FEADR - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că s-a publicat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 208/24 iulie 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de: trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole; perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

  • Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și de împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;
  • Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/prima-impadurire-sesiunea-5.

Publicat în Știri

Ieri, 13 mai 2020, a avut loc videoconferința miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din Uniunea Europeană, organizată de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului agricol și pescuitului. Au participat și cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius.
Ministrul Adrian Oros a declarat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările Politicii Agricole Comune să fie adaptate rapid pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-și susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.
Adrian Oros a solicitat sprijin financiar direct din FEGA pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre similar cu cel acordat în 2015 și 2016 pe perioada embargoului cu Rusia. Totodată, pentru sectorul vitivinicol, afectat de închiderea lanțului HoReCa, s-a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul național vie-vin să poată fi utilizate pentru a evita abandonul plantațiilor viticole înființate prin programele de reconversie.

Pasărea și porcul, cele mai afectate de actuala criză

Cu o zi înaintea videoconferinței miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din UE, pe 12 mai 2020, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a trimis către comisarul european pentru Agricultură și către ministrul Adrian Oros o serie de solicitări, arătând că filierele cărnii de pasăre și porc rămân cele mai afectate sectoare din agroindustria României. „Pasărea și porcul trebuie sprijinite, chiar dacă dumneavoastră, domnule comisar, ați manifestat o anumită reticență pentru aceste sectoare. Carnea de pasăre se produce astăzi pe stoc, nu avem unde vinde, restaurantele sunt închise, țările terțe sunt reticente”, se arată în documentul ACEBOP.

În prezent, la marii producători din România sunt peste 20.000 de tone carne congelată. „Nu în ultimul rând, vorbim de contracte  pe care le au producătorii pentru achiziția de pui de o zi, se importă milioane de pui lunar din UE în România și aproape două milioane de purcei anual. Pe lângă depozitarea privată pentru carnea de pasăre și porc, considerăm oportun sprijinul pentru încetinirea producției și pentru diferența de preț la furaj. Pierderile de venit sunt astăzi deosebit de grave, ar trebui sprijinite la nivel comunitar, deoarece siguranța alimentară înseamnă siguranța marii familii europene. Extinderea bugetului sectorului de agricultură prin utilizarea rezervei europene pentru situații de criză, 478 de milioane de euro, este importantă pentru sectorul strategic alimentar european și poate reprezenta o sursă de sprijin pentru toate statele membre, pentru toate sectoarele afectate din agricultura europeană”, a precizat dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 4 mai 2020, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140 o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în vederea optimizării gestionării anumitor activități agricole specifice pe perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE. Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, astfel: Depozitare privată carne de bovină (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/596 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată carne de capră și de oaie (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/595 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului); Depozitare privată a untului (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată lapte praf degresat (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată a brânzeturilor (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/591 al CE din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).

Regulamentele specifice stabilesc: tipurile de produse eligibile, perioadele de depozitare, garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul), cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 7 mai 2020. Pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen-limită de depunere a cererilor, data de 30 iunie 2020.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziția solicitanților de către funcționarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresate pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. După completare de către solicitant, cererea de ajutor, împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanției, va fi scanată/fotografiată și, toate, vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poștă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA –Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, București. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.

Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 de zile de la notificarea privind aprobarea. Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate, iar ajutorul nu se mai acordă.

Informații detaliate privind depozitarea privată a produselor agroalimentare se regăsesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345.

Publicat în Eveniment
Vineri, 21 Februarie 2020 13:48

Cooperarea, viitorul agriculturii românești

Cooperativele agricole și grupurile de producători sunt singurele forme asociative de cooperare în agricultură prin care fermierii pot face față concurenței de pe piața produselor agricole. Aceasta este concluzia desprinsă la conferința internațională „Vision Coop 2020 – Viitorul agriculturii românești este cooperarea!”

Conferința a fost organizată la USAMV București, în 13 februarie, de către Egis România, companie care implementează la nivel național un proiect unic și important pentru sectorul agricol de la noi – „Servicii de consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol – AGRICOOP”, proiect cofinanţat din FEADR prin PNDR 2014-2020.

Obiectivul principal al proiectului este înființarea a 350 de cooperative agricole și minimum opt grupuri de producători în toate regiunile de dezvoltare ale României până în 2021.

Conferința Vision Coop 2020 a avut ca scop conectarea fermierilor români la realitățile agriculturii europene și crearea unei legături cu piețele Uniunii Europene, fiind un eveniment internațional născut din necesitățile fermierilor consiliați în cadrul proiectului denumit pe scurt AGRICOOP de a înțelege mai bine care sunt beneficiile asocierii într-o cooperativă agricolă și principiile după care funcționează aceasta.

Un fapt dovedit la nivel european, prin istoria și tradiția pe care o au în domeniul cooperării agricole țări precum Franța, Olanda, Danemarca, Grecia, Spania etc, este că formele asociative precum cooperativele agricole și grupurile de producători sunt singurele forme de lucru în agricultură prin care fermierii pot face față concurenței de pe piața produselor agricole.

Ca formă juridică, cooperativele agricole funcționează cu succes de zeci de ani în țările Uniunii Europene, dezvoltarea cooperativelor din statele vestice ale UE ajungând la un nivel superior și preluând inclusiv funcția de procesator de produse agricole, cercetare agricolă și marketing. „Vizitele de studiu pe care le-am derulat până în acest moment în cadrul proiectului la cooperative importante din Franța, Spania, Italia, Ungaria și Grecia ne-au arătat că formele de asociere în agricultură, și în special cooperativele agricole, nu fac doar vânzare, ci acoperă o plajă mult mai largă de activități prin care fermierii au succes pe piață și ne-au făcut să înțelegem că este obligatoriu ca fermierii români să se încadreze pe același drum, altfel, nu vor putea face față concurenței. Având în vedere importurile masive de produse agricole pe piața din România, ce au depășit producția internă, este un semn că fermierii români deja nu fac față concurenței și am decis să le facem cunoscut faptul că doar prin cooperare se pot dezvolta, aducându-le mai aproape modele de succes europene prin conferința pe care am organizat-o la București. România are câteva zeci de exemple pozitive de cooperative, însă numărul acestor exemple pozitive trebuie extins”, a precizat Dragoș Alexandru, manager proiect AGRICOOP.

AGRICOOP, consiliere pentru asociere

Suprafața agricolă din România este mare în raport cu media europeană. Cu toate acestea terenurile nu sunt exploatate la toată capacitatea, iar un motiv este și faptul că fermierii români lucrează izolat, evitând lucrul în cooperare. Conectarea la realitățile agriculturii europene și crearea unei legături cu piețele Uniunii Europene devin mijloacele prin care fermierii români pot înțelege adevărata importanță și beneficiile lucrului împreună, în cooperative și grupuri de producători.

Printre beneficiile majore ale cooperativelor agricole se numără reducerea costurilor de achiziție al input-urilor și creșterea forței de negociere pe piața de desfacere.

Proiectul, denumit pe scurt AGRICOOP, este finanțat prin Măsura 2 a PNDR și constă în promovarea serviciilor de consiliere în rândul producătorilor agricoli cu scopul de a facilita asocierea acestora în cooperative agricole sau grupuri de producători conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Prin proiect, producătorii agricoli din România beneficiază de sprijin pentru înființarea de cooperative agricole și grupuri de producători, precum și de consiliere tehnologică, fiscală și juridică, de sprijin în elaborarea planului de afaceri și monitorizarea acestuia timp de 12 luni în vederea evaluării stadiului privind funcționarea și realizarea ajustărilor necesare pentru o cât mai bună organizare a cooperativei și pentru creșterea vânzărilor prin crearea unui lanț scurt de producție-distribuție-vânzare, precum și de sprijin în redactarea și întocmirea documentației pentru accesarea de fonduri publice și europene.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Vineri, 21 Februarie 2020 12:12

LEADER, de 10 ani în România

Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL) a semnat un acord de parteneriat cu Asociația Comunelor din România (ACoR). „Acordul vizează atât colaborarea în dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra dezvoltării locale, cât și susținerea în comun a Declarației ”, a precizat președintele FNGAL, Alexandru Potor.

La începutul lunii februarie, s-a desfășurat Conferința „Implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală LEADER și Grupurile de Acțiune Locală după 2020”, organizată de Federația GAL-urilor. Atunci a fost adoptată Declarația „10 Ani LEADER în România”. „La zece ani de la începerea programului LEADER, comunitatea GAL-urilor împreună cu membrii asociați și cu ceilalți actori locali relevanți, face apel către toți factorii decidenți administrative și politici pentru a susține în continuare funcționarea și dezvoltarea Grupurilor de Acțiune Locală, precum și finanțarea superioară a Strategiilor de Dezvoltare Locală după 2020”, a punctat președintele FNGAL.

Federația Grupurilor de Acțiune Locală solicită autorităților să analizeze și să accepte următoarele propuneri:

  • Acoperirea teritoriului național până la 100% cu parteneriatele GAL. Rezultatele foarte bune au fost obținute deoarece GAL-urile au avut posibilitatea să implementeze proiecte în toate comunele și orașele mici.
  • Continuarea funcționării GAL-urilor actuale și în perioada 2021-2027, utilizând formula actuală a organizațiilor și echipelor constituite în perioada de programare 2014-2020. „Este foarte important să valorificăm cunoștințele și rezultatele pozitive obținute până în prezent”, susține Alexandru Potor.
  • Alocarea unor resurse financiare suficiente pentru comunitățile LEADER, gestionate pein GAL-uri, în viitorul Plan Național Strategic 2021-2027. Se solicită 15% din sumele alocate dezvoltării rurale (Pilonul II).
  • Finanțarea multi-fond a viitoarelor Strategii de Dezvoltare Locală. Sume din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, Fondul Social European și Fondul pentru Dezvoltare Regională ar trebui utilizate de GAL-uri pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților.
  • În aplicarea Regulamentului de stabilire a dispozițiilor tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în anul 2021, FNGAL solicită ca în măsurile dedicate Grupurilor de Acțiune Locală să fie alocate finanțări pentru anul 2021.
  • Alocare specifică de sume pentru investiții nonagricole pentru GAL-uri și din Fondul Social European în perioada 2021-2027.
  • Susținerea dezvoltării tuturor inițiativelor CLLD/DLRC (GAL-uri rurale, GAL-uri urbane, FLAG-uri).

GAL-urile, mâna de ajutor dată spațiului rural. Acoperire teritorială de 93%

Grupurile de Acțiune Locală sunt parteneriate public-private între fermieri, autorități publice, organizații non-guvernamentale implicate în dezvoltarea locală, antreprenori din sectorul non-agricol.

În prezent, în România sunt 239 de GAL-uri care acoperă 93% din localitățile rurale și orașele sub 20.000 de locuitori.

Programul LEADER finanțează Strategiile de Dezvoltare Locală propuse de GAL-uri, cu implicarea comunităților unde sunt instituite. În aceste strategii sunt propuse investiții în dezvoltarea fermelor, instalarea tinerilor fermieri, furnizarea serviciilor sociale, noi afaceri non-agricole, instituirea de cooperative și grupuri de producători, procesarea producției agricole și sprijinirea fermierilor pentru a ajunge pe piață, proiectele de cooperare, transfer de cunoștințe etc.

Activitatea GAL-urilor a condus la selectarea și finanțarea a peste 10.000 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 950 milioane de euro, în zonele cele mai defavorizate ale României. „Sursa acestor bani este Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Federația Grupurilor de Acțiune Locală este organizația care a susținut permanent funcționarea GAL-urilor și a reușit să reunească cei mai bine pregătiți experți dedicați conceptului de Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității”, arată Alexandru Potor, președinte FNGAL.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 Foto: FNGAL

Publicat în Eveniment

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea totală a plafonului este de 246.232.400 de euro, iar banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii (MADR).

Astfel, prin hotărâre de guvern au fost aprobate următoarele sume pe care le primesc producătorii agricoli pentru anul de cerere 2019:

- ANT 1 pentru culturi amplasate pe teren arabil: 13,3202 euro/ha (plafon 93.831.650 de euro);

- ANT 2 și ANT 3 pentru in și cânepă pentru fibră: 8,9570 euro/ha (plafon 6.050 de euro);

- ANT 4 pentru tutun: 1.569,4413 euro/ha (plafon 1.656.200 de euro);

- ANT 5 pentru hamei: 400,2599 euro/ha (plafon 92.400 de euro);

- ANT 6 pentru sfeclă de zahăr: 73,8219 euro/ha (plafon 1.667.050 de euro);

- ANT 7 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 17,7220 euro/tonă (plafon 20.376.400 de euro);

- ANT 8 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 69,1109 euro/cap (plafon 85.631.700 de euro);

- ANT 9 Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap (plafon 42.970.950 de euro).

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2019.

APIA reamintește că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

De asemenea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, începând cu 2 decembrie 2019 și până în prezent, pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019 au fost autorizați 759.466 de fermieri (90% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară), suma totală ajungând la 690,98 milioane de euro, distribuită astfel:

- 598,32 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane de euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Publicat în Știri

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Luni dimineață (16 octombrie 2017), la ora 00:00:01, APIA va efectua primele transferuri în contabilitate ale avansurilor din plățile FEGA și din cele compensatorii pe dezvoltare rurală pentru un număr de 467.775 de fermieri, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea, într-un interviu acordat Revistei Fermierului și a menționat, totodată, că în ceea ce privește calculul avansului din sumele compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, baza este reprezentată de cuantumurile aferente anului de cerere 2017, nu de cele ale anului trecut, așa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.

În plus, el a mărturisit că, în prezent, se lucrează în baza vechiului sistem informatic, dar cu acele cuantumuri „actualizate” și cu „sistemul parametrizat”.

Potrivit lui Pintea, APIA a închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri bifate, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016 (circa 900.000 de cereri), dar și că suprafața solicitată la plată s-a majorat cu aproximativ 200.000 ha.

Demn de menționat este faptul că în ceea ce privește cuantumul, și acesta este mai mare în 2017, în comparație cu 2016. În exercițiul financiar anterior, pentru FEGA, am avut parte de un plafon financiar de 1,772 miliarde de euro, în timp ce pentru acest an dispunem de 1,801 miliarde de euro.

„Suprafața este puțin mai mare, dar și plafonul financiar este mai mare pentru anul 2017”, a punctat oficialul APIA.

cuantumuri 1

Revista Fermierului: Gurile rele spun că, în acest moment, la APIA... „de IACS nu se ocupă nimeni”. Așa să fie? Apoi, s-ar părea că primul efect al blocării licitației pentru dezvoltarea sistemului informatic al agenției a și apărut deja. Aceleași guri rele spun că avansul de 85 la sută din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală (agromediu și zonă defavorizată) nu ar fi calculat de APIA din cuantumul pe 2017, ci din cel de pe 2016. Să înțelegem că actualul soft APIA nu permite procesarea dosarelor fermierilor cu noile valori?

