Ministrul intermiar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat că AFIR va lansa în luna septembrie două dintre cele mai așteptate intervenții din acest an, DR-14 și DR-12. Totodată, oficialul a transmis că sesiunea de primire a cererilor de finanțare a proiectelor care au ca obiectiv realizarea unor capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare nu va fi prelungit, însă documentația va fi simplificată, extrasul ANCPI fiind înlocuit cu o declarație pe propria răspundere.

Intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” se lansează pe 1 septembrie 2026. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 50.000 euro per proiect, cu o intensitate a sprijinului de 85%. Intervenția vizează producția agricolă primară prin investițiile tangibile și intangibile legate de modernizarea exploatației. Sprijinul acordat prin intermediul acestei intervenții este un instrument menit să determine, în principal, transformarea structurală și deschiderea spre piață a fermelor mici cu potențial de a deveni exploatații agricole viabile, precum și de a crește capacitatea de a identifica noi oportunități de valorificare a producției acestora. Beneficiarii eligibili sunt fermierii, cu excepția persoanelor fizice. Sunt vizate fermele mici, definite ca fiind exploatații agricole cu o dimensiune economică între 4.000 SO și 11.999 SO. În cazul exploatațiilor zootehnice sunt eligibile fermele cu dimensiunea economică de minimum 2.000 SO.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” se lansează pe 15 septembrie 2026. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul financiar poate ajunge până la maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 41 de ani la momentul depunerii cererii de finanțare și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari. Perioada de implementare este de cel mult trei ani, la care se adaugă încă cinci ani de monitorizare a proiectului.

Dintre investițiile finanțabile prin intervenția DR-12 amintim: realizarea sau modernizarea construcțiilor, inclusiv spații protejate pentru culturile agricole, cu dotările și utilitățile necesare desfășurării activității agricole, dar și facilitățile de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei.

De asemenea, sunt eligibile investițiile în înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole. Printre investițiile eligibile se numără și înființarea, extinderea sau modernizarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare de la nivelul de fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului (din punct de vedere financiar).

Prin intervenția DR-12 se poate finanța achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea/utilizarea îngrășămintelor și/sau a produselor de protecție a plantelor.

Beneficiarii eligibili pentru finanțarea acordată prin intervenția DR-12 sunt fermierii care sunt șefi ai exploatației și care se încadrează în definiția „tinerilor fermieri”, având vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Măsuri AFIR pentru atenuarea efectelor provocate de indisponibilitatea sistemului ANCPI

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a luat o serie de măsuri ca urmare a indisponibilității temporare a sistemului ANCPI astfel încât să asigure derularea fără sincope a sesiunii de primire a cererilor de finanțare a proiectelor care au ca obiectiv realizarea unor capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare.

Începând din data de 24 iulie 2026 și până la finalul sesiunii de depunere, 14 august 2026, solicitanții care nu pot obține datele cadastrale necesare completării cererii de finanțare din cauza nefuncționării sistemului Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), pot completa în cererea de finanțare cu „0” (zero) în câmpurile aferente rubricii extrasului de carte funciară. De asemenea, solicitantul va putea încărca o declarație pe proprie răspundere în locul documentului „Extras de carte funciară”.

Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a declarat: „Am gândit și am aplicat rapid măsurile necesare pentru a nu bloca depunerea cererilor de finanțare din cauza problemelor cu care se confruntă în această perioadă ANCPI. Sunt măsuri la îndemână pentru solicitanții fondurilor acordate pentru realizarea capacităților de producere a energiei electrice din surse solare. Soluția implementată de AFIR permite continuarea depunerii cererilor de finanțare fără întârzieri, iar verificările privind documentele cadastrale vor fi realizate ulterior de către experții AFIR, în etapa de evaluare”.

Dacă indisponibilitatea din această perioadă a sistemului ANCPI afectează emiterea, autentificarea, avizarea, înscrierea sau obținerea documentelor necesare depunerii cererii de finanțare (conform Ghidului solicitantului), acestea vor fi prezentate ulterior, în etapa de evaluare. Această abordare este aplicabilă exclusiv documentelor care nu pot fi prezentate la depunerea cererii de finanțare ca urmare a indisponibilității temporare a sistemului ANCPI și nu modifică celelalte condiții de eligibilitate prevăzute în Schema de ajutor și în Ghidul solicitantului.

Fermierii și procesatorii pot depune cererile de finanțare on-line pe site-ul AFIR până la data 14 august 2026, pentru „Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare”. Alocarea financiară totală disponibilă pentru această sesiune este de 265 de milioane de euro, din care 145 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici sau egale cu 1 MW și alte 120 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

De la deschiderea sesiunii în data de 15 iunie 2026, fermierii și procesatorii au depus la AFIR 50 de cereri pentru finanțarea cu peste 10 milioane de euro a proiectelor care au ca obiectiv realizarea unor capacități noi de producere de energie electrică din surse solare. Dintre aceste cereri, 46 de cereri vizează capacități mai mici de 1 MW, iar valoarea fondurilor solicitate se ridică la peste 6,3 milioane de euro.

Finanțarea acordată pentru realizarea investițiilor prin Schema de energie este 100% nerambursabilă și poate ajunge până la 650.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mici și inclusiv de 1 MW sau până la 550.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021–2027, lansează vineri, 24 iulie 2026, apelul aferent Acțiunii 2.1.4 – Servicii de mediu. Apelul beneficiază de o alocare financiară în valoare de 14.285.715 euro și este deschis în perioada 24 iulie - 6 septembrie 2026. Cererile de finanțare se depun online, prin sistemul MySMIS2021, până la data de 6 septembrie 2026, cu semnătură electronică. Sprijinul financiar se acordă pentru serviciile de mediu furnizate de amenajările piscicole, prin sechestrarea carbonului în sedimente, în luciul de apă și prin vegetația acvatică (macrofite).

Compensația poate fi solicitată pentru anii calendaristici întregi din perioada 2022 - 2026 în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul MADR nr. 200/23.07.2026 și în Metodologia aprobată prin Ordinul MADR nr. 198/09.07.2026

Apelul se adresează categoriilor de solicitanți eligibili prevăzute în Ghidul solicitantului, care desfășoară activități în domeniul acvaculturii în ape dulci, corespunzătoare codului CAEN 0322.

Sprijinul este destinat fermelor de acvacultură aflate în exploatare activă, care practică acvacultură extensivă sau semi-intensivă în bazine de pământ ori lacuri de acumulare.

Simpla deținere a unui luciu de apă, în lipsa desfășurării activității de acvacultură, nu este eligibilă pentru acordarea compensației.

Printre condițiile care trebuie verificate pentru fiecare an pentru care se solicită compensația se regăsesc următoarele:

• Existența unei licențe de acvacultură și a unei autorizații de mediu valabile;

• Menținerea valabilității autorizației de mediu prin viză anuală;

• Desfășurarea efectivă a activității de acvacultură;

• Realizarea unei producții comercializate cuprinse între 50 și 1.500 kg/ha/an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă;

• Exploatarea unor suprafețe alcătuite din bazine de pământ sau lacuri de acumulare;

• Evitarea dublei finanțări pentru aceeași suprafață, aceeași perioadă și aceleași servicii de mediu.

Compensația anuală se calculează în funcție de tipul de acvacultură practicat, astfel: 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă; 97,18 euro/ha/an pentru acvacultura semi-intensivă.

Suprafața eligibilă efectivă utilizată la calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația. Sprijinul acordat nu poate depăși 50.000 de euro/an/solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.

În situația în care valoarea totală a cererilor declarate eligibile depășește bugetul disponibil al apelului, cuantumul sprijinului acordat fiecărui solicitant selectat va fi diminuat proporțional, conform prevederilor Ghidului solicitantului și ale Metodologiei.

Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021 - 2027 este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte și de perturbările recente ale lanțurilor globale de aprovizionare. Măsurile au fost votate în regim de urgență în plenul Parlamentului European, ceea ce înseamnă că banii pot ajunge mai repede la cei afectați.

Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte.

Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. Astfel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro.

„Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)”, precizează europarlamentarul Dan Motreanu (Grupul PPE).

Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC.

„Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027”, a mai spus Dan Motreanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 - 30 octombrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată 499.157 fermieri, cu suma totală de 303.314.692,16 euro (1.541.013.403,28 lei). Campania de plăți în avans se derulează între 16 octombrie și 30 noiembrie 2025.

Până vineri, 31 octombrie 2025, APIA a făcut plăți în valoare totală de 170.921.994,26 euro (868.386.284 lei), pentru 465.518 beneficiari.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Plățile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, iar plățile pentru măsurile finanțate din FEADR se realizează la cursul de 4,9743 lei/euro.

APIA a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025 pe 16 octombrie. Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 16 octombrie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, care se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2025.

Încă din prima zi a Campaniei de plăți în avans, APIA a autorizat la plată 101.786 de fermieri, pentru o sumă totală de 146.541.362,74 lei, echivalentul a 28.843.401,21 de euro.

Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Totodată, APIA a anunțat că a finalizat toate activitățile de control aferente Campaniei 2025, respectiv controlul clasic pe teren și controlul prin monitorizare a suprafețelor.

La nivel național, în cadrul controlului clasic, au fost verificați toți fermierii incluși în eșantionul de control, respectiv 10.085 de exploatații agricole din sectorul vegetal, totalizând o suprafață de 1.399.367 hectare și 318.347 parcele controlate la fața locului.

În paralel, controlul prin monitorizare, desfășurat pe baza imaginilor și datelor satelitare obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus, a vizat un număr de 688.804 fermieri cu 5.591.760 parcele (culturi) controlate. Rezultatele indică un procent de 98,46 % parcele conforme (codificate „verde” în sistemul de monitorizare), ceea ce demonstrează eficiența utilizării noilor tehnologii de imagistică în vederea stabilirii eligibilității parcelelor agricole declarate în cererile de plată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi - 25 septembrie 2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a deschis sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Sesiunea este deschisă în perioada 25 septembrie – 12 octombrie 2025, fără posibilitatea de prelungire. Alocarea financiară este de 8.771.987 euro, fonduri nerambursabile disponibile pentru cererile depuse în această sesiune a submăsurii 17.1, cu posibilitatea suplimentării acesteia în funcție de interesul manifestat de fermieri, dar în limita sumelor realocate din PNDR.

Fermierii declarați eligibili pentru finanțare, conform condițiilor precizate în Ghidul solicitantului, pot beneficia de sprijin nerambursabil reprezentând 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite de aceștia.

Sprijinul este aplicabil anului agricol 2024 – 2025 și se acordă atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic, acoperind polițele de asigurare care vizează riscurile menționate în legislația în vigoare.

Potrivit AFIR, procedura de implementare aferentă acestei sesiuni prezintă o serie de actualizări, menite să simplifice accesarea sprijinului și să răspundă mai rapid nevoilor fermierilor. Astfel, cererea de finanțare îndeplinește acum și rolul de cerere de plată, doar dacă respectiva cerere de finanțare a fost declarată eligibilă. De asemenea, la depunerea cererii de finanțare, fermierul trebuie să prezinte și dovada plății integrale a valorii totale a primei de asigurare.

Totodată, începând cu această sesiune, se va utiliza exclusiv semnătura electronică pe toate documentele depuse de fermieri la dosarul cererii de finanțare.

Pentru completarea și depunerea cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție întregul pachet procedural ce conține Ghidul solicitantului și anexele aferente, publicat pe site-ul AFIR, Ghid și anexe – submăsura 17.1.

Cererile de finanțare se vor depune on-line accesând modulul de depunere disponibil prin intermediul paginii de internet AFIR.

Finanțarea cererilor eligibile prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” este asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu fonduri disponibile prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă cofinanțarea de la Bugetul Național al României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 20 și 21 mai 2025, la Bruxelles se desfășoară conferința anuală privind bugetul Uniunii Europene. Este un moment ales de COPA-COGECA pentru organizarea de proteste în toate statele membre, trâgând semnale de alarmă asupra faptului că UE nu poate obține o autonomie strategică reală fără a-și securiza sectorul agricol. Piatra de temelie a acestei securități este o Politica Agricolă Comună (PAC) puternică, comună și bine finanțată. Europa trebuie să își garanteze suveranitatea alimentară. Acest lucru este posibil numai dacă prezentul și viitorul agricultorilor și al crescătorilor de animale sunt garantate. Fermierii cer ca Politica Agricolă Comună să rămână un pilon strategic al Europei.

Marți, 20 mai, în fața Reprezentanței Comisiei Europene la București, fermierii din România, cooperativele și reprezentanții organizațiilor agricole au participat la manifestația pan-europeană desfășurată simultan în toate statele membre ale Uniunii Europene și la Bruxelles. În țara noastră, evenimentul a fost organizat de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, cu sprijinul COPA-COGECA, fiind programat și coordonat la nivel european cu peste o lună în urmă, în cadrul platformei organizației europene, neavând vreo legătură cu calendarul electoral de la noi.

Mesajul transmis este unul strict instituțional și sectorial, în apărarea unui domeniu esențial pentru stabilitatea și securitatea Uniunii Europene: fără buget distinct PAC, nu mai avem politică agricolă comună, fermieri și nici securitate alimentară.

Participanții au transmis clar că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să rămână un instrument prioritar al UE, susținut de un buget dedicat, stabil și adaptat realităților actuale. Fermierii au în continuare nevoie de cei doi piloni finanțați corespunzător, actualizat cel puțin cu rata inflației, de stabilitate și predictibilitate pentru continua să investească și să reușească să fie competitivi. Agricultorii și-au exprimat îngrijorarea față de riscul integrării PAC într-un buget general al Uniunii, ceea ce ar putea slăbi caracterul său comun, ar conduce la renaționalizarea intervențiilor și ar crea dezechilibre între statele membre.

În contextul multiplelor crize – geopolitice, climatice și economice – fermierii au subliniat că securitatea alimentară este parte integrantă a securității strategice a Uniunii Europene. Planurile de restructurare a bugetului UE, în special propunerea de creare a unui fond unic centralizat, sunt percepute drept o amenințare directă la adresa PAC, piața unică și implicit la viitorul UE.

„Nu putem accepta o dizolvare a PAC într-un fond fără direcție clară și fără consultare cu sectorul agricol. Renunțarea la structura actuală, cu doi piloni, va genera inechități, instabilitate și va slăbi piața unică. Fără o PAC solidă și bine finanțată, fermierii europeni riscă să devină simple piese într-un joc birocratic fără miză pentru suveranitatea alimentară a Europei”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Principalele revendicări ale fermierilor

• Menținerea caracterului comun al PAC și a structurii sale actuale (FEGA și FEADR);

• Asigurarea unei linii bugetare specifice și ajustate la inflație în viitorul CFM post-2027;

• Respingerea oricărei tentative de renaționalizare sau diluare a PAC într-un cadru bugetar general;

• Realizarea unei consultări reale cu sectorul agricol și includerea solicitărilor acestuia în noua propunere PAC, așteptată în iulie 2025;

• În propunerea Comisiei Europene pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2027-2034, fermierii vor menținerea PAC în topul priorităților, cu un buget specific actualizat cel puțin cu rata inflatiei reale. În ultimii 14 ani, bugetul PAC nu a mai fost actualizat, iar rata inflației medii la nivel european depășește 30%. 

Mesajul Comisiei Europene

O delegație a manifestanților a fost primită de Reprezentanța Comisiei Europene în România, unde a transmis oficial temerile legate de includerea PAC într-un buget comun fără garanții structurale și bugetare. Ca răspuns, doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței, a declarat: „Politica Agricolă Comună și politica de coeziune rămân piloni centrali ai construcției europene. Noua viziune bugetară urmărește să ofere mai multă flexibilitate și coordonare între nivelul european și cel național, fără a slăbi rolul acestor politici esențiale. Este vorba despre o adaptare comună la noile priorități – inclusiv securitatea –, în care implicarea autorităților naționale va fi esențială pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor reale ale cetățenilor și ale regiunilor”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va continua dialogul cu instituțiile naționale și europene, solicitând ca „viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână un cadru solid, echitabil și bine finanțat, astfel încât fermierii europeni să poată face față provocărilor viitoare într-un mod sustenabil și competitiv”.

„Fără buget/Fără PAC/Fără fermieri/Fără securitate” nu este un slogan, este un risc real care trebuie evitat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 16 ianuarie 2025, Guvernul a aprobat Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr.1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic (PS) PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de la bugetul de stat.

Actul normativ prevede:

• Introducerea unei noi ecoscheme privind menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile, denumită ecoschema PD-28;

• Corelarea ecoschemei PD-01- Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) cu modificările aduse la GAEC 8, a ecoschemelor PD-05-Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) și PD-28-Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile din PS PAC 2023-2027, respectiv translatarea obligației pentru toți solicitanții de plăți în ceea ce privește alocarea unei ponderi din terenul arabil dedicată zonelor și elementelor neproductive, spre o cerință specifică voluntară aferentă ecoschemelor PD-05 și PD-28;

• Includerea în definiția hectarului eligibil și a suprafețelor cu destinație piscicolă, utilizate temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere, precum și a suprafețelor de teren, utilizate în scop agricol, pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, potrivit condițiilor reglementate în legislația națională;

• Completarea cheltuielilor eligibile pentru intervențiile aferente sectorului apicol, respectiv includerea în cadrul intervenției IS-A-05 - raţionalizarea transhumanţei a cheltuielilor eligibile privind echipamentele de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral, inclusiv cele autopropulsate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) precizează că, actul normativ nu aduce atingere contribuției totale a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 de aprobare a Planului Strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea UE finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

CITEȘTE ȘI: Accesarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, mai eficientă

Fermierii solicită achitarea urgentă a subvențiilor aferente anului 2024

APIA primește Cereri de plată pentru subvenția la motorină aferentă trimestrului IV din 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern de joi, 16 ianuarie 2025, a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr.1570/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul Strategic PS PAC 2023-2027.

Prezenta hotărâre creează cadrul normativ cu caracter general necesar implementării intervențiilor de dezvoltare rurală din PS PAC 2023-2027, pentru care se asigură cofinanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

Concret, actul normativ vizează:

• Asigurarea corelării cu ultima versiune a PS 2023-2027- versiunea 7.1, aprobată de CE prin Decizia C(2024) 8379 din 29 noiembrie 2024;

• Modificarea normelor cu privire la acordarea avansului în sensul corelării cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2023-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul garantării;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) menționează că, acest act normativ nu aduce atingere contribuției totale a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 de aprobare a planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea UE finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

CITEȘTE ȘI: Produsele românești la „Săptămâna verde 2025”, expoziția internațională de la Berlin

Premieră în țara noastră, un depozit certificat SEVESO dedicat exclusiv inputurilor agricole

Obiectivele lui Florin Stegariu la preluarea mandatului de președinte al Clubului Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Integrarea producției continuă să fie un subiect important, procesarea aducând plusvaloare producătorilor agricoli și contribuind la creșterea nivelului de trai. Am vizitat ferma de animale a familiei Bârsan, din localitatea Câlnic a județului Alba, oameni harnici care au făcut deja pași în direcția menționată. În ferma familială din Alba se lucrează terenul agricol, se cresc oi, vaci, mulsul este făcut automat, se pasteurizează, se depozitează, se ambalează şi se comercializează produse româneşti, fiind astfel o fermă ce poate deveni un model la nivel de țară.

De mai bine de 32 de ani, viața familiei Bârsan este strâns legată de ferma de care se îngrijesc toți membrii familiei. Primele animale din fermă au fost vaci de lapte, iar intenția soților Bârsan, Dana și Traian, a fost chiar de la început să își mărească efectivul, dar și să realizeze integrarea producției. Pentru a-și dezvolta afacerea, în 2007 au derulat un proiect prin SAPARD. „Am accesat după aia fonduri pentru utilaje, ca să producem hrană la animale şi, ulterior, ne-am gândit să mai facem pentru copii încă o fermă, de oi de lapte. Gândul nostru a fost de la început să facem procesare, ca să avem un circuit închis: să producem marfa, să creştem animale, să mulgem şi să prelucrăm laptele, şi, mai departe, să-l putem vinde. Noi ştim să producem, e şi un câştig mai bunişor dacă şi prelucrăm. Laptele materie primă e slab plătit, pentru că aşa e preţul pieţei. Dar cu procesare să ştiţi că e mai bine. Noi facem nişte produse naturale 100%, deja am intrat pe pieţele din Bucureşti, Cluj, lumea deja cunoaște ferma Bârsan”, ne-a zis Dana Bârsan.

Familia Bârsan a lucrat pentru ca ferma lor să fie profitabilă, iar atunci când cunoștințele lor nu au mai fost de ajuns, Dana și Traian s-au îndreptat către specialiști ai Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, așa cum sunt Bogdan Liviu Marian, titularul disciplinei Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară şi titularul disciplinei Clinică rumegătoare, și Daniel Berean, şef lucrări la disciplina Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară.

Lapte tot anul, de la oi

Unii fermieri cred că este mai bine să te ocupi doar de creșterea animalelor, alții că e indicat să faci și procesare şi să nu stai pentru a-ți primi banii la mâna procesatorului sau a multinaţionalelor unde se livrează laptele.

În ferma familiei Bârsan, integrarea este „bine integrată”, primul pas făcut fiind alegerea unei rase de oi de lapte ce se pretează la montă mai tot anul, ceea ce a dus la realizarea unei procesări constante. Pe de o parte, clientul este fidelizat, pe de altă parte, se asigură o sursă de venit constantă şi afacerea poate fi dusă mai departe. Dar dincolo de afacere, creșterea animalelor este o pasiune. „Dacă n-avem dragoste de animale, nu facem nimic. Dar, atenţie: este muncă zi de zi, 30 din 30, 365 din 365. Mi-aduc aminte că un fermier în Ungaria avea tot aşa, o rasă de lapte, şi spunea că, în 15 ani, nici la nuntă la fiica lui n-a putut să stea de dimineaţa până seara târziu, că a trebuit să meargă la muls seara. Deci nu e totuna să ai producţie jumătate de an sau să îndeplineşti condiţia pieţei, să ai un an întreg”, a punctat Nicolae Cioranu, preşedintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS şi preşedinte al Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, care ne-a însoțit în vizita noastră din ferma familiei Bârsan.

Să ai producție tot anul rămâne însă un proces dificil. „Ne aflăm într-un punct pe la jumătate unde vrem să ajungem. E foarte greu şi am apelat la ajutoare, la colaborări cu USAMV Cluj-Napoca, deoarece e greu să faci reproducţie, să ai permanent fătări, ca să ai lapte constant să procesezi, ca să te adresezi clientului pe tot timpul anului, nu sezonier”, arată Traian Bârsan.

Atragerea și fidelizarea clienților prin gust și calitate

Creșterea oilor de lapte s-a datorat faptului că și-au dorit să ofere o paletă mai largă de produse proaspete, dar și pentru că în extrasezon sunt mai greu de găsit cele din lapte de oaie.

Necesitatea i-a determinat să deruleze un proiect cu finanţare din fonduri europene. „Pentru utilaje. Am fost nevoiţi pentru a crea la produs o valabilitate mai mare, adică a trece spre pasteurizare, spre o garanţie mai lungă, și e nevoie de utilaje. Nu poţi fără pasteurizare sau utilaje, pentru a realiza produsul nostru cel mai de preţ, iaurtul de oaie, care are nevoie de un anumit tratament, iar în producţie să fie respectaţi toţi parametrii”, a explicat fermierul, care și-a implicat și familia în afacere. Soția se ocupă de partea de procesare, iar copiii și familiile lor, de cea de creștere a animalelor, de hrănire și reproducție.

Astfel, nu doar tradiția este continuată, ci și se asigură urmașilor un trai decent în propria țară. „Sectorul ovin cred că este pe primul loc şi în România, ca animale şi producţie, şi ca schimb de generaţii, din punctul de vedere al numărului tinerilor care continuă să se ocupe de această meserie. De asta tot insistăm pe politicile din oierit, la Ministerul Agriculturii, pentru că avem urmaşi şi nu ne este totuna ce le lăsăm în spate, ca să le fie mai uşor. Copiii mei n-au fost cu băţul după oi niciodată, când au fost mici. Dar au trăit acolo, au văzut cum stau lucrurile, se mulţumesc poate cu mai puţin, dar să ştie că-i lucrul lor. Și mi-aduc aminte când le spunea bunicul lor, exact cum mi-a spus mie: măi copii, decât să fiți nişte slugi mari, mai bine să fiţi nişte stăpâni mici. Şi copiii spun asta şi acum. Nu ştiu câtă lume înţelege vorba asta”, a adăugat Nicolae Cioranu.

„Noi vrem să continue copiii, că altfel ce se alege? Noi ne-am zbătut, ne-am consumat timp pe care nu-l mai recuperezi, câteodată nervi, sănătate, şi să vezi apoi că se alege praful. Noi de aia ne zbatem şi acest concept nou, cum vrem noi să realizăm, nu e înțeles de toată lumea. Vrem noi să obţinem permanent, aceeaşi cantitate de lapte ca să te poţi angaja, deoarece mai nou se practică livrarea tot anul și, dacă e posibil, la aceeași calitate”, a completat Traian Bârsan, care își dorește atragerea și fidelizarea clienților prin gust și calitate.

Marile magazine sunt pentru marii producători

Deocamdată, scopul nu este reprezentat de magazinele mari, mai ales că de multe ori politicile implementate nu avantajează producătorul. „S-a făcut în așa fel încât să ne ia pe noi, micii producători, în anumite magazine. Şi să vedeţi ce politică şmecheră au! La o anumită distanţă de casa noastră, de firma noastră, mi se cer 4 kg de brânză. Mergem cu brânza acolo, că ginerele se ocupă de distribuţie, și nici n-ajunge pe raft, o iau angajatele. Și când întreabă de ce nu comandaţi mai mult, că noi vă aducem, ele zic: „Ăsta e ordinul”. Deci ne cer o cantitate mai mică să nu renteze: omul, consumul maşinii, acum se cere tichet de temperatură. Noi ne încadrăm, dar cantitatea comandată e atât de mică de renunţ singur”, explică Traian Bârsan.

Specialiștii USAMV Cluj-Napoca au venit în ajutorul fermei Bârsan

În ferma familiei Bârsan, cea mai grea parte este reprezentată de reproducție, motiv pentru care au pus bazele unei colaborări în acest sens cu Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca. „Pentru noi, familia Bârsan a fost un început. În urmă cu un an și jumătate, am fost într-o primă vizită în ferma de la Câlnic, unde am rămas surprins plăcut de ce am găsit. Cert este că fermierul îşi dorea foarte multe, iar eu, la vârsta pe care o am, am acumulări şi vreau să le las lumii să beneficieze. Și atunci am zis să ne apucăm de treabă. Astăzi suntem într-un stadiu avansat față de cel de acum un an și jumătate. Dar, pentru a ajunge la un target de performanţă, ne trebuie tehnologie, care nu înseamnă doar adăpost, ci și furajare, lotizare, sală de muls, oameni implicaţi, adică oameni specializaţi. Eu, ca medic veterinar, am venit şi am spus: noi facem însămânţări, dar mieii ăştia au o problemă, trebuie trataţi. Oile alea au altă problemă. Deci am încercat să-mi expun viziunea şi experienţa, astfel încât să reparăm toate aceste defecte. Pe urmă au zis: nu pot să-mi vând produsele. Păi hai să vedem, să mergem, să discutăm. Adică, pentru mine e foarte uşor să promovez producătorul şi nu comerciantul. Astăzi în România sunt vânzători de brânză de oaie care n-au o oaie acasă”, povestește Bogdan Liviu Marian, titularul disciplinei Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară şi titularul disciplinei Clinică rumegătoare.

Principala provocare în Ferma Bârsan de la Câlnic a reprezentat-o producţia de lapte în mod constant. „Sigur că nu este o provocare uşoară, datorită caracteristicilor reproductive pe care le au rumegătoarele mici, şi anume ele se montează în mod natural doar într-o anumită perioadă a anului. Motiv pentru care noi venim aici şi facem o sumedenie de sincronizări şi inducere a căldurilor, astfel încât dezideratul principal să fie o producţie uniformă de lapte”, a detaliat Daniel Berean, şef lucrări la disciplina Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru intensificarea producţiei, scopul era realizarea a trei fătări în doi ani şi, implicit, o producţie de lapte corespunzătoare sau mult mai ridicată. Controlul ciclului la oile de lapte a făcut, după un an și jumătate, ca 75% dintre fătări să fie gemelare. „Un procent de 10-15% sunt trigemelare şi restul cu un singur produs. Vreau să vă spun că-mi amintesc de anii când am fost student, la disciplina de reproducţie am simţit că domeniul ăsta e un pic nepregătit. Şi, în 2004, un coleg de-al nostru absolvent de Cluj, din Grecia, din zona Nafplio, sudul Greciei, avea o concurenţă pe sincronizare şi însămânţare. Nu ştia să facă și a apelat la disciplina de reproducţie şi am ajuns cumva acolo, şi atunci am simţit că de fapt nu suntem pregătiţi. Din 2004, lucrurile în disciplină s-au stabilit, colegul Daniel Berean şi-a făcut studiile doctorale pe această temă, România-Grecia. Astăzi, în România, noi lucrăm undeva, sezon-extrasezon, la peste 80% gestaţii din sincronizări şi însămânţare artificială”, a precizat Bogdan Liviu Marian.

Progres genetic

Pentru a-și atinge obiectivul, se lucrează pe loturi de aproximativ 100 de animale, prin însămânţare artificială, cu material seminal proaspăt recoltat. „În ziua în care toate animalele din lotul respectiv sunt în călduri, venim în fermă, recoltăm unul sau doi berbeci, în funcţie de numărul de femele pe care le avem de însămânţat, diluăm materialul seminal şi facem însămânţarea artificială propriu-zisă pentru femele. Sigur, ca rată, de la un berbec, facem undeva la 40 de oi, motiv pentru care asigurăm familiei Bârsan şi un progres genetic destul de semnificativ, el având posibilitatea să-şi aleagă masculul care-i place cel mai mult, cu conformaţie, cu caracteristicile cele mai plăcute”, a explicat Daniel Berean.

Datorită acestei colaborări, a crescut numărul de oi mulse zilnic, ceea ce a adus un progres în ferma familiei Bârsan, care avea în urmă cu un an și jumătate un număr mic de oi la mulgere. „La noi, problema mare a fost că n-au fătat oile. Că cineva m-a sfătuit să mergem normal, cum merg oile tradiţionale ale noastre. Şi am făcut aşa şi nu mi-au fătat oile. Şi aici a fost problema. Noi am vrut cu domnul profesor să facem să fete cât mai multe, şi pe urmă, după ce ajungem cu toate oile, să ne apucăm de selecţie”, a specificat Traian Bârsan. Spre 500 de oi se mulg în fiecare zi. „Lucrurile sunt confirmate, se vede clar că s-a lucrat. A lucrat şi familia, am lucrat şi noi, doar ca să ne facem datoria. Noi vrem să ştie lumea ca, atunci când există probleme, să ne caute”, spune Bogdan Liviu Marian.

Iaurtul din lapte de oaie, apreciat de tot mai mulți

În ferma familială din județul Alba, procesarea este segmentul de care are grijă Dana Bârsan, conform zicalei „brânza bună se face de băciţă”. Dar integrarea producției nu poate fi realizată doar cu lapte și muncă, astfel că băcița a avut grijă să acceseze fondurile necesare cumpărării utilajelor. „Am accesat nişte fonduri nerambursabile prin AFIR pentru utilaje de prelucrare a laptelui, ca să facem telemea tip Feta. Noi nu mai lucrăm manual, lucrăm în forme laptele. Acolo e un pasteurizator, de acolo se pleacă în vanele de închegare, după care se extrage zerul şi se toarnă în forme brânza. Având o cantitate mai mare de lapte, e imposibil să mai lucrăm manual”, a arătat Dana Bârsan.

Într-o zi se procesează laptele de vacă, iar în cealaltă, cel de oaie, din care se fac telemea de oaie, caş de oaie şi iaurt. „Facem un iaurt de oaie cu utilaje semiautomate, achiziţionate tot cu bani europeni. Pasteurizăm laptele, avem îmbutelierea semiautomată, după care le băgăm în nişte dulapuri de maturare, la borcan de diferite mărimi, cum se cere pe piaţă. Intenţionăm şi vrem să ieşim cât mai mult pe piaţă cu iaurtul – 100% natural, din lapte pasteurizat şi culturi –, într-un lanţ de magazine, că până acum am vândut la pieţe, târguri organizate de Ministerul Agriculturii, pieţe volante, iar oamenii toţi întreabă unde pot găsi iaurtul acesta, că-i foarte bun, fiind şi natural. E căutat în special pentru copii şi pentru bătrâni”, a adăugat Dana Bârsan.

Şi pentru ca oamenii să fie și mai siguri de produs, se urmărește și realizarea documentației pentru ca iaurtul de Câlnic să fie înregistrat la nivel european Indicaţie Geografică Protejată. „Avem certificat de reţetă consacrată pentru telemea de oaie şi telemea de oaie maturată, pe care am reuşit s-o facem mergând la târguri, cunoscând oameni, ajutându-ne și dându-ne informaţii şi tot ce avem nevoie”, ne-a spus Andreea, fiica fermierilor Dana și Traian Bârsan.

Accent pe viitor în ferma de familie

Activitatea în fermă a fost împărțită între toți membrii, fiecare fiind acum specializat cumva într-un domeniu. Investiţiile în ferma Bârsan nu au fost făcute fără perspectivă, ele fiind astfel continuate și nu doar pentru că aduc un venit, ci și pentru că există pasiune și implicare din partea urmașilor. „Pe părinţi îi cunosc de când lucram într-o companie multinaţională şi aş vrea să fac un paralelism între ce înseamnă multinaţională cu capacităţi de procesare de sute de mii de tone şi o unitate mică, cu produse extrem de bune şi naturale, înconjuraţi de o echipă care, toată, face parte din familia Bârsan, oameni foarte dedicaţi. Fiecare, cu rubrica lui: unii pe agricultură, unii pe creşterea oilor, unii pe creşterea vacilor şi, bineînţeles, doamna şi domnişoara sunt în procesare, marketing, vânzare, încasare. Este un exemplu pozitiv, ceea ce înseamnă că şi în România se poate”, ne-a spus și medicul veterinar Ioan Dîrzu, unul dintre cei care au contribuit la înființarea și dezvoltarea acestei ferme. Astfel de proiecte, crede dumnealui, pot aduce plusvaloare, pot stimula creşterea animalelor, procesarea laptelui şi vânzarea unui produs natural pentru un consumator mai larg. „Exemplul ăsta ar trebui să fie urmat în toate judeţele ţării, măcar câte zece în fiecare judeţ. Şi atunci putem spune că menirea noastră, a specialiştilor, și menirea lor, a fermierilor, a întreprinzătorilor, va fi încununată de succes. Nu în ultimul rând, consumatorii se pot bucura de un produs bun, natural şi sănătos, deoarece mai este un fenomen care se întâmplă destul de des, și anume că nu seamănă produsul de săptămâna aceasta cu produsul de săptămâna trecută sau viitoare. Pe când aici, prin tehnologia pe care dânşii o aplică, va rezulta un produs perfect salubru, de o calitate foarte bună şi constant. Cheia succesului are două obiective, până la urmă. Unu: familia dedicată, prin reprezentanţii ei, dar şi tehnologia aplicată”, a conchis Ioan Dîrzu.

Și pentru că dezvoltarea pare a fi cuvântul-cheie în această fermă de familie, pasul următor îl reprezintă procesarea integrală a laptelui de vacă și de oaie. „Am dori, dacă se poate, să deschidem şi magazinele proprii, nu doar să ducem la băcănii şi în pieţe. Dacă Dumnezeu îl ţine sănătos pe tatăl meu să dezvoltăm afacerea şi să facem fabrică, s-o facem şi mai mare, să putem procesa mai mult. Obiectivul nostru este să menţinem calitatea. Nu schimbăm reţeta, nu umblăm la lapte în sensul să tragem smântâna din lapte sau grăsimea, facem produse bune, naturale sută la sută”, ne-a zis în încheiere Andreea Bârsan, subliniind că au nevoie de promovare ca să poată vinde produsele și să crească efectivul de animale.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Fermă de familie, centrată pe zootehnie

Administrarea vitaminei C la animale

De la ferma cu omenie