Fermierii din întreaga lume vor avea acces complet și detaliat la imagini aproape zilnice din satelit ale terenurilor lor agricole, grație unui nou parteneriat semnat între Syngenta, una dintre cele mai importante companii globale de tehnologie agricolă, și Planet Labs PBC (NYSE: PL), un furnizor important global de imagini satelitare zilnice și soluții geospațiale.

Extinderea pe mai mulți ani a parteneriatului strategic dintre cele două companii permite fermierilor să monitorizeze de la distanță sănătatea culturilor, să detecteze infestările cu dăunători și să identifice focare de boli. Imaginile satelitare de înaltă rezoluție, disponibile comercial sunt accesibile fermierilor la nivel global, ca parte a platformei de agricultură digitală Cropwise aparținând Syngenta.

Astăzi, imaginile prin satelit joacă un rol esențial în agricultura de precizie, permițând fermierilor să monitorizeze dezvoltarea culturilor pe suprafețe mari, să identifice din timp semnele de stres și să își gestioneze culturile mai eficient pentru a obține randamente și rezultate mai bune.

Colaborarea va extinde integrarea actuală a imaginilor avansate din satelit ale companiei Planet în platforma Cropwise de la Syngenta, oferind fermierilor un alt instrument puternic în setul de soluții pentru agricultura de precizie.

Ca urmare a acestui acord, utilizatorii Syngenta Cropwise pot beneficia de imagini satelitare cu o rezoluție de trei metri, imagini luate zilnic prin satelit ale fermelor lor din constelația de sateliți Dove de la Planet, oferind vizibilitate frecventă și informații, detalii agronomice cu un nivel superior, chiar și în zonele înnorate.

„Acest parteneriat va adăuga o nouă dimensiune la oferta digitală de la  Syngenta pentru clienți. Vom construi mai departe pe produsele sale de teledetecție deja populare, oferind soluții cheie precum Indexul de Variabilitate (variability Index), Zone de Productivitate (Productivity Zone), NemaDigital, și Detecția Anomaliilor (Anomaly Detection)”, a declarat Jeremy Groeteke, director global IT și strategii digitale la Syngenta.

Ashley Johnson, președinte și director financiar la Planet, a completat: „Syngenta este un pionier în inovarea agricolă, oferind siguranță și certitudine fermierilor din întreaga lume. Suntem încântați de această colaborare multianuală și de extinderea ei. Cu capacitățile noastre unice de date prin satelit și expertiza agrotehnică a Syngenta, așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm noi aplicații pentru agronomi și specialiști din întreaga industrie”.

Syngenta va obține acces extins la datele de înaltă rezoluție ale Planet, la platforma PlanetScope și Planet Insights pentru a dezvolta noi aplicații de gestionare a suprafețelor agricole extinse și pentru a permite noi inițiative de cercetare și dezvoltare în agricultura de precizie.

„Provocările cu care se confruntă fermierii în prezent sunt complexe, de la infestarea cu dăunători până la secetă. Construim algoritmi sofisticați de inteligență artificială și învățare automată pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față acestei complexități. În același timp, ne angajăm să protejăm drepturile fermierilor privind datele, asigurându-ne că aceștia își păstrează controlul asupra informațiilor lor. Prin extinderea acestei colaborări cu Planet vom putea oferi cele mai actualizate date satelitare de înaltă frecvență pentru a-i ajuta pe fermieri să ia decizii mai bune, bazate pe date”, a precizat Feroz Sheikh, director sisteme informaționale și digitale la Syngenta.

Parteneriatul între Syngenta și Planet reprezintă un pas semnificativ în agricultura de precizie digitală, oferind fermierilor instrumente puternice pentru îmbunătățirea productivității culturilor, creșterea eficienței și promovarea practicilor agricole sustenabile la nivel mondial.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Producătorii de ouă de pe toate continentele profită de valoarea biologică foarte ridicată pe care au atins-o hibrizii ouători în urma aplicării în marile companii de selecţie a metodelor de genetică cantitativă modernă. Ouăle reprezintă o sursă excelentă de proteine de origine animală, fiind bogate în acizi grași esențiali, seleniu, vitamine din complexul B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Când vine vorba de aspectul alimentelor, culoarea joacă un rol foarte important. De asemenea, culoarea alimentelor este un aspect legat de calitatea alimentelor.

Calitatea ouălor și intensitatea culorii gălbenușului sunt aspecte de mare importanță pentru consumatori, care tind să asocieze o nuanță mai intensă a gălbenușului cu un ou mai sănătos și bogat în nutrienți. Deoarece găinile nu au capacitatea de a sintetiza pigmenți, aceștia trebuie să provină din alimentația lor, în special din furajele administrate. În plus, pentru a intensifica culoarea gălbenușului se adaugă adesea coloranți sintetici în dietele găinilor ouătoare.

În ultimii ani, producția de păsări de curte a crescut în popularitate. Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine animale (220-240 mg), bogate în acizi grași, seleniu, vitamine B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Acestea sunt o sursă scăzută de calorii (aproximativ 150 kcal/100 g) de proteine de înaltă calitate, care furnizează 18 vitamine și minerale.

Surse naturale de pigmenți

Extract de pudră de roșii

Gălbenele (Tagetes erecta L.)

Spirulina Platensis

Chlorella vulgaris

Ardei roşu (Capsicumannuum L.)

Aplicabilitatea pigmenților naturali în hrana găinilor ouătoare

În creșterea păsărilor de curte, xantofilele sintetice sunt folosite ca suplimente alimentare pentru a obține o colorare optimă a gălbenușului de ou.

Intensitatea culorii gălbenușului poate fi controlată de tipul și concentrația carotenoidelor dietetice: cantaxantina, care este de preferință roșie și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic, care este de preferință galben. Ambii carotenoizi sunt disponibili comercial. Cantaxantina este disponibilă sub formă de Carophyll^® Red (DSMNutritionalProducts, Basel, Elveția) și esterul etilic al acidului carotenoic β-apo-8 - ca Carophyll^® Yellow de la aceeași companie. Xantofilele corespunzătoare produse de BASF (Ludwigshafen, Germania) sunt Lucantin^® Red și Lucantin^® Yellow.

La om, o parte din cantaxantina ingerată este absorbită (9 până la 34%), iar eliminarea acesteia se caracterizează printr-un timp de înjumătățire lung de aproximativ cinci zile.

Toxicitatea orală acută a cantaxantinei este foarte scăzută. Cu toate acestea, mai multe studii pe animale au indicat că administrarea orală zilnică de cantaxantina a fost asociată cu 10 depozite cristaline în retină. Pe baza acestei constatări, cantaxantina poate fi adăugată la maximum 8 mg/kg și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic la 80 mg/kg.

În zilele noastre, consumatorii au devenit mai preocupați de utilizarea aditivilor sintetici în alimente și furaje, astfel încât interesul pentru alternativele naturale a crescut. Datorită capacității de a preveni bolile legate de nutriție și de bunăstarea fizică și psihică a consumatorilor, ouăle sunt incluse în categoria alimentelor funcționale, în special când alimentaţia găinilor ouătoare a fost îmbogăţită cu extracte naturale. Alternativele potrivite la carotenoizii sintetici sunt pudra de roșii, extractul de flori de gălbenele, extractul de ardei roșu, algele și multe altele.

Contribuții proprii și aspecte din timpul experimentului

Experimentul a fost întreprins în cadrul gospodăriei personale situate în județul Gorj, localitatea Curtișoara, pe un efectiv de 180 de găini hibridul ISA BROWN (împărțite în două variante experimentale).

Vârsta găinilor la începutul experimentului a fost de 80 de săptămâni.

Cercetările au fost făcute timp de 40 de zile, zece zile preexperimentale și 30 de zile experimentale, ceea ce corespunde cu faza descendentă a curbei de ouat.

În cadrul acestui experiment s-a utilizat (corespunzător celor două loturi) un nutreţ combinat (NC) specific găinilor ouătoare, la care s-a suplimentat pudră de ardei dulce (boia de ardei), astfel:

• LC – lot de control al cărui nutreț combinat nu a fost suplimentat;

• LE – lot experimental al cărui nutreț combinat a fost suplimentat cu 2% pudră de ardei (boia de ardei dulce).

Producția de ouă și intensitatea pigmentării gălbenușului

Parametrii bioproductivi analizați în cadrul acestui experiment au fost reprezentați de procentul de ouat, greutatea ouălor produse, cantitatea de masă-ou.

Scara Roche este un instrument utilizat pentru a evalua intensitatea culorii gălbenușului de ou. Este o scală vizuală care cuprinde între 1 și 15 nuanțe de galben și portocaliu, permițând clasificarea culorii gălbenușului pe baza unui standard vizual.