Adrian Pintea: Am observat că există deja în piață o abundență de informații – unele adevărate, unele mai puțin adevărate. Concret însă, în momentul de față, la APIA se află în desfășurare o licitație la care au fost depuse trei oferte; totul urmează calea legală. Îmi doresc atât pentru mine, cât și pentru toată echipa și pentru instituție în sine ca această licitație să fie transparentă și să nu apară niciun fel de problemă. Categoric, este un interes mare pentru acest proces, fiind în joc o sumă mare de bani alocată sistemului informatic al APIA, în fapt noului acord-cadru pentru următorii trei ani.

Revenind, în momentul de față a fost depusă o contestație de către o altă persoană, conform legii; poate să depună oricine. S-au transmis toate documentele către CNSC și să se decidă ulterior asupra acesteia. Mai departe însă, licitația își urmează pașii, procedurile și termenele legale care trebuie îndeplinite.

De aici însă și până la calculul avansului din plățile compensatorii în baza cuantumului de anul trecut, până la alte probleme... Inclusiv fosta firmă cu care APIA a avut un contract pe o perioadă de trei ani de zile, am văzut și de la dânșii o declarație publică potrivit căreia nu există niciun fel de problemă în ceea ce privește decurgerea avansului. Acesta, așa cum am mai declarat de nenumărate ori, în data de 16 octombrie 2017 va demara.

Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans.

Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - banii), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, cu un număr de fermieri din 467.775 de fermieri, fizic, cât este posibil să autorizăm.

În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR.

În plus, pentru prima dată în istoria agenției, am reușit să dăm un avans și în sectorul zootehnic și s-a mers pe sprijin cuplat. Tot ceea ce este pe cuantumuri 2FEGA, sprijinul cuplat în sectorul ovine și caprine, s-a mers către această zonă și nu către bovine, pentru că la bovine avem perioadă de retenție de 6 luni, care merge până la 15 noiembrie, și normal că nu puteam da avans înainte. La ovine însă, erau cele 100 de zile. Am zis că dacă pe acest segment se poate, de ce să-i stopăm, să nu le dăm și să aștepte data de 15 noiembrie, precum ceilalți?

Am stabilit cuantumul la ovine și la caprine pentru avans ca fiind de 16 euro pe cap de animal.

R.F.: Un alt mesaj panicard al ultimelor zile era acela potrivit căruia unele dosare de subvenții verificate de inspectorii Curții de Conturi a României ar avea probleme. Vorbim de acel eșantion de 0,1 la sută din 100.000 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri (cazul APIA Iași). Cum comentați?

A.P.: În fiecare an sunt verificări ale Curții de Conturi. Ca o paranteză, aparatul central al APIA, în ultima lună, a avut parte de patru misiuni de audit de la Comisia Europeană, ba această instituție, ba Curtea Europeană de Conturi și este un lucru, până la urmă, normal. De acolo vin banii și trebuie să fii verificat cu privire la ceea ce ai făcut. Chiar astăzi, 12 octombrie 2017, avem parte de o misiune de la ECA în desfășurare, pe măsurile delegate pe FEADR. Aceasta se desfășoară în județe, au fost la Buzău, iar colegii pe care îi am în teren m-au informat că a fost o misiune reușită. La fel, Curtea de Conturi a României are fie misiuni financiare, fie de fond, la trei ani. Pentru fiecare centru județean, având personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, se întocmesc decizii ale camerelor de conturi județene în care sunt transmise opiniile. Normal, se poate contesta orice lucru, dar nu ar fi un caz special Iașiul. Oricum, pe orice decizie a Curții de Conturi se pot purta negocieri în cameră preliminară, se discută, poate a fost o interpretare eronată a unuia sau a altuia.

R.F.: S-a spus nu o dată că 16 octombrie 2017 este data de start a plății avansului din subvenții pentru Campania 2017. Să mai spunem o dată, clar, care va fi procentul achitat fermierilor din schemele de plată pe suprafață și din plățile compensatorii. De asemenea, dacă sunt elemente noi în procedurile de plată anul acesta, ar fi demn de menționat și acest aspect. În fine, cu cât a crescut suprafața solicitată la plată, anul acesta, și cu cât a scăzut cuantumul?

A.P.: Am primit decizia CE prin care și solicitarea României de a declanșa avansul începând cu data de 16 octombrie 2017 și de încheiere la data de 30 noiembrie a fost acceptată. Astfel, din FEGA acordăm 70 la sută și 85% din FEADR. Atât pe FEGA, cât și pe FEADR, cuantumurile sunt acelea care sunt publicate și pe site-ul APIA, aferente anului de cerere 2017.

Am reușit și am închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri. Lucrul îmbucurător pentru noi a fost acela că a crescut suprafața cu vreo 200.000 ha.

Publicat în Interviu

Miercuri, 13 septembrie 2017, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a făcut anunțul care cu siguranță îi va bucura pe fermierii români: Ministerul Agriculturii va beneficia de un plus bugetar de 1,8 miliarde de lei pentru plata integrală în avans a schemelor de plăți, astfel încât înființarea culturilor să nu fie în pericol, precum și pentru cofinanțarea proiectelor PNDR 2020 cu sursă financiară europeană FEADR.

„La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR”, a afirmat ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, în deschiderea ședinței de guvern.

Prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată astăzi de guvern în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde de lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde de lei la 837,1 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.060,7 milioane de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.705,2 milioane de lei, iar deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash.

Toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare acoperirii cheltuielilor de funcționare. De asemenea, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation-România”, începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.

 

Publicat în Știri

Administratorul fermei băcăuane I.I. Iosif Bejan din Parincea, Bacău, ajuns agricultor datorită sutelor de mii de euro câștigate prin muncă asiduă în sectorul de construcții din străinătate, este de părere că asocierea din agricultura românească va ajunge la nivelul mult-așteptat doar după întoarcerea celor circa patru milioane de emigranți, oameni care vin cu un alt tip de mentalitate de peste hotare.

„Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de emigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire”, a afirmat producătorul agricol.

El recunoaște că a ajuns în sectorul agribusiness românesc pentru simplul fapt că a crescut la țară, dar în special datorită banilor încasați în cei 13 ani petrecuți pe șantiere din țară și din străinătate. De asemenea, Bejan confirmă faptul că munca de agricultor i-a fost facilitată și de cunoștințele dobândite în liceul agricol și se plânge, printre altele, de lipsa angajaților bine pregătiți, de lipsa de loialitate a acestora, dar și de lipsa predictibilității legislativ-economice.

„Cam 300.000 de euro (...) am cheltuit la întoarcerea în țară. (...) Inițial, am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani adică. Oricum, și la 250 ha, investiția în utilaje a fost de aproximativ 500.000 de euro. Nici eu n-am fost agricultor. Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat”, a afirmat Iosif Bejan.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Iosif Bejan a mărturisit că se așteaptă de la guvernanții români să-și respecte promisiunile, astfel încât proiecțiile de business să nu fie date peste cap de la an la an.

„Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit, nu în plus. Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe sfeclă și de pe soia. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă, cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin”, se plânge Bejan de lipsa de predictibilitate și de promisiunile nerespectate.

Revista Fermierului: Domnule Bejan, în prezent, care este structura de cultură a fermei pe care o conduceți?

Iosif Bejan: 250 ha cultivate cu cereale și plante tehnice, din care doar două hectare în proprietate. În toamnă am însămânțat în mare parte grâu și rapiță, însă rapița am întors-o toată. Și asta din cauză că, în toamnă, nu a fost ploaie suficientă și nu a răsărit. De asemenea, nu am avut un utilaj bun cu care să însămânțez, motiv pentru care plantele nu au răsărit. Am semănat și porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre.

R.F.: Ați cultivat soia pentru plata cuplată pe produs, dar și pentru restul subvențiilor, corect?

I.B.: Am însămânțat soia pentru a beneficia atât de banii de pe plata cuplată, cât și pentru sumele destinate ZIE. Din punct de vedere al cuantumului, anul trecut s-au plătit la soia 210 euro, în condițiile unei producții minime de 1.400 de kilograme boabe la hectar. Obligativitatea constă în livrarea mărfii cu contract de vânzare-cumpărare către un procesator. Aici am întâmpinat însă probleme.

R.F.: Ce fel de probleme, mai exact? Mai sunt procesatori de soia pe piață, în adevăratul sens al cuvântului?

I.B.: Nu prea mai sunt. Cei care achiziționează soia boabe de la fermieri, traderii, fac tot felul de învârteli. Se bazează doar niște documente care atestă că sunt și procesatori, însă doar atât, astfel încât fermierii să poată beneficia de plata cuplată. Fără plată cuplată, soia nu este rentabilă, mai ales la noi în zona Bacăului, unde nu avem irigații; dacă faci producție de două tone la hectar ești campion! Cu două tone producție, nu se recuperează nici măcar investiția la hectar. Venind plata cuplată – circa 200 de euro – plus SAPS și toate celelalte se compensează și există chiar și un profit. În plus, soia fixează în mod natural azotul în sol, mai exact în jur de 80 kg la hectar.

R.F.: Pe ce soi ați mizat la soia? Dar la porumb? În cazul grâului, ați achiziționat genetică românească sau străină?

I.B.: În cazul soiei am însămânțat Pioneer M10. Porumb am avut de la Syngenta. Grâul nu a fost românesc. Am semănat două soiuri comercializate de Brise, și anume Arezzo și Accroc. Ei au venit cu semințele, cu tot ceea ce înseamnă pesticide, îngrășăminte, pachete tehnologice pentru grâu, iar plata a fost în cereale, la recoltat. Am mers pe acest sistem cu plata în cereale pentru că ni s-a oferit un preț bun la grâu – 700 lei pe tonă, ridicat din câmp. Am semnat așa în condițiile în care, în prezent, materia-primă de acest tip se vinde la un preț de 54 de bani kilogramul. Și am înțeles că speranțe de creștere nu mai sunt. Dimpotrivă.

R.F.: Cu toate acestea, temerile privind posibila scădere a recoltei de grâu din Franța ridică prețurile futures pe bursa Euronext. Revista Fermierului chiar a scris recent despre acest aspect.

I.B.: A crescut prețul grâului, dar puțin. Era la un moment dat 54 de bani kilogramul, iar acum este la un nivel de 60 de bani/kg. Cel puțin la noi în zonă, grâul nu este o cultură profitabilă. Punem mai mult floarea-soarelui și rapiță, culturi care aduc bani. Pe lângă soia, de anul acesta am însămânțat și mazăre, cultură care și ea adaugă azot în sol și se încadrează în culturile aprobate pentru ZIE. Mazărea furajeră are un potențial de producție bun în zona noastră, mai exact de 3-5 tone la hectar. Dacă respecți tehnologia, iar prețul este bun, ajungi să încasezi undeva aproape de 90 de bani pe kilogram. Totul în condițiile în care investiția se situează undeva la 1.600-1.800 lei la hectar, pe an agricol. Producția de mazăre furajeră, în zona în care lucrez eu terenul, este de 4.000 de kilograme în medie, nivel profitabil pentru noi.

R.F.: Pe ce utilaje ați mizat până în prezent? Sunt oferte peste oferte și o multitudine de comercianți la noi în țară. Vi le puteți permite?

I.B.: Problema este toate utilajele sunt scumpe pentru noi, mai ales pentru cei cu suprafețe mici. Dacă nu prestezi servicii și pentru alții, nu se prea mai justifică investiția. Însă, nici de prestat nu prea mai ai pe unde. Toată lumea și-a cam luat câte ceva. Finanțările se dau, dar pe perioade prea scurte. În cinci-șase ani să returnezi 200.000 de euro înapoi este cam greu. Mi s-a spus nu o dată: „De ce îți iei tu utilaj de 200.000 de euro?”. Simplu – pentru că mai ieftin nu găsim. Mai ieftine sunt hârburile cu care, la o suprafață de 200 ha, când mergi la recoltat nu te poți încumeta. Nu poți merge la recoltat cu o combină de 1000 CP; nu face față.

R.F.: Cum ați făcut rost de bani pentru investiția în exploatația pe care o dețineți?

I.B.: Am fost în străinătate și am muncit pe brânci. În afară nu se făceau bani din agricultură, ci din construcții, în cazul imigranților. Am avut un serviciu bun. Apoi, am reușit să-mi fac documentele și să-mi fac o mică firmă. Am activat în regim propriu. Am câștigat bani cu care am venit și, într-un an, doi, pe toți i-am „băgat” în pământ.

R.F.: Cu ce sumă v-ați întors mai exact?

I.B.: Cam 300.000 de euro pe care i-am cheltuit la întoarcerea în țară. În plus, ulterior, alte leasinguri. Am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani etc. Și la 250 ha lucrate, investiția în utilaje este de aproximativ 500.000 de euro.

Să știți, eu nici n-am fost agricultor! Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat.

R.F.: Cele 250 ha pe care le lucrați în prezent sunt suprafețe comasate?

I.B.: Toată suprafața de care vorbiți este împărțită în 30 de parcele! Asta înseamnă contracte de arendă cu aproximativ 200 de persoane. Acum, APIA nu mai cere contracte de arendă, ci doar adeverința de la Primărie, cu lista proprietarilor. La Primărie ducem contractele de arendă, ele sunt centralizate și înregistrate. La APIA mergem doar cu centralizatorul și adeverința de la rolul agricol. În anii trecuți însă, înșiram la APIA toate actele; de pomană.

IMG 20170622 114920De ce au tăiat din subvenție?

Revista Fermierului: Apropo de APIA, s-a văzut o ușoară îmbunătățire în lucrul cu fermierii. Cel puțin în ultimul an așa se observă. S-au dat și banii mai devreme...

Iosif Bejan: Cu siguranță, totul a fost o chestie de imagine. S-au dat banii mai devreme. Pentru noi a fost OK că s-au dat aceste sume la timp. Însă, nu se știe cum se vor mai da următorii bani. (...) Au acordat la timp subvenția, dar de ce au tăiat din ea? Am avut sfeclă de zahăr anul trecut și promisiunea a fost de circa 800 de euro la hectar subvenție; am primit doar 610 euro plată cuplată.

R.F.: Care a fost explicația? Au fost prea mulți producători de sfeclă?

I.B.: Da. Însă, la calculul inițial, suprafața se încadra la nivel de țară la 800 și ceva de euro. Ni s-au dat doar 610 euro. Restul? Sunt bani mulți pentru noi...

R.F.: Asta în condițiile unor costuri de cât anume la hectar în cazul sfeclei?

I.B.: Costurile la hectar cu sfecla de zahăr sunt de 7.000 de lei; de la 6.000 de lei investiție la hectar poți spune că produci sfeclă. Fără irigații, fără nimic, pe câmpurile de la mine din zonă, am reușit să obțin totuși 48 de tone de sfeclă de zahăr pe hectarla plată, livrabile la fabrica de zahăr Agrana Roman. Chiar dacă prodcătorul de zahăr ridică marfa din câmp, totul este conta cost pentru fermier. Procesatorul trimite o mașină de recoltat direct din pământ, forță de muncă și utilaj pentru încărcat și, astfel, se ajunge la 10 bani kilogramul de sfeclă, la 48 de tone media la hectar, adică la 4.800 de lei în cazul meu. Ce facem cu restul, până la 7.000 de lei? Toată subvenția mea s-a dus către această cultură... Eu speram să-mi rămână ceva din subsidia pe suprafețele cu sfeclă. Din 800 de euro la hectar, pus SAPS, plus, plus... M-am gândit că la aproape 1.000 de euro subvenție la hectar cheltui 500-600 cu terenurile și cultura... Nu mi-a mai rămas nimic.

