Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimii ani, în plantațiile cu viță-de-vie, producătorii de vin din România s-au confruntat cu o presiune tot mai mare din partea dăunătorilor, strâns legată de schimbările climatice, precum temperaturile extreme de vară. Aceste condiții meteorologice au accelerat ciclul de dezvoltare al principalelor insecte dăunătoare și au favorizat răspândirea mai amplă a bolilor, cum este fitoplasmoza, transmisă de vectori precum cicadele sau insectele din familia Cicadellidae.

Pe măsură ce sănătatea viței-de-vie și stabilitatea producției sunt amenințate, viticultorii apelează la soluții eficiente și durabile. „Un astfel de instrument este Laser^®, un produs pe bază de Spinosad, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, care joacă un rol esențial în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), oferind control eficient asupra unui spectru larg de dăunători și susținând în același timp protecția mediului”, arată Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Spinosad-ul este o substanță activă de origine naturală, produsă prin fermentarea bacteriei din sol S. spinosa. Este aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale Uniunii Europene și are un rol esențial în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor datorită modului său unic de acțiune, potențialului în gestionarea rezistenței și profilului său ecologic favorabil.

Cu un interval scurt de pauză până la recoltare și eficacitate dovedite la nivel global împotriva dăunătorilor precum tripsul, Drosophila suzukii, lepidopterele și cicadele, insecticidul Laser^® îi ajută și pe viticultori să facă față presiunilor tot mai mari din partea dăunătorilor.

Laser^®, beneficii remarcabile la Domeniile Mitroi

Inginerul Dumitru Banea, director tehnic la Domeniile Mitroi, a integrat insecticidul Laser^® în strategia sa de combatere a dăunătorilor. Crama Domeniile Mitroi, cu 167 de hectare de viță-de-vie în exploatare și cu planuri de extindere la 210 hectare, se află în apropierea comunei Valu lui Traian (Constanța), podgoria Murfatlar. „Folosim Laser^® de câțiva ani, în special vara, mai ales împotriva celei de-a doua generații de molie Lobesia”, spune directorul tehnic Dumitru Banea. Această strategie a devenit și mai importantă pe fondul extinderii fitoplasmozei în plantațiile viticole, cunoscând faptul că produsul Laser^® combate dăunători cu diferite moduri de atac. „Deoarece boala a pătruns deja în culturi, utilizarea insecticidului Laser^®, care acționează și asupra cicadelor, a devenit necesară. L-am aplicat în trei tratamente și, din ce am observat, are o eficacitate foarte bună”, precizează ing. Dumitru Banea.

Aplicat pe 160 de hectare de viță-de-vie pentru vin, directorul tehnic de la Domeniile Mitroi susține că beneficiile în urma aplicării Laser^® sunt remarcabile: „Presiunea dăunătorilor a scăzut clar. Se poate observa o oprire a răspândirii bolii ca urmare a combaterii dăunătorilor. Iar cum Laser^® este eficient și împotriva moliei Lobesia botrana, nu am avut probleme nici din acest punct de vedere. Deși există și alte insecticide pe piață, am avut încredere în acesta, integrându-l cu success în planul de combatere și alternare a substanțelor active”.

Încrederea inginerului Banea în eficiența produsului se bazează pe rezultatele constante și contribuția la obiectivele mai largi de sustenabilitate ale domeniului administrat. „Cu un plan de tratament bine programat, am reușit să gestionăm eficient populația de dăunători. O astfel de fiabilitate contează atunci când încerci să menții sănătatea viței și calitatea strugurilor.”

Ca parte a sprijinului oferit viticulturii românești, Corteva Agriscience le oferă cultivatorilor instrumente inovatoare precum Laser^®, combinând performanța cu respectarea reglementărilor și grija față de mediu. Originea naturală a Spinosad-ului și activitatea sa selectivă îl fac ideal pentru utilizarea atât în sistemele convenționale, cât și în cele certificate ecologic, asigurând că fermierii pot răspunde cerințelor pieței pentru produse agricole mai sigure și mai durabile, fără a compromite productivitatea. „Pe măsură ce industria vinului din România continuă să se modernizeze și să se extindă, soluții ca Laser^® joacă un rol esențial în susținerea rezilienței cultivatorilor, ajutându-i pe producători precum inginerul Dumitru Banea să-și protejeze vița-de-vie, să gestioneze bolile transmise de insecte și să ofere vinuri de înaltă calitate, aliniate așteptărilor globale”, conchide Maria Cîrjă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Corteva Agriscience

Agra Asigurări anunță avizări de daune record în primele șase luni ale acestui an. La nivel național, până la 20 iunie 2025 au fost înregistrate peste 3.300 de avizări de daune pe fondul fenomenelor meteorologice extreme, marcând o creștere de aproape 50% față de întreaga perioadă a anului 2024. În total, pe fondul evoluției accelerate a schimbărilor climatice, peste un milion de hectare au fost evaluate de către evaluatorii Agra Asigurări, iar peste 100.000 de hectare agricole au fost afectate până acum în țara noastră. Până în acest moment, clienții au încasat despăgubiri în valoare de 20 milioane de euro, alte despăgubiri urmând a fi realizate după finalizarea dosarelor de daună deschise.

În prezent, Agra Asigurări asigură peste 1,6 milioane de hectare la nivel național și acoperă 15 riscuri agroclimatice. În acest an, cele mai multe avizări de daună au fost cauzate de grindină, furtuni, secetă la răsărirea culturilor și îngheț târziu de primăvară, afectând toate tipurile de culturi de pe teritoriul țării noastre. Un număr mare de daune au fost avizate și la culturile de viță-de-vie, Agra Asigurări înregistrând avizări de daune la peste 90% din suprafață asigurată, pentru riscul de îngheț târziu de primăvară. Suplimentar, peste 30% din suprafața asigurată a fost avizată și pentru riscul de grindină. 

„Dintre cele aproximativ 7.000 de polițe emise, aproape jumătate au înregistrat avizări de daune. La nivel național, 60% din totalul avizărilor au fost pentru grindină, 23% pentru pachetul de reîntoarcere (reînsămânțare) și 17% pentru înghețul târziu de primăvară. Luna mai a acestui an a fost luna cu cele mai multe avizări de daună de când Agra Asigurări este pe piață, cu peste 1.400 de avizări”, a declarat Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Cele mai afectate judeţe au fost Constanţa (801 de avizări), Teleorman (331 de avizări) şi Giurgiu (261 de avizări). În ceea ce privește riscurile, cele mai multe avizări au fost pentru grindină, furtună, secetă în faza de răsărire și îngheț târziu de primăvară.

„Suntem motivați să sprijinim fermierii din România în momentele dificile. În aceste perioade caracterizate de instabilitate climatică, este important ca fermierii să fie complet protejați și să aibă o plasă de siguranță financiară pentru a-și putea continua afacerile în parametrii optimi”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

În acest moment, toți evaluatorii companiei se află pe teren și lucrează intens pentru finalizarea proceselor de evaluare a daunelor.

Specialiștii anunță că temperaturile vor continua să crească în România, în următorii ani. „Această creștere va intensifica frecvența, intensitatea și durata valurilor de căldură care vor afecta în particular agricultura din Oltenia și Muntenia. În același timp, studiile indică o creștere a caracterului torențial al ploilor și o scădere a numărului de zilelor cu precipitații moderate. În plus, studiile recente indică și o scădere notabilă a cantității totale de precipitații în câmpiile agricole din sud. Acest dezechilibru va agrava secetele (anticipate să crească în frecvență și intensitate) care deja au un impact semnificativ în climatul actual”, precizează dr. Bogdan Antonescu, expert în schimbări climatice.

Analize recente arată că dacă reușim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, pierderile din producția de porumb ar putea fi de 8-10 %. „Dacă însă continuăm pe un traseu cu emisii foarte ridicate pierderile ar ajunge la 10-13 %, iar în anii cu secetă severă ar putea fi și mai mare mai ales în Oltenia și Muntenia. Grâul pare mai rezilient, dar calitatea boabelor se va deteriora din cauza stresului termic în faza de maturare”, a adăugat dr. Bogdan Antonescu.

Foto: Agra Asigurări

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

JUDEȚUL TIMIȘ, cu sediul în municipiul Timișoara, B-dul Revoluției din 1989, nr. 17, având CIF 4358029, telefon 0256406300, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în baza Hotărârii Consiliului Județean Timiș nr. 126/30.04.2025, anunță organizarea licitației pentru închirierea prin licitație publică a bunurilor imobile și mobile aflate în cadrul Centrului de colectare legume și fructe Tomnatic, proprietatea privată a Județului Timiș, situate în localitatea Tomnatic, județul Timiș.

Bunurile închiriate sunt situate pe parcela de teren identificată în CF nr. 401838 Tomnatic, nr. cadastral 401838, cu o suprafață de 11.509 mp, și se vor utiliza exclusiv pentru derularea activităților de colectare, prelucrare, sortare, ambalare, depozitare și livrare de legume și fructe, preponderent din zona agricolă a județului Timiș.

Lista detaliată a bunurilor imobile și mobile se regăsește în caietul de sarcini.

Prețul minim de închiriere este de 65.690,08 lei/lună la care se adaugă cota legală de TVA.

Garanția de participare la licitație este de 10.000 lei.

Documentația de atribuire poate fi achiziționată, la cerere, de la sediul Consiliul Judeţean Timiş, B-dul Revoluţiei din 1989, nr. 17, camera 225, între orele 9⁰⁰-16⁰⁰ de luni până joi, iar vineri între orele 9⁰⁰-13³⁰, începând cu data de 18.06.2025, prețul pentru obținerea acesteia fiind de 66 lei. Plata se poate face numerar la casieria Consiliului Județean Timiș sau prin ordin de plată în contul RO78TREZ62121360250X XXXX deschis de Județul Timiș la Trezoreria Timișoara.

Înscrierea la licitaţie se va face în perioada 18.06.2025 – 08.07.2025, de luni până joi între orele 8.30–15.30 și vineri între orele 8.30-13.30, la Registratura Consiliului Judeţean Timiş, B-dul Revoluţiei din 1989, nr. 17, parter.

Pentru participarea la licitație, persoanele interesate au obligația de a depune ofertele cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute în caietul de sarcini, într-un plic sigilat, la care este atașată cererea de înscriere la licitaţie și care conține: documentele de calificare și un plic interior sigilat cu oferta propriu-zisă.

Ofertele se depun într-un singur exemplar original.

Data limită pentru solicitare clarificări este 01.07.2025, ora 15³⁰.

Data limită de depunere a ofertelor este 08.07.2025, ora 15³⁰.

Licitația publică se va desfăşura în data de 10.07.2025, cu începere de la ora 10⁰⁰, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, Sala Revoluției, etaj I.

În cazul în care până la data şi ora anunţată nu sunt depuse cel puţin 2 oferte valabile, licitația va fi anulată, iar procedura se va relua în aceleași condiții, la o dată care va fi anunțată ulterior de către organizator.

Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării este 11.06.2025.

Instanța competentă în soluționarea litigiilor apărute este Secția contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Timiș, Piaţa Tepeş Vodă nr. 2, Timișoara.

Pentru programare în vederea vizionării bunurilor care fac obiectul licitației, precum și pentru orice alte informații suplimentare privind licitația publică, persoana de contact este dl. Alin-Andrei Gorscovoz, consilier superior în cadrul Serviciului de gestionare a patrimoniului, tel 0722388870 sau mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Pe 31 mai și 1 iunie 2025, Craiova găzduiește un eveniment gastronomic de anvergură, menit să marcheze o schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune a Olteniei. Festivalul „Tezaur de Gusturi” are loc la Hotel Ramada Plaza Craiova, în cadrul Zilelor Municipiului Craiova.

Organizat de Liceul de Industrie Alimentară, în parteneriat cu We Are Romania / YOU ARE WELCOME și cu sprijinul Primăriei Craiova, evenimentul aduce împreună producători locali, crame renumite, artizani gastronomici, dar și specialiști din domeniul turismului și al ospitalității. ,,Tezaur de Gusturi” e parte din proiectul mai vast, început anul trecut, „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”.

Un târg regional ca „Tezaur de Gusturi” oferă vizibilitate, testarea produselor în piață, networking cu actori din turism și ospitalitate, dar mai ales validare publică, un pas esențial pentru cei care vor să treacă de la producție artizanală la recunoaștere oficială.

Evenimentul este o intervenție necesară într-un context regional fragil. „Oltenia este, în prezent, regiunea cu cele mai puține produse tradiționale atestate din România, doar două produse recunoscute oficial la nivel național, față de 483 la nivelul întregii țări. Mai mult, nicio denumire locală nu beneficiază de certificare europeană (DOP sau IGP), ceea ce reflectă lipsa unui proces de valorizare și promovare a patrimoniului culinar regional”, arată Raluca Dumitrana – EconomieRurala.ro.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că aportul Olteniei în peisajul gastronomic național este sub 3%, în timp ce județe din Transilvania, Muntenia sau Bucovina sunt deja bine poziționate pe piața produselor cu valoare adăugată. „În plus, turismul culinar – un motor emergent al dezvoltării regionale – este slab reprezentat în zonă, cu județe precum Olt, Mehedinți și Gorj constant în coada clasamentelor de vizitare”, menționează Raluca Dumitrana.

Totodată, Oltenia lipsește de pe harta punctelor gastronomice locale (vezi harta). Din cele 30 de rute gastronomice din cadrul programului România Atractivă, Oltenia este slab reprezentată.

Pentru micii producători, lipsa evenimentelor gastronomice înseamnă lipsă de canale de promovare, vânzări directe slabe, acces dificil la piața HoReCa și imposibilitatea de a construi un brand în jurul produselor lor. „Spre exemplu, județul Olt avea în iunie 2023 doar 1.700 de turiști străini cazați – o cifră infimă, dar și o oportunitate latentă pentru reconfigurarea economică prin turism de nișă”, notează Raluca Dumitrana.

Pe durata celor două zile ale festivalului „Tezaur de Gusturi” se degustă vinuri de la 14 crame din țara noastră, publicul având, totodată, posibilitatea să descopere preparate reinterpretate de elevii liceului de profil, să participe la conferințe și masterclass-uri susținute de experți din România și Bulgaria și să interacționeze direct cu producători locali și artizani gastronomici.

În cadrul festivalului „Tezaur de Gusturi”, la standul EconomieRurala.ro, vizitatorii găsesc o selecție de produse artizanale provenite din mai multe regiuni cu tradiții gastronomice puternice și producători locali dedicați excelenței.

Ceafa Nobilă de Bistrița – producător TURMA

Originar din Bistrița, oraș cu o istorie de peste 760 de ani, acest produs de o savoare inconfundabilă este creat de TURMA, un brand născut din pasiunea pentru creșterea vitelor de carne. Ceafa Nobilă de Bistrița este preparată exclusiv din mușchiul cefei provenit de la femele de mânzat cu vârste între 16 și 20 de luni, selecționate cu grijă. Gustul rafinat, textura fragedă și calitatea ridicată o transformă într-o delicatesă autentică, reprezentativă pentru măiestria transilvăneană în prelucrarea cărnii.

Zacusca cu păstrăv afumat de pe Sălăuța – producător Păstrăvăria RIN

Este primul produs pe bază de pește din județul Bistrița-Năsăud aflat în proces de obținere a protecției IGP (Indicație Geografică Protejată). Realizată din păstrăv crescut în apele reci și pure ale râului Sălăuța, această zacuscă artizanală îmbină peștele afumat cu legume atent selecționate. Gustul său unic a cucerit deja piețele naționale și internaționale, iar procesul de certificare vine să confirme calitatea și autenticitatea rețetei locale.

Brânza frământată de Teaca – producător Lacto Sinelli

Un produs identitar al comunei Teaca, situată în sudul județului Bistrița-Năsăud, brânza frământată este realizată printr-o tehnică tradițională: frământarea manuală a cașului, ușor maturat, sărat și păstrat conform metodelor transmise din generație în generație. Obținută din lapte integral de vacă, această brânză fermă, cu gust intens și ușor acrișor, este pe cale să devină primul produs lactat din județ cu protecție IGP. Fabrica Lacto Sinelli a creat o linie de producție dedicată acestui produs, păstrând autenticitatea într-un cadru modern de siguranță alimentară.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Producătorii locali au nevoie să vândă tot anul, nu doar de sărbători

Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană

Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc

Securitatea alimentară a Europei se bazează fundamental pe o aprovizionare stabilă și eficientă cu fructe și legume, produse esențiale pentru o dietă sănătoasă și contributori cheie la economia agricolă. Astfel, asigurarea rezilienței acestor culturi a devenit din ce în ce mai importantă, pe măsură ce cererea consumatorilor crește, iar producția se confruntă cu provocări de mediu tot mai mari.

Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat la sfârșitul anului 2024, în anul 2020 fermierii europeni au cultivat 3,7 milioane de hectare de livezi de pomi fructiferi și două milioane de hectare de legume proaspete, susținute de aproximativ 1,5 milioane de exploatații pomicole și peste 700.000 de ferme legumicole. România joacă un rol central în acest peisaj, reprezentând 23,9% din totalul fermelor UE care gestionează livezi și 20,1% dintre fermele care cultivă legume, situându-se printre cei mai importanți contributori în ambele categorii. Prin urmare, România nu este doar un furnizor vital pe piața internă, ci și un actor cheie în asigurarea rezilienței horticulturii europene.

Una dintre principalele provocări pentru fermieri rămâne presiunea exercitată de dăunători, care amenință atât producția, cât și calitatea culturilor. De exemplu, musca invazivă a fructelor Drosophila suzukii a cauzat pierderi de 30-40% la diferite soiuri de fructe în timpul unor epidemii documentate în Europa. Astfel de daune necesită soluții eficiente care să-i ajute pe fermieri să combată impactul dăunătorilor asupra productivității și profitabilității culturilor horticole.

În plus, fermierii semnalează un decalaj în inovație. Conform unui sondaj realizat în 2025 de Ipsos pentru CropLife Europe pe un eșantion de 1.998 de fermieri din nouă state membre, peste 40% au raportat o scădere a numărului de produse de protecție a plantelor disponibile față de anul anterior, ceea ce accentuează preocupările privind vulnerabilitatea în fața noilor dăunători. Acoperirea acestui decalaj presupune implementarea unor programe de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), susținute de soluții care oferă performanță în teren și respectă reglementările și cerințele pieței.

Combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) rămâne un principiu de bază al politicii agricole europene, necesitând accesul la un mix divers de soluții care sunt atât eficiente, cât și conforme cu standardele de reglementare. În cadrul acestei abordări, produse precum Qalcova™, substanță activă (molecula Spinosad) dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, reprezintă instrumente importante pentru combaterea dăunătorilor la culturile speciale și minore, îndeplinind în același timp așteptările privind performanța, sustenabilitatea și siguranța.

Spinosad este un ingredient activ de origine naturală, obținut prin fermentarea bacteriei din sol Saccharopolyspora spinosa. Aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale UE, atât în sisteme convenționale, cât și certificate ecologic, acesta combate o gamă largă de dăunători precum tripsul, lepidopterele și Drosophila suzukii. Datorită unui mod de acțiune unic, Spinosad contribuie la gestionarea rezistenței, oferind în același timp intervale scurte de pauză până la recoltare, între una și trei zile, ceea ce îl face compatibil cu strategiile IPM.

„Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru generația a treia, îmi permite să obțin o recoltă sănătoasă, datorită caracterului său biologic”, confirmă ing. Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa.

Susținută de dovezi științifice solide și măsuri de reducere a riscurilor, molecula de origine naturală a demonstrat un profil ridicat de siguranță atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest fel, Corteva Agriscience sprijină fermierii români prin utilizarea moleculei Spinosad, ajutându-i să-și protejeze culturile și să răspundă cererii societății pentru o agricultură durabilă.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Mihai Baniță este enologul LacertA, cramă din Dealu Mare, cu o suprafață de circa 80 de hectare cu viță-de-vie la Fințești – județul Buzău. În cazul interlocutorului nostru, meseria s-a transmis din tată-n fiu. „Chemarea sângelui” a fost mai puternică decât Mecanica, facultate absolvită de Mihai Baniță în anii `90.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ați descrie rolul unui enolog?

Mihai Baniță: Enologul este cel care stabilește tot parcursul tehnologic de obținere a unui vin de la faza de strugure recoltat adus la cramă până la vinul din pahar. Trebuie să stabilească și să urmărească respectarea procedurilor cuprinse în cadrul fiecărei etape tehnologice, începând cu momentul recoltării (pe care-l stabilește împreună cu viticultorul), continuând cu partea de procesare primară a strugurilor, etapa de declanșare și desfășurare a fermentației alcoolice, urmărirea și gestionarea parametrilor fizico-chimici și organoleptici din timpul fermentației, derularea corectă și la timp a etapelor de condiționare și stabilizare a vinurilor, urmărirea evoluției vinurilor din timpul maturării sale, stabilirea momentului îmbutelierii și asigurarea derularea acesteia în condițiile cele mai bune pentru asigurarea unui produs de cât mai înaltă calitate în sticlă.

Astfel, enologul, prin deciziile și prin munca lui și a colaboratorilor săi, reușește să aducă plusvaloare produsului.

Reporter: Ce v-a atras spre această meserie? Care-i parcursul dvs. în domeniul vitivinicol?

Mihai Baniță: Apropierea mea de această ocupație revine într-o mare măsură ,,chemării sângelui”. Și spun acest lucru pentru că mare parte din familia tatălui meu a fost implicată în domeniul viticol. Bunicul meu, tatăl meu, doi frați ai tatălui meu au lucrat toată viața în viticultură.

Am copilărit în Ploiești, oraș în care am absolvit în 1990 un liceu cu profil matematică-fizică. Imediat după liceu am început cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnice București. După absolvirea facultății m-am angajat ca inginer mecanic în cadrul Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească unde, printr-o conjunctură favorabilă, a trebuit să fac vin din prima lună de activitate, adică din toamna anului 1995. Această conjunctură a declanșat „chemarea sângelui” schimbându-mi parcursul profesional din zona politehnică în cea vitivinicolă.

Am lucrat opt ani la ICDVV Valea Călugărească în cadrul secției de Microvinificație, conducând-o de altfel o bună perioadă de timp. În această perioadă am absolvit și Facultatea de Management Agricol și Masterul de Tehnologii Vinicole organizat de către USAMV București în colaborare cu GTZ Germania.

Acesta este în câteva cuvinte parcursul meu din prima etapă a carierei mele profesionale. Momentul cheie din această etapă a fost decizia domnului profesor Viorel Stoian, care era director general al ICDVV Valea Călugărească, de a mă implica, imediat după angajare, în activitatea de producție de la Microvinificație, chiar dacă pregătirea mea era în alt domeniu, iar experiența era doar la stadiul de vinificare în gospodăria proprie. La Microvinificație am început să deslușesc tainele acestei fascinante meserii având posibilitatea colaborării cu mulți specialiști din acest domeniu. Mi-a plăcut să fur meserie de la dânșii, mi-a plăcut să lucrez efectiv și nu mi-a fost frică de greșelile inevitabile pe care poți să le faci din cauza lipsei de experiență. Sunt aspecte foarte importante din cadrul acestui domeniu atât de complex.

Un alt moment cheie a fost acela când un vin obținut în gospodăria proprie din struguri de Fetească Albă recolta 2000 a obținut în primăvara anului 2001 o medalie de aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București. Atunci a fost clar pentru mine că schimbarea parcursului meu profesional a fost într-o direcție corectă.

Reporter: Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Mihai Baniță: Perioada de fermentație alcoolică este fascinantă. Fiecare vin este unic și nu se poate repeta. Dacă se merge pe trasabilitate în spate se ajunge la alt butuc de vie, alte condiții climatice, alți oameni care au desfășurat manopera și așa mai departe. Sunt foarte multe variabile în spatele fiecărui litru de vin obținut.

În timpul fermentației alcoolice vinul este foarte sensibil și orice decizie, care, de altfel, trebuie să fie rapidă, influențează în bine sau rău viitorul vin. De fapt, toți enologii din lume intră ca într-un sevraj înainte de începerea recoltatului așteptând declanșarea proceselor de creație ale vinurilor din recolta respectivă. Iar o dată cu începerea fermentației alcoolice se dezvoltă și toate variabilele vinurilor provenite din soiuri diferite, din parcele diferite, din momente de recoltare diferite, tehnologii de vinificare diferite etc.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin bun?

Mihai Baniță: Consumatorii trebuie să acorde o șansă fiecărui vin pe care-l consumă. Fiecare vin are șansa lui pe masă, un vin se bea în momente diferite, cu mâncare diferită sau fără mâncare, cu stare psihică mai bună sau mai rea, pe vreme însorită sau pe ploaie.

În spatele fiecărei picături de vin dintr-un pahar se regăsește munca unui număr impresionant de oameni, de la cei care îngrijesc via pe durata întregului an până la cei ce pun în valoare vinul.

Munca din spatele unui vin este foarte complexă, în acest domeniu fiind înglobate minimum patru ocupații diferite, pe care le enumăr foarte pe scurt în continuare.

Viticultorul este cel care fixează direcția tehnică de obținere a strugurilor stabilind momentul și metoda tăierilor de rod, ce substanțe de combatere se folosesc pe parcursul tratamentelor fitosanitare, cum se întreține plantația pe rând și pe intervalul dintre rânduri etc.

Enologul este cel care fixează direcția tehnică de obținere a vinurilor transformând strugurii și mustul în această băutură atât de nobilă și sănătoasă, stabilește împreună cu viticultorul momentul optim de recoltare al fiecărei parcele viticole, stabilește tehnologiile de vinificare cu toate aspectele lor etc.

Degustătorul este cel care evaluează tehnic vinul din pahar, punctând aspectul, mirosul, gustul vinului, echilibrul, complexitatea, vioiciunea acestuia și alți parametrii tehnici.

Somelierul este cel care face legătura dintre vin și zona gastronomică. Asociază și sugerează vinurile care vor completa cel mai bine fiecare element culinar având cunoștințe aprofundate despre modul în care mâncarea și vinul funcționează în armonie.

Am vrut special să fac referire la toate aceste patru ocupații care contribuie la dezvoltarea corectă a imaginii vinului în existența noastră.

Consumatorii trebuie să conștientizeze că vinul este cea mai nobilă și sănătoasă băutură, de altfel singurul organism viu în stare lichidă care se naște, crește, trăiește și moare fiind într-o permanentă schimbare sub influența unei multitudini de factori interni și externi.

Reporter: Care este vinul de care ești cel mai mândru din întreaga carieră?

Mihai Baniță: Ar fi nedrept să nominalizez un singur vin pe care l-am făcut de când am început această călătorie atât de interesantă în lumea vinificației și nu o s-o fac. Un vin se bea în condiții diferite și faptul că are aprecierea enologului nu garantează nimănui că îi va fi pe plac.

Mai important pentru mine este atunci când oamenii apreciază vinurile, le savurează cu plăcere și transmit mai departe informația despre calitatea pe care au găsit-o în sticlă. De-a lungul anilor am obținut vinuri care au fost apreciate atât ca vinuri monovarietale cât și cupaje, așa cum au fost atât vinuri roșii cât și albe.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut, în 2024, la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Scăderea de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței-de-vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. „Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare”, arată Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (cu 3,5% mai puțin față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită prețurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.

România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

Cu 187.000 ha de viță-de-vie, România e pe locul 8 la nivel mondial

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. „În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste”, conchide ONVPV.

Raportul complet al OIV, aici: https://www.oiv.int/press/state-world-vine-and-wine-sector-2024-adaptation-cooperation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: 52 de vinuri roze din România medaliate la Concours Mondial de Bruxelles

Titlul „Best Wine In Box” pentru vinuri din România, la concursul internațional din Franța

Enolog, meserie oficial recunoscută în Clasificarea Ocupațiilor din România

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților abilitate o analiză a randamentului tehnic, economic și social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. În contextul unui posibil scenariu al întreruperii funcționării sistemului național antigrindină, asigurarea culturilor în privința riscului de grindină - chiar fiind absolut necesară - nu este o soluție exclusivă, acoperitoare și viabilă pentru sectorul horticol, producătorii având obligații comerciale multi-anuale asumate pe termen scurt și mediu în raport cu piața (retail și HoReCa).

„Schimbările climatice și riscurile crescute de calamitate pentru fermieri obligă la o abordare responsabilă în ceea ce privește asigurarea continuității și creșterea eficienței sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul semnalează faptul că majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, care dețin ferme vegetale și urmăresc asigurarea stabilității și dezvoltării sustenabile prin integrare și creșterea valorii adăugate, precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii pentru a putea să fie competitivi pe plan european și a-și respecta angajamentele și obligațiile contractuale multi-anuale cu marile rețele de retail, sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină.

„Protecția sporită împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole”, explică Florian Ciolacu.

Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact - și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare.

Totodată, Clubul evidențiază situația fermierilor care realizează activități în sectorul legumicol, pomicol și vitivinicol, unde existența acestor puncte de lansare reprezintă nu doar stabilitatea unor producții anuale, ci și o abordare comercială integrată multi-anuală. Fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul HoReCa, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!