Aceasta este folosită atât de producători, cât și de cercetători, pentru a măsura consistența culorii gălbenușurilor în funcție de dieta găinilor. La un capăt al scalei, numărul 1 reprezintă o nuanță palidă de galben, în timp ce numărul 15 corespunde unei culori portocalii foarte intense.

Din analiza datelor cu privire la intensitatea culorii gălbenușului ouălor produse de găinile din cele două variante luate în studiu se evidențiază faptul că suplimentarea NC cu 2% boia de ardei dulce a condus la o intensificare a culorii, aceasta fiind în medie de 12,70 grade pe scara Roche, la diferență semnificativă comparativ cu LC (7,5 grade Roche).

Concluzii

În urma desfășurării experimentului de cuantificare a influenței suplimentării furajului destinat găinilor ouătoare cu boia de ardei dulce se desprind următoarele concluzii:

• Suplimentarea nutrețului combinat cu boia de ardei a condus la o creștere semnificativă a procentului de ouat;

• Greutatea medie a ouălor nu a fost influențată semnificativ de suplimentarea NC cu boia de ardei; 

• Ponderea componentelor oului (gălbenuș, albuș, coajă) nu a fost influențată de suplimentarea NC cu boia de ardei;

• Intensitatea pigmentării gălbenușului a fost influențată semnificativ de prezența în hrana găinilor ouătoare a 2% boia de ardei dulce.

Articol de: ing. IOAN ALEXANDRU RĂSCOL

Fermierul ing. Ioan Alexandru Răscol și-a folosit experimentul pentru lucrarea de disertație susținută în 2024 la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.

Totul trebuie încheiat în toamnă sau finisat în ferestrele iernii. Apa constituie factorul principal pentru nivelul și calitatea recoltelor. Prin urmare, obiectivul oricărui fermier este acumularea și conservarea apei în sol. Orice intervenție în primăvară asupra solului determină mari pierderi de apă prin evaporare. De aceea, la intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțării culturilor de primăvară trebuie să fie afânate, mărunțite și nivelate, apte să înmagazineze fiecare picătură de apă și să reducă toate căile de pierdere a apei din sol.

La intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară se pot găsi în una din situațiile următoare:

1. Suprafețe arate în vară sau în toamnă, la umiditatea optimă cu plugul în agregat cu grapa stelată, sau trecut imediat după arătură cu o grapă cu discuri ușoară. Aceste suprafețe sunt de bună calitate, afânate, mărunțite și nivelate, asigurând o bună acumulare și conservare a apei în sol. În primăvară sunt cele mai indicate pentru însămânțarea culturilor din urgența întâi, fără nicio intervenție asupra solului deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în pământul afânat, la 2-3 cm adâncime, cât este necesar pentru semințele de muștar, rapiță, lucernă, in etc.

2. Suprafețe arate în toamnă la umiditatea optimă, dar negrăpate. Pe aceste suprafețe, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri ușoară care realizează mărunțirea și nivelarea solului asigurând condiții asemănătoare celor de la punctul 1.

3. Suprafețe arate în toamnă pe sol uscat, bolovănoase, sau pe sol umed și au realizat brazde sub formă de curele, care prin uscare se întăresc beton. În ambele cazuri, nu trebuie să se facă arătura. Răul continuă dacă se încearcă mărunțirea acestora prin treceri repetate cu grapa cu discuri, cu tăvălugi grei sau, și mai grav, cu grapa rotativă. Solul este zdrobit, pisat, măcinat, distrusă structura și transformată în praf. Porii solului sunt astupați de praf, apa nu se mai poate infiltra, se scurge la suprafață, produce eroziune, băltire, se evaporă. În primăvară aceste suprafețe sunt tasate/compactate, cu crustă la suprafață, cu rezervă redusă de apă și pentru semănat sunt necesare lucrări de pregătire a patului germinativ mai energice care intensifică pierderile de apă din sol. Asemenea arături nu trebuie făcute.

4. Dacă s-a făcut greșeala și s-au executat arături conform punctului 3, este necesar să se procedeze în felul următor:

În cazul când suprafețele respective erau destinate însămânțării culturilor de toamnă, să se renunțe la rotația stabilită și să se repartizeze pentru însămânțarea culturilor de primăvară. Vor intra în iarnă în starea bolovănoasă în care se găsesc și, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri care asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului. Apa dintre agregatele structurale prin îngheț își mărește volumul și îndepărtează agregatele structurale unele de altele, iar după zvântare bolovanii se sfărâmă foarte ușor, după linia de minimă coeziune, fără a rezulta praf. Uneori se afirmă eronat că prin îngheț-dezgheț se realizează structurarea solului. Nu, se realizează doar o mărunțire a solului. Formarea structurii este un fenomen mai complex asigurat de complexul coloidal argilo-humic.

5. Suprafețe programate pentru arătura care nu s-a putut realiza în toamnă. Acestea se pot ara la 12-15 cm adâncime în ferestrele iernii, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau o ușoară grăpare după arătură pentru mărunțire și nivelare. Arătura din ferestrele iernii este inferioară arăturii de toamnă, dar este net superioară arăturii de primăvară, care trebuia evitată.

6. În situația în care se renunță la arătură și se face afânarea solului în plan vertical prin scarificare, rămân la suprafața solului ceva bolovani și denivelări. În ferestrele iernii, printr-o singură trecere cu grapa cu discuri se asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului.

7. Suprafețele destinate sistemului agriculturii conservative (AC) se vor însămânța în primăvară prin lucrări minime sau semănat direct în teren nelucrat, cu semănători adecvate. Pentru acestea se va urmări din toamnă sau, cel mai târziu, în ferestrele iernii ca resturile vegetale să fie bine tocate și repartizate uniform pe teren, pentru a nu îngreuna lucrarea de semănat.

Pe toate suprafețele finisate în ferestrele iernii, până la desprimăvărare, mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea solului după ultimele intervenții.

Astfel pregătit solul, bine aprovizionat cu apă, mărunțit și nivelat, se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, asigurând însămânțarea în epoca optimă, în special a culturilor din prima urgență.

Trebuie evitate lucrările solului în primăvară, deoarece provoacă mari pierderi de apă. O trecere cu grapa cu colți provoacă pierderi de 3%, o lucrare cu combinatorul – 5-6%, iar cu grapa cu discuri – 15-16%, putând ajunge la pierderi de până la 28-29%.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Râmele, plugul biologic al solului

Când și cum lucrăm pământul

Performanță, cunoștințe, experiență. ELATUS™ ERA (tehnologia SOLATENOL™ + Prothioconazol) aplicat în dozele omologate oferă un vârf de control împotriva ruginilor și septoriozei, precum și a altor boli la cultura de cereale.

Stimați parteneri,

Syngenta, companie globală de vârf în protecția culturilor și top 3 mondial în genetică, prețuiește întotdeauna inovația - cea care ne simplifică și îmbunătățește viața, care stimulează activitățile și afacerile. Syngenta pune, de asemenea, valoare pe sustenabilitate, gestionarea responsabilă, performanța, valoare adăugată și experiență, și are întotdeauna o abordare justă față de fermieri, comunitățile agricole și partenerii din distribuție, în ceea ce privește aspectele științifice (transparență în legătură cu substanțele active și produse) și de afaceri, străduindu-se să susțină dezvoltarea întregului lanț agricol.

Cu câteva luni înainte de sfârșitul anului 2024, o companie globală, inspirată de lansarea unei noi substanțe active, a început să exprime public și să înfățișeze declarații negative în legătură cu performanța și formularea produsului ELATUS™ ERA, care depășesc, conform Syngenta România, un comportament de afaceri etic, corect și relevant pentru piața de agribusiness din România, și care păreau să vizeze direct subminarea eficacității și formulării produsului ELATUS™ ERA. Syngenta România va răspunde la această abordare cu importanța și maniera pe care o consideră potrivită.

Nu avem intenția să transformăm această Declarație într-o fișă tehnică de date și avalanșă de acuzații. Reafirmăm încrederea noastră în puterea și caracterul exhaustiv a produsului ELATUS™ ERA pentru piața românească, iar în legătură cu aceasta, dorim să împărtășim câteva aspecte despre acest produs:

1. Suntem dezamăgiți și considerăm neprofesionist modul în care acest aparent atac asupra produsului ELATUS™ ERA a fost orchestrat, fără ca, compania în cauză să spună fermierilor și mass-media adevărul complet.

2. ELATUS™ ERA (și SOLATENOL™ din mai multe formulări) este omologat la nivel mondial, pe diferite continente, și este un jucător major în controlul bolilor la cultura de cereale de ani buni. În Europa, după 2020, ELATUS™ ERA devine un fungicid de top în controlul bolilor la cultura de cereale și se bucură de încrederea fermierilor, acoperind peste două milioane de hectare pe an în Europa. ELATUS™ ERA este bine consacrat și apreciat de fermierii din România și în țările vecine.

3. Credem cu tărie că produsul ELATUS™ ERA oferă cel mai ridicat nivel de eficacitate și un raport cost-eficiență crescut în controlul bolilor la cultura de cereale în România. Proprietățile SOLATENOL™ din ELATUS™ ERA, cum ar fi eficacitatea, mișcarea translaminară, distribuția uniformă în interiorul frunzelor (protejând țesuturile existente și cele în creștere), și eficacitatea pe termen lung asupra bolilor, au contribuit la adoptarea și extinderea utilizării sale rapide în România, în întreaga Europă de Sud-Est și în întreaga Europă. Performanța ridicată a ELATUS™ ERA se bazează și pe faptul că acesta este un instrument important în mâinile fermierilor, având un spectru larg de control al bolilor, performanța de vârf împotriva ruginilor, Septoria spp., fuzariozei spicelor și o eficacitate preventivă și curativă ridicată, caracteristici complementate cu o formulare de ultimă generație, cu aderență puternică și penetrare rapidă în țesuturile plantelor. Toate aceste atribute fac ca ELATUS™ ERA să fie potrivit pentru orice situație, presiune a bolilor sau condiții climatice, bineînțeles, atunci când este aplicată doza corectă.

4. ELATUS™ ERA se aproprie de momentul reînnoirii substanței active în Uniunea Europeană, iar în 2023/24 Syngenta a realizat mai multe teste cerute prin cadrul de reglementare privind răspunsul la doză și eficacitatea sa în condițiile din Europa de Sud-Est, iar rezultatele sunt extrem de promițătoare, fără niciun compromis de la standardele de eficacitate de vârf pentru bolile relevante. Ne bazăm afirmațiile și încrederea în ELATUS™ ERA pe fapte, analize și rezultate din România și țări învecinate, precum și din zone geografice cu factori și condiții climatice și de boli similare.

Stimați parteneri, credem cu tărie că vă puteți baza pe ELATUS™ ERA, un produs inovativ, consacrat și recunoscut, care alături de o echipă de specialiști dedicați, vă ajută să faceți față provocărilor în obținerea unor recolte bogate, sănătoase și sustenabile financiar. 

Syngenta România

Corteva Agriscience este unul dintre primii zece exportatori de semințe din România¹. Fiind un partener de încredere pentru fermieri, compania internațională de știință și tehnologie agricolă le oferă soluții inovatoare care sporesc productivitatea și sustenabilitatea.

Poziția României ca principal exportator de semințe din Uniunea Europeană, conform recentelor statistici publicate de Comisia Europeană privind cerealele, reflectă puterea sectorului său agricol, care a obținut rezultate remarcabile în ciuda provocărilor climatice din ultimii ani. Țara noastră a contribuit cu 30,8% din totalul exporturilor de cereale ale UE în prima jumătate a anului de comercializare curent, între iulie 2024 și ianuarie 2025. Cu 5,1 milioane de tone de cereale exportate în total, România conduce exporturile de grâu, livrând peste 3,2 milioane de tone, și de orz cu peste 1,3 milioane de tone expediate în străinătate.

Fiind un producător internațional de semințe de top, Corteva exportă hibrizi, produși în unitatea din România, în întreaga Europă și Asia, impulsionând potențialul de export al țării. Producția din Afumați îmbunătățește capacitatea companiei de a satisface cererea internă și internațională de semințe marca Pioneer^®. În 2024, semințele produse de Corteva în România au fost exportate în 21 de țări, printre care Germania, Franța, Ungaria, Portugalia, Spania, Polonia și altele.

„La Corteva, ne angajăm să producem semințe de înaltă calitate care să răspundă cerințelor crescânde ale fermierilor din Europa și de dincolo. Producția noastră de semințe din România joacă un rol cheie în sprijinirea fermierilor cu produse fiabile și rezistente, ajutându-i să crească randamentele și să se adapteze la diversele condiții agricole. Cu un accent puternic pe inovație și calitate, semințele noastre sunt foarte căutate și contribuie la practicile agricole durabile din întreaga regiune”, a declarat Marius Bărăceanu, Unit Manager Corteva Agriscience.

Inaugurată în 