procesare - REVISTA FERMIERULUI

Fondurile disponibile pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, finanțate prin intervenția DR-22 a Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), au fost consumate integral prin solicitările depuse on-line la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în sesiunea 20 decembrie 2023 - 5 februarie 2024, care a avut o alocare totală de 210.300.000 de euro.

Solicitările depuse de procesatori depășesc un miliard de euro. Mai exact s-au depus 428 cereri de finanțare care însumează 1,13 miliarde de euro (1.130.478.541 euro).

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate poate ajunge la zece milioane de euro pentru fiecare proiect de înființare a unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate.

Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

„Faptul că succesul Programului INVESTALIM este dublat de interesul manifestat de procesatori pentru această măsură de investiții, DR-22, ne arată că suntem pe drumul corect în ceea ce privește sprijinirea producției românești”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectele de investiții depuse pe site-ul oficial al AFIR în această sesiune propun pentru finanțare construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, investiții în infrastructura internă şi în utilități, dar și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la 15 februarie 2024 a sesiunii de depunere a solicitărilor de finanțare prin Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

AFIR reamintește că apelul de primire a cererilor de finanțare s-a deschis pe 20 noiembrie 2023 și că pentru această schemă se aplică anunț concurențial, astfel încât depunerea propunerilor de proiecte are la bază procedura de ofertare concurențială, proiectele fiind depuse și evaluate conform procedurii competitive pe baza punctajului obținut după încheierea sesiunii de depunere.

Alocarea stabilită prin schema de energie pentru sesiunea în curs este de 150 milioane de euro, împărțită în funcție de capacitățile instalate la nivelul întreprinderii. Astfel, sunt alocați 100 milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1 Megawatt (MW), din care 10 milioane de euro pentru energie eoliană și 90 milioane de euro pentru energie solară. Pentru capacități instalate mai mari de 1MW alocarea totală este de 50 de milioane de euro, din care pentru energie eoliană alocarea este de 10 milioane de euro, iar pentru energie solară de 40 milioane de euro.

Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă, iar potențialii beneficiari pot depune mai multe proiecte doar dacă investițiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în limita sumei de 20.000.000 euro/beneficiar.

Pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/MW capacități instalate mai mari de 1 MW.

Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de până la 500.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Beneficiarii eligibili pentru Schema de Energie pot fi întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și Organizații/Federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/FOUAI), constituite conform legii.

În vederea întocmirii documentației necesare accesării acestei finanțări, solicitanții au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente Schemei de ajutor de stat pentru energie regenerabilă pe pagina oficială a Agenției, www.afir.ro, la secțiunea Finanțare. Finanțarea pentru Schema de energie este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, administratorul schemei de ajutor de stat fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate va fi continuat și în anul 2024, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită MADR o întâlnire de urgență în care reprezentanții sectorului legumicol doresc să prezinte soluții și propuneri de îmbunătățire a programelor prin care se acordă ajutoare de minimis cultivatorilor de legume în spații protejate.

Pentru o implementare cât mai corectă și care să dea acces la finanțare la cât mai mulți cultivatori de legume, programele de susținere a producției obținută în spații protejate au nevoie de îmbunătățiri, susține USȚR.

Cultivatorii consideră că suma de 3.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate este insuficientă pentru a stimula, întreține, cultiva și produce conform standardelor actuale de calitate și siguranță alimentară.

Totodată, se dorește includerea în program și a altor categorii de legume pentru ciclul 1, cum ar fi: ardei gras, ardei kapia, gogoșar, castraveți și vinete.

„Având în vedere că foarte mulți tineri fermieri nu pot avea acces la finanțare prin intervenția DR-30 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) din mai multe motive, independente de ei și pentru atragerea, continuarea, întinerirea generațiilor de fermieri, repopularea satului românesc, dezvoltarea antreprenoriatului rural, consolidarea fermei de familie și a gospodăriei țărănești este imperios necesară o finanțare de minimum 5.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate pentru ciclul 1. De asemenea, ținând cont de faptul că România poate aplica pâna la data de 30 iunie 2024 prevederile Mecanismului Temporar de Criză cu Ucraina, care dă posibilitatea statului membru să acorde ajutoare de stat sectorului agricol de până la 250.000 euro/fermă, iar pentru sectorul agroalimentar până la 2.800.000 euro/IMM, solicităm regândirea programelor și surselor de finanțare în așa fel încât să se dea o gură de oxigen satului românesc și producției autohtone de legume, proaspete sau procesate”, a precizat Ion Păunel, membru fondator al USȚR și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Pentru ciclul 2, legumicultorii propun un ajutor de minimis de 2.500 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate, iar pe lângă legumele din ciclul 1 (tomate, ardei etc) să fie adăugate și salata, spanacul, ceapa verde, fasolea galbenă etc.

„Solicităm și continuarea Programului dedicat cultivatorilor de usturoi și completarea acestuia cu alte legume (ceapă, cartof, ardei, gogoșar) cultivate în câmp deschis, având în vedere că suprafețele cultivate în ultimii ani cu aceste legume au scăzut destul de mult. Doar pentru cultura de gogoșar în câmp, suprafața cultivată este cu 85-90% mai mică raportat la anii `90, pentru ceapă suprafața cultivată în câmp s-a redus cu 60-70%, iar pentru cartof cu cel puțin 75%”, a specificat Ion Păunel.

Producătorii propun autorităților un program care să vină în sprijinul legumicultorilor intitulat „Primul Solar”, în care fermierii să poată construi/moderniza și achiziționa solarii complet echipate pentru minimum 0,10 ha și maximum 0,20 ha.