R.F.: Din ce vă rămâne cel mai mult ca profit? De asemenea, care este „cultura-regină” în exploatația dumneavoastră și de unde ați achiziționat genetica pentru ea?

I.B.: Sunt două culturi importante în cazul meu: floarea-soarelui și rapița. Semăn trei—patru hibrizi de la trei-patru firme diferite. Nu e vorba de risc, însă mă cunosc cu toți distribuitorii și promotorii și iau de pe la fiecare. În prezent, cea mai mare pondere din suprafața pe care o dețin este reprezentată de cultura florii-soarelui; vorbim de circa 100 ha. Rapiță am avut însămânțate 90 ha, însă, așa cum am menționat anterior, am fost nevoit s-o întorc pe toată. Am mărit astfel suprafața cultivată cu floarea-soarelui, ca urmare a faptului că am întors toată rapița. Dacă era rapiță, floarea-soarelui aș fi avut doar 20-30 ha în acest an; pentru rotație nu mai aveam unde să însămânțez.

R.F.: La dumneavoastră în zonă se mai vinde teren arabil?

I.B.: Nu se mai vinde teren. În prezent, am semnate aproape 200 de contracte de arendă pentru 250 ha. Proprietarii din zona mea au teren puțin. În zona în care muncesc eu sunt proprietari care au și câte 10 ari într-o tarla. Astfel de proprietari se gândesc că iau puțin pe suprafețe așa mici și se spun că este mai bine să vină an de an și să ridice arenda (vreo doi saci de grâu) decât să vândă terenul. La noi nu sunt proprietari cu suprafețe de 5-10 hectare.

R.F.: Cam cu cât merge la vânzare hectarul de teren pe la dumneavoastră prin zonă? Asta în cazul în care proprietarii se decid să vândă...

I.B.: Vorbim de o sumă de până la 2.000 de euro, 10.000 de lei să spunem. Și nici nu merită mai mult. Acele 10.000 de lei nu le scot nici în 15 ani de lucrat acel pământ, ca și profit.

R.F.: Ați încercat să depuneți proiecte pe fonduri ENPARD sau FEADR?

I.B.: Am întocmit un proiect în 2008, când au demarat plățile pe fonduri FEADR. Am avut noroc că a fost prima sesiune. Am luat atunci 90.000 de euro pentru utilaje (tractor John Deere, iar plugul și utilaje de pregătit solul de la Kuhn). Ulterior, nu am mai reușit. Nici n-am mai încercat, văzând că am un vecin și coleg de breaslă care se chinuie de vreo doi-trei ani și nu prinde nimic. Asta în condițiile în care omul este proprietar pe 150 ha!

R.F.: Știm că ați mai interacționat cu presa de specialitate și v-ați plâns că mesajul a fost trunchiat. Ce mesaj și cui vreți să transmiteți? Noi vă stăm la dispoziție...

I.B.: Cui vrem noi să transmitem mesaje nu ne aud. Am fost și la mitinguri la București de atâtea ori... (...) Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit! Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe urma comercializării sfeclei și soiei. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin.

Apoi, banii pe motorină vin târziu. Anul trecut, ne-au dat un leu șaizeci și ceva de bani, în timp ce anul acesta puțin peste 1,40 lei. De ce e mai mică subsidia? Se taie mereu. Nu cerșim, nu cerem în plus. Să ni se dea ceea ce s-a promis și să se încerce să se ajungă la nivelul subvențiilor din afară. Cum poți fi competitiv pe piața comună? Prețul grâului se face la Bursa din Paris sau Londra. Fermierul de acolo are 1.000 de euro subvenție la hectar, în timp ce noi avem 150 de euro și vindem grâul la fel, cu același preț.

Personal, mă întreb încontinuu de ce nu se implementează și la noi programele bune din străinătate? În săptămâna 12-18 iunie 2017 am vizitat Polonia; e ceva de vis, e schimbată total. Ei au accesat aproape toți banii pe dezvoltare rurală, iar la noi se pun doar piedici, noi nouă, ca să nu luăm banii. Eu zic că cineva are interes în acest sens.

Mesajul mai este că nu suntem lăsați să facem treabă. Nu vrem mereu controale, piedici. Pe lângă APIA, avem controale de la Finanțe, Garda de Mediu, Arme și Muniții (erbicide, azotoase etc.). Toți vin, te caută și automat îți găsesc ceva. Până la urmă, cele 250 ha sunt lucrate doar de mine. Am doar un angajat care face pază și manipulare. Nu-mi convine și n-ai om pregătit să-i dai utilajul de 100.000 – 150.000 de euro pe mână.

R.F.: Totuși, marii producători de utilaje școlesc operatorii...

I.B.: Îi școlesc și apoi îți pleacă din fermă. Găsesc pe moment oferte mai bune. Poate de la mine primesc 2.000 de lei, însă vecinul le poate propune un salariu de 2.500 de lei, numai ca să plece de la tine. (...) Ne „ardem” unul pe celălalt. Mâncătoria aceasta este peste tot la noi în țară. Asta este mentalitatea noastră și nu ne vom schimba. Nu suntem educați să colaborăm unul cu celălalt.

R.F.: Ați încercat vreo formă de asociere în zona dumneavoastră?

I.B.: Nu. Pe vremea când se discuta mult de grupurile de producători, când se dădeau bani pentru depozitare, cu finanțare 75-90 la sută, am încercat împreună cu un vecin să-i convingem și pe alții. Mulți dintre aceștia sunt însă în vârstă, rămași cu ideea CAP-ului în cap și n-a mers. (...) Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de imigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire. Aceștia știu ce înseamnă progam, corectitudine. Acolo, dacă n-ai de muncă, ești dat afară din casă. Aici se profită. Angajații nu stau la tine, pleacă la celălalt, dacă nu-i lași să bea, spre exemplu. Asta-i marea problemă la noi, la țară.

Publicat în Interviu

În limita marjelor legale în care angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) operează (până la granița conflictului de interese și a resposabilităților deținerii unei funcții publice), aceștia au trecută în fișa postului obligativitatea să fie primii „consultanți” ai potențialilor beneficiari de fonduri FEADR, anunță șeful agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației Revista Fermierului.

Potrivit spuselor sale, această formă de consultanță trebuie să se materializeze sub forma obligativității transmiterii către potențialii beneficiari de fonduri FEADR a unei palete complete de informații de care aceștia din urmă au nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect de absorbție de bani europeni.

„Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect”, a precizat Chesnoiu.

Acesta nu s-a oprit însă doar la un îndemn. El a vorbit concret de discuțiile pe care le-a avut cu câteva zile în urmă cu mai multe companii de asigurare, astfel încât să poată fi identificate soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor.

„Astfel (...) să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei (n.r. - potențialii beneficiarii de fonduri FEADR) n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective”, a precizat directorul general AFIR.

Pentru că au fost atât de multe informații cuprinse în interviu, vă mai spunem doar că s-a discutat despre raportarea pe grad de absorbție, despre dorința beneficiarilor de a avea ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări, despre realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020, desecretizarea pragurilor de calitate, cât și despre acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și altele.

Revista Fermierului: Sunt fermieri, potențiali beneficiari de fonduri FEADR, care spun că ar fi fost mai relevantă raportarea pe grad de absorbție și nu pe numărul de proiecte selectate. Se oferă și un exemplu - luna noiembrie 2016. Atunci au fost selectate pentru accesarea banilor europeni 22 de procente din proiectele depuse pe agricultură, dar au fost efectuate doar 5% din plăți. Cum comentați, domnule Chesnoiu?

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Monitorizarea gradului de absorbție și a modului de implementare a PNDR 2014-2020 se face strict pe cifre directe, oficiale, și pe gradul de absorbție raportat la sumele plătite. Numai că beneficiarul de fonduri europene, în ultima perioadă, a uitat să facă distincție între plățile directe – Pilonul I de dezvoltare, respectiv măsurile de investiții reprezentate de Pilonul II de dezvoltare și care cad în sarcina AFIR.

Pe fiecare măsură și submăsură în parte din cadrul PNDR 2014-2020 noi avem o alocare destinată fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor. În momentul în care această alocare se depășește – avem dintr-odată un coș cu proiecte cu o valoare mult mai mare – se fac și se trec toate etapele procedurale prin cadrul agenției, avem un număr de cereri selectate care se transformă într-o valoare definită (în exemplul nostru, suma maximă scoasă la licitație, practic, de AFIR, în cadrul acelei sesiuni) și proiectele care se califică pentru etapa următoare, și anume încheierea contractului de finanțare. După încheierea contractului de finanțare, intrăm într-o lungă etapă procedurală care presupune mai mulți pași, și anume verificarea documentelor, implementarea planului de afaceri, verificarea și autorizarea cererilor de plată, pași care durează.

Suntem totuși în al treilea an de implementare a noului program, sesiunile au fost lansate, astfel că avem în momentul de față 4 miliarde de euro accesați sau în curs de accesare cu măsurile lansate în 2017, unde avem aproape 1,8 miliarde de euro, destinați beneficiarilor fondurilor europene.

Bineînțeles, încercăm să accelerăm și nivelul de plăți, dar asta ține foarte mult de beneficiarii noștri.

R.F.: S-a constatat în ultimul timp o creștere a nivelului de calitate a actului de absorbție a fondurilor FEADR, mulțumită angajaților agenției pe care o conduceți? Știm că există indicatori de performanță care trebuie atinși de subalternii dumneavoastră.

A.I.C.: AFIR are oameni foarte bine pregătiți. Am constatat lucrul acesta și este excelent că este așa.  Bineînțeles, a fost o perioadă de acomodare între ceea ce îmi doresc eu de la ei și ce performanțe manageriale îmi doresc să ating în acest mandat pe care îl am în fruntea agenției.

R.F.: Ați vehiculat și un termen?

A.I.C.: Da, am dat și un termen. Termenele sunt întotdeauna verificate. Sper ca până la finele anului în curs să implementăm tot ceea ce ne-am dorit. Lucrurile încep să se miște, în sensul în care beneficiarii noștri au înțeles necesitatea ca accelerarea implementării acestor proiecte să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute, astfel încât să nu ne trezim cu situațiile din PNDR 2007-2013, să trecem cu proiecte în tranziție, să vedem că avem dezangajare pentru faptul că sumele care n-au fost consumate sau cele care au rezultat din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte nu mai pot fi rescoase la depunere pentru beneficiarii noștri.

R.F.: Și aici putem vorbi inclusiv din motive independente de AFIR sau de potențialii beneficiari, cum a fost și cazul accesului la cofinanțare.

A.I.C.: AFIR se află în discuții cu Asociația Română a Băncilor. Chiar în dimineața de 8 iunie 2017 a fost o întâlnire în sensul acesta la AFIR. Căutăm soluții. Am discutat și am invitat la discuții mai multe companii de asigurări, astfel încât să putem găsi niște soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor, astfel încât să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective.

R.F.: S-a luat în discuție (din nou) realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020? Potențialii beneficiari spun că această măsură ar fi necesară pentru „fluidizarea fondurilor”.

A.I.C.: Începând cu 1 ianuarie 2018, se va realiza prima etapă de analiză a gradului de implementare și a gradului de absorbție pe fiecare măsură în parte. Ulterior, împreună cu factorii de decizie – ministrul Agriculturii, Petre Daea, și secretarul de stat, Alexandru Potor –, vom veni cu anumite decizii și cu o analiză riguroasă pentru a vedea cum putem și unde trebuie să intervenim.

R.F.: Tot potențialii beneficiari solicită ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări. Totodată, se dorește o procedură unică de evaluare a acestora, astfel încât să nu mai fie interpretate după bunul plac al evaluatorilor. Și aceștia dau și exemple - sunt județe care depun multe proiecte și altele care nu depun nimic. Știm că se implementase un sistem de evaluare a performanțelor angajaților. Mai este funcțional acest sistem? Salariile nu se pliază pe acest sistem, dacă este funcțional?

A.I.C.: Procedura de evaluare a proiectelor este unică atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. În ceea ce privește solicitarea de ghiduri clare și transparente, trebuie să vă spun că a fost una dintre principalele mele direcții de acțiune în momentul în care am preluat acest mandat. Deși ghidurile sunt făcute prin consultare publică cu beneficiarii noștri, în cadrul comitetelor de monitorizare, am intensificat împreună cu Autoritatea de Management - al cărei atribut este elaborarea acestor ghiduri și verificarea lor, pentru a corespunde cu prevederile din fișele măsurilor și din PNDR – și am încercat să facem niște ghiduri cât mai simplificate. Astfel, beneficiarii noștri și deopotrivă angajații noștri le vor înțelege, interpreta și aplica deopotrivă în aceeași manieră.

Însă în pregătirea etapelor viitoare am luat o decizie, în sensul în care am înființat un comitet de lucru la nivelul agenției. Acesta va fi organizat sub coordonarea mea directă, din care vor face parte cei trei directori adjuncți pe liniile lor de competență, directorii generali adjuncți – șefii CR-uilor, la nivel de regiune – pentru tot ceea ce înseamnă luarea acestor decizii, plus directorii direcțiilor de specialitate.

Lucrul efectiv la analiza acestor ghiduri va fi făcut de către experții din teritoriu. Este foarte greu de la nivel central să ai predictibilitatea necesară și o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă colegii mei care se află în evaluare, care fac vizitele pe teren, care stau în permanent contact cu beneficiarii noștri. Probabil, calitatea acestei analize va fi una cât mai aproape de realitatea lucrurilor din teren. Vă asigur că veți vedea schimbări importante în sensul acesta la finalizarea acestor analize.

R.F.: Se vrea desecretizarea pragurilor. Mai exact, potențialii beneficiari de fonduri FEADR vor asta pentru a nu mai majora nejustificat veniturile consultanților. Ca exemplu, fermierii care își doresc bani europeni pentru investiții mărturisesc că dacă s-ar ști de la bun început că un prag este de 80 de puncte, să spunem, nu s-ar mai semna contracte cu consultanți, pentru că deponentul ar ști că nu este capabil să ducă la bun sfârșit cerințele (și-ar cunoaște limitele).

A.I.C.: Pragurile acestea de calitate nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată secrete. S-a implementat foarte clar această politică, prin care ordinul ministrului de aprobare a lansării sesiunilor de depunere a proiectelor se publică cu șapte zile înaintea deschiderii efective a sesiunii. Mai mult decât atât, ele întotdeauna se decid prin intermediul Comitetelor de Monitorizare.

Un beneficiar de fonduri europene trebuie să plece întotdeauna de la nevoia pe care o are și nu de la modul în care se lansează o sesiune de apeluri sau ce praguri de calitate trebuie să îndeplinească. Nevoia există, trebuie să și-o îndeplinească foarte clar și să știe ce să facă. Trebuie să ieșim din acea logică de a ne adapta nevoia în funcție de ce posibilități lansează statul membru prin sesiunile destinate investițiilor în agricultura românească. Într-adevăr, consultanța din România, destinată acestor proiecte cu finanțare europeană, este un domeniu care ne interesează foarte mult. Am discutat și cu secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, că este o zonă în care trebuie să ne implicăm activ, în sensul în care acești consultanți care își oferă serviciile către beneficiarii noștri trebuie să aibă deopotrivă aceeași responsabilitate pe care o are beneficiarul și angajatul AFIR. Și asta, pentru că toți acești trei piloni suntem responsabili pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect. Atunci când definești obiectivul unui proiect cu finanțare europeană, trebuie să știi foarte clar ce obligații îți asumi.

Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect.

R.F.: Nu în ultimul rând, potențialii beneficiari se plâng că acele condiții din ghiduri sunt – spun ei –„aberante, impuse artificial pentru respingerea unui număr mare de proiecte, în timp ce altele sunt ușor de speculat și au rezultate care nu se resimt în economie”. Iar ca exemple în acest sens sunt enumerate sM 6.1 (cu 1,8 hectare înscrise la APIA se pot obține 40.000 euro) pentru ca, în cazul sM 6.2, cu un xerox la sat să obții 40.000 de euro.

A.I.C.: Acest PNDR 2014-2020 a fost gândit undeva în anii 2012-2013, negociat cu Comisia Europeană, raportat la o analiză care s-a dorit a fi predictibilă pentru această perioadă – 2014-2020. Acolo, după cum bine știți, sunt foarte multe măsuri, submăsuri și linii de finanțare destinate beneficiarilor. Or, fiecare măsură are rolul și scopul ei bine definit în atingerea obiectivului general al PNDR-ului, de dezvoltare a satului românesc.

R.F.: Ca și în cazul APIA, unde avem peste 80 de scheme de plată, și în cazul AFIR sunt câteva măsuri și submăsuri care par a nu mai răspunde nevoilor actuale sau nu au răspuns niciodată în viziunea unora. Pare a fi mult prea stufoasă actuala Politică Agricolă Comună (PAC). Alta pare a fi viziunea la nivelul anilor 2016-2017, față de cea din 2012-2013. Cel puțin, așa reiese din discuțiile cu fermierii, potențiali beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Așa este, dar gândirea de dezvoltare a Uniunii Europene (UE) este pe ciclu bugetar. Un ciclu bugetar durează cinci ani. Noi suntem într-un feedback permanent cu beneficiarii noștri și, acolo unde putem, intervenim într-o discuție generoasă cu Comisia Europeană (CE) și chiar ne luptăm pentru atingerea tuturor acestor obiective și modificări în PNDR, astfel încât ele să corespundă realității românești. Nu putem veni însă cu o modificare radicală de PNDR, pentru că atunci va persista întrebarea: «Când ați fost serioși? În 2012, când ați propus acest program de dezvoltare, sau acum, când spuneți că el se modifică radical?».

Revenind la exemplul dat de cititorii dumneavoastră în întrebarea anterioară, cel de instalare a tinerilor fermieri, submăsura 6.1 are un rol bine definit. Este o măsură forfetară destinată tinerilor fermieri, în vederea atragerii lor către satul românesc.

R.F.: O măsură care s-a bucurat de succes...

A.I.C.: Am fost la Iași și am văzut că sunt anumite proiecte de succes ale tinerilor, care au accesat prima dată măsura destinată lor, după care măsurile de investiții, pentru că acesta este rolul unei măsuri forfetare. Vorbim de sume care să ajute tinerii să se capitalizeze, să se organizeze, să-și definească foarte bine nevoia pe care o vor avea în viitor și, după aceea, să acceseze măsuri destinate investițiilor. Și, aici, poate ar fi foarte important rolul acestor consultanți, și anume să le facă foarte bine definirea PNDR-ului și a măsurilor cu care ei trebuie să debuteze, dacă sunt debutanți în agricultură, precum și a celorlalte măsuri care să-i ajute să dezvolte ceea ce deja eu făcut prin instalarea lor în mediul rural. Nu în ultimul rând, rolul consultanților ar putea fi, bineînțeles, și de dezvoltare și diversificare a activității către zone de activitate non-agricolă care să-i ajute în perioadele în care agricultura nu le aduce suficiente venituri, să vină să se capitalizeze prin pensiuni, xerox-uri și alte activități în mediul rural, generatoare de venituri pentru ei.

R.F.: Ați constatat cumva o diferență de viziune între fermierii mari, cu alte nevoi de finanțare, și cei care aspiră la statutul de tineri fermieri sau cei de nivel mediu?

A.I.C.: PNDR are suficiente resurse pentru toate categoriile de fermieri. Într-adevăr, acest program este oarecum direcționat către fermierii mici și mijlocii, care au nevoie de un sprijin pentru dezvoltare, astfel încât să ajungă la dezideratul dezvoltării sustenabile a activității pe care o fac. Sunt și fermierii mari care spun că pe ei îi dezavantajează puțin programul, rata de cofinanțare este mult mai mare, rata de sprijin public este mică și nu prea sunt foarte încântați să vină să depună.

Noi întotdeauna am ținut cont de informațiile venite și de nevoia beneficiarilor noștri. La subMăsura 4.1 – sprijin în zootehnie, s-a mărit dimensiunea exploatației agricole, astfel încât să corespundă cu realitatea din teren.

chesnoiu middleGrupul de la Vișegrad plus România și Bulgaria, o voce comună în adaptarea regulamentelor europene privind banii FEADR la nevoile din regiune

Revista Fermierului: Cu ce vești veniți din Polonia, de la întâlnirea Grupului de la Vișegrad? Ce s-a stabilit la această întâlnire a șefilor de agenții de investiții în agricultură? Se pare că acest grup tinde să devină din ce în ce mai influent la nivel de Bruxelles...

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Pe mine m-a interesat foarte mult să văd modul de abordare în prima mea întâlnire cu alți șefi de agenții din alte state, să văd care este abordarea lor, raportată la acest fond european de dezvoltare rurală, și cum fac ei față acestor provocări apărute în implementarea proiectelor sau în absorbția fondurilor europene.

R.F.: Aveți vreun exemplu de succes în accesarea fondurilor FEADR? Polonia, spre exemplu?

A.I.C.: Toată lumea vorbește de Polonia că este un exemplu de succes, deși la această întâlnire am putut oferi și noi un exemplu de succes. Mai exact, în sensul în care am reușit să negociem cu CE anumite aspecte pe care polonezii le au doar la nivel de deziderat. Bineînțeles, Polonia este un stat cu o dezvoltare fantastică, cu  absorbție de fonduri europene foarte importantă.

Ce s-a constat – și am căzut cumva de comun acord asupra sa – a fost un sprijin al tuturor statelor membre ale Grupului de la Vișegrad plus România și Bulgaria, astfel încât pentru problemele cu care noi ne confruntăm, și uneori sunt destul de asemănătoare, să fim cumva o voce importantă la nivelul CE, astfel încât adaptarea regulamentelor europene și a legislației europene în implementarea acestor fonduri să fie adaptată și la specificul și nevoile acestei zone din S-E Europei.

R.F.: Puteți enumera câteva dintre propunerile AFIR în ceea ce privește viitoarea modificare a PAC care se prefigurează deja la orizont? Vom avea un feedback din partea agenției pe această speță?

A.I.C.: Vom avea și feedbackul agenției, numai că PAC este un subiect care ține foarte mult de direcția de dezvoltare și de strategia Ministerului Agriculturii. Este o zonă în care, deși suntem membrii grupului de lucru, nedefinindu-se încă o poziție, n-aș vrea să lansez public niciun fel de piste. Bineînțeles, noi avem o contribuție întotdeauna permanentă în cadrul acestui grup de lucru.

Ce am solicitat eu – și a fost punctul de vedere pe care l-am exprimat întotdeauna la aceste întâlniri – a fost să ținem mai mult cont de ceea ce beneficiarii fondurilor și cei care lucrează efectiv în agricultură au nevoie, astfel încât în cadrul negocierilor privind noua PAC să fim mai apropiați de realitatea românească decât de realitatea statelor mari agricole din vestul Europei. Și, dacă facem o analiză foarte clară, asta și vedem în actuala PAC, deși România, la vremea respectivă, deținea un comisar european care a gândit această Politică Agricolă Comună.

Bineînțeles, am susținut și susțin în continuare asociațiile profesionale sau asociațiile de profil ale agricultorilor care sunt constituiți în astfel de entități. Am transmis către ei, prin secretariatul acestui grup de lucru, solicitări prin niște chestionare, astfel încât să vedem cât mai multe informații și unde sunt zonele în care apar interese comune pentru ei. Astfel, în funcție de asta și de feedbackul pe care noi îl putem avea prin ceea ce s-a întâmplat în implementarea programului 2007-2013, să le transpunem în realități.

R.F.: Domnule Chesnoiu, să trecem acum la elementele de noutate, și anume la acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR. Au fost mereu discuții ample cu privire la controale și, mai ales, la ce s-ar putea întâmpla referitor la problemele cu condițiile artificiale. Aici, deja, aceste viitoare acțiuni de prevenție par a fi clar în favoarea potențialilor beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Vin de la Vișegrad cu această constatare că toate țările care implementează fonduri cu finanțare europeană se confruntă cu aceste mici probleme și cu acest concept de condiții artificiale, în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

Este un proiect la care eu am ținut foarte mult și vă și spun de ce: am constatat, încă din perioada în care eram outsider, raportat la activitatea agenției (nu numai AFIR, ci la tot ceea ce înseamnă absorbție de fonduri europene în România), că oarecum între entitățile care finanțează astfel de proiecte și beneficiari s-a creat o oarecare prăpastie. Am spus că rolul unui manager în astfel de situație este să reconstruiască punțile de comunicare între angajații entității publice și beneficiarii programelor de finanțare. Acest mecanism de prevenție și acest plan de prevenire, sprijin și îndrumare pe care noi vrem să-l facem pentru beneficiarii noștri constituie tocmai această punte de legătură. Astfel, am luat legătura cu directorii direcțiilor de specialitate din aparatul central: angajați, experți, împreună cu cei din teritoriu, și am mers la întâlnirea cu beneficiarii fondurilor noastre ca să vedem ce probleme au, ce obiective și-au propus prin proiectele pe care ei le finanțează și cum noi – agenția, reprezentanții statului român – putem face posibilă această atingere a obiectivelor, în condiții de legalitate și de respectare a tuturor normelor europene și naționale.

Din semnalele pe care le am în acest moment, beneficiarii au considerat extrem de utilă această acțiune și o vom continua. În prima etapă am inclus doar 14 oficii județene, trei centre regionale, dar ele se vor extinde la nivel național și inclusiv eu voi participa, alături de colegii mei. Acum am suficient de multe probleme la care trebuie să le găsesc rezolvare în timp scurt, dar în etapa viitoare ne vom revedea cu presa în vizite de lucru la beneficiarii noștri, astfel încât să vedem și realitatea acestor activități.

R.F.: Trebuie să specificăm foarte clar că acestea nu vor fi „alte controale”, niște metode punitive orientate către beneficiarii de fonduri FEADR, ci modalități de a-i ajuta pe aceștia să evite pericolul reprezentat de diferitele probleme care i-ar putea împiedica să-și desfășoare în bune condițiuni activitatea.

A.I.C.: În accepțiunea AFIR, sub mandatul meu, controlul este ultimul element la care trebuie să ne raportăm. Sprijinul acesta pe care noi îl dăm beneficiarilor începe la primul lor contact cu angajatul AFIR, mergând până la acele informații oferite, stabilirea cadrului legal în care se desfășoară această relație la care eu țin foarte mult, modul în care aceștia vor înțelege să-și îndeplinească obiectivele.

Ca exemplu, la subMăsura 6.1, forfetară, destinată în general tinerilor, am venit cu un plan de implementare a proiectului, diferit față de cel cu care vine consultantul în planul de afaceri, în care colegii mei de la nivel teritorial analizează planul de afaceri, iar beneficiarului, în momentul în care vine la prima tranșă de plată, i se înmânează acest plan de monitorizare a implementării. Apoi, beneficiarii iau un prim contact cu ofițerul care va monitorizarea implementării proiectului, acesta îi sfătuiește, le spune ce au de făcut etc. De asemenea, am venit mai în față cu termenul care înainte era în ultimele trei luni, pentru tranșa a II-a de plată, și l-am adus la șase luni. Cu siguranță, analizez acum cu colegii mei posibilitatea ca, în fiecare an, ofițerul care monitorizează implementarea proiectului să meargă în vizită de studiu, astfel încât să vadă beneficiarul nostru cu ce probleme se confruntă și cu ce-i poate fi de folos.

R.F.: Care este nivelul fondurilor disponibile în perioada următoare pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și în dezvoltarea mediului rural? Să vorbim și de stadiul implementării PNDR la zi.

A.I.C.: Stadiul implementării, excluzând oarecum acea sumă alocată României pentru proiectele de tranziție, suntem la 17%, per total la 21 la sută grad de absorbție. Sunt 1,7 miliarde de euro puse la dispoziția beneficiarilor noștri în 2017. Am venit acum cu deschiderea sesiunii pentru proiectele pentru irigații – subMăsura 4.3 – cu 150 de milioane euro. Pe toate măsurile deschise, gradul de solicitare este unul foarte mare.

Spre exemplu, alocarea publică totală a fost și este pentru acest exercițiu financiar de 6 miliarde de euro, aproximativ, pentru măsurile destinate investițiilor și nu celor de agromediu, care sunt efectuate prin plăți directe la APIA.

Avem selectate în 2015 aproximativ 900 de milioane de euro. Am alocat – și o parte sunt deja alocați în 2016 – 1,5 miliarde de euro, iar în 2017 vorbim deja de 2,2 miliarde de euro, cu acea suplimentare pe măsura de irigații pe care am deblocat-o în urma unei vizite a Comisiei Europene în cadrul comitetului de monitorizare și am reușit să mărim acea suprafață irigabilă la 1,8 milioane ha. La începutul programului aveam 826.000 ha suprafață viabilă, cu 616.000 ha unde se puteau face investiții. Acum, s-a extins suprafața viabilă la 1,8 milioane ha și, sperăm noi, că prin negocierile pe care le ducem cu Comisia Europeană, să putem să mărim toată suprafața pe care se poate face investiție la 1,8 milioane ha.

R.F.: Să discutăm puțin de noile prevederi privind procesul de evaluare a proiectelor finanțate prin PNDR 2020.

A.I.C.: În contextul existenței măsurilor care duc automat la contractarea mult mai rapidă și finanțarea acelor cereri bonitabile, prin modificarea aceasta de ROF, avem o situație extrem de practică. Avem depuneri, avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse, se face un clasament de autoscorare pe baza punctajului acordat de beneficiar, 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate. Apoi le verificăm și ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție, iar celelalte intră o parte în zona de contestații (și se judecă aceste contestații), deopotrivă cu evaluarea celorlalte proiecte până la integalitatea lor și publicarea raportului final de selecție.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 2

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista