui să reflecte în mod clar și final valoarea netă datorată, astfel încât plata efectuată să conducă la stingerea clară și certă a obligațiilor. O politică comercială de facturare la preț net, adoptată la nivel individual de unul sau mai mulți distribuitori dar neaplicabilă la nivelul întregii piețe, poate genera distorsiuni în procesul de colectare al creanțelor, fermierii urmând în mod natural să acorde prioritate plăților către distribuitorii care condiționează acordarea discount-ului de efectuarea plății.

Agricover își manifestă deschiderea de a implementa facturarea la preț net, imediat ce va fi stabilit un cadru legal unitar pentru întreaga piață de distribuție a inputurilor.

Aceste principii pot sta la baza unei discuții mai ample la nivelul industriei, care să conducă la bune practici general acceptate și, acolo unde este necesar, la clarificări la nivel de reglementare, în sensul creșterii transparenței și predictibilității în stabilirea obligațiilor financiare.

În acest context, considerăm necesară o abordare coordonată la nivelul întregii piețe și susținem inițierea unui grup de lucru, cu participarea furnizorilor, distribuitorilor, asociațiilor de fermieri și a autorităților competente, sub coordonarea Ministerului Agriculturii, care să conducă la definirea unui cadru comun de bune practici și a unor soluții sustenabile pentru întregul sector.

Prioritatea Agricover rămâne asigurarea stabilității pentru fermieri, iar obiectivul este ca aceștia să poată opera într-un cadru predictibil, echilibrat și sustenabil.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 13 și 14 aprilie 2026, o delegație a Clubului Fermierilor Români, formată din tineri, a participat la Bruxelles la o serie de întâlniri la nivel european, cu scopul de a înțelege și a influența direcțiile care vor defini agricultura românească în următorul deceniu. Programul a inclus o sesiune de lucru la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, prezența la FFA Annual Conference 2026 - unul dintre cele mai importante forumuri europene pe teme agricole, precum și o vizită la Parlamentul European, găzduită de eurodeputatul Maria Grapini, membru al Comisiei de Agricultură.

Delegația a fost formată din 17 tineri absolvenți ai programelor de formare ale Clubului, lideri de echipă la Maratonul de Business, din cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, o generație care își construiește acum cariera în agricultură și care a ales să înțeleagă direct de la sursă mecanismele care îi vor afecta activitatea în anii următori.

Mai puțini bani, mai multe condiții, în PAC 2028 - 2034

Discuția de la Reprezentanța Permanentă, purtată cu Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și negociator al aderării României la UE, a scos în evidență amploarea reformei în curs a Politicii Agricole Comune. Concluziile sunt îngrijorătoare: bugetul PAC urmează să scadă de la 37% din bugetul UE la 14,8% în perioada 2028 - 2034, iar alocarea totală pentru România se reduce cu aproape 5 miliarde de euro față de actuala perioadă de programare, de la 21,5 la 16,57 miliarde de euro.

Printre schimbările cu impact direct asupra fermierilor români:

• Pilonul 2 - Dezvoltarea Rurală, prin care România și-a modernizat agricultura în ultimele două decenii, dispare practic din structura noii PAC;

• Se introduc reduceri progresive ale plăților directe pentru fermele care depășesc 20.000 de euro, mergând până la eliminarea completă a plății de bază pentru sumele peste 100.000 de euro;

• Sprijinul suplimentar de 50 euro/ha pentru fermierii tineri urmează să fie eliminat, iar înlocuirea propusă este considerată insuficientă în contextul barierelor structurale din România: lipsa accesului la teren și dobânzile de peste 10% față de 2-3% în Europa de Vest;

• Regula N+1 - banii neabsorbiți într-un an se restituie, punând presiune enormă pe capacitatea administrativă a statelor membre.

Cum se face legislația care ne afectează în fiecare zi, la Parlamentul European

Delegația tinerilor din Clubul Fermierilor Români a avut parte de o prezentare directă a mecanismelor de legiferare europeană, inclusiv un tur al spațiilor Parlamentului European în care se negociază, se amendează și se votează legile aplicabile în toate cele 27 de state membre.

Eurodeputatul Maria Grapini a explicat procedura legislativă, de la propunerea Comisiei, prin trialogul cu Consiliul, până la votul final în plenară, dar a și clarificat o serie de distincții esențiale ignorate frecvent în spațiul public românesc.

Câteva concluzii cheie:

• Rezoluțiile Parlamentului nu sunt acte legislative. Ele nu sunt obligatorii și nu pot fi aplicate direct, o distincție crucială în înțelegerea dezbaterilor europene;

• Noul Regulament Vamal al UE intră în vigoare în circa doi ani. România administrează peste 2.000 de puncte vamale la granița externă a UE. Fără laboratoare de control al conținutului produselor și fără personal integru, țara riscă să devină principalul punct de intrare pentru mărfuri neconforme în toată piața internă, cu posibile consecințe sub formă de proceduri de infringement;

• Un eurodeputat poate interpela orice guvern din cele 27 de state, nu doar pe cel al țării de origine. Pe această cale, românii din Austria au obținut alocații egale cu cetățenii autohtoni, după o decizie a Curții Europene de Justiție.

„Legile care schimbă agricultura românească nu se scriu la București. Se negociază la Bruxelles. A înțelege cum, și a cunoaște pe cei care le construiesc, nu este un avantaj, ci este o necesitate. Mulțumim ELO, Reprezentanței Permanente și Parlamentului European pentru deschiderea cu care ne-au primit”, transmite Andrew Brind, manager comunicare în cadrul Clubului Fermierilor Români,

Agricultura europeană, în fața unor alegeri fundamentale

Delegația Clubul Fermierilor Români a participat și la Forum for the Future of Agriculture, conferința anuală care reunește factori de decizie, fermieri, reprezentanți ai industriei și ai societății civile din toată Europa. Dezbaterile au confirmat tensiunile din jurul reformei PAC și au subliniat importanța prezenței active a organizațiilor reprezentative naționale în procesul de negociere la Bruxelles.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Vineri, 13 martie 2026, la București, a avut loc ceremonia de absolvire a serie a șaptea a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români.

60 de noi absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură se alătură unei comunități de aproape 500 de tineri fermieri formați în șapte serii succesive, cel mai amplu program de leadership și mentorat dedicat noii generații din agribusiness-ul românesc. Absolvenții Seriei a VII-a gestionează împreună aproape 25.000 de hectare, o dimensiune care ilustrează impactul economic direct al programului asupra sectorului.

44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, doar 12% au sub 40 de ani, iar aproape 90% dintre tinerii fermieri sub 35 de ani nu dețin studii specializate pentru administrarea afacerilor agricole. Acestea sunt cifrele care au stat la baza construirii acestui program, ele reflectând o provocare structurală pentru agricultura românească. Tineri Lideri pentru Agricultură a fost conceput ca răspuns direct la această realitate, prin module de leadership, management financiar, negociere, digitalizare agricolă și reprezentare instituțională.

„Ne apropiem de acel obiectiv de masă critică pentru transformarea agriculturii. Ne obligă și vremurile să fim mai rapizi și mai mobilizați. Prin fiecare serie consolidăm o rețea de antreprenori agricoli care înțeleg că performanța în fermă și reprezentarea în politicile publice sunt două fețe ale aceleiași responsabilități”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul parcurge, de-a lungul celor șase luni, module intensive de leadership, management financiar, contabilitate, negociere, vânzări și public speaking. Procesul culminează cu Maratonul de Business, ultimul pas înainte de absolvire și, totodată, un test real de maturitate antreprenorială. Cursanții primesc sarcina de a concepe o idee de afaceri, de a dezvolta un plan de business detaliat și de a-l susține în fața unui juriu format din experți în agribusiness, într-un format de pitch competitiv. Primele trei proiecte clasate vor fi prezentate Consiliului de Coordonare al Clubului Fermierilor Români în vederea finanțării.

„Îmi doream să mă înscriu în program încă din clasa a XII-a, chiar dacă nu îndeplineam criteriul de a fi absolventă de facultate. Simt că am intrat într-o comunitate de profesioniști, oameni care vor să preia afacerea familiei. Este un accelerator de dezvoltare personală și profesională”, a subliniat Alexandra Dinu, absolventă a Seriei a VII-a.

Tineri Lideri pentru Agricultură este un program coordonat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover. Tinerii se pot înscrie pe tot parcursul anului, procesul de selecție pentru seria cu numărul 8 începând în luna mai a anului 2026.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agra Asigurări anunță lansarea unui nou produs de asigurare dedicat culturilor de legume cultivate în câmp, conceput pentru a oferi fermierilor o protecție financiară suplimentară în fața riscurilor climatice, în special a grindinei.

Această inițiativă survine într-un context marcat de provocări semnificative pentru horticultura românească, sector care a înregistrat în 2024, conform Institutului Național  de Statistică (INS), o scădere a producției de legume de peste 10% față de anul precedent, pe fondul condițiilor climatice nefavorabile și al fenomenelor de instabilitate atmosferică. În același timp, suprafețele cultivate cu legume au înregistrat o tendință de reducere în ultimul deceniu, reprezentând aproximativ 2-2,5% din suprafața arabilă a României. În aceste condiții, vulnerabilitatea fermierilor în fața grindinei și a furtunilor de vară a devenit un obstacol major în calea stabilității și profitabilității exploatațiilor legumicole.

Pe fondul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, care afectează tot mai frecvent producția de legume, noua poliță oferă fermierilor o plasă de siguranță financiară esențială. Într-un sector horticol vital pentru economia locală, această soluție răspunde direct nevoii de stabilitate și predictibilitate a producătorilor români.

Gradul de acoperire al asigurării vizează pierderile de producție cauzate de acțiunea grindinei asupra culturilor de legume asigurate, precum și anumite pierderi de calitate ale producției. De asemenea, în situația în care culturile sunt afectate în stadii timpurii, polița poate acoperi costurile necesare pentru reînființarea culturii sau pentru întoarcerea acesteia, în funcție de nivelul daunelor constatate. Asigurarea include mecanisme clare de evaluare a daunelor și de acordare a despăgubirilor.

Noul produs al Agra Asigurări acoperă o varietate largă de culturi, printre care ceapă, ceapă verde, castraveți pentru murat și castraveți de câmp, rădăcinoase, ardei gras pentru consum, ardei paprika pentru industrializare, roșii pentru consum în stare proaspătă sau pentru procesare industrială, vinete, pepeni și varză.

„Sectorul horticol este din ce în ce mai expus riscurilor climatice, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-și proteja investițiile. Prin lansarea acestei asigurări dedicate legumelor în câmp, ne propunem să oferim producătorilor o soluție adaptată realităților din teren și o siguranță financiară în fața unor evenimente imprevizibile precum grindina. Acest sector este unul extrem de dinamic, dar și vulnerabil la fenomenele meteorologice extreme. Prin acest produs, dorim să oferim fermierilor un instrument care să le permită să gestioneze mai bine riscurile și să-și continue activitatea chiar și după producerea unor evenimente severe. În același timp, dezvoltarea unor astfel de soluții face parte din strategia noastră de a sprijini agricultura românească prin produse de asigurare adaptate specificului fiecărui sector agricol”, a declarat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

La rândul său, Andrei Trofin, manager regional zona Centru în cadrul Agra Asigurări, subliniază importanța acestui produs pentru producătorii din sectorul horticol. „Fermierii care cultivă legume în câmp se confruntă cu riscuri ridicate pe parcursul sezonului de vegetație. Noul produs de asigurare le oferă posibilitatea de a gestiona mai bine aceste riscuri și de a-și proteja investițiile într-un sector în care fiecare etapă a producției este esențială. În discuțiile pe care le avem constant cu producătorii din teren observăm o nevoie tot mai mare de soluții de protecție adaptate realităților din agricultură. Evenimentele meteo pot afecta rapid culturile, iar fermierii au nevoie de siguranța că își pot recupera o parte din investiție. Prin această asigurare, le oferim un instrument concret de protecție și stabilitate pentru activitatea lor”, a adăugat Andrei Trofin.

Prin lansarea acestei noi asigurări dedicate legumelor în câmp, Agra Asigurări își extinde portofoliul de produse destinate agriculturii și își consolidează rolul de partener pentru fermierii din România. Compania urmărește să ofere soluții specializate de management al riscurilor, adaptate fiecărui tip de cultură și condițiilor specifice din agricultură.

Noul produs vine în sprijinul producătorilor care doresc să-și protejeze investițiile, să-și stabilizeze veniturile și să-și continue activitatea chiar și atunci când se confruntă cu evenimente meteorologice severe. Prin astfel de inițiative, Agra Asigurări contribuie la dezvoltarea unui sector agricol mai rezilient și mai bine pregătit pentru provocările climatice actuale. Compania își consolidează angajamentul de a susține agricultura românească prin soluții specializate de management al riscurilor, adaptate diferitelor tipuri de culturi și nevoilor fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Luni, 9 martie, Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului educațional cu granturi TalentA 2026, sărbătorind femeile fermier ale căror proiecte introduc soluții inovatoare și aduc contribuții semnificative comunităților rurale din România și Republica Moldova.

Ajuns la a șasea ediție, programul TalentA organizat în parteneriat cu Starperformining a oferit cinci luni de instruire intensivă în agribusiness și antreprenoriat, reunind aproximativ 50 de participante care au primit sprijin de specialitate în dezvoltarea unor proiecte cu potențial puternic de a susține dezvoltarea locală și de a consolida securitatea alimentară regională.

„Proiectele TalentA de anul acesta arată o schimbare remarcabilă în modul în care femeile fermier modelează viitorul comunităților rurale. Am observat un interes puternic pentru soluții practice precum reducerea risipei alimentare, adoptarea unor practici reziliente la schimbările climatice, dezvoltarea procesării locale pentru valoare adăugată și chiar integrarea instrumentelor digitale pentru decizii mai inteligente în fermă. La Corteva suntem mândri să le sprijinim dezvoltarea prin programul educațional cu granturi pe care l-am fondat și felicităm toate participantele pentru relevanța și impactul inițiativelor lor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Un juriu format din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat trei câștigătoare, fiecare primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și duce viziunea mai departe. De asemenea, Starperformining a acordat un premiu special.

Locul 1: 6.000 USD - Tatiana Chiron cu proiectul „Fructe cu sens: Din livadă către sănătate pentru copiii cu dizabilități”

Tatiana Chiron, din Văsieni, raionul Ialoveni - Republica Moldova, administrează 28,2 hectare de livezi și a obținut locul întâi pentru sprijinirea Centrului de Educație Incluzivă din Ialoveni, care deservește copii cu dizabilități. Folosind fructele din ferma ei, centrul poate să pregătească sucuri proaspete, piureuri și supe cu ajutorul unui storcător profesional, iar un sistem de compost transformă resturile organice în îngrășământ pentru mini‑sera școlii, reducând risipa și promovând practici de economie circulară.

„Această inițiativă este, înainte de toate, o formă de a da înapoi comunității și de a sprijini copiii din Ialoveni, care merită acces la hrană sănătoasă și experiențe educaționale semnificative. Când m-am înscris în TalentA nu mă așteptam să-mi lărgească atât de mult perspectiva. Dincolo de îndrumarea tehnică, m-a ajutat să înțeleg valoarea socială mai amplă a muncii mele și m-a încurajat să transform o idee simplă într-un proiect care chiar contează pentru comunitatea noastră”, a spus Tatiana Chiron.

Locul 2: 5.000 USD - Ecaterina Vasilachi cu proiectul „Implementarea unui sistem agroforestier pentru protecția climei”

Ecaterina Vasilachi, director Pom Fructprod SRL și manager al unei livezi din Cobusca Veche, raionul Anenii Noi - Republica Moldova, a obținut locul doi pentru proiectul prin care se vor planta perdele forestiere pe 1.450 de metri care să protejeze ferma de vânt, eroziunea solului și pierderea umidității. Prin plantarea unor specii rezistente la secetă, precum salcâmul, cireșul sălbatic și păducelul, sistemul îmbunătățește polenizarea, stabilizează microclimatul livezii și reduce riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme.

„Acest proiect este o investiție în viitorul livezii și al comunității noastre, iar producția sustenabilă de fructe nu poate exista fără protejarea terenului și a biodiversității care o susține. Când m-am înscris în TalentA am descoperit instrumente practice și perspective de care nu știam că am nevoie, iar programul m-a ajutat să conturez un plan concentrat și realist, în care am încredere”, a arătat Ecaterina Vasilachi.

Locul 3: 4.000 USD - Tatiana Moraru cu proiectul „Producerea de oțet de mere artizanal”

Tatiana Moraru, fermier din Șipoteni, raionul Călărași - Republica Moldova, a obținut locul trei pentru transformarea merelor locale în oțet natural premium printr-un proces artizanal de fermentație controlată. Folosind fructe din propria livadă, ea va instala un sistem la scară mică, cu patru recipiente din inox, pentru a permite producția continuă și pentru a lansa primul lot până la sfârșitul anului 2026. Prin trecerea de la vânzarea merelor crude la un produs natural cu valoare adăugată, inițiativa crește capacitatea de procesare locală.

„Producând oțet natural de mere printr-un proces artizanal controlat, pot valorifica mai bine recolta și pot oferi comunității o alternativă mai sănătoasă și locală. Programul TalentA fondat de Corteva m-a ajutat să înțeleg cât de importantă este procesarea la scară mică pentru reducerea pierderilor alimentare și cum astfel de proiecte pot întări piețele locale și bunăstarea comunității”, a precizat Tatiana Moraru.

Premiul special: 1.500 USD – Crina Aldea cu proiectul „AgroSfat”

Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul programului TalentA, a acordat un mini‑grant antreprenoarei Crina Aldea, din județul Mureș, care dezvoltă AgroSfat – un instrument web ce oferă ghidare agronomică asistată de inteligență artificială pentru ferme mici și mijlocii.

„AgroSfat este o unealtă web simplă care transformă cunoștințele verificate în pași practici, de la diagnosticarea dăunătorilor până la planificarea tratamentelor și prevenirea pierderilor. Programul educațional TalentA m-a ajutat să înțeleg cât de esențiale sunt informațiile accesibile și de încredere pentru fermele mici și cum să construiesc o soluție digitală care le susține cu adevărat deciziile zilnice”, a menționat Crina Aldea.

Prin programul educațional TalentA, Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din zonele rurale, îmbunătățindu-le calitatea vieții prin acces mai bun la cunoștințe, mentorat și finanțare. Până în prezent, Corteva a ajutat peste 350 de femei din România și Republica Moldova să își modernizeze și să-și dezvolte afacerile agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

BCR Social Finance, în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, lansează un program dedicat susținerii tinerilor antreprenori din agricultură și domeniul agroalimentar, activi în mediul rural și în orașele mici.

Proiectul este finanțat printr-un grant de aproximativ 1,3 milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și urmărește sprijinirea antreprenorilor cu vârsta sub 35 de ani printr-un mix de educație antreprenorială aplicată și înlesnirea accesului la finanțare.

Programul se adresează unui grup de 240 de tineri antreprenori din agribusiness, care vor beneficia de formare, mentorat și coaching. Cel puțin 80 dintre participanți vor avea, de asemenea, acces la microcredite cu dobândă subvenționată pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Impactul acestei inițiative se bazează pe crearea de locuri de muncă, susținerea economiei rurale și reducerea migrației, dar și consolidarea securității alimentare pentru comunitățile locale.

„Transferul generațional reprezintă una dintre provocările strategice majore ale agriculturii românești. În următorii 10-15 ani, peste 60% din fermierii actuali vor ieși din sistem, iar fără o pregătire adecvată a noilor generații, riscăm să pierdem atât expertiza acumulată, cât și competitivitatea sectorului. Programul YAS, dezvoltat în parteneriat cu BCR Social Finance, nu doar că înlesnește accesul tinerilor la finanțare, ci construiește un ecosistem integrat de competențe antreprenoriale adaptate realităților agricole moderne. Investim în tinerii care vor transforma agricultura românească într-un sector competitiv la nivel european”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul dezvoltat de BCR Social Finance și Clubul Fermierilor Români se întinde pe o perioadă de 12 luni și include:

• Cursuri de management pentru agribusiness și educație financiară personalizată;

• Mentorat de grup și coaching individual;

• Vizite de studiu la ferme performante;

• Sprijin pentru dezvoltarea și structurarea planului de afaceri.

„Pentru BCR Social Finance, obiectivul acestui program este ancorat în dezvoltarea unei noi generații de afaceri agricole competitive, conectate la piață și tehnologie. Punem la dispoziția tinerilor antreprenori din agribusiness instrumente concrete, de la educație aplicată și finanțare adaptată realităților din teren, susținându-i astfel să genereze valoare economică și încredere în comunitățile rurale din România. De asemenea, le mulțumim partenerilor de la Clubul Fermierilor Români pentru profesionalism, susținere și motivația de a crește afaceri sustenabile”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

Proiectul va fi implementat în perioada februarie 2026 - 2028, la nivel național, prin serii regionale dedicate. Inițiativa beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene, în cadrul Fondului InvestEU și al programului FSE+.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agricultura României trebuie să rămână coloana vertebrală a economiei naționale și a stabilității sociale, în ciuda contextului dificil care continuă și la început de an 2026, marcat de presiuni economice, schimbări climatice, instabilitate geopolitică și politici europene adesea insuficient adaptate realităților din teren.

Anul care s-a încheiat, 2025, a fost unul al rezistenței și al responsabilității. Fermierii din țara noastră au continuat să producă hrană pentru populație, să mențină viața economică a satului românesc și să susțină securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene, chiar și atunci când costurile au crescut, iar predictibilitatea a scăzut.

Agricultura nu este doar un sector economic, ci este un bun strategic național, o expresie a suveranității, a muncii și a continuității acestei țări. Fără fermieri puternici, nu poate exista nici dezvoltare durabilă, nici echilibru social, nici viitor pentru mediul rural.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a susținut și va susține în continuare tratamentul echitabil al fermierilor în cadrul politicilor europene; recunoașterea rolului strategic al agriculturii în economie și securitate alimentară; investițiile în producție, procesare și depozitare, pentru a adăuga valoare în România; dialogul real cu autoritățile, bazat pe date, studii de impact și soluții aplicabile.

LAPAR solicită autorităților:

• Recunoașterea agriculturii ca sector strategic de interes național;

• Fundamentarea deciziilor publice pe studii de impact economico-social;

• Inițierea unui dialog instituțional structurat între Guvernul României și organizațiile profesionale reprezentative ale fermierilor.

Anul 2026 trebuie privit cu responsabilitate, dar și cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, de stabilitate legislativă, de finanțare predictibilă și de o viziune națională care să pună agricultura în centrul dezvoltării României.

Transmit respectul și recunoștința mea tuturor fermierilor, celor care muncesc pământul indiferent de condiții, care investesc, care cred în viitorul agriculturii românești și care duc mai departe tradiția, performanța și responsabilitatea față de această țară. Vă doresc sănătate, unitate, recolte bune și prețuri pe măsura muncii, profituri maxime, decizii înțelepte!

Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 15 decembrie 2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea pentru depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa I a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Alocarea financiară totală pentru această sesiune este de 164.929.100 euro, împărțită astfel: 82.464.550 euro pentru componenta înființare și 82.464.550 euro pentru componenta modernizare.

Alocarea disponibilă aferentă primei etape de depunere lunare reprezintă 100% din alocarea componentei, dacă sesiunea de depunere s-a închis în prima etapă lunară și respectiv 50% din alocarea componentei dacă sesiunea de depunere s-a închis în a doua etapă lunară. Alocarea disponibilă aferentă celei de-a doua etape de depunere lunare reprezintă 50% din alocarea componentei, la care se adaugă alocarea neconsumată din prima etapa lunară, dacă sesiunea de depunere parcurge cele două etape. Pragurile de calitate lunare sunt de 70 de puncte pentru prima etapă de depunere (15 decembrie 2025 – 14 ianuarie 2026) și de 45 de puncte pentru ce-a de a două etapă de depunere (15 ianuarie – 16 februarie 2026), valabil pentru ambele componente. Cererile de finanțare se depun exclusiv on-line, prin intermediul portalului AFIR, www.afir.ro, până la termenul limită, stabilit la data de 16 februarie 2026, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor alocate pentru această sesiune – în primele 5 zile ale fiecărei etape lunare de depunere sesiunea nu se închide, chiar dacă au fost epuizate fondurile alocate.

Sprijinul nerambursabil acordat poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate a finanțării de maximum 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Prin această intervenție, AFIR sprijină investițiile destinate dezvoltării industriei alimentare românești și creșterii valorii adăugate a produselor agricole, în special pentru activități din domenii precum panificația, patiseria, cofetăria, fabricarea produselor zaharoase, a ciocolatei, a produselor de morărit și a altor preparate alimentare, precum și producția de băuturi fermentate. Finanțarea vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților de procesare, achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare – de la magazine proprii și rulote alimentare până la platforme on-line. Totodată, sunt sprijinite investițiile orientate spre digitalizare și eficiență energetică, în acord cu obiectivele de sustenabilitate ale Politicii Agricole Comune.

„Intervenția DR-23 este un instrument prin care accelerăm modernizarea industriei alimentare românești și trecerea ei la standardele tehnologice și energetice ale viitorului. Finanțarea pe care o lansăm acum nu este doar un sprijin financiar, ci o direcție clară: materia primă trebuie transformată aici, în România, în produse cu valoare adăugată. Doar așa putem vorbi despre o competitivitate reală, despre lanțuri valorice consolidate și despre o economie rurală care nu mai exportă potențial, ci rezultate. Linia de finanțare DR-23 este o oportunitate și, în același timp, o invitație fermă adresată procesatorilor să facă pasul către performanță”, a declarat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!