De asemenea, o altă propunere este un program numit „Primul Hectar”, prin care tinerii fermieri să poată achiziționa teren agricol.

„Mai solicităm un ajutor de stat pentru producătorii de legume și fructe cu o valoare cuprinsă între 10.000 euro/fermă și 50.000 euro/fermă, în funcție de dimensiunea exploatației, având ca principiu și mecanism de finațare Măsura 21. Toate aceste programe pot fi finanțate prin Mecanismul Temporar de Criză cu Ucraina, fără o notificare și fără aprobare prealabilă a Comisiei Europene, decizia aparținând României în totalitate”, a punctat președintele SPA Olt, Ion Păunel.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-22 „Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole” se va desfășura în intervalul 20 decembrie 2023 - 30 aprilie 2024. Intervenția este finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Alocarea financiară, în actuala sesiune de depunere a proiectelor, pentru intervenția DR-22 este de 210.300.000 euro.

Valoarea finanțării acordate în cadrul intervenției DR-22 „Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole” este de maximum 10.000.000 euro/proiect pentru înființarea unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate. Tot prin DR-22 se pot obține fonduri de cel mult 7.000.000 euro/proiect pentru alte investiții de înființare decât cele menționate anterior și de maximum 3.000.000 euro/proiect pentru investiții de modernizare.

Rata sprijinului public nerambursabil este de 65% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri, forme asociative și alte întreprinderi.

Prin intervenția DR-22 sunt eligibile investiții în construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, în infrastructura internă şi în utilități, precum și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor etc.

Beneficiarii acestei intervenții pot fi formele asociative cu rol economic (cooperative agricole și societăți cooperative, conform legislației naționale, precum și grupuri și organizații de producători recunoscute de MADR), precum și alți operatori economici (IMM-uri conform Legii nr. 346/2004, întreprinderi mari, inclusiv fermieri încadrați în statutul de IMM/întreprindere mare).

„Intervenția DR-22 are ca obiectiv consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor agricole, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. De asemenea, se înscrie în eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și adaptare la acestea, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, se propune promovarea ocupării forței de muncă, creșterea economică și egalitatea de gen în agricultură, inclusiv prin implicarea femeilor în acest domeniu. Bioeconomia circulară și silvicultura sustenabilă completează setul de obiective pentru dezvoltarea rurală durabilă”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru detalii suplimentare, Ghidul solicitantului și formularele necesare accesați link-ul: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-22/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic. Intervenția DR-20, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), poate fi accesată în perioada 20 decembrie 2023 – 30 aprilie 2024.

În această sesiune de depunere a proiectelor, intervenția DR-20 „Investiții în sectorul zootehnic” are o alocare financiară de 224.610.728 euro, din care:

  • Componenta sector bovine (inclusiv bubaline) - 67.383.218,40 euro;

  • Componenta sector suine – 98.828.720,32 euro;

  • Componenta sector ovine-caprine – 15.722.750,96 euro;

  • Componenta păsări de curte (altele decât găini ouătoare vizate de componenta V) și alte animale de fermă, inclusiv albinele – 22.461.072,8 euro;

  • Componenta găini ouătoare – modernizare pentru trecerea de la baterii îmbunătățite la sisteme alternative de creștere – 20.214.965,52 euro.

Valoarea maximă a fondurilor europene care se pot obține pentru investiții în sectorul zootehnic prin DR-20 este de 2.000.000 euro/proiect. Sprijinul nerambursabil este acordat fermierilor, excluzând persoanele fizice.

În cazul investițiilor care își propun exclusiv simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole, valoarea maximă a sprijinului public este de 300.000 euro/proiect.

Sprijinul public nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65% din costurile eligibile.

Dintre investițiile eligibile prin intervenția DR-20, AFIR amintește: înființarea, extinderea și modernizarea adăposturilor de animale, dotarea exploatației cu utilaje agricole, cu remorci și semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolă, precum și cu utilajele agricole necesare asigurării bazei furajere. Sunt eligibile și investițiile pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de condiționare și depozitare, investițiile necesare reproducției, înființarea sau dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploatație – inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole.

Intervenția DR-20 „Investiții în sectorul zootehnic” vizează consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor. „Această inițiativă are ca obiectiv îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor zootehnice, modernizarea sectorului agricol prin stimularea cercetării, tehnologiei și digitalizării, precum și creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea acestora la nivelul fermei. Programul este deschis fermierilor, cooperativelor agricole, societăților cooperative și grupurilor/organizațiilor de producători recunoscute de MADR”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru detalii suplimentare, Ghidul solicitantului și formularele necesare, accesați link-ul: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-20/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Compania Corteva Agriscience anunță că stația de producție a semințelor din Afumați, județul Ilfov, a încheiat cu succes sezonul agricol 2023. Peste două milioane de unități de semințe de porumb și floarea-soarelui au fost produse în România pentru sezonul următor, pe o suprafață de peste 11.000 de hectare.

La stația de la Afumați, hibrizii produși de Corteva Agriscience în România sunt procesați și utilizați pentru peste 20 de țări diferite din Europa, cu cel mai mare volum în România, Bulgaria, Polonia, dar și în Ucraina, Franța și Ungaria.

În acest an, au fost recoltați și sunt în curs de procesare un total de 42 de hibrizi de porumb, șapte hibrizi de floarea-soarelui și un soi de soia. În plus, în vara acestui an, au fost tratate și însăcuite 32.000 de unități de rapiță care alimentează în principal piața din România și Republica Moldova, contribuind la creșterea și dezvoltarea durabilă a agriculturii în aceste țări.

