sector - REVISTA FERMIERULUI

Ziua Națională a României a fost sărbătorită în Irlanda pe parcursul a două zile, 27 și 28 noiembrie 2023, în cadrul unor evenimente în care vinul românesc a fost în centrul atenției. Dublin 2023, cum l-au numit organizatorii - Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc și Jean Smullen WSET Dip, a fost un eveniment mare și unic, care poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

Special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin, evenimentul de la Dublin a beneficiat de prezența a 52 de branduri românești și peste 200 de etichete de vin.

20231128 191656

Laurențiu-Mihai Ștefan, Ambasadorul României în Irlanda, a declarat: „De la bun început, Ambasada României în Irlanda nu a dorit să facă un simplu eveniment de degustare de vinuri, care s-ar fi pierdut ușor printre celelalte zeci de evenimente de promovare, degustare sau vânzare a vinurilor din țări cu tradiție. A dorit ceva de anvergură, care să nu poată fi ratat de specialiștii irlandezi, ca un fel de „bang” primordial care să atragă atenția tuturor companiilor și persoanelor cu putere de decizie în a aduce pe piața irlandeză vinul românesc.

Pentru a da anvergură acestui eveniment, Ambasada a organizat practic recepția tradițională de Ziua Națională în jurul lui. Recepția a oferit cadrul perfect pentru a promova vinurile româneșți în Irlanda și imaginea României ca țară producătoare de vinuri de calitate, iar evenimentul de degustare de vinuri românești s-a bucurat astfel din plecare de o atenție sporită și de o participare numeroasă.

În al doilea rând, Ambasada a stabilit un parteneriat cu Iulian Bărbuceanu, inițiatorul Atlasului Vinului Românesc, care a reușit să atragă interesul a peste 50 de crame din România, convingând jumătate din ele să își trimită reprezentanți la degustarea de vinuri românești din Dublin.

În al treilea rând, Ambasada a lucrat cu un consultant irlandez recunoscut pe plan național cu o experiență îndelungată în organizarea unor astfel de evenimente pentru a ne asigura de participarea consistentă a importatorilor, comercianților, proprietarilor de magazine de băuturi, de restaurante, somelieri și jurnaliști specializați.

Această rețetă și un efort susținut și la Dublin și în România au dat roadele așteptate. Evenimentul a fost unul unic, atât în istoria unor evenimente similare organizate de misiunile diplomatice ale Româniai, cât și ca impact în lumea vinului din Irlanda. Dar, dincolo de aprecierile strânse în urma evenimentului, se vede efortul care trebuie depus în continuare ca acest prim demers să fie fructificat deplin”.

dascalu

 

Două zile de evenimente au dat valoare vinului din România

 

La Dublin 2023, practic, au avut loc trei evenimente desfășurate pe durata a două zile.

Pe 27 noiembrie a avut loc o întâlnire B2B în cadrul Ambasadei României din Irlanda. Au participat echipele de top management a 25 de branduri din România, care au discutat cu reprezentanți ai Asociației Restaurantelor din Irlanda, Bibendum, Solera Wine Merchants, Diaspora Brands, OvBCS Business Consultancy, Vinifinesse, Jeans Smullen, The Guild of Sommeliers etc. Jean Smullen Dip WSET și Paul Lenehan (președintele Restaurants Association of Ireland) au susținut o prezentare detaliată a pieței din Irlanda, urmată de discuții și prezentări ale participanților. Această primă zi a vinurilor noastre în Irlanda s-a încheiat la restaurantul Hellfire Dublin, unde programul RePatriot a oferit o recepție pentru producătorii români de vinuri.

20231128 131101

20231127 153937

Pe 28 noiembrie s-a desfășurat masterclass-ul „Understanding the new Romanian wines”, susținut de către Betty Darabont, Dip WSET, student MW, la sediul Ambasadei României în Irlanda. Rolul masterclass-ului a fost să puncteze separat de cele 220 de sortimente din degustarea principală anumite soiuri, sortimente și puncte cheie care țin de standardul înalt la care a ajuns industria vinului în România. „Acest obiectiv a fost îndeplinit cu succes, participanții fiind de acord asupra calității și oportunității de a susține promovarea vinul românesc pe piața din Irlanda”, ne-a zis Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

20231128 122414

Selecția de vinuri: Frâncușă (vin spumant, Cotnari/Millesime Frâncusă 2016); Fetească regală (vin liniștit, Liliac); Zghihară de Huși (vin liniștit, Averești/Diamond Selection); Fetească albă (vin liniștit, Dagon/Clearstone Rezerve 2019); Fetească neagră (rose, vin liniștit, Darabont/Fleurt); Negru de Drăgășani (vin liniștit, Vitis Metamorfosis/Via Marchizului); Fetească neagră (vin liniștit, Caii de la Letea - Epiphanie); Cupaj Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot (vin liniștit, DAVINO/Flamboyant). Participanții la masterclass au fost: Ana Săpungiu MW (Londra); Karen O’Donoghue (Dunnes); Shiva Gautam (Monty’s of Kathmandu); Anke Hartmann (Wine Educator); Nisea Doddy (Shelbourne Hotel); Eric Arens (Westbury Hotel/Wild Dublin); Barbara Boyle MW (Wine Mason); Jean Smullen WSET Dip (The Guild of Sommeliers).

Și tot în ziua de 28 noiembrie, la sala de gală a RCSI Dublin a avut loc marea degustare din cadrul evenimentului Dublin 2023, unde au fost prezente 52 de branduri, 220 de sortimente disponibile pentru degustare, 22 de echipe de top management/marketing/vânzări și patru somelieri din România care au reprezentat alți 27 de producători.

20231126 115201

În intervalul orar 18:30 – 19:30, accesul la degustare a fost disponibil doar pentru aproximativ 60 de reprezentanți ai industriei vinului din Irlanda, iar după ora 19:30, au mai putut participa la degustrea vinurilor românești alte aproximativ o sută de persoane, printre care diplomați, afaceriști, avocați, reprezentanți ai comunității de români etc.

20231128 194629

La intrare, invitații au primit un catalog tipărit în care fiecare sortiment degustat avea numărul propriu pentru navigarea mai ușoară în sală unde numărul total de sortimente disponibile a fost foarte mare. „Au fost invitați care au venit special pentru anumite sortimente, dar au fost și cei care au preferat să exploreze fiind ghidați de către expozanți, și nu de către catalogul tipărit. La plecare, participanții au primit un gift bag cu materiale promoționale furnizate de expozanți și o hartă tipărită din Atlasul Vinului Românesc, un model dedicat evenimentului de la Dublin. Dinamica evenimentului a fost una foarte bună, lumea a fost mereu în mișcare, raportul expozanți – public fiind gândit să ofere timp pentru discuții, dar să asigure și degustarea unui număr cât mai mare de sortimente, așa încât un număr cât mai mare de participanți să ia contact cu vinul românesc”, povestește Iulian Bărbuceanu.

20231128 194452

Așezarea în sală a fost făcută pe regiuni (în cazul brandurilor prezente cu reprezentanți), respectiv pe tip de vin (culoare/regiuni/soiuri/branduri) în cazul sortimentelor de la masa somelierilor. 27 de producători nu și-au trimis reprezentanți și au optat doar să trimită vinurile și să fie reprezentanți de echipa de somelieri din România, formată din: Irinel Macici, Eduard Jakab, Mihai Ciucur și Lorand Antal. „Cel puțin un exemplar din fiecare sortiment disponibil a fost deschis încă de la începutul evenimentului, așadar toate vinurile înscrise au fost disponibile pentru degustare încă de la începutul evenimentului. Din totalul de peste 450 de sticle disponibile un număr de 111 sticle (dubluri) au rămas nedeschise și vor fi folosite în continuare în proiect în cadrul unor degustări și Masterclass-uri care vor fi organizate în Irlanda în următorul an, acest proiect fiind unul întins pe 365 de zile”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

dracula

În jur de 24 de producători din România au fost prezenți (proprietari de crame, directori de export, administratori, somelieri, distribuitori etc) atât în cadrul evenimentului B2B, cât și la degustarea principală. Un mare câștig pentru toți participanții a fost interacțiunea directă dintre cei veniți să deguste și top-managementul producătorilor, putând fi discutate astfel aspecte concrete și stabilindu-se conexiuni importante. „În cazul celor 25 de branduri reprezentate direct, cei interesați să importe vinurile au putut discuta direct cu reprezentanții producătorilor și/sau distribuitorii, iar în cazul celor 27 de branduri reprezentate la masa somelierilor cei interesați au primit informații generale sau punctuale de la cei patru somelieri români, fiind încurajați să își noteze toate sortimentele care prezintă interes și să continue discuțiile cu echipa de organizare astfel încât discuții și întâlniri ulterioare să fie susține în cadrul proiectului de promovare”, a specificat Iulian Bărbuceanu.

sommtoti

 

Impresiile producătorilor participanți

 

Rareș-Vasile Florea, CEO Domeniile Averești: „Pentru noi, Domeniile Averești, Dublin 2023 a fost un prilej foarte bun să ne întâlnim cu clienții existenți, dar și să concretizăm încă un client nou pentru piața irlandeză. Am fost prezenți cu Zghihara Diamond alb sec, noi fiind singurul producător de Zghihară din lume, vin foarte apreciat în cadrul masterclass-ului de vinuri românești. De asemenea, prezentă a fost și Busuioaca Diamond Rose Sec, cel mai premiat vin al nostru și, bineînțeles, Fetească neagră roșu sec Diamond, vin distins cu Mare Medalie de Aur la Meininger pentru recolta curentă.

Evenimentul a fost foarte bine organizat, lead-urile prezente în sală au fost calificate și suntem în discuții cu un mare retailer și cu doi distribuitori de HoReCa din Irlanda datorită evenimentului Dublin 2023”.

rares averesti

 

Roberto Di Filippo, co-proprietar Crama Delta Dunării La Sapata: „Un eveniment remarcabil pentru vinurile create în România. Concluzia noastră e că și vinurile românești pot face istorie. De cinci ani, vinurile La Sapata sunt pe piața irlandeză prin importator și distribuitor. Comenzile au crescut de la an la an și asta, ca să citez importatorul, se datorează seriozității și calității constante.”

sapata

 

Mihaela Tyrel de Poix, proprietar SERVE Ceptura: „Se poate dacă se vrea și dacă există coordonare, implicare și viziune. Cu sprijinul Excelenței Sale, domnul Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan și al echipei sale și la inițiativa lui Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc, am găsit, după 20 de ani de la ultimul export în Dublin, o piață irlandeză deschisă din nou vinului românesc.

Au fost două zile foarte bine organizate și gândite astfel încât să aducă valoare atât cramelor românești, cât și importatorilor irlandezi. Am fost ghidați în deschiderea acestei piețe de către unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu: Jean Smullen DipWSET.

Ambasada României la Dublin a transformat recepția dedicată Zilei Naționale a României într-o gală a vinului, în care cramele românești au prezentat o selecție reprezentativă și consistentă de vinuri din toate regiunile viticole ale țării. Dacă fiecare reprezentanță a României în străinătate ar folosi vinul ca brand de țară am avea un punct de pornire și o speranță să recuperăm poziția pe care viticultura românească o merită în lumea vinului. Felicitări pentru acest eveniment!”.

serve

 

Costel Cainamisir, director export Vintruvian Estate Group: „Un mare om, iubitor de vin, E.S. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan! Imi este drag ceea ce s-a întâmplat sub bagheta acestui Om, a distinsei sale soții, a echipei Ambasadei și nu în ultimul rând a dirijorului șef, Iulian Bărbuceanu. Cel mai frumos și mai elegant eveniment de promovare a vinului românesc, eveniment despre care s-a vorbit, se vorbește și se va vorbi prin Ambasadele României din toate capitalele lumii. Mulțumirile mele Domnului Ambasador pentru grija de a avea cel mai reusit eveniment de Ziua Națională a României, membrilor Ambasadei pentru ajutor și dăruire, colegilor somelieri pentru echipa frumoasă pe care am sudat-o la Dublin și tuturor reprezentanților producătorilor români cu care am fost onorat să mă prezint în fața iubitorilor de vin din Irlanda. Iulian, data viitoare vreau să stai și tu în lumina reflectoarelor, dar știu că nu iți place. Tu ești omul pe care l-am văzut implicat în tot ceea ce a însemnat organizarea perfectă a acestui eveniment. Ești cel care acum era la pupitru dând indicații clare, cel care erai lângă mine să mă întrebi dacă totul e OK și dacă mai am nevoie de ceva. Ar fi multe de zis, dar mă opresc aici și mă înclin. La mulți ani, România! La mulți ani, oameni minunați! RESPECT!”.

cainamisir

 

Steluța și Gabriel Bercea, proprietari Crama GABAI: „A fost cel mai bine organizat eveniment la care am participat. Felicitări! Mulțumim organizatorilor că s-au gândit și la cramele mai mici”.

gabai

 

Monica Florean, Marketing Manager Crama Budureasca: „O seară memorabilă de degustare a vinurilor româneșți organizată cu măiestrie de Ambasada României în Irlanda”.

budureasca

 

Betty Darabont, proprietar Familia Darabont: „Un eveniment foarte bine organizat, cu un public de calitate, oameni implicați din domeniu cu putere de decizie. Ne-am întors cu mai multe contacte care au exprimat interes real în posibile colaborări în viitor. De aici depinde de noi cum și cât de mult putem profita de pe urma lor, având în continuare la dispoziție asistența Ambasadei României în Irlanda și a proiectului pe următorul an.

Masterclass-ul a fost unul cu succes. Toate vinurile au fost apreciate, a fost o experiență unică pentru cei prezenți, care au avut ocazia să deguste șase soiuri românești diferite pe care nu le-au mai întâlnit până atunci”.

betty

 

Răzvan Demian, reprezentant Crama Fort Silvan: „Un eveniment perfect realizat pentru promovarea vinului românesc în străinătate. Echidistant, elgant și complet. Un început benefic pentru producătorii mari, mici și mijlocii. Continuarea este la latitudinea noastră. Așadar, se poate! Mulțumim, organizatorilor!”.

fort silvan demian

 

Ioana Mechea, Brand Ambassador Domaine Dumetrier: „Vinul românesc a fost promovat în Irlanda printr-un eveniment realizat impecabil, cu suflet și pasiune pentru vin, pentru țară”.

dumetrier

 

Attila Takacs, proprietar Crama Takacs: „Mă bucur mult că am făcut parte din această echipă formată din oameni excepționali, profesioniști și de valoare, fără de care vinul și industria vinului românesc nu ar exista. Mulțumesc, Excelenței Sale Dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, lui Iulian Bărbuceanu (Atlasul Vinului Românesc) și echipei de somelieri: Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab pentru organizare și implicare, dar și întregii echipe a Ambasadei României care a făcut posibilă organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a acestui eveniment remarcabil. Mulțumim, totodată, comunității româneșți din Dublin, dar și tuturor celor care au vizitat standurile și au degustat cele mai de seamă vinuri românești. Am avut parte de prezența iubitorilor de vin din toate categoriile, Masters of Wine (MW), ziariști, critici de vin, oameni de afaceri, ambasadori, oameni politici, precum și oameni simpli care îndrăgesc vinul.

Concluzia este clară, vinul românesc are valoare, însă are nevoie de mai mult spațiu de exprimare. Prin acest eveniment s-a oferit o oportunitate tuturor celor prezenți și nu numai și a pus bazele unui pod stabil între două culturi, pod care așteaptă să fie exploatat. Best ever wine event... We are better Together!”.

VB 07758

 

Eckehardt Zaig, proprietar Casa de Vinuri ZAIG: „Un eveniment care ar trebui să fie luat ca referință. Organizare perfectă pe toate planurile. Felicitări!”.

zaig

 

Vinea Apoldia Maior: „Am fost onorați să facem parte din reuniunea de promovare a vinurilor românești la Dublin2023, în pragul Zilei Naționale. Aducem calde mulțumiri și felicitări Ambasadorului României în Irlanda, Excelența Sa Laurențiu Mihai-Ștefan și întregii echipe de organizare din România și Irlanda!”.

VB 07770

 

Primul pas, unul mare și important pentru industria vitivinicolă

 

Poate că unora nu le vine să creadă, însă Dublin 2023 este un eveniment organizat în mai puțin de trei luni. Da, a fost propus, schițat, asumat și implementat în această perioadă scurtă pentru o asemenea manifestare.

De asemenea, merită menționat că a fost un eveniment fără taxă de participare. „A fost posibil prin implicarea directă a Ambasadei României în Irlanda în calitate de organizator și prin generozitatea unor sponsori și parteneri cheie din România și din Irlanda. Implicarea mea și a echipei de somelieri din România (Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab) a fost pro bono, noi toți considerând că avem oportunitatea cu acest eveniment să implementăm idei noi, tehnologii și strategii de pe urma cărora va beneficia pe termen scurt, mediu și lung toată industria. Niciodată nu m-am îndoit de succesul evenimentului, știam că fiind un proiect asumat la cel mai înalt nivel nu poate exista alt deznodământ, amploarea pe care a luat-o într-un timp foarte scurt, însă, a fost cea mai mare reușită personală pentru mine. Pentru Dublin 2023 am ținut legătura cu aproape 70 de producători, cu zeci de specialiști din industria din România și câțiva din Irlanda, iar pregătirile au mers impecabil. Multă muncă, foarte multă muncă, dar am simțit constant că fac parte dintr-o echipă care dacă beneficiază de comunicare eficientă, un cadru ideal și o motivație pe măsură, poate implementa orice.

20231128 190003

În discursul din seara degustării, Ana Săpungiu MW a punctat foarte bine și m-am bucurat să aud în acel moment, în acel loc, următorul lucru: industria a găsit un glas comun, un mesaj comun asumat impecabil de la mic producător la foarte mare și feedback-ul primit a fost pe măsură.

Acesta a fost doar primul pas. Unul mare și important, acum vom muta atenția de la vinurile care au fost degustate și a căror valoare a fost validată înspre producători, înspre oamenii din spatele vinurilor și înspre industrie în sine, înspre capacitatea de export și interesele explicite de business ale producătorilor implicați.

panciu

Ca proiect, finalitatea este susținerea importurilor de vinuri românești în Irlanda, promovând în același timp interesele punctuale ale fiecărui producător implicat, dar și promovarea vinului românesc la nivel de industrie. Acest echilibru, echidistanța și comunicarea eficientă în cadrul proiectului, au făcut și vor face diferența pe termen lung. Pentru a menține un randament mare al acestui proiect, în primul an nu vom implica și alți producători, vom continua strict în formula în care am început”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

gramma

Autorul Atlasului Vinului Românesc punctează că va continua cu activități pe teritoriul României, la care vor lua parte persoane cheie ale industriei din Irlanda.

„Vom începe degustări și masterclass-uri specializate în Irlanda și vom susține punctual toate interesele producătorilor implicați, în măsura posibilităților, bineînțeles, astfel încât vinurile românești să ajungă pe rafturile și în meniurile din Irlanda. Producătorii care au avut posibilitatea să vină în Irlanda au acest avantaj în prezent: au întâlnit în persoană posibili importatori sau distribuitori, iar în perioada următoare activitățile din cadrul proiectului vor pune accent pe recuperarea terenului de către producătorii care doar au trimis vinuri, discutăm despre 27 de producători cu sortimente pregătite pentru export (unii dintre ei foarte mici, ale căror vinuri produse în loturi de 200-250 de sticle au fost apreciate explicit în cadrul degustării alături de etichete ale altor mari producători din țară) care pot adăuga în cotinuare foarte multă valoare proiectului, deși nu au fost prezenți cu stand propriu în Dublin.

alexandrion

Doresc să mulțumesc ES. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, echipei Ambasadei, lui Sorin Darlosan pentru rolul crucial în a transporta logistica necesară și vinurile din România în Irlanda, sponsorilor și partenerilor, colegilor mei de echipă și lui Jean Smullen DipWSET, Anei Săpungiu MW și, bineînțeles, tuturor producătorilor implicați în acest proiect, atât cei care au participat la Dublin, cât și celor care au trimis doar vinuri. Avem un an întreg la dispoziție să creștem cota de piață a vinurilor în Irlanda, și poate și mai important, să devenim una dintre cele mai performante industrii ale vinului din lume, în materie de cooperare și promovare pe plan intern și internațional. Acesta este doar începutul și consider că a fost unul perfect”, a concluzionat Iulian Bărbuceanu.

valaeden

 

Crame și soiuri românești prezente la Dublin 2023

 

23 de producători și două branduri naționale au participat cu propriile echipe de top management/marketing sau prin distribuitori:

Crișana și Maramureș

  1. Familia Darabont

  2. Crama Fort Silvan

Banat

  1. Crama Valeaeden

Podișul Transilvaniei

  1. Vinea Apoldia Maior

  2. Crama Zaig

  3. Crama Takács

Dealurile Moldovei

  1. Domeniile Averești

  2. Crama Gramma

  3. Beciul Domnesc

  4. Domeniile Panciu (prin distribuitor)

Dealurile Munteniei și Olteniei

  1. Domeniile Dascălu

  2. Meninni (Olterra) (Vintruvian Estates)

  3. Budureasca

  4. DeMatei (Vintruvian Estates)

  5. SERVE

  6. Domeniile Alexandrion Rhein 1892 (prin distribuitor)

  7. DAVINO (prin distribuitor)

  8. Vitis Metamorfosis (prin distribuitor)

Colinele Dobrogei

  1. Caii de la Letea (Vintruvian Estates)

  2. Domaine Dumetrier

  3. Crama Histria (Vintruvian Estates)

  4. Crama Gabai

  5. Crama Delta Dunării - La Sapata

Două branduri naționale prin echipa de top-management:

  1. Legendary Dracula

  2. Folklore

27 de producători au fost reprezentați de echipa de somelieri a evenimentului:

  1. Crama Balla Geza

  2. Crama Carastelec

  3. Casa de Vinuri Cotnari

  4. Corcova Roy & Dâmboviceanu

  5. Crama Tata și Fiul

  6. Crama Varvara

  7. Crama Dagon

  8. Domeniile Franco Române

  9. Domeniul Aristiței

  10. Crama Dradara

  11. Crama Gramofon

  12. Crama Jelna

  13. Crama La Salina

  14. Crama Licorna Winehouse

  15. Crama Liliac

  16. Crama Maximarc

  17. Crama Pandora

  18. Crama Petro Vaselo

  19. Pivnița Savu

  20. SCDVV Blaj

  21. Stațiunea Murfatlar

  22. SCDVV Iași

  23. Crama Strunga

  24. Crama Velvet Winery

  25. Crama Villa Vinea

  26. Vinaria Jugrestan

  27. Crama Rasova

Alături de 15 soiuri internaționale, la Dublin 2023 au fost prezente următoarele soiuri românești:

  1. Frâncușă (Casa de Vinuri Cotnari) spumant și vin liniștit;

  2. Zghihară de Huși (Domeniile Averești);

  3. Șarbă (Folklore și Domeniile Panciu);

  4. Mustoasă de Măderat (Maximarc, Balla Geza);

  5. Fetească albă (Liliac, Cotnari, Strunga, Licorna Winehouse, Dagon, Legendary Dracula, DeMatei);

  6. Fetească regală (Darabont, Fort Silvan, Dradara, Liliac, Villa Vinea, Budureasca);

  7. Grasă de Cotnari (Cotnari);

  8. Tămâioasă românească (Vinaria Jugrestan, Cotnari, Beciul Domnesc, Strunga, Budureasca, Domeniile Dascălu);

  9. Busuioacă de Bohotin (Averești, Beciul Domnesc, Folklore);

  10. Golia (SCDVV Iași);

  11. Blasius (SCDVV Blaj);

  12. Columna (SCDVV Murfatlar);

  13. Ramades (SCDVV Blaj);

  14. Selena (SCDVV Blaj);

  15. Fetească neagră (34 de sortimente din Crișana, Maramureș, Banat, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Colinele Dobrogei);

  16. Băbească neagră (Tata și Fiul);

  17. Negru de Drăgășani (Vitis Metamorfosis, Folklore, Meninni);

  18. Cadarcă (Balla Geza, Maximarc). De menționat că, la acest soi, originile sunt în dezbatere.

20231128 130514

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Miercuri, 9 august 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au avut loc consultări cu organizațiile profesionale ale fermierilor privind modificarea Planului Strategic PAC - Pilonul I – FEGA. S-a discutat despre condiționalități, definiții și cerințe minime pentru: activitatea agricolă, fermierul activ, hectarul eligibil, intervenții în sectoarele vegetal și zootehnic.

Ministrul Florin Barbu a exprimat necesitatea clarificării tuturor aspectelor semnalate de fermieri, iar la final, acestea să fie consemnate într-un proces verbal asumat atât de MADR, cât și de mediul asociativ.

Cele mai importante aspecte abordate au vizat modificarea GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului în scopul reducerii perioadei sensibile de la 30 septembrie la 31 august și introducerii unei clarificări legate de lucrările superficiale ale solului care pot fi realizate în perioada menționată. Totodată, în cadrul ecoschemelor din sectorul vegetal a fost redusă corespunzător perioada sensibilă la 15 septembrie ca urmare a modificării GAEC 6.

În ceea ce îi privește pe fermierii care dețin suprafețe de pajiști permanente, a fost introdus un nou GAEC – GAEC 10 „Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente”.

De asemenea, au fost prezentate o serie de modificări ale cerințelor privind ecoschemele din sectorul vegetal şi zootehnic în scopul creșterii atractivității acestor intervenții, inclusiv prin propunerea unor cuantumuri mărite ale plăților acordate pentru ecoschemele care vizează bunăstarea animalelor. Ȋn plus, a fost propusă o nouă formă de sprijin cuplat pentru venit care vizează sectorul de porumb pentru siloz cu nivel al plătii estimat de 246 euro/ha.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că orice modificare a Planului Strategic trebuie să fie în beneficiul fermierilor pentru asigurarea stabilității și predictibilității în activitățile pe care le desfășoară în domeniul agriculturii.     

Toate propunerile dezbătute în cadrul consultărilor vor fi transmise Comisiei Europene, după aprobarea acestora în Comitetul de Monitorizare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Miercuri, 7 iunie 2023, s-a desfășurat a treia ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură”, la Face Convention Center din București. Organizat de Clubul Fermierilor Români, evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Evenimentul a marcat continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură”, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program care a avut patru serii până în prezent. Obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură” a reprezentat un forum de discuții și schimb de idei esențial în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. A reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

 

Soluții pentru dezvoltare durabilă

 

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, precum și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. Au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social, politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

tla cip

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, primul panel de dezbateri a abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

Al doilea panel s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

„Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu”, a subliniat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Conferinta Nationala TLA Florian Ciolacu

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură” a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Printre participanți s-au numărat Marcel Ciolacu - președinte al Camerei Deputaților; Barna Tanczos - ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor; Victor Negrescu – europarlamentar; Achim Irimescu - ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE; Thierry de l'Escaille - președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ); Adam Nowak - vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Compania Corteva Agriscience a finalizat selecția participantelor la inovatorul program educațional de finanțare TalentA 2023, dedicat dezvoltării și susținerii femeilor talentate din mediul rural.

Comitetul de organizare a selectat 70 de doamne fermier, 60 din România și zece din Republica Moldova, care au îndeplinit criteriile de participare în TalentA 2023. Femeile participante în cadrul programului Corteva Agriscience au vârste cuprinse între 18 și 56 de ani, provin din diferite regiuni ale țării și lucrează în diverse domenii în agricultură: cultivarea cerealelor, legumicultură, pomicultură, creșterea animalelor și a păsărilor, apicultură și horticultură.

Luni, 5 iunie 2023, au început cursurile intensive în centrul educațional online al Programului TalentA. Anul acesta, programul include un modul agribusiness format din patru cursuri și un modul business format din zece cursuri. Experți și traineri renumiți își vor împărtăși experiența și cunoștințele cu participantele, iar specialiștii Corteva Agriscience se vor alătura personalului de formare și vor împărtăși participantelor experiența solidă a inovațiilor agricole globale.

Pregătirea se va încheia în luna iulie și, după o lună de pauză, participantele vor începe pregătirea proiectelor pentru concursul de finanțare, destinate îmbunătățirii securității alimentare a comunităților. Pe parcursul pregătirii, participantele vor colabora cu o echipă de mentori care le vor ajuta să definească clar și să aplice subiectul proiectului în toate componentele acestuia, de la concept și strategie la buget și impact social și parteneriate. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigătoare care vor primi fonduri din partea Corteva Agriscience: Locul I - 6000 USD, locul II - 5000 USD, locul III - 4000 USD.

„La Corteva Agriscience suntem convinși că femeile din agricultură au un mare potențial și sarcina noastră este de a le ajuta să-l dezvolte. Primii trei ani ai Programului TalentA au demonstrat activitatea și dorința femeilor care lucrează în agricultură în zonele rurale de a dobândi cunoștințe, a implementa inovații și programe pentru dezvoltarea comunităților lor. TalentA este deja un semn al spiritului de lider al femeilor în agricultură și suntem încântați că, pe de o parte, facilităm accesul doamnelor fermier la resurse financiare și educaționale inovatoare, iar pe de altă parte trezim interesul general al femeilor în domeniul agricol”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Programul TalentA, creat de compania agricolă internațională Corteva Agriscience, are ca obiectiv îmbogățirea vieții celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a Programului face parte din implementarea eforturilor de sustenabilitate ale companiei Corteva privind promovarea auto-afirmării femeilor care lucrează în agricultură.
TalentA a fost lansat în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementat pentru prima dată în România, în prezent fiind implementat cu succes și în alte țări - Portugalia, Ucraina, Ungaria, Polonia, Argentina și Chile. Începând cu 2022 și femeile din Republica Moldova s-au putut înscrie în programul TalentA. În total, în program sunt înscrise peste 1.200 de femei, inclusiv 190 din România și zece din Republica Moldova.
În România, programul TalentA este implementat de Corteva Agriscience cu sprijinul echipei Starperformining.

Macheta TalentA A4 1

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Până la data de 1 februarie 2023, beneficiarii ajutoarelor acordate în baza HG nr. 1053/2022 privind acordarea unor ajutoare excepţionale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin şi avicol, care nu au accesat Măsura 14 – Bunăstarea animalelor, au obligația depunerii documentelor care fac dovada menţinerii activităţii până la data de 31 decembrie 2022, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Documentele justificative pentru perioada 1 august – 31 decembrie 2022 sunt mişcarea cumulată a efectivelor de suine, respectiv fişa urmăririi activităţii la păsări, inclusiv situaţia incubaţiei, după caz, însuşită prin semnătură de conducătorul unităţii, cu excepţia celor care se află în una dintre următoarele situaţii: faliment, lichidare, forţă majoră sau deţin exploataţii supuse restricţiilor sanitare veterinare privind mişcarea animalelor cauzate de bolile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor („Legea privind sănătatea animală”). Întreaga documentație se depune la Centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti unde s-au depus cererile de solicitare.

Fermierii care au accesat Măsura 14 – Bunăstarea animalelor nu mai depun documentele justificative prevăzute de HG nr. 1053/2022 dacă au depus decont justificativ pentru trim.III și/sau trim.IV sau documente de forță majoră.

APIA precizează că în cazul în care se constată nerespectarea condiţiei mai sus prevăzute, beneficiarii schemei sunt obligaţi la restituirea contravalorii ajutorului excepțional.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Cu pași repezi se duce și 2022, iar, normal, ca orice om care are o aplecare spre trecerea timpului din ce în ce mai apăsată, dată mai mult de vârstă decât de înțelepciune, mă gândesc ce a fost bun și ce a fost rău din felia de timp care se pregătește de neantul trecutului.

Pentru mulți dintre noi, cei care robotim în agricultură, 2022 este un an ca oricare altul, mai bun sau mai rău, în funcție de pe unde ne-a hărăzit Dumnezeu să ne desfășurăm activitatea noastră de fermieri, și poate acesta ar trebui să fie cel mai important lucru care ar trebui să ne călăuzească judecata. Dar, din păcate, cred că asta nu este de ajuns dacă dorim să ne referim la agricultură ca la un ocean care trebuie să ne ofere condiții de viață cât mai bune tuturor.

 

PNS, fără nicio viziune

 

Dacă ar fi să ne gândim la cel mai important moment al acestui an pentru viitorul agriculturii în următoarea perioadă, poate pe primul loc ar fi faptul că agricultura a avut un examen de licență în 2021 și, din păcate, am fost departe de a avea o prestanță onorabilă, fiind la limita repetenției, în condițiile în care abia pe ultima sută de metri, cu răsuflarea șuierând, am reușit să încropim un amărât de Plan Național Strategic (PNS), fără nicio viziune de dezvoltare (cu o intenție, din păcate, nereușită în cazul ministrului Chesnoiu), fără dorință de reformare și fără căi de a aduce agricultura în rândul sectoarelor care să asigure esența supraviețuirii noastre ca națiune cu drept de a respira și gândi pe această planetă.

Pentru cei care poate nu înțeleg sau nu vor să o facă, agricultura este singura activitate care permite oamenilor să aibă luxul de a se manifesta și altfel decât sub forma unor apucături animalice, știind că un om flămând nu poate pricepe sau crea forme de artă, tehnice, sportive sau de orice altă natură, adică, mai pe românește, cu burta goală nu prea poți să te deosebești de maimuță.

Totuși trebuie să menționăm și o ,,calitate deosebită” a PNS-ului, care este iubită și glorificată de toată clasa politică, respectiv pomana socială, criteriul majoritar care a stat la baza acestui document, de altfel fapt recunoscut și în expunerea de justificări a acestuia, dar într-un limbaj mai cosmetizat ca pentru urechile fine ale birocraților bruxellezi.

Revenind la PNS-ul nostru, cel de toate zilele, acesta a avut trei moașe, și toate trei miniștri, plus o întârziere la naștere, dar, din păcate, toate cele trei moașe nu au avut capacitatea de a impune realizarea unui program cu adevărat strategic și care să ducă la realizarea unui mediu potrivit pentru nașterea și dezvoltarea acestui bebeluș, reprezentat de viitorul agriculturii românești. Asta din diferite motive, unii nu au putut, alții nu au fost lăsați de partid sau alții nu au vrut, dar în toate cazurile, din nefericire, rezultatul a fost același.

O primă măsură necesară, în opinia mea, ar fi fost reformarea structurii administrative a agriculturii și industriei alimentare românești, iar cu titlu de exemplu ne putem gândi la mult clamata și nerealizata reformare a agențiilor subordonate care duduie de ,,rezultate” – și am în vedere în special cazul ANSVSA și numeroasele ,,bătălii câștigate” de aceasta în asanarea pestei porcine sau AFIR-ul, care este un exemplu de ,,dezvoltare” a sistemelor birocratice la nivel de artă renascentistă târzie, la fel de întârziată ca viziunea conducerii perindată sau existentă acolo, sau, nu în ultimul rând, ADS-ul cu al său rol de dezvoltare a tinerilor fermieri cu nivel de arendă care reprezintă echivalentul a 2-2,5 ani de plată a arendei în țări precum Franța, Belgia, Germania sau Polonia (mă refer la programul tinerilor cu 50 ha).

Un alt exemplu poate și mai interesant, dar și mai dramatic, în același timp, îl constituie modul de organizare și activitatea depusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la noi, în comparație cu omologul său francez, de exemplu, care este intitulat Ministerul Agriculturii și Suveranității Alimentare (numai titlul, și este o imensă schimbare de înțelegere și asumare), lucruri care ar fi trebuit văzute și analizate de zeci de ani de demnitarii noștri dâmbovițeni, care atunci când au bântuit prin Franța precum stafia lui Dracula, au fost ocupați cu discuții filozofice despre mici și plachia de crap de Dunăre, acompaniată de Aligote de Niculițel, plus imaginații cu minunatele folcloriste românești, în loc să îi fi preocupat să vadă și să înțeleagă cum s-ar putea reforma birocrația administrației  românești, pentru a putea fi mai eficienți și pe bani mai puțini.

Dar situația în care ne găsim, chiar dacă ne este greu să acceptăm, a fost posibilă fiindcă demnitarii noștri nu aveau o bază de înțelegere, adică, mai pe românește, nu au avut și nu au pregătirea managerială de bază necesară (le mai lipsesc multe altele, dar nu este subiectul de acum). Ce este mai rău, nici nu sunt conștienți de aceste lipsuri și nici nu vor să învețe ceva, iar de a aduce pe unii mai pricepuți pe lângă ei ar fi fost de-a dreptul blasfemie de partid. În schimb, la protocol am fost la nivel înalt și am reușit să lăsăm o puternică impresie și atât.

 

Suntem departe de civilizația europeană

 

Ce face MADR la noi cam știm și ce este mai rău simțim în activitatea de zi cu zi, dar să vedem cu ce se ocupă ministerul de resort francez, dintr-o țară unde orientările de stânga sunt foarte puternice, adică aplecarea este foarte puternică spre micul și mediul fermier.

Deci vorbim despre un minister al agriculturii, dintr-o țară, Franța, care are circa 28 de milioane de hectare de teren arabil, adică de circa 2,2 ori mai mult decât România, și care are un număr de doar 457.000 de exploatații agricole, toate, cu personalitate juridică, adică o suprafață medie de circa 62 ha/exploatație.

Mai mult, Ministerul Agriculturii francez se ocupă, pe lângă activitățile regăsite și la omologul românesc, și de multe altele suplimentare, cum ar fi: de păduri (gestionarea și exploatarea acestora), de ape, de industrie alimentară, de organizarea teritoriului în mediul rural, de învățământul agricol liceal, profesional și superior, de cercetare (singur sau în cooperare cu ministerul cercetării, după caz), dar realizează și legislația muncii pentru activitățile din sectorul pe care îl patronează sau activitățile de promovare la export.

Ca să înțelegem mai bine complexitatea activităților conduse de ministerul francez, trebuie să știm că, de exemplu, educația agricolă este reprezentată de 806 unități de învățământ agricol (în special licee agricole și școli profesionale), dar includ și 19 școli superioare de agricultură (care pregătesc ingineri), iar în fiecare an sunt școlarizați peste 210.000 de elevi și studenți, plus studiile doctorale.

Tot Ministerul Agriculturii francez gestionează activitatea de cercetare, singur sau în comun cu Ministerul Cercetării (dacă vorbim de celebrul INRAE), iar ca să aibă preocupări, se ocupă și de legislația muncii în domeniul agricol sau, mai mult, împreună cu Ministerul Muncii, administrează casa de ajutor social, deoarece agricultura are o importanță esențială în conceptul administrativ francez.

Apropo, ca să fie mai edificator, vorbim de aceiași funcționari francezi care, printre altele, administrează o zootehnie care doar la vacă produce 25 de miliarde de litri de lapte anual, adică 16% din producția europeană, sau cresc doar acolo un pic peste 19 milioane de bovine, sunt primul producător european de cereale și semințe, al patrulea în domeniul pescuitului european, al doilea producător mondial de vin și administrează o cifră de afaceri a sectorului agricol, și procesării aferente, reprezentat de insignifianta valoare de doar 167 de miliarde de euro (producție agricolă + alimentară), asta comparativ cu ,,locomotiva estului agricol” din țărișoara noastră cu mecanicii aferenți (în caz că i-ați uitat, sunt afișați pe peretele interior al ministerului, pentru ce realizări deosebite au avut), unde reușim și noi să realizăm vreo 15-17% din valoarea francezilor.

Când eu vă spun mereu ce nepricepuți sunt francezii ăștia, plus germanii, care sunt tot cam pe acolo cu realizările, nu vreți să înțelegeți.

În schimb, în România vorbim (conform INS în 2020) de circa 12,6  milioane ha și de circa 2,887 milioane de exploatații agricole (adică, de aproape zece ori mai multe decât în Franța), din care 2,862 milioane de exploatații sunt pe persoană fizică și doar 25.000 de exploatații sunt cu personalitate juridică (aici se includ și II, și PFA), iar în zece ani am reușit ca țară creșterea suprafeței medii de la 3,45 ha la impresionanta valoare de 4,42 ha, cifră care ar fi fost ok dacă vorbeam de legume sau de alte culturi intensive.

În plus, să nu uităm de alte ,,realizări de seamă” ale MADR, care a reușit punerea pe butuci a zootehniei, în special la porc, și urmează cu pași repezi și la vacă, unde eforturile sunt considerabile, industria alimentară se descurcă cum și pe unde poate, iar de alte activități nici că sunt interesate autoritățile statului.

 

Funcționarul român, incapabil și rupt de realitate

 

Dar să ne aplecăm asupra unei alte comparații, care de multe ori la noi, atunci când este adusă în discuții, duce la reacții agresive din partea demnitarilor MADR, asta dintr-o lipsă crasă de cunoaștere a realităților, plus a lipsei noțiunilor elementare de management, adică să discutăm despre numărul angajaților care ,,acișica” la  noi este de peste 15.000 de angajați și plus alții fără număr ascunși pe ici, pe colo, precum steagurile lui Pristanda, în timp ce la ,.amărâta” de agricultură franceză sunt în total 31.059 de angajați din care (ATENȚIE) 18.796 de persoane sunt cei care lucrează în învățământul agricol, majoritatea ca profesori, adică asta înseamnă că efectiv de administrarea sectorului se ocupă doar 12.263 de persoane, care administrează o suprafață de 2,2 ori cât a României, plus pădurile, plus învățământ și cercetare agricolă, plus pescuitul (ăla oceanic, că de bălți și iazuri plus cormoranii aferenți ne ocupăm noi), plus o ,,amărâtă” de industrie alimentară formată din 17.000 de unități și având o cifră de afaceri de peste 120 de miliarde de euro, care ,,piere în fața mamutului industrial carpato-danubian” condus cu mână forte de efemerii miniștri ai agriculturii românești.

Mă gândesc dacă miniștrii agriculturii (și nu numai) de la noi ar fi citit Codul Muncii și ar fi înțeles că una din sarcinile lor ar fi fost să se îngrijească să se realizeze indicatori de performanță pentru funcționari, dar nu de tipul celor cum arăți din față și profil și dacă coafura rezistă, nici de genul cât de mic te faci în fața șefului, ci poate niște indicatori mai simpli, de genul care este plusvaloarea adusă de banii europeni accesați, alta decât proiectele de pepeni și dovleci de am umplut câmpurile, sau care  sunt măsurile de creștere a suprafețelor udate prin reformarea organizării din teritoriu, sau poate modul de stimulare a creșterii transformării produselor de bază în cele cu valoare adăugată mare.

Dar poate pentru asta ar trebui să ne întrebăm (și să îi întrebăm și pe alții) de ce avem o serie de unități de procesare realizate acolo unde nu avem materie primă sau unde infracționalitatea a fost prezentă, acestea stând închise de la darea în funcțiune, așa cum sunt o serie de făbricuțe de lapte, de mori sau cum este și bursa de pește de la Tulcea.

Tot aici, putem discuta despre pensiunile făcute pentru a fi case de locuit după perioada de  monitorizare de cinci ani sau despre altele care au devenit conace pe la fel de fel de domenii viticole sau pomicole, cu toate că la bază finanțarea a avut alt scop.

Poate că miniștrii agriculturii de pe la noi ar fi trebuit să se întrebe, și pe ei, dar și pe consilierii lor (nu cei care au fost în funcții numiți pe criterii de răsplată politică, că oricum nu puteau să-i ajute cu ceva), asta dacă ar fi avut pregătirea de a răspunde, cum se face că noi, cu 15 mii și mulți alți funcționari nu facem decât vreo 15-17% din ce fac în Franța doar vreo 13.000 de funcționari, fiindcă acolo diferența de 17.000 de funcționari este reprezentată de profesori care se ocupă de pregătirea viitorului, activând în învățământul agricol.

Dar oare de ce merge „așa rău” agricultura franceză? În primul rând, se lucrează pe strategii, una națională și apoi cele sectoriale, care se bazează exclusiv pe studii și legități economice, iar gargara de pe internet a tuturor neaveniților nu este luată în calcul și nici nu este un factor care să influențeze politica agricolă franceză.

Toate țările vestice au investit în informatizarea serviciilor și reducerea personalului, aspect despre care oricine ar fi avut o minimă preocupare de documentare ar fi aflat că atunci când personalul este supradimensionat, acesta devine factor de frânare a deciziilor și de reducere a adaptabilității la condițiile concrete.

Cred că este de notorietate și este inadmisibil când tu pentru dosarul de despăgubire la secetă, în care este și un membru de la APIA în comisia de constatare, trebuie să depui copie după cererea pe suprafață fiindcă statului i-a fost indiferentă o astfel de investiție în informatizarea sistemelor sau pentru că aceia care conduc de zeci de ani aceste instituții nu au avut timp de realizare a acestor aspecte.

Sau la fel de nejustificat este faptul că pentru a-ți fi rambursați banii pentru primele de asigurare, trebuie să aduci de la bancă o adresă prin care confirmă că ai cont deschis la ei și este același cu cel declarat de tine, ca și cum tu ai fi fost tâmpit să declari contul vecinului de bloc. Oare răspunde de asta funcționarul AFIR sau reprezentantul firmei? Cât de incapabil și rupt de realitate să fii ca funcționar, când faci astfel de reguli, și cât ar trebui să mai avem răbdare cu astfel de ,,specialiști”?

 

Reformarea, imposibil de realizat de actuala clasă politică

 

Un alt aspect avut în vedere de țările vestice este că ministerele agriculturii se ocupă de dezvoltarea economică a sectorului, nu de măsuri sociale, deci toate deciziile sunt luate pe baza unor elemente economice. Astfel, au înțeles că dezvoltarea se poate baza pe educație și cercetare agricolă, deci au avut în vedere să preia aceste activități în administrare, dar nu doar să fie la număr, ci chiar să performeze și să le permită construirea unui segment de resursă umană foarte bine pregătită, care să îi ajute apoi în implementarea măsurilor de viitor.

În această idee a fost și măsura luată în Franța, unde de legislația muncii în domeniul agricol se ocupă ministerul de resort, dar pentru asta au adus specialiști care știu măcar că o măsură legală nu se aplică retroactiv, așa cum încerca să facă ministerul de la noi sub conducerea ministrului Oros prin 2020 cu ordonanțele despre secetă.

Nu în ultimul rând, ar trebui să mai menționăm un lucru extrem de important în administrația din vestul Europei, anume transparentizarea deciziilor și a modului de cheltuire a banilor publici, Astfel, pe site-ul ministerului francez se regăsește anual un material care are între 240 și 300 de pagini, în funcție de an, și este intitulat bilanț social.

În acest material, ministerul prezintă, cu cifre, grafice, tabele, toată resursa umană de care dispune ministerul francez, atât la centru, cât și în teritoriu, pe regiuni și departamente, câți lucrează în administrație și câți în învățământ, câți au avansat, câți sunt angajați noi, câți au ieșit la pensie. Tot acolo se găsesc care sunt salariile, cu cât au crescut, pe segmente și pe tipuri de funcționari, care este ponderea între femei și bărbați, atât la nivel de funcționari administrativi, cât și tehnici, în învățământ sau cercetare.

De pildă, în 2019 aflăm din acest raport că în 2008 erau angajați 36.081 de funcționari (inclusiv profesorii), iar în 2019 au scăzut la 30.097 de funcționari, adică mai puțin cu circa 6.000 de funcționari. Tot aici, găsim că în învățământul liceal sunt angajate 9.512 femei și 6.327 de bărbați, iar în învățământul superior sunt 1.676 de femei și 1.147 de bărbați sau regăsim informația că în Guadeloupe sunt 75 de profesori, iar în Bretagne sunt 1.413 profesori.

Importanța acestor rapoarte rezidă din faptul că așa societatea este informată ce se face cu banul public, află despre importanța activităților desfășurate de minister, plus că orice încercare de deturnare a unor posturi pentru diverse cumetrii și sinecuri politice apar și se văd acolo, iar societatea poate să ia poziție. Mai mult, aceste informații permit specialiștilor realizarea diferitelor analize și scenarii pentru viitor, care pot duce la găsirea de noi soluții de optimizare a activității ministerului și a agențiilor subordonate.

Idei și soluții mai pot fi multe, dar oare chiar credem că ar exista voință politică și pregătire managerială pentru o astfel de reformă, raportată la clasa politică actuală, unde opoziția pe agricultură este inexistentă, sau când se manifestă vin cu fel de fel de idei năstrușnice rezultate ale unor coșmaruri de noapte dorite a deveni realitate? Unora ne place să credem că da, chiar dacă această convingere se mai clatină în anumite momente și după anumite discuții cu autoritățile, dar spiritul acestor schimbări ar trebui să persiste.

Poate pentru mulți pare o glumă că o reformă a aparatului birocratic și realizarea unor indicatori de performanță, informatizarea sistemului, realizarea unei baze de educație agricolă și a unei cercetări aferente pot fi o mare realizare, dar eu susțin că pentru agricultura românească ar fi o revoluție mai mare decât ajungerea lui Armstrong pe Lună.

Dar cine o poate realiza? În niciun caz actuala clasă politică, indiferent că vorbim de putere sau opoziție, fiindcă nici aceasta nu are la bază o educație economică și managerială. Singura speranță este dincolo de gard, adică în rândul celor care activează în agricultură și sunt pregătiți pentru a face aceste lucruri, mulți sau puțini, dar aici nu mă refer la cei care cred că răgetul de măgar pe net înseamnă automat patalama de cunoaștere și cunoștințe.

În rest, numai de bine.

 

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Pe 15 decembrie 2022, Summit Agro România a sărbătorit, la București, un sfert de secol de succes în agricultura românească și începerea unui nou secol de performanță alături de partenerii de afaceri - distribuitori, furnizori, fermieri, cercetători, reprezentanți ai Parlamentului României, ambasadorul Japoniei în țara noastră, mass-media. Cu ocazia aniversării a 25 de ani de prezență pe piața românească a fost prezentată noua identitate vizuală, concepută să reflecte importanța asigurării unui viitor sustenabil, mai sigur, pentru noile generații.   

„Generând o frumoasă tradiție culturală a lunii decembrie, în spiritul propriu de a arăta respectul față de pământ, față de trecut și încrederea în viitor, Summit Agro România reafirmă susținerea dezvoltării agriculturii și a fermierilor români cu produse și tehnologie japoneze, pentru culturile pământului mănos de pe meleagurile României, așa cum ne-a obișnuit deja de-a lungul celor 25 ani de inovație, unicitate și experiențe nipone”, a declarat dr. ing. Patricia Maria Știrbu, președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova.

Patricia Maria Știrbu 2

Distinșii oaspeți au fost invitați să redescopere, să retrăiască, să se reîndrăgostească de spațiul carpato-danubiano-pontic și să celebreze împreună cu Summit Agro România și Asociația „Euro Foto Art” autenticitatea și bogația unei moșteniri culturale veritabile și profunde, valori promovate prin expoziția de fotografie „România Pitorească”, eveniment găzduit de Palatul Parlamentului. Instantanee despre viața, tradițiile ancestrale românești, nuanțe, planuri și viziuni, oameni și locuri, efectiv pulsând de viață, de uimire, de bucurie, de plăcere și de multiple revelații, au fost dezvăluite, astfel în premieră în România.

Evenimentul aniversar a debutat în Sala „C. A. Rosetti”, unde au luat cuvântul președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova - dr. ing. Patricia Maria Știrbu, amfitrionul evenimentului; Excelența Sa Ambasadorul Japoniei în România - Hiroshi Ueda; Rozália Bíró - preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, membru de onoare al Asociației Internaționale „Euro Foto Art”; vicepreşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor - Ioan Cupşa; președintele Asociației „Euro Foto Art” - Ștefan Toth.

În semn de mulțumire pentru colaborarea derulată, președintele AIEFA a înmânat dr. ing. Patricia Maria Ştirbu - preşedintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova, placheta jubiliară a evenimentului aniversar.

A urmat festivitatea de premiere a expozanților invitați, printre care și parteneri ai Summit Agro România: Gheorghe Boțoman – Agroprospect; Elena Biianu – Glissando și dr. Klaus Fabrițius - Membru Corespondent al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice din România, care au ținut scurte discursuri.

În încheiere, cei doi amfitrioni ai evenimentului, Patricia Maria Știrbu și Ştefan Tóth István - au înmânat premiile și medaliile concursului internațional.

aniversare summit

Programul muzical al evenimentului aniversar a fost oferit de către artistul de violă Thurzó Sándor József, reprezentantul Grupului „Duo Sole Fide”, iar momentul de dans de către perechea Asociației Club de Dans Sportiv „Stephany Dance Academy” Tămășeu, Bihor: Tóth István Aramisz – Cantineau Lilly Fédérique, Andréa (F).

Vernisajul a avut parte și de o surpriză, când auditoriul a fost invitat la o vizită privată, organizată special, prin grandiosul Palat al Parlamentului - cea mai mare clădire din România și a doua din lume, miezul politico-administrativ al țării, oferind o incursiune istorică.

 

Pași către un viitor mai bun pentru generațiile ce vin

 

Pentru Summit Agro România, evenimentul cultural de la București a reprezentat un triplu moment aniversar: al istoriei, al valorilor și autenticității acestui tărâm de poveste – România pitorească, dar și pasul foarte important spre următorul sfert de secol, spre un viitor mai bun, mai sigur și mai sustenabil pentru generațiile ce vin, evoluție marcată prin transformarea identității vizuale a companiei.

Sumi Agro imagotype CMYK positive HIGH

„Din 15 decembrie 2022, ca parte a unei corporații globale, simbolizată de culoarea gri - a puterii și a anduranței, prin grija pentru Pământ și implicarea în agricultură, reprezentată de verdele crud, în lumina originilor sale din “Țara Soarelui Răsare” surprinse de portocaliul cald, Summit Agro reflectă mai mult ca niciodată misiunea după care se ghidează de câteva decenii, de a proteja natura cu produse atent selecționate și create astfel încât pământul să rodească și să ne rasplătească și pe viitor cu recolte bogate și sănătoase”, a precizat președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova, dr. ing. Patricia Maria Știrbu.

În lumina noilor culori ale identității vizuale – verde, portocaliu și gri, a fost învăluită și gala aniversară, organizată într-una dintre cele mai exclusiviste locații din București: Le Chateau – Castelul din inima capitalei, unde într-o manieră distinsă, elegantă și somptuoasă a avut loc celebrarea primului pătrar de secol de activitate întru prosperitatea fermierilor români și pentru dezvoltarea agriculturii din România.

Seara a fost deschisă de către președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova - dr. ing. Patricia Maria Știrbu, urmată de către domnul Takashi Tanaka – general manager al departamentului AgriScience al Sumitomo Corporation care a transmis gândurile sale prin intermediul unui scurt videoclip, neputand fi prezent la eveniment. În continuare, au luat cuvântul Antoine Meyer – CEO Summit Agro Europa; Atsutoshi Hagino – prim-secretar economic al Ambasadei Japoniei în România, însoțit de Tatsuo Kitagawa - consilier al Ambasadei Japoniei în România, șef adjunct al misiunii, transmițând mesajul Ambasadei Japoniei în țara noastră; Hiromichi Maruyama - președintele Summit Agro Internațional alături de Kenji Nakamura – General Manager al departamentului Agriscience (America, Europa, Orientul Mijlociu si Africa) al Summit Agro Internațional împreună cu echipa Sumitomo Internațional, prin intermediul unui clip video; Heiko Thomas - General Manager Nisso Chemical Europa; Paulo Costa - Global Commercial Director Sipcam – Oxon; prof. univ. dr.  Răzvan Teodorescu – prorector USAMV București; Florian Ciolacu – director executiv Clubul Fermierilor Români; dr. ing. Dimitrie Muscă - director general Combinatu Agroindustrial Curtici.

Invitații au putut urmări un scurt clip video cu lansarea Marii Cărți a Vinului, urmat de cuvintele prof. univ. dr. Dorin Popa – președinte al Asociației de cultură și civilizație a vinului Millesime, vicepreşedintele Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, după care s-a adresat publicului Octavian Isăilă – director general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Sibiu.

patricia stirbu

În încheiere, Patricia Maria Știrbu ne-a invitat să ne bucurăm de momentele petrecute alături de lideri ai agriculturii. „Regăsirea trăirilor și spiritului României profunde și autentice, bucuria revederii dintre parteneri, colegi, iubitori de artă, lasă să se întrevadă evoluții de bun augur întru viitorul agriculturii și culturii românești”, a conchis președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova.

 

Recolte bogate cu produse și tehonologii japoneze

 

Summit Agro România aparține grupului de firme Sumi Agro Europe, care la rândul său aparține Sumitomo Corporation, companie globală japoneză, leader Fortune 500, ce a aniversat 100 de ani de la înființare în 2019 și activează în domenii diverse precum: finanțe, asigurări, comerț, produse chimice și electronice, servicii pentru îmbunătățirea stilului de viață, extracție și prelucrare a metalelor, transporturi și sisteme de construcții, mediu și infrastructură, media, bunuri și resurse minerale, energie etc.

Summit Agro România are ca principal obiect de activitate comerțul cu produse pentru protecția plantelor, produse pentru combatere biologică, biostimulanți și fertilizanți, oferind din anul 2021 și servicii de consultanță în asigurarea culturilor cu pachete personalizate, chibzuite, pentru culturi, animale, păsări, albine, pești, protejarea angajaților, clădirilor și utilajelor, precum și asigurări generale de persoane, de locuință, auto, voiaj, sănătate, viață, economii etc.

Prin numărul și diversitatea produselor și serviciilor din portofoliu, Summit Agro contribuie la prosperitatea agricultorilor români, oferindu-le de 25 de ani produse și tehonologii japoneze, care integrate în programe complete de protecție și nutriție a plantelor, de la semănat până la recoltat, asigură recolte bogate.

Printre mărcile cele mai cunoscute, comercializate în România de compania Summit Agro, se remarcă: insecticidele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5 EW, Zetanil / Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizanţii Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid şi produse din gama BIO Seipro: insecticidul NoFly, precum și biostimulanții și fertilizanții foliari Kaishi, Shigeki.

Publicat în Comunicate

Fundația Alexandrion, parte a Grupului Alexandrion, anunță semnarea oficială a unui Memorandum de Înțelegere care inițiază un parteneriat cu Universitatea Americană din Kurdistan (UAK) din Duhok, regiunea Kurdistan din Irak. Conform parteneriatului, studenți selecționați din cadrul Universității Americane din Kurdistan (UAK) vor veni în România pentru a efectua stagii de pregătire în diverse domenii, iar membrii rețelei Fundației Alexandrion vor ţine prelegeri comunității UAK despre afaceri internaționale, relații politice, marketing, precum și alte subiecte.

Fundația Alexandrion și UAK vor colabora pentru a promova pregătirea studenților pentru piaţa muncii și consolidarea capacităților sectorului public și privat în regiunea Kurdistan din Irak. Cadrul de colaborare dintre aceste două părți este orientat către inițiative care promovează obiectivele organizaționale comune ale părților.

Misiunea Fundației Alexandrion este de a sprijini excelența în educație și de a extinde oportunitățile de învățare pentru studenți, pentru a le asigura pregătirea globală. Misiunea Universității Americane din Kurdistan este de a forma lideri ai viitorului, oferind educație în stil american, cercetare inovatoare și programe orientate spre carieră. Împreună, Fundația Alexandrion și UAK promovează oportunități pentru studenții din Kurdistan.

Dr. Nawaf Salameh, președintele fondator al Fundației Alexandrion și al Grupului Alexandrion a declarat: „Acest parteneriat este în concordanță cu valorile fundamentale ale Fundației Alexandrion și cu obiectivele sale cu impact global și a avut perfect sens din primul moment în care ne-am întâlnit cu reprezentanții UAK și am înțeles care este rolul Universităţii. Vom depune toate eforturile necesare pentru a susține misiunea UAK, am avut câteva întâlniri foarte interesante, revelatoare cu studenții, am fost impresionați de entuziasmul, abilitățile și cunoștințele lor și așteptăm cu nerăbdare să îi primim în România și să le oferim oportunitatea să lucreze cu profesioniști din diverse domenii”.

Nicholas S. Kass, Executive Director for International Corporate Affairs în cadrul Nawaf Salameh Family Office și al Grupului Alexandrion, a punctat că structura Family Office, Grupul și Fundația caută să înțeleagă, să sprijine și să devină parte din mecanismul societății în care își desfășoară activitatea și să construiască punți între Occident și Orient. „Regiunea Kurdistan din Irak este o locație strategică și dorim să contribuim la succesul acesteia”, a punctat Nicholas S. Kass.

Părțile intenționează să dezvolte următoarele iniţiative de colaborare:

  • Stagii de pregătire pentru studenți: studenți de la UAK vor merge în România pentru a efectua stagii de pregătire în cadrul Fundației Alexandrion în domenii precum marketing/comunicare, ospitalitate, finanțe/contabilitate, dezvoltare de produse, cercetare de piață.

  • Mobilitatea personalului UAK: personalul UAK va studia operațiunile unităților din cadrul Fundației Alexandrion pentru a înțelege cele mai bune practici internaționale.

  • Vorbitori invitați: membri ai rețelei Fundației Alexandrion vor suţine prelegeri în faţa comunității UAK pe subiecte precum afaceri internaționale, relații politice, marketing.

  • Consolidarea capacității guvernamentale: Fundația Alexandrion va furniza experți pentru a organiza cursuri de formare pentru sectorul public din Kurdistan.

  • Studii de piață în Kurdistan: UAK va oferi acces la profesorii și studenții săi pentru cercetarea de piață realizată de Fundația Alexandrion în Kurdistan.

Randall Rhodes, președintele Universității Americane din Kurdistan, a concluzionat: „Universitatea Americană din Kurdistan este o universitate tânără și trebuie să încurajeze inițiative de internaționalizare pentru a se asigura că studenții săi devin pregătiți la nivel global, iar profesorii și personalul deţin cele mai bune practici internaționale. Relația cu Fundaţia Alexandrion susține aceste obiective prin oferirea de stagii pentru studenți și oportunități de consolidare a capacităților pentru angajații UAK. De asemenea, sprijină înțelegerea interculturală într-un moment în care economia globală deschide piețele și depășește granițele naționale”.

Nicholas S. Kass Dr. Nawaf Salameh studenti

***

Fundația Alexandrion a fost înființată că urmare a numeroaselor activități sociale desfășurate de companiile din cadrul Alexandrion Group. Sub umbrela Fundației Alexandrion se derulează proiecte de peste 20 de ani.
Fundația Alexandrion susține activ cultura din 2014, prin intermediul Premiilor Constantin Brâncoveanu și onorează excelența prin intermediul premiilor Constantin Brâncoveanu Diaspora și Constantin Brâncoveanu Internațional Awards. Prin premiile Matei Brâncoveanu, Fundația Alexandrion recunoaște potențialul de dezvoltare al tinerilor, pentru cercetare și realizări excepționale în domeniul lor de activitate.
De-a lungul timpului, Fundația și-a pus amprenta și în susținerea performanțelor sportului românesc. Trofeele Alexandrion premiază performanța internațională a sportivilor români din 2016. Fundația a fost alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român la Olimpiade, din 2004 până în 2012, în încercarea de a încuraja tinerii sportivi să obțină cele mai bune rezultate.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

În perioada octombrie – noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de zece reuniuni zonale adresate fermierilor.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. O primă serie de reuniuni a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii din: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

Clubul Fermierilor Români își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

  • Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.

  • O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.

  • Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei.

  • Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

club

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, prezintă o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, aduc în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, vorbește despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea asigurărilor agricole.

Foto: Clubul Fermierilor Români (https://cfro.ro/)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Marți, 27 Septembrie 2022 11:39

Fermierii români, copleșiți de probleme

În județul Mehedinți, la Gârla Mare, Cornel Stroescu, împreună cu fiul său, Cristian, și cu fratele, Nicolae, administrează o afacere agricolă vegetală de circa 2.000 ha (cultură mare și legumicultură) și una zootehnică, de 16.000 găini ouătoare. Astfel, familia Stroescu e capabilă să schițeze un tablou care oglindește cu adevărat realitatea industriei agroalimentare din prezent, făcând parte dintre cei aflați în „prima linie” a frontului agriculturii: fermierii.

Despre familia Stroescu putem spune că face parte dintre fermierii mai mari și că știe cam toate greutățile cu care dau piept cei din sectorul agricol, inclusiv micii agricultori, Cornel Stroescu făcând parte de ani buni din diverse organizații profesionale, conducând unele structuri și reprezentând fermierii în dialogul cu autoritățile. Prin urmare, cei din familia Stroescu cunosc atât aspectele financiare ale unei afaceri agricole, mai mici sau mai mari, împrumuturile, ratele, creditele, cât și pe cele tehnice, dar și opreliștile politice pe care guvernanții le impun de mai bine de 20 de ani.

Nicolae Stroescu este inginer agronom și este familiarizat cu tehnica și tehnologiile. Cristian Stroescu, pe de altă parte, a studiat administrarea afacerilor și are în plan preluarea afacerii pe care a construit-o tatăl său, Cornel Stroescu. Crescând în fermă, Cristian Stroescu a dezvoltat o pasiune pentru munca în natură: „Îmi place să stau în aer liber, să muncesc pentru mine”.

Cristian Stroescu

stroescu 3

 

Pierderi generate de calitatea recoltelor și lipsa depozitării

 

Din cauza secetei pedologice și a arșiței atmosferice instalate încă de la începutul anului, fermierii s-au confruntat cu schimbări în ceea ce privește calitatea recoltei și procesele cu care erau obișnuiți în anii trecuți. De obicei, recoltarea grâului are loc după data de 1 iulie. Anul acesta, Cornel Stroescu a început recoltarea în data de 17 iunie. Umiditatea era undeva la 10%, consecințele condițiilor climatice fiind clar vizibile. Nici pentru culturile de porumb sau floarea-soarelui nu estimează succese însemnate. Nu a mai plouat serios de la finalul lunii mai, iar plantele deja au intrat în stres. În lipsa apei culturile de porumb și floarea-soarelui au și ele de suferit. „Grâul nostru se află în zona parametrilor de 72% - 76%, greutate hectolitrică care este cerută de majoritatea cumpărătorilor din piață. Atunci când bobul a acumulat substanţe nutritive şi proteice nu a fost apă, şi atunci parametrii scad”, spune Cornel Stroescu.

Cornel Stroescu

stroescu 1

Un alt aspect care contribuie la pierderile fermierilor, alături de condițiile meteo care afectează parametrii recoltei, este lipsa spațiilor de depozitare pentru cereale. „Asta e o problemă de infrastructură a statului român. Lipsa silozurilor este un impediment în special pentru fermierii aflați la început de drum. Neavând spații pentru a păstra ceea ce produc în condiții optime, prețurile la cumpărare scad. Cu toate că au fost făcute promisiuni din partea guvernanților, cu ani în urmă, despre construirea de depozite, într-un anumit număr per județ, nu s-a construit nimic, iar fermierii au fost nevoiți în continuare să se descurce așa cum le-au permis propriile resurse financiare”, ne-a zis Nicolae Stroescu. Construcția unui depozit, spune Cornel Stroescu, este o investiție costisitoare pe care majoritatea nu o poate susține. „Încă nu ne putem permite să stocăm producția agricolă, pentru că în general foarte mulţi fermieri care au făcut investiţii încă nu s-au capitalizat, pentru că investiţiile în agricultură costă şi, bineînţeles, creditarea e aşa cum este din partea băncilor, de multe ori nu este, şi atunci când este, este cu dobânzi foarte mari, ratele foarte mari, perioade scurte. E foarte greu de construit spații de depozitare.”

din ferma in ferma 231 stroescu 3

 

Statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor

 

În opinia lui Nicolae Stroescu, România stă foarte bine la partea de tehnică agricolă, având utilaje de ultimă generaţie, de la tractor, pluguri, până la semănători și combine. În ceea ce privește sămânța, Nicolae Stroescu zice: „Testăm cu firmele producătoare de sămânţă sau multiplicatoare de sămânţă ce seminţe merg aici, ţinând cont de specificul locului, de ariditate, de lipsa de apă şi aşa mai departe. Am ajuns în anii cu precipitaţii cât de cât normale la producţii bune. Anul trecut, am avut medii mari şi la grâu, şi la rapiţă, tocmai datorită respectului pentru tehnologie. În agricultură sunt cinci factori limitativi de producţie, ei sunt strâns legaţi între ei: aerul, temperatura, lumina, solul şi omul. Nu se pot ajuta decât într-un fel de osmoză unul cu altul. Mai glumesc și spun că există și un al şaselea factor limitativ pe care nu-l putem de mult ameliora, factorul politic. Nu avem nici pesticide pentru el, nu avem nici alte soluţii pentru el”.

Nicolae Stroescu

stroescu 2

Dar la finalul zilei, cea mai mare problemă a fermierilor rămâne în continuare apa, mai bine zis lipsa ei. Irigarea este un subiect intens dezbătut. Familia Stroescu vorbește despre canale de irigații care au fost astupate cu vegetație, odată funcționale și care deserveau culturi agricole de pe terenurilor lor, la doar 2 km de Dunăre. Statul a dat vina pe fermieri pentru stadiul deplorabil în care au ajuns instalațiile. În anul 2018 au fost reabilitate, în teorie, pompele de apă. În fapt, a fost dată o mână de vopsea pe exteriorul lor și puse în funcțiune doar pentru două ore, fără a se curăța măcar canalele magistrale de vegetație: „Două ore au funcţionat acele pompe, au fost vopsite frumos – deja sunt şi vândute la fier vechi o parte din ele”.

Ca răspuns, în lupta pentru a obține sisteme de irigații au fost formate asociații sau societăți ale producătorilor agricoli. Cornel Stroescu, alături de fratele lui și de vecini, este unul dintre fermierii care a încercat să înființeze o OUAI (Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații). Dar și aici statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor. „Pentru a înființa o OUAI, fermierii trebuiau să îi găsească pe vechii administratori, mulţi dintre ei sau majoritatea au pământul în arendă, au murit şi n-am mai găsit documente. Ceea ce, printr-un artificiu legislativ, trebuia desfiinţat, reziliat, radiat, că nu poţi să te duci să scoţi un mort din groapă şi să-l învii. Deci asta mi se pare ciudat şi rea-voinţă politică. O altă variantă este găsirea a 15 membri dispuși să dea declarații la notar legate de terenurile pe care le dețin pentru înființarea unei organizații”, arată Cornel Stroescu.

din ferma in ferma 231 stroescu 1

În ciuda capacității de producție a țării, chiar și în condițiile climatice actuale, România se afla într-un cerc vicios, devenind, așa cum zice Cornel Stroescu, din exportator de grâu, importator de pâine congelată, din exportator de carne în importator de mezeluri. Astfel, pe rafturile magazinelor din țara noastră ajungeau, de pildă, ouă poloneze, la momentul respectiv fiind cele mai scumpe din piață, în condițiile în care România exportă 50% din producția de ouă, chiar la cel mai mic preț. „Ouăle poloneze erau cele mai scumpe pe rafturile magazinelor, dar de fapt ne punem întrebarea: cine aduce în ţară aceste ouă din Polonia? Cine? Că am avut o declaraţie a unui ministru, care spunea că o să controleze toate fermele de găini ouătoare din România ca să vadă de ce au crescut prețurile. Răspunsul acestor întrebări este dat de lipsa de implicare a guvernului și de legile scrise parcă împotriva fermierilor, oameni care susțin o bună parte din economia țării. Totodată, remarcăm dezinteresul celor care se ocupă de finanțarea proiectelor care ar trebui să susțină producția agricolă, anume: sisteme de depozitare, irigații sau recoltare”, concluzionează Cornel Stroescu

 

Articol scris de: ILINCA OBADĂ & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista