Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2026 a fost adoptată în ședința de Guvern de luni, 4 mai.

Actul normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.

În ultimele zile, crescătorii de vaci au primit de la fabricile care le cumpără laptele înștiințări de modificare a prețului pentru perioada aprilie – iunie 2026. Și să nu vă imaginați că prețul laptelui s-ar duce în sus, nicidecum, modificarea este în minus.

De pildă, un procesator oferă 1,5 lei pe litru, fără plata grăsimii suplimentare. Prețul este pentru o fermă mai mărișoară, care livrează zilnic ceva cantitate de lapte. Sunt, însă, crescători mai mici cărora li s-a propus prețul de 1,2 lei pe litrul de lapte. Asta în condițiile în care la raft nu găsim lapte sub 8,5 lei pe litru, iar pe crescătorul autohton producerea unui litru de lapte îl costă mult peste doi lei.

O altă problemă, ce știu consumatorii despre laptele pe care-l cumpără din magazine? Etichetele nu ne spun prea multe, mai ales referitor la trasabilitate. Produce România suficient lapte ca să-și acopere consumul? Crescătorii din vestul țării susțin că intră în țară cantități foarte mari de lapte și, mai grav, nu-l controlează nimeni să vadă dacă-i conform reglementărilor noastre. Ce calități are laptele importat? Ce fac autoritățile sanitar-veterinare? Potrivit statisticii, România se află în top zece producători de lapte din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă necesarul de consum, situație care se menține și în 2026.

„Iar și iar, fermierul produce în pierdere, iar pe lanț prețul laptelui nu suferă nici o corecție pentru a deveni mai atractiv pentru consumator. În fermele de bovine, consumăm între 4 și 7 litri de motorină pentru a produce o tonă de porumb siloz (înființarea cultură, tocat, transport, tasat), iar creșterea prețului motorinei, pe fondul scăderii prețului de vânzare a laptelui la poarta fermei o asimilăm cu o catastrofă. În ultimele două luni, două ferme HolsteinRo cu un efectiv de peste 250 vaci la muls și-au oprit activitatea. Lista fermelor care vor abandona sectorul se va mări în perioada următoare”, arată Ionuț Lupu, fermier și director executiv al Asociației HolsteinRo, adăugând: „În România ne luptăm cu o elasticitate mult prea redusă a ofertei de lapte pe termen scurt, având în vedere că producția nu poate fi ajustată rapid din cauza ciclului lung de viață al vacilor de lapte, investițiile foarte mari în ferme și imposibilitatea de a ne opri producția chiar dacă prețurile scad”.

În țara vecină, Ungaria, fermierii primesc 15 HUF (200 lei/tona de lapte livrată) pentru următoarele trei luni. „HolsteinRo, alături de ceilalți colegi fermieri, am solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului României introducerea unei scheme similare ca cea din Ungaria, un sprijin vital pentru existența sectorului”, subliniază Ionuț Lupu.

Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Zootehnia românească are nevoie de o autoritate tehnică stabilă și specializată, capabilă să asigure aplicarea legislației europene, coordonarea programelor de ameliorare genetică și conservarea resurselor genetice animale, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă către Parlamentul României, în care solicită menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie și modernizarea activității acestei instituții aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis o adresă către comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului sesizate pentru raport și avizare în cadrul procesului legislativ al Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2025 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a unor instituții aflate în subordinea acestuia.

Astfel, AAC își exprimă poziția privind menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” ca instituție distinctă, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, concomitent cu implementarea unor măsuri de reformă instituțională și eficientizare a activității acesteia.

Alianța atrage atenția că toate statele membre ale Uniunii Europene au câte o singură autoritate competentă în domeniul zootehniei, responsabilă de aplicarea reglementărilor europene și de colaborarea cu autoritățile competente ale celorlalte state membre. În aceste condiții, fragmentarea atribuțiilor la nivelul direcțiilor agricole județene ar crea disfuncționalități majore și ar pune România în dificultate în ceea ce privește aplicarea legislației europene.

Totodată, AAC subliniază că propunerea de desființare a Agenției Naționale pentru Zootehnie, după aproape o sută de ani de la înființarea instituției (8 noiembrie 1926), sub forma Institutului Național Zootehnic, transmite un mesaj negativ pentru întreg sectorul zootehnic românesc, pentru fermieri și operatorii din domeniul însămânțărilor artificiale, dar și pentru profesia de zootehnist și pentru facultățile de zootehnie.

„Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) are un rol important în aplicarea legislației europene în domeniul zootehnic. Conform Regulamentului (UE) 2016/1012 privind ameliorarea animalelor, ANZ este autoritatea competentă desemnată de România pentru implementarea normelor zootehnice și genealogice, pentru recunoașterea și controlul societăților de ameliorare și pentru efectuarea controalelor oficiale privind programele de ameliorare. Activitatea instituției este raportată Comisiei Europene, iar autoritatea română face parte din sistemul autorităților competente ale statelor membre. Totodată, în sectorul apicol, ANZ are atribuții în implementarea Programului Național Apicol și în raportarea datelor către Comisia Europeană, iar în domeniul identificării și înregistrării ecvinelor administrează baza națională de date și sistemul de emitere a pașapoartelor pentru aceste animale, activitate care a fost evaluată în cadrul mai multor misiuni de audit ale Comisiei Europene”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Pe lângă atribuțiile prevăzute de legislația europeană, ANZ desfășoară activități importante pentru sectorul zootehnic din România, printre care autorizarea și controlul operatorilor însămânțători din România, responsabili de obținerea noilor generații de animale, autorizarea și controlul programelor de ameliorare pentru toate speciile de animale de interes zootehnic și evaluarea competențelor profesionale pentru ocupația de operator de însămânțări artificiale.

Instituția gestionează, de asemenea, programele de conservare a resurselor genetice animale, banca națională de gene pentru material genetic animal și centrul național de biotehnologii de reproducție. Totodată, în cadrul ANZ funcționează Centrul Național de Formare Profesională în Zootehnie, structură unică în România, iar laboratorul acreditat RENAR pentru analiza calității laptelui crud operează prin patru puncte regionale ca laborator independent pentru garantarea parametrilor calitativi ai laptelui. Agenția administrează și baza națională de date pentru ecvidee și emite pașapoartele pentru cabalinele de rasă prin opt centre de printare existente la nivel național.

Toate aceste activități sunt realizate cu aproximativ 230 de angajați la nivel național, ceea ce confirmă caracterul tehnic și specializat al instituției.

Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, economia bugetară care ar putea rezulta din reorganizarea instituției ar fi nesemnificativă în raport cu riscurile și pierderile pe care sectorul zootehnic le-ar putea înregistra. În toate statele cu zootehnie dezvoltată există autorități zootehnice funcționale și puternice, care coordonează, susțin și controlează întreg sistemul de producție animală.

În același timp, AAC susține necesitatea modernizării și eficientizării activității Agenției Naționale pentru Zootehnie, în concordanță cu concluziile studiului de impact privind ameliorarea raselor de animale realizat la nivel guvernamental cu sprijinul Băncii Mondiale. Printre direcțiile de reformă propuse se numără simplificarea structurii organizatorice, organizarea instituției pe servicii tehnice regionale, digitalizarea și interconectarea bazelor naționale de date din zootehnie cu sistemele ANSVSA și APIA, consolidarea capacităților științifice ale instituției și dezvoltarea laboratorului de genetică animală, precum și modernizarea băncii naționale de germoplasmă animală.

De asemenea, Alianța consideră necesară elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a zootehniei, corelată cu planificarea strategică și bugetară, astfel încât sectorul zootehnic românesc să își poată valorifica potențialul și să rămână competitiv.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Mâine, 24 februarie 2026, Sindicatul Liber Ameliorarea va participa la ședința Comisiei pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară din Senat, unde se află în dezbatere Legea nr. 11/2026 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92 din 30 decembrie 2025, act normativ care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) vor susține, în cadrul dezbaterilor, argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Argumente pentru menținerea ANZ

• Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;

• Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;

• ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;

• Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;

• În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;

• Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.

„În demersul de susținere a menținerii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, angajații beneficiază de sprijinul mediului academic, inclusiv al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, al facultăților de zootehnie din cadrul universităților de științe agricole, precum și al asociațiilor crescătorilor de animale”, subliniază Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.

Reamintim că, același ministru al Agriculturii, Florin Barbu, prin toamna lui 2023 a mai inițiat un proiect pentru reorganizarea structurilor din subordinea MADR. Și acel proiect, și cel prezent, par făcute pe genunchi, nicidecum gândite conform realității. Vă invităm să citiți un editorial publicat la acea vreme: „Șefu`, aveți o scamă!”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis și este întâlnită la mai multe specii de animale domestice și la om, cu caracter sporadico-enzootic și evoluție obișnuit supraacută și acută. 

Boala se manifestă clinic prin tulburări generale grave de tip septicemic, precum hipertermie intensă, anorexie, frisoane, transpirații, cianoza mucoaselor aparente, accelerarea marilor funcțiuni, cord pocnitor cu sunet mecanic, meteorisme, colici și diaree sangvinolentă. Uneori se observă apariția de edeme serohemoragice subcutanate în diverse regiuni (antrax cu tumori) sau în regiunea glosofaringiană (glosantrax). Anatomopatologic se constată leziuni de diateză hemoragică, sânge negru, asfixic necoagulat, hipertrofia splinei cu ramolismentul țesutului splenic. 

Cele mai sensibile la antrax sunt erbivorele (caprine, ovine, taurine, cabaline), fiind urmate de porcine și carnivore. La păsări, boala apare în mod excepțional. Omul este, de asemenea, receptiv la boală.

Agentul etiologic este Bacillus anthracis un germen Gram pozitiv, imobil, sporulat și capsulat. Forma vegetativă are aspect de bastonaș, cu capetele drepte, de 3 - 10 / 1 – 1,3 microni dispus în lanțuri. În organismul animalelor infectate, formele vegetative își formează capsulă care se evidențiază ușor prin colorația Gimsa. Sporul este așezat central și nu deformează forma vegetativă. Sporularea se produce numai în contact cu aerul atmosferic, la temperaturi cuprinse între 14 – 42 ^oC. Legea sanitară veterinară interzice deschiderea cadavrelor bănuite de antrax. 

Tratament

Acesta se administrează cât mai precoce. Dintre antibiotice, se pot folosi cu bune rezultate preparatele pe bază de penicilină, eritromicină, ampicilină și tetraciclină, precum AMOXYLROM 10% s.a. (soluție injectabilă), AMPICILINĂ 10% s.a. (soluție injectabilă) sau OXITETRACICLINĂ (soluție injectabilă). Se recomandă ca, simultan, să se administrează ser anticărbunos (i.v., i.m., s.c.), în doză de 20 – 50 ml la animalele mici și 100 – 500 ml la animalele mari. Dacă starea animalului nu se ameliorează, doza de ser se repetă după 5 - 6 ore.

Tratamentul cu antibiotice va fi susținut cu tonice generale, antitoxice și vitamine.

Profilaxie specială

Prevenirea bolii se poate face cu vaccinul CARBOROMVAC, un vaccin viu, concentrat, constituit dintr-o suspensie de spori (3 x 10⁷ spori / ml) ai tulpinii 1190 R de Bacillus anthracis, într-un excipient care conține glicerină și saponină. Vaccinul se folosește în prevenirea și combaterea antraxului la toate speciile de animale receptive. Se administrează conform schemelor oficiale, în următoarele doze: 0,1 ml pentru caprine în vârstă de peste 2 luni; 0,2 ml pentru ovine și porcine în vârstă de peste 2 luni și cabaline de peste 6 luni și 0,5 ml la bovine de peste 2 luni.

Se vor respecta următoarele contraindicații și precauții: instrumentarul folosit la vaccinare se va steriliza numai prin fierbere. Se va evita vaccinarea animalelor febrile, în gestație avansată (ultima lună), fătate recent (primele 3 săptămâni) sub vârsta de 2 luni, cu 7 zile înainte sau după tunderea generală (oile) sau după îmbăierea antiparazitară.

După vaccinare pot apărea edeme reduse la locul inoculării sau scăderi pasagere ale producției de lapte. În condiții predispozante, la unele animale pot apărea și fenomene de tip anafilactic care se vor combate prin administrarea de antihistaminice (ALERGOTRAT soluție injectabilă). În cazul reacțiilor foarte puternice, cu febră persistentă și edeme mari cu tendință de extindere, se va administra ser anticărbunos și antibiotice.

Inocularea accidentală cu vaccin a personalului operator în orice zonă corporală necesită consult și supraveghere medicală de urgență. 

Timpul de așteptare pentru tăiere este de 6 săptămâni de la data vaccinării.

Vaccinul se păstrează la temperatura de 4 – 8 ^oC, la întuneric.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic Romvac Company

Fermierii, crescătorii de oi/capre, crescătorii de bovine, medicii veterinari și toți cei care lucrează în ferme de rumegătoare sau în zone de pășune sunt invitați să participe la chestionarul DIGI-Rangeland. Scopul este de a identifica nevoile, provocările și așteptările fermierilor și ale altor actori din mediul rural în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor și inovațiilor digitale (DTI) în agricultură.

DIGI-Rangeland este o rețea europeană tematică ce reunește fermieri, consultanți, cercetători, profesori, companii ce furnizează sau creează tehnologie relevantă, precum și utilizatori de terenuri din 11 țări europene.

Proiectul urmărește să identifice și să promoveze soluții digitale utile pentru:

• Îmbunătățirea managementului fermelor extensive de rumegătoare;

• Utilizarea eficientă și în comun a terenurilor de pășune;

• Dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor provenite din aceste sisteme.

„Prin completarea chestionarului DIGI-Rangeland ne veți ajuta să înțelegem mai bine condițiile curente pentru adoptarea tehnologiilor digitale și să contribuim la identificarea și promovarea de soluții practice, programe de formare și recomandări de politici publice mai bine adaptate nevoilor fermierilor”, arată reprezentanții DIGI-Rangeland, acesta fiind un proiect european finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene și sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Educație, Cercetare și Inovare din Elveția. Proiectul este coordonat de Institutul Francez pentru Creșterea Animalelor (IDELE) și reunește 13 parteneri din 11 țări.

Cine poate participa?

• fermieri și muncitori din ferme;

• ciobani, văcari, crescători de animale pe pășuni;

• tehnicieni, consultanți și medici veterinari;

• cercetători, profesori, studenți;

• actori din industria produselor de origine animală (carne, lapte, lână);

• utilizatori de terenuri: administratori, păstori, reprezentanți ai turismului sau ai altor activităților rurale.

Pentru a răspunde, scanați codul QR de mai jos sau accesați link-ul: https://lbhi25.limesurvey.net/589661?lang=ro

Chestionarul durează 15–25 de minute, este anonim și voluntar, iar datele sunt gestionate în siguranță, conform Regulamentului european GDPR. Întrebările marcate cu asterix (*) sunt obligatorii.

Datele colectate vor fi centralizate și stocate (până la 5 ani după finalizarea proiectului) de către cei de la LBHI – Universitatea Agricolă din Islanda.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 10 și 11 octombrie 2025, în județul Cluj, la Soporu de Câmpie - comuna Frata, are loc „Sărbătoarea Crescătorilor de Animale”. Ajuns la a patra ediție, evenimentul este dedicat întregii familii, fiind o sărbătoare a comunității, unde tradiția se împletește cu bucuria și bunătățile locului.

„Sărbătoarea Crescătorilor de Animale” de la Soporu de Câmpie cinstește satul românesc. În cadrul unei expoziții, crescătorii își prezintă cele mai frumoase exemplare, producătorii locali aduc bunătăți autentice și preparate tradiționale, iar furnizorii de tehnică agricolă expun utilaje agricole moderne.

De asemenea, parada portului popular și spectacolele folclorice aduc voia bună în comunitatea de la Frata, județul Cluj.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând din 22 iulie 2025, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de Agenție.

Intervențiile pentru care se eliberează adeverințe crescătorilor de animale sunt:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2025, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2025, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aberdeen Angus este recunoscută ca una dintre cele mai emblematice și valoroase rase de bovine pentru carne la nivel global. Originară din Scoția, această rasă se remarcă prin faptul că se adaptează ușor la climă și la rețetele furajere. Și, poate de aceea creșterea vacilor Angus a prins avânt și în țara noastră. În județul Olt, aproape de Dunăre, la Cilieni, se află ferma lui Marcel Olteanu, cel care face agricultură de 20 de ani și de 15 ani a adus zootehnia alături de cultura mare. Mai precizăm că Marcel Olteanu este președintele Asociației Aberdeen Angus România, precum și președinte al Secretariatului European Aberdeen Angus.

Să fii antreprenor azi nu este ușor, mai ales când vorbim de afaceri agricole. Însă, cu voință, cu pasiune, cu muncă și cu optimism se poate răzbi. Marcel Olteanu, inginer constructor la bază, a demonstrat că este un bun antreprenor în agricultură, domeniu pentru care și-a luat și diploma de inginer agronom.

Născut și crescut între Gara de Nord şi Piaţa Victoriei, din Bucureşti, Marcel Olteanu spune că a cumpărat primele juninci din Germania, în 2012. Efectivul cu care se mândrește, în prezent, numără aproximativ 500 de capete de Angus, cu 230 de mame.

Rasa Angus a devenit tot mai atractivă pentru fermieri şi marea majoritate a celor care se ocupă cu zootehnia astăzi fie renunţă la creşterea vacii de lapte, fie renunţă la creşterea oilor şi se îndreaptă către vacile pentru carne. „Unii renunţă, unii se apucă. Avem o emulaţie bună în zona asta. Merită să fructificăm producţia agricolă în zootehnie”, a explicat fermierul care ne-a mărturisit că nu s-a considerat suficient de pregătit să se apuce de creșterea vacilor de lapte. „Am dezvoltat o afecţiune pentru rasa asta şi o admiraţie, pentru că sunt nişte vaci brave şi care răspund foarte bine la o îngrijire bună, fără să fie extraordinară. Pe de altă parte trebuie repetat, pentru a nu ştiu câta oară, vacile de Angus nu cresc în balcon şi nu se ţin numai cu paie și cu apă, cum îşi imaginează unii”, a mai explicat acesta. Dar fără păşune, vacă de Angus nu se poate face. Problema însă o reprezintă faptul că păşunea „te lasă” din iunie încolo şi crescătorul trebuie să fie pregătit.

Schimbările climatice afectează și acest sector, iar asigurarea furajării a devenit, cu precădere în zona de sud, mai dificilă.

Dacă îl întrebi pe Marcel Olteanu dacă ar alege altă rasă, îți va da numeroase motive pentru care merge în continuare cu Angus. Este o rasă versatilă, docilă se adaptează uşor la schimbările climatice, la cele de reţetă și de furajare, fată ușor, valorifică furajul și, ca în cazul argentinienilor sau al portughezilor, poate fi crescută uşor şi pe păşune.

Dar fără un supliment alimentar nu ar da un randament satisfăcător pentru crescători și pentru ca lucrurile să evolueze trebuie să lucrezi doar cu specialiști. „Nimic nu se face după ureche. Nenorocirea în România este că sunt foarte mulţi care în continuare merg aşa. Românul se pricepe de la fotbal la politică, la vaci”, a spus Marcel Olteanu, care de 20 de ani face agricultură, iar de 15 zootehnie.

România, fruntașă în creșterea rasei Angus

În registrul genealogic al rasei Angus, astăzi, avem 127.000 de capete, care ne situează pe primul loc în Europa, iar activitatea valoroasă din România și rezultatele obținute au fost motive întemeiate pentru ca preşedintele Asociaţiei Aberdeen Angus România, Marcel Olteanu, să preia Președinția Secretariatului European Aberdeen Angus. „În anii trecuţi am avut o serie întreagă de vizite de la colegii noştri cu mai multă experienţă din Anglia, din Germania, din Irlanda, din Elveţia. La Forumul european Angus de anul trecut, care a avut loc în Germania, cu şedinţa finală la Berlin, a trebuit ales un nou preşedinte pentru următorii doi ani. Am fost la concurenţă cu colegul meu din Portugalia şi cu cel din Danemarca. Şi în unanimitate – cele două abţineri şi-au revenit în ultimul moment – au zis: da, hai să-l punem pe românul ăsta că e înalt, mare, simpatic, vorbeşte bine şi a făcut treabă la el acolo, slavă Domnului. Într-adevăr registrul nostru e foarte bun, iar activitatea asociaţiei la fel”, a povestit Marcel Olteanu.

Asociaţiile de Registru genealogic au ca principal obiectiv ameliorarea rasei, ocupându-se de la controlul de reproducţie, la obținerea de reproducători buni și evaluări genetice performante. De valorificarea viţeilor din ferme trebuie să se ocupe doar crescătorul, care ar trebui să nu mai fugă de asociere. „Un lucru care la noi nu e foarte bine înţeles, pentru că a rămas întipărit undeva în memoria colectivă faptul că asocierea şi cooperativele sunt un lucru care fac rău. Nu fac rău, domnule, fac bine! Am văzut nişte bijuterii de asociaţii în Germania, care sunt compuse din crescători, din producătorii de lapte, din supermagazine şi sunt toţi într-o cooperativă mare şi funcționează. La fel se întâmplă şi în Franţa, şi asta independent de subvenţii, de relaţia cu Bruxellesul şi de cărţile de rasă. Cărţile de rasă asta trebuie să facă: să obţină performanţă, să-i înveţe să aibă animale performante. Că mă mai întrebau alţi colegi: ce ne tot apăsaţi ca SMZ-ul – sporul mediu zilnic –, să treacă de un anumit prag? Păi, primul lucru care te apasă este realitatea economică. Una e să târăşti un viţel după tine un an şi la capătul anului să aibă 290 kg, şi alta e să aibă 500 kg”, a arătat președintele Asociație Aberdeen Angus.

Program unic de ameliorare, la nivel european

În prezent se urmărește realizarea unui singur program de ameliorare pentru rasa Angus la nivel european. Președintele Secretariatului European Aberdeen Angus își dorește ca pe timpul mandatului său să aducă la aceeași masă, cât mai des, pe reprezentanții europeni pentru a gândi un program care să satisfacă toate cerinţele acestor ţări, ce au condiții și cerințe diverse. „Cred că suntem aproape de acest deziderat. La anul, la finele lunii mai, vom organiza în România Forumul European Angus 2026. Asta înseamnă că, o săptămână, mulţi fermieri şi cunoscători ai rasei Angus din Europa şi probabil şi din America vom face vizite în diverse ferme, în diverse organizaţii care fac inclusiv prelucrare de carne de Angus. Sperăm că la finalul Forumului de la anul să concluzionăm adoptarea unui program european de creştere a rasei Angus, în care să venim toţi cu informaţiile genetice ale animalelor noastre, ca să putem intra într-o oală mare în care să facem mult mai uşor legătura dintre vacile şi taurii cu cea mai bună legătură genetică, pentru a obţine produşi performanţi”, a detaliat Marcel Olteanu.

La nivel european, s-au făcut mereu testele de ADN, în special pentru taurii de reproducţie, dar şi pentru anumite vaci şi viţele performante, iar acum se urmărește realizarea testărilor genetice pentru aceste animale, pentru a le putea integra într-un program care să ofere cunoştinţe fundamentale legate de capacităţile de transmitere.

Lipsa zăpezii, adevărata problemă din ultimii ani

Însă zootehnia este susţinută de partea de vegetal, predominantă în sudul Olteniei, dar şi provocatoare, mai ales în ultimii doi ani, din cauza schimbărilor climatice. După un an dificil, a urmat altul și mai dificil, iar agricultorii au fost nevoiți să limiteze pierderile și investițiile. Ani secetoși au mai fost și în 2002, 2007, dar și 1947,1951 şi 1952, iar recordul de temperatură din sudul ţării nu a fost încă atins. Recordul valabil în România este de plus 44,5 grade Celsius la umbră și datează de la 10 august 1951, înregistrat în comuna Ion Sion, județul Brăila. Primul record de temperatură ridicată pe teritoriul țării noastre a fost înregistrat oficial în 1896, plus 42,8 grade Celsius la Giurgiu, doborât după două decenii, cu plus 42,9 grade Celsius. Următorul înregistrat, în septembrie 1946, este de plus 43,5 grade Celsius, la Strehaia.

Noutatea o reprezintă lipsa zăpezii pe timpul iernii, iar dincolo de reducerea investițiilor, sistemele de irigații rămân soluția. „Sistemele au fost făcute, sunt într-un stadiu destul de avansat de reabilitare. Avem vecini la 10 km, 7 km, la sud de noi, care irigă deja pentru că reabilitarea a ajuns până la ei. Din nefericire, zona în care ne aflăm aici – Cilieni, Potlogeni, Tia Mare – este exact la capătul sistemelor de irigaţii dinspre Dunăre şi la capătul sistemelor de irigaţii dinspre Stoeneşti Olt. Suntem între două mari sisteme, ele vor ajunge până aici, dar probabil mai durează un an-doi. Suntem și membri în mai multe OUAI-uri care tot repară şi construiesc”, ne-a zis Marcel Olteanu.

Ani grei, soluții aplicate

Legat de anul trecut, Marcel Olteanu afirmă că a ieșit „prost”, dar pentru că a anticipat această situație din urmă cu doi ani, a redus cantitatea de îngrăşăminte administrată şi numărul tratamentelor. „În toamna lui 2024, pe fostele sole în care n-am preluat aproape nimic, n-am mai venit cu niciun fel de îngrăşăminte, că au rămas acolo toate complexele puse. Dacă de 20 de ani ai fost cuminte şi ai tot dat câmpului, ai pe ce să te bazezi să porneşti. Și am pornit mai vioi anul acesta, ne-a dat 170-180 de litri la sfârşitul lui noiembrie şi decembrie, deci câmpul este bunicel. Acum, Ordonanța „Trenulețul” ne-a dat în cap. Pentru mine, care am o fermă de 1.700 de hectare şi 500 capete de vite, impactul este pe lună de 25.000 lei. Deci pe an sunt 300.000 de lei, cheltuială în plus. N-ai cum să o acoperi din nimic, că nu creşte preţul la nimic, nu fată nici vaca trei viţei odată, nu ajungi nici să faci zece tone, deci ai 300.000 lei gaură cu care pleci din start. Iar noi suntem una din societăţile care a hotărât să nu lăsăm ca ordonanţa să impacteze asupra salariului net al oamenilor şi, atunci, va trebui să-l susţinem noi dintr-o creştere a brutului şi o creştere a taxelor. Asta este!”, ne-a spus fermierul, fericit că la finele anului trecut nu avea nicio datorie, ci doar leasinguri.

Îndrăgostit de pământ

Pasionat de tot ceea ce face, Marcel Olteanu merge mai departe. Dacă până la mai bine de 20 nu ştia nici dacă porumbul se seamănă primăvara sau toamna sau să deosebească orzul de grâu, după 2001, când a recuperat terenurile familiei, a fost pătruns „de treaba asta cu pământul, când am venit să-l văd. Te loveşte o nebunie şi zici: gata, mă apuc! M-am îndrăgostit. E ca atunci când ţi se luminează ochii şi intri şi-ţi găseşti iubita vieţii”. Și pentru că agricultura mare poate o fi provocare, a ales să studieze în facultate de profil şi a obținut diploma de inginer agronom. „Mulţi au zis că ce legătură are cu construcţiile? Păi are, pentru că şi la construcţii n-am făcut proiectare, planşetă, birou, ci şantiere mari. Am avut şantiere şi de 400 de oameni, am lucrat pe trei continente şi acolo neprevăzutul lucra de zor, că nu ştiai niciodată ce se întâmplă. A fost o provocare. Şi agricultura la fel, este o provocare, lucrezi cu oameni, afară, e minunat”, povestește Marcel Olteanu pentru care Oltenia nu e doar parte a numelui, ci adânc înrădăcinată în ființa sa. „De generaţii întregi suntem de pe pământul ăsta, 300 de ani cel puţin. Sunt biserici construite de strămoşii mei”, a mai spus fermierul, pentru care acum cea mai mare bucurie o reprezintă nepoțelul Radu Alexandru, care în vară va împlini 4 ani și care deja dă de mâncare la viței alături de bunic.

Iubirea pentru pământ și animale se transmite mai departe. „Asişti în permanenţă la această minune de renaştere a naturii şi asta iar te apropie de îndumnezeire, ceea ce este o chestie extraordinară. Oamenii trăiesc numai între betoane şi sticlă şi conectaţi mai mult la online decât la pământ, nu înţeleg necesitatea fundamentală a legăturii cu aceste trei aspecte fundamentale: familia, patria, Dumnezeu. Dacă înţelegi lucrurile astea, te îmbraci în ele, nu ai cum să greşeşti şi-ţi dau o putere extraordinară de supravieţuire şi de răzbatere!”, ne-a zis în încheiere Marcel Olteanu, fermierul care își mai dorește și echilibru pentru cei care iau decizii pentru țară.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Când populismul bate știința

Alegerile pe care le pot face agricultorii

Progres genetic pentru rentabilitate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la 31 ianuarie 2025, inclusiv, solicitanții eco-schemelor din sectorul zootehnic, care prin cererea de plată depusă la Centrele APIA în Campania 2024 și-au asumat voluntar angajamente anuale, trebuie să depună deconturile justificative anuale/trimestriale însoțite de documentele care atestă îndeplinirea cerințelor specifice de bunăstare. Depunerea documentelor justificative este o condiție obligatorie pentru acordarea plăților.

Ecoschemele care se acordă în sectorul zootehnic, pe baza cererii depuse pentru Campania 2024, sunt:

• PD-07 – Creşterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte;

• PD-08 – Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrăşat;

• PD-27 – Creşterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin păşunat extensiv pe pajişti în condiţii optime de sustenabilitate.

Formularul decontului justificativ precum și documentele specifice sunt prevăzute în „Ghidul informativ pentru solicitanții intervențiilor în sectorul zootehnic, Campania 2024, Ediția II”, afișat pe site-ul APIA (https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2024/06/Ghid-informativ-interventii-sector-zootehnic-C2024-editia-II.pdf).

APIA precizează că, efectivele de bovine pentru care s-au asumat voluntar angajamente privind eco-schemele „PD-07 – Creşterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte” și „PD-08 – Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrăşat” și pentru care nu au fost respectate condițiile superioare de bunăstare în perioada 1 ianuarie 2024 și până la data depunerii cererii de plată, nu vor putea fi eligibile la plată, însă nu vor fi sancționate, perioada respectivă fiind considerată perioadă de adaptare.

CITEȘTE ȘI: Integrarea producției, rețeta succesului

Romvac Company: Jubileu, realizări și performanțe

Fără strategie, viitorul vacii de lapte e sub semnul întrebării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!