„Corteva investește constant în dezvoltarea capabilităților oamenilor și echipamente de ultimă generație la stația din Afumați. Angajamentul nostru se extinde la susținerea fermierilor români în atingerea rezultatelor optime din punct de vedere al productivității, prin valorificarea tehnologiilor inovatoare în România. Echipa noastră dedicată vine cu o expertiză extinsă, cu un accent deosebit pe siguranța și protecția muncii, prin care asigură desfășurarea fiecărei operațiuni într-un cadru sigur pentru obținerea unor rezultate superioare”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova Corteva Agriscience.

statie Afumati Romania

Inaugurată în 2002, stația de condiționare de la Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție care depășește 74 de milioane de euro în cei 21 de ani de existență, unitatea de producție este echipată cu utilaje de ultimă generație, inclusiv sortere optice și mașini de tratare performante. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 300 de angajați permanenți și sezonieri, stația asigură un ciclu de producție fără probleme pentru hibrizii Pioneer®.

Fabrica Corteva din Afumați este una dintre cele mai mari și moderne facilități de producție Corteva din lume, este cea mai mare stație de procesare a semințelor din România, producând semințe de porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță cu tehnologii avansate pentru clienți de pe întreg teritoriul Europei, iar de curând și Asia. Fabrica Corteva din Afumați folosește tehnologii avansate pentru a aplica semințelor de porumb și floarea-soarelui tratamente care stimulează creșterea și sănătatea plantelor, oferind fermierilor soluții inovatoare și sustenabile.

Cu o investiție suplimentară de 14 milioane de euro în 2021, fabrica Corteva din Afumați și-a extins capacitatea de producție de semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță, pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea fermierilor, la nivel național și internațional.

Anual, Corteva Agriscience lansează în medie zece hibrizi de porumb și floarea-soarelui pe piața din România, cu un ciclu de lansare foarte rapid. Un hibrid premium în portofoliul Corteva rămâne pe piață timp de maximum cinci sau șase ani, după care este înlocuit pentru a oferi soluții adaptate nevoilor fermierilor în condițiile climatice în schimbare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat condițiile accesării fondurilor disponibile pentru procesatori privind finanțarea acordată prin Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM. Cererile de aprobare pentru finanțare și înregistrarea acestora se realizează în termen de 30 de zile calendaristice, respectiv în intervalul 27 octombrie 2023, ora 08:30 - 27 noiembrie 2023, ora 16:30.

Programul INVESTALIM este derulat de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR), prin AFIR, având un buget maxim, pentru perioada 2023 – 2026, de 590 milioane euro, respectiv echivalentul a 147,5 milioane euro anual.

Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia se regăsesc pe www.afir.ro, în pagina dedicată schemei de ajutor de stat – https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-investalim/. În baza acestor documente potențialii beneficiari pot demara pregătirea documentației necesare accesării de către solicitanți a fondurilor INVESTALIM.

AFIR precizează că se vor considera cheltuieli eligibile modernizarea/reabilitarea infrastructurii destinate condiționării, depozitării și/sau procesării deținute de solicitanți. De asemenea, se vor considera cheltuieli neeligibile aferente construcțiilor din cuprinsul Planului de investiții, doar achiziția de clădiri și costurile aferente chiriei.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul prin INVESTALIM pot fi întreprinderile nou-înființate sau întreprinderile în activitate, atât IMM, cât și întreprinderi mari, înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intensitatea sprijinului nerambursabil are valori cuprinse între 30% și 70%, iar nivelul ajutorului de care poate beneficia o întreprindere poate ajunge până la un maxim total de 57.750.000 de euro.

Activitățile eligibile pentru care se acordă finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat INVESTALIM sunt: prelucrarea și conservarea cărnii; prelucrarea şi conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor; prelucrarea şi conservarea cartofilor; fabricarea sucurilor de fructe și legume; prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea uleiurilor şi grăsimilor; fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor; fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie; precum și fabricarea zahărului.

Investițiile realizate în cadrul Programului INVESTALIM trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii principale:

a) Să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2.500.000 lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500.000 euro;

b) Să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe toată durata implementării investiţiei şi încă cinci ani de la data finalizării acesteia;

c) Să îndeplinească indicatori cantitativi şi calitativi stabiliți;

d) Să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi încă cinci ani de la data finalizării acesteia;

e) Să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin atragerea altor investiții conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

f) Întreprinderea are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

AFIR transmite că, procesarea produselor agroalimentare va fi susținută financiar și prin intervenția DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, din cadrul Planului Strategic pentru PAC 2023 – 2027, unde alocarea financiară este de 210.300.000 euro. Valoarea maximă a unui proiect de investiții poate ajunge la 10.000.000 euro pentru înființare unități de procesare legume-fructe și pentru industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate, la 7.000.000 euro pentru înființarea unităților de procesare, iar pentru modernizare se acordă până la 3.000.000 euro/proiect. Intensitatea sprijinului nerambursabil pentru această intervenție este de 65%.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, Corteva Agriscience anunță încheierea celei de-a patra ediții a Programului educațional TalentA 2023 cu un atelier practic pentru femeile fermier.

64 de femei din România și 10 femei din Republica Moldova au participat activ la procesul de învățare și dezvoltarea de proiecte pentru a-și susține comunitățile și afacerile, iar la finalul lunii octombrie cele mai bune propuneri vor fi premiate cu granturi de Corteva Agriscience.

Pe lista participantelor la TalentA 2023 se află femei cu vârste cuprinse între 18 și 56 de ani din diferite regiuni ale celor două țări, care lucrează în diverse domenii ale agriculturii - cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor, creșterea animalelor și a păsărilor de curte, apicultura și horticultura. „Este pentru prima dată când programul a fost deschis și pentru studente aflate la începutul carierei, ceea ce întărește angajamentul Corteva de a le oferi oportunități de dezvoltare tinerilor și de a îmbunătăți comunitățile lor”, a punctat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria.

 

Un proiect de succes, solicitat de femeile din mediul rural

 

Programul educațional, dezvoltat și sponsorizat de Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, s-a desfășurat timp de cinci luni începând cu luna mai și a inclus două module de studiu: modulul de afaceri cu 10 cursuri și modulul de agribusiness cu 4 cursuri. Cursurile au fost susținute și conduse de profesioniști Corteva și de membri ai echipei Starperformining, o firmă de consultanță în afaceri, care este partener oficial al programului încă de la prima ediție din România.

„Credem cu tărie că femeile pot avea o contribuție semnificativă la progres, inovație și o mai bună calitate a vieții în zonele rurale. De aceea, programul TalentA inițiat de Corteva Agriscience a devenit un proiect de succes, solicitat de femeile din România, Republica Moldova și nu numai, și un punct de referință pentru industria agricolă la nivel național și în alte țări în care este implementat. Inițiativa Corteva reprezintă o oportunitate pentru femeile din mediul rural de a participa la cursuri gratuite, care le oferă participantelor noastre cunoștințele necesare pentru a dezvolta afaceri sustenabile, dinamice și competitive, cu impact pozitiv asupra progresului comunităților în care trăiesc”, declară Maria Cîrjă.

Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience pentru proiectul TalentA în România și Republica Moldova, completează: „TalentA este un proiect remarcabil care duce la nivel înalt dezvoltarea profesională a femeilor fermier din România și Republica Moldova. Sunt onorat să fiu alături de compania Corteva în acest demers și să contribui la îmbunătățirea abilităților de gestionare a afacerilor participantelor, aspect esențial pentru viabilitatea și sustenabilitatea agriculturii”.

Cursul final al programului TalentA 2023 a avut loc la sfârșitul lunii septembrie. În cadrul unui atelier de lucru de două zile, participanții la program s-au întâlnit personal cu consultanții și au interacționat pentru prima dată față în față cu colegii lor după modulele de webinar. Aceștia au dezbătut subiecte fundamentale pentru o afacere agricolă, cum ar fi analiza financiară, resursele umane și tehnici eficiente pentru o recrutare de succes într-un context demografic dinamic, modele de afaceri aplicate proiectelor agricole și impactul digitalizării asupra sectorului prin soluții inovatoare.

În etapa actuală, participanții au început pregătirea proiectelor pentru concursul de granturi, care vizează îmbunătățirea securității alimentare a comunităților. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigători care vor primi finanțare din partea Corteva Agriscience la sfârșitul lunii octombrie: Locul 1 - 6000 USD, Locul 2 - 5000 USD, Locul 3 - 4000 USD.

 

Ce spun femeile antreprenor

 

Iris Maria Roșculeț are 19 ani, este din județul Ialomița și urmează cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București. Tânăra intenționează să studieze și Agronomie. „Împreună cu părinții mei avem o fermă legumicolă, în spații protejate, cu o suprafață de 6.000 metri pătrați, Serele Dulci, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, dar vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate, și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele, pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici”, ne-a spus Iris Maria Roșculeț.

Alexandra Buliga, fermier la Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga, județul Neamț, s-a alăturat de curând afacerii familiei, iar anul acesta a participat la cursurile programului TalentA. „M-am înscris în acest program, TalentA, pentru a cunoaște mai multe femei ca mine, pentru că în zona din care provin, județul Neamț, sunt foarte puține femei fermier și mă simțeam singură. De curând m-am lansat în agricultură, alături de familia mea, Baiagrogiv - Ferma familiei Buliga, iar participarea la acest proiect a însemnat pentru mine să întâlnesc o mulțime de oameni de vârsta mea, care sunt dedicați în ceea ce fac și au idei de afaceri foarte bune, astfel încât acum nu mai simt acea singurătate. Cursurile au fost foarte interesante, m-am implicat activ, iar informațiile pe care le-am primit au fost foarte utile pentru că nu s-au bazat doar pe teorii dintr-o carte, ci pe multă practică, lucru care ne-a plăcut foarte mult tuturor”, a precizat Alexandra Buliga.

Programul TalentA, creat de Corteva Agriscience, are scopul de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a inițiativei educaționale face parte din eforturile de sustenabilitate ale Corteva de a promova abilitarea femeilor în agricultură. Programul TalentA a fost lansat în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementat pentru prima dată în România cu sprijinul echipei Starperformining.
Până în prezent, aproximativ 1.300 de femei talentate din întreaga lume au participat la Programul TalentA.

TalentA 2023 Romania

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Joi, 12 octombrie 2023, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole.

Prin acest act normativ se stabilesc măsuri temporare de instituire a unui acord de punere pe piață în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, în vederea atenuării repercusiunilor negative imediate în sectorul producției primare și al procesării. Prezenta ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2023.

Produsele agricole care fac obiectul importului reglementat prin prezenta ordonanță de urgență sunt: grâu și meslin; porumb; semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate; semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

Produsele agricole pot fi importate numai pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru operatorii economici cu sediul social și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care desfășoară activități în următoarele sectoare economice:

a) 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor;

b) 1061 - Fabricarea produselor de morărit;

c) 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;

d)  014  – Creșterea animalelor.

 

Procedura de emitere a acordului

 

I. Operatorul economic care intenționează să importe produsele agricole din Ucraina, solicită la MADR eliberarea acordului, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare a stocurilor, precum și a altor acte necesare menționate în OUG.

II. MADR, pe baza raportului emis de o Comisie constituită în cadrul aceleiași instituții, eliberează acordul, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită emiterea acordului.

III. Comisia este compusă din următorii reprezentanți:

a) un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

b) un reprezentant al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);

c) un reprezentant al Autorității Vamale Române;

d) un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

e) un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

IV. Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de ANSVSA cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, în urma testării unei mostre din produsul agricol.

V. În baza acordului eliberat de MADR, operatorul economic român încheie un contract de vânzare cu un operator economic licențiat de către Ucraina pentru cantitatea de produs necesară prevăzută în acord, apoi se desfășoară operațiunile de import, sub supravegherea autorităților vamale române.

VI. Sigiliul vamal va fi desfăcut la destinație, respectiv la sediul sau la punctul de lucru al operatorului economic din România, în prezența reprezentanților Autorității Vamale Române și ai ANSVSA.

VII.  ANSVSA recoltează probe din produsul importat și verifică dacă acesta are aceleași calități prevăzute în certificatul de conformitate, iar în situația în care produsele sunt constatate neconforme, acestea se returnează la locul de origine pe cheltuiala exportatorului.

VIII. De asemenea,  prin actul normativ se reglementează:

- Regimul sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor actului normativ;

- Formularistica utilizată în aplicarea prevederilor ordonanței de urgență.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate
Miercuri, 11 Octombrie 2023 12:30

„Țarina”, un brand din țarina Dejului

Într-un peisaj dominat de multinaționale, familia Zanc se ridică precum o mică rezistență, producând lactate și brânzeturi de calitate în România. Cei doi frați, Ambrozie și Călin Zanc, au pornit de la consultanță agricolă și au ajuns să înființeze Lactate Someșene Dej, o fabrică de lactate cu un brand distinctiv - „Țarina”. Cu o devotare deplină, aceștia se străduiesc să aducă în fața consumatorilor produse tradiționale și naturale, într-o piață dominată de produse procesate. Cu toate că întâmpină provocări din partea marilor lanțuri de supermarketuri și a lipsei de sprijin guvernamental, familia Zanc rămâne hotărâtă să promoveze tradiția și să aducă în continuare produse de calitate pe piața lactatelor românești.

Despre industria alimentară românească e destul de greu să spui că este românească, pentru că e dominată de multinaționale. Nu spunem că este doar situația României. Multinaționalele fac legea în multe țări, de aceea se și numesc așa. Procesul de mondializare este început de mult și își are ca principal instrument comunicarea din ce în ce mai facilă, iar ca motor, economia. Comunicarea, pentru că ne determină să dorim să trăim precum cel pe care îl vedem la televizor, pe internet, iar economia, pentru că „cineva” poate să vină în întâmpinarea acestei dorințe. Lucrurile sunt simple și nu trebuie să ne gândim la cine știe ce conspirație. Este un proces social cât se poate de natural. Ceea ce ne întristează este că foarte multe elemente din patrimoniul cultural al lumii se pierd pentru că un consumator nu poate să trăiască în două feluri, și așa cum vede, și este atras să o facă, și conform tradițiilor sale. Sunt societăți mai deschise la nou, dispuse la schimbare, ale căror tradiții sunt deja la muzeu, și altele mai conservatoare, ce par pentru cele dintâi „de pe altă planetă”. România este destul de echilibrată, din acest punct de vedere, dar presiunea este destul de mare și, pe plan economic, slăbiciunile administrative – administrația este singura care se poate opune unui proces monopolizator – au dus la situația actuală.

 

O mică rezistență în fața multinaționalelor

 

Și totuși, la fel ca în alte locuri ale lumii, există și o „rezistență”, de fapt o micro-piață a conservatorilor nostalgici care pot alimenta o parte din industria locală.

Beneficiara acestei evoluții este și fabrica de lactate și brânzeturi la care am poposit recent. Este vorba despre Lactate Someșene Dej, înființată de doi frați, Ambrozie și Călin Zanc, care au hotărât, la un moment dat, să nu se mai mulțumească cu statutul de colectori de lapte, adică de intermediari între crescătorii de animale și procesatori, și să devină capăt de linie.

Prima afacere cu care au început a fost de consultanță agricolă, lucrând pentru o mare multinațională cu care „am înființat peste 68 de ferme de vaci, în Transilvania, ferme foarte bine puse la punct. Am vrut să facem o trecere de la familia care crește vaci, deci practic de subzistență, către o fermă de familie, deci de la 2, 3, 4, 5 vaci la 30 de vaci. Și așa am început. După care am intrat în zona de colectare lapte, adunând laptele de la aceste ferme, și îl dădeam mai departe procesatorilor mari. Dar aveam o problemă în tot circuitul ăsta, că eram un tampon și am ajuns să avem din ce în ce mai puțin, iar atunci ne-am întrebat: de ce să nu procesăm noi laptele pe care-l colectăm? Am decis să facem această investiție, dar practic nu am avut bani, am început acest business cu un împrumut de la bancă pe care l-am girat cu un teren agricol mare… deci practic am început cu minus”, spune Călin Zanc.

140A5741

 

Construim un brand, nu renunțăm

 

Au început pe minus, ca alți mulți curajoși. Curajoși sau inconștienți, cum le-ar spune unii, aceia trecuți deja prin noianul de piedici și greutăți inerente. De altfel, s-au convins și ei că nu e ușor. „Sincer, am crezut în acest sector și cred în continuare, dar la câte probleme am avut pe parcursul acestor investiții și al acestei construcții de brand, de business, de ceea ce facem noi, probabil trebuia renunțat la un moment dat, dar am spus că nu renunțăm și mergem înainte.”

Păi, în primul rând, nu te lasă „minusul” să renunți. Deși ne-a spus că sunt mulți cunoscuți ai lui care au făcut-o, pentru că nu au mai rezistat. „Nu vom renunța decât atunci când nu se va mai putea. La un moment dat poți ajunge în direcția aceea, noi cunoaștem mulți oameni care au investit în acest sector și au renunțat la un moment dat pentru că efectiv nu au putut să meargă mai departe. Asta, din cauza problemelor de finanțare, din cauza lipsei de interes a autorităților noastre. Nu i-au protejat deloc pe cei care au investit în aceste sectoare, ba din contră, au fost lăsați să fie exploatați la maximum.

Așa cum spuneam, autoritatea administrativă a unei țări este singura care poate opune rezistență reală tendințelor de monopol pe care, în baza principiului de maximizare a profitului, orice societate comercială poate să o aibă.

140A5691

Din fericire, ei par a fi pe drumul cel bun, deci departe gândul renunțării. Și spunem asta pentru că au ales nu doar să producă derivate din lapte, pe care doar să le vândă într-un fel, cum s-o putea, ci au ales să construiască un brand. Grea treabă, zice și Călin Zanc: „Este foarte greu să creezi un brand, o marcă, lucrăm de ani de zile la acest lucru, am început ușor-ușor să intrăm pe piață, dar este greu să pătrunzi, pentru că vă dați seama că ne luptăm cu niște coloși industriali, dacă-i putem numi așa”. E adevărat că pare inegală și oarecum necinstită această „luptă”, dar trebuie să înțelegem că aceia mari au fost și mici odată, cum mari pot ajunge și cei care sunt mici acum.

 

Calitate premiată

 

Dar probabil că frații Zanc nu se gândesc la asta și bine fac, pentru că acum se gândesc la ce pot face acum, de exemplu o marfă de calitate. „Vorbim despre acidofile, despre smântâna de bivoliță, smântâna de vacă, iaurtul de bivoliță, iaurtul de vacă, pe care le facem tot așa cum se făceau odată, și sunt bucuros când văd comentarii unde scrie: «Am gustat ceva ce n-am mai gustat de la bunicii mei». Telemeaua de oaie pe care am produs-o noi a câștigat Medalia de aur în Germania, la Institutul DLG, Telemeaua de bivoliță, Medalia de argint și Telemeaua de vacă, Medalia de bronz. Deci suntem cu niște produse de bună calitate pe piață, recunoscute internațional în acest moment. Au fost premiate sub brandul „Țarina”. Am ieșit cu aceste produse pe piață sub acest brand, „Țarina”, și suntem bucuroși că am câștigat și o să mai participăm și la alte tipuri de certificări în exterior, pentru că sunt recunoscute în UE și pentru noi este important acest lucru. Anul acesta în noiembrie, vom duce și celelalte tipuri de produse la degustat tot la acest institut, dar și la alte institute cu certificare afară, ca să fie o paralelă să vedem dacă într-adevăr sunt la nivelul pe care ni-l dorim.”

Nu încape vorbă, ar participa la asemenea concursuri și în țară, dar nu prea sunt. Căci, zice Călin Zanc, „momentan, nu prea avem specialiști care să deguste brânza în România, s-a discutat acest lucru și sperăm să reușească doamna Corina Mareș să facă acest lucru, că lucrează pentru a promova o echipă de degustători de brânzeturi și o școală pentru acest sector, pentru că este foarte important să cunoască producătorii mai mici, mai mari și chiar – de ce nu? – cei din gospodării ce înseamnă anumite lucruri în a procesa lactatele”.

 

Un lanț eficient de colectare a laptelui

 

Așa cum spuneam, fabrica despre care vorbim se află în Dej, un oraș aflat în apropierea graniței mai multor județe, astfel că atunci când domnul Zanc spune că „noi colectăm laptele din jur, din toate județele, de la Maramureș, Sălaj, Bistrița, Țara Lăpușului, Valea Someșului”, pare că au un bazin de colectare imens, dar în fapt colectarea se face de pe o suprafață relativ mică: „Nu ne-am îndepărtat foarte tare de Dej, ci undeva la o rază de 56-60 km maximum”. În schimb, procesul de colectare este unul foarte extins pentru că laptele provine de la foarte mulți furnizori. „Avem peste 150 de puncte de colectare. Ciobanilor, la stâne, le-am dat tancuri de răcire, deci am ajutat și am sprijinit mult crescătorii din zonă, suntem cunoscuți pentru colectarea de lapte din 2007, au încredere în noi, au mai încercat și în alte părți, au văzut că suntem totuși o firmă serioasă, ne-am respectat cuvântul pe care l-am dat, și contracte avem cu peste 1.880 de ferme de familie. Foarte multe, foarte greu, foarte mult de lucru…”. Într-adevăr, foarte mult de lucru, dar se pare că au și un avantaj, calitatea laptelui: „Avem un lapte bun, de calitate, și, putem spune – încă nu este certificat, dar va fi pe viitor –, că este un lapte natural, pentru că acești crescători de la care colectăm lapte nu cresc intensiv aceste animale, sunt oameni cu gospodării de subzistență, de la 3 la 10-15 capete, și le cresc într-un anumit fel.

tarina8

Acum procesează aproximativ 25.000 de litri de lapte pe zi, dar au loc de creștere, pentru că fabrica are o capacitate mult mai mare: „Capacitatea fabricii este mai mare, undeva la 60.000 de litri pe zi, dar colectarea noastră este de 25.000 pentru vară și avem în perioada în care este laptele de oaie în jur de 1.200.000 – 1.300.000 de litri de lapte de oaie pe sezon, la bivoliță este un pic mai puțin, undeva la 1.500-1.200 de litri pe zi, momentan. Colectăm lapte de vacă, lapte de bivoliță și lapte de oaie, în sezonul în care este lapte de oaie. Pentru oaie avem primăvara – mai, iunie, iulie, august –, bivoliță și lapte de vacă avem permanent”.

 

Investiții pentru viitor – fabrica „Grota de la Țaga”

 

Vorbeam mai devreme despre faptul că e greu să se mențină și că uneori trebuie să lupte cu gândul renunțării. Este remarcabil că, în pofida acestor frământări, frații Zanc acționează cu un curaj demn de admirat. Nu doar că nu dau înapoi, dar și fac pași înainte, achiziționând încă o fabrică. E adevărat, una cu potențial, fabrica de la Țaga. „Acolo avem o grotă unică în lume, care adăpostește o bacterie ce nu se poate reproduce în nicio altă parte a lumii. Prin urmare, produsele respective nu pot fi create în altă parte decât acolo. După maturare, aceste produse devin cu adevărat unice. Bacteriile din grotă își îndeplinesc funcția astfel: cu cât sunt mai multe produse puse la maturat în grotă, cu atât ele lucrează mai eficient și mai intens.”

Și nu doar că au achiziționat-o, încă de anul trecut, dar au și investit în modernizarea ei. „Am făcut o investiție mare acolo și este de actualitate. Doar la grotă nu am intervenit și nu vom interveni niciodată, deoarece  este așa de peste o sută de ani. În acea zonă deja efectuăm probe, deoarece suntem pe cale de a obține autorizația finală, practicăm producția unui produs tradițional și dorim să obținem Indicația Geografică Protejată (IGP) pentru acea regiune. Mai avem foarte puțin de lucru și vom deschide fabrica, deoarece am finalizat renovarea și retehnologizarea și am schimbat fluxul tehnologic.”

Acolo se va adăuga un nou bazin de colectare a laptelui. „În viitor, pentru noua fabrică pe care am achiziționat-o anul trecut, la Țaga, fosta fabrică «Grota de la Țaga», unde se produce renumita brânză Năsal, vom colabora și cu cooperativa Someș-Arieș, pentru că au acolo câteva ferme mici pe care de comun acord le îndrumăm spre noi, dorim să ajungă cât mai repede laptele materie primă la fabrică și, având în zonă, e foarte simplu pentru noi dacă suntem în colaborare cu ei. Sigur, în viitor ne gândim să colaborăm în funcție de ce capacitate vom vinde, putem colabora din ce în ce mai mult, că suntem colegi și prieteni cu cei din cooperativă și tot timpul participăm împreună la evenimente, pentru că are o mare influență în zonă cooperativa Someș-Arieș.

De vândut, își vând produsele prin intermediul multinaționalelor, că nu prea există alte căi eficiente, în pofida inconvenientelor despre care o să și vorbim mai jos. Ei sunt mulțumiți că o pot face, considerând că acestea iau de la ei pentru calitatea bună a mărfii: „Avem contracte cu multinaționale care cumpără o cantitate foarte mare de produse, ceea ce ne face să credem că le achiziționează datorită calității superioare a acestora și faptului că respectăm un proces tehnologic strict, la care ne raportăm în mod riguros. Utilizăm doar materii prime de calitate, cum ar fi laptele, și toate celelalte inputuri necesare în procesul tehnologic. Deși, în ultimii doi ani, costurile s-au majorat semnificativ, referindu-mă la ambalaje, sare, cheaguri și culturi, noi nu am făcut niciun compromis în privința calității, ci am menținut același standard înalt”.

tarina3

 

Provocările din industria lactatelor din România

 

Dar să vedem și care sunt aspectele care grevează această zonă de nișă a industriei laptelui. Unul dintre ele ar fi chestiunea prețului, despre care Călin Zanc zice că nu este corect repartizat între producătorii de lapte, procesatori și vânzători, aceștia din urmă luând „partea leului”. „Putem discuta de un lanț în care ar trebui ca producătorul de lapte să-și ia banii pe care-i merită, procesatorul de lapte să-și ia banii pe care-i merită și retailerii și cei care vând produsele lactate la fel. Pentru că produsele noastre ajung astăzi la raft cu un preț foarte mare, până astăzi nu au scăzut prețurile, deși noi și producătorii de lapte am scăzut prețurile și în acest moment nu intervine nimeni, doar la ședința de guvern s-a spus că trebuie să scădem prețul, dar nu retailerii care au un adaos foarte mare, ci producătorul și procesatorul de lapte… Și retailerul? Producătorul l-a scăzut foarte mult în momentul de față, că ați văzut, a ajuns de la 3 lei la 1,50 – 1,30, vine din Polonia laptele — și unde să-l mai scadă?, pentru că în momentul ăsta el este în deficit și nu are o eficiență economică la fermă”, spune Călin Zanc și din postura de producător, pentru că trebuie să spunem că este și președintele asociației de crescători de bivoli.

Și legat de raportul pe care procesatorul ar trebui să îl aibă cu producătorul de lapte, el face o remarcă de foarte mult bun simț, la care puțini se raliază: „Dacă producătorul de lapte dispare, procesatorul și-a dat seama că are o problemă: că odată vine laptele mai ieftin din afară, dar după ce aceia de afară își vor da seama că nu mai avem noi lapte, or să vină cu el mult mai scump. Și atunci iar avem o altă problemă. Deci, de aceea eu zic că ar trebui menținut acest lanț și să creștem sectorul zootehnic, și să-l ajutăm să producă din ce în ce mai mult, nu mai puțin și să ne dispară fermele an de an”.

tarina4b

Cel mai expus la extincție este sectorul creșterii bivolilor, susținut acum doar de o mână de pasionați. „Vor dispărea odată cu acești crescători pasionați, care sunt în vârstă, și aceste animale, cu excepția cazului în care reușim să convingem tinerii în următorii ani că este un animal ce merită să continui să-l crești și să obținem pentru acest sector, bubalinele, o eficiență mai mare.”

 

Prinși la mijloc

 

Este conștient că nu se poate fără cei trei parteneri din lanț, producători, procesatori, comercianți, dar consideră că marile lanțuri de supermarketuri pun o presiune prea mare pe procesator, care se vede constrâns să facă stocuri. Aceste stocuri reprezintă o altă problemă majoră cu care se confruntă chiar și marii procesatori. Cauzele sunt, pe de o parte, venite, așa cum spuneam, de la comercianți. „Supermarketurile cer prețuri la un anumit nivel, se pun niște condiții foarte dure și dacă ne uităm la colegii noștri din această industrie a laptelui, majoritatea au probleme în partea de lanțuri de supermarketuri, și acolo prețul final este foarte mare în comparație cu prețul care pleacă de la noi, și presiunea cea mai mare întotdeauna se pune pe procesator. Suntem la mijloc, suntem presați de aceste două tampoane. Dacă nu ar fi producătorul de lapte, nu am avea din ce să producem lactatele, dacă nu avem lanțurile care vând produsele lactate, nu avem unde să le vindem. Pentru că la un nivel nu mai poți să vinzi doar tu, pe rețelele tale proprii.”

Problema cu stocurile este că acestea trebuie conservate și asta necesită eforturi financiare suplimentare, pe care nu le pot suporta și pentru care nici nu primesc credite din partea băncilor. „Cea mai mare problemă a noastră este finanțarea stocurilor pe care le avem. Pentru că noi acum avem stocuri foarte mari și este normal, eu trebuie să asigur permanent, lunar, brânza, telemeaua de oaie maturată, pe care noi o facem în patru luni și s-o ținem un an și șase luni până vine celălalt lucru de anul viitor, și atunci noi trebuie să facem stocuri mari pe care trebuie să le depozităm. La noi, în România, încă nu avem o bancă să te împrumute pentru stocuri și să-ți ia stocurile ca garanție. La noi trebuie să te duci cu absolut tot ce ai, să girezi peste, și aici este o problemă destul de mare.”

tarina10

 

E nevoie de colaborare

 

Nemulțumirea interlocutorului nostru este dată și de paradoxul pe care-l sesizează. Cu toate că suntem o țară importantă în Europa în ceea ce privește agricultura, nu reușim să influențăm deciziile care se iau în domeniu la Comisia Europeană. „Pe tot acest lanț avem reprezentanți, avem europarlamentari în Comisia pentru agricultură și nu suntem o țară cu puțini, că suntem a cincea în UE și avem destul de mulți reprezentanți.” Ceea ce este mai grav, în opinia sa, este că nu se iau decizii competente pe plan local. „Trebuie doar să adaptăm ceea ce este în alte țări și în țara noastră. Sunt multe lucruri care nu se potrivesc, dar se pot adapta la ceea ce avem noi în țară. Dacă nu intervenim cu sprijinul de la Uniune, guvernamental, dacă organizațiile nu stau la masă și nu ajung la un consens cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse, vom avea o gravă problemă. Companiile vor dispărea involuntar. Cele mai multe companii românești cu branduri mari au fost achiziționate de multinaționale din străinătate. Ele au știut ce să facă cu ele, noi nu putem. Aici putem învăța multe din alte țări, unde fermierii s-au confruntat cu nemulțumiri și au ieșit în stradă, dar au găsit întotdeauna soluții pentru a merge mai departe. Așadar, ar trebui să găsim împreună aceste soluții – asociații, cooperative, toți procesatorii – toți acești actori ar trebui să stea la masă și să colaboreze, inclusiv cei din multinaționale care vând produsele finale, deoarece și pentru ei ar fi mai simplu să vândă produse procesate în România decât produse importate din afară.”

 

Pasiunea merge mai departe

 

Familia Zanc nu doar că a reușit să creeze o afacere solidă în industria lactatelor, dar a reușit și să transmită pasiunea și cunoștințele generației viitoare. Călin Zanc a dezvăluit că unul dintre nepoții săi este implicat activ în afacere și îi oferă sprijin în cadrul companiei. „Am și un nepot care e tot timpul alături de noi și ne sprijină cu multe lucruri în firmă, și practic cred că aici a fost un plus pentru noi, că suntem doi frați care pot să se sprijine unul pe altul, când unul cedează, vine celălalt și spune: hai să facem ceva, nu se poate, reușim cumva.”

140A5738

De asemenea, el a menționat că fiica fratelui său a urmat o facultate în domeniul științelor agricole și se specializează în industria alimentară, iar fiica sa se pregătește în domeniul turismului internațional și are planuri de a dezvolta o ofertă de agroturism în zona Țaga. Toate acestea evidențiază angajamentul familiei Zanc de a continua tradiția în industria lactatelor și de a aduce inovație și dezvoltare în acest domeniu. „Noi vrem să continuăm să vedem cât de departe o să mergem. Ca familie, cred că este mai simplu un pic, că v-am spus că este un sprijin întotdeauna, când nu poate unul, vine celălalt și ajută.”

 Vom sta și noi să urmărim cât de departe or să meargă, deși nu putem decât să fim optimiști în privința acestei „construcții”, mai ales că ea are viitor și dincolo de „mâine”.

 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Satul românesc
Pagina 1 din 9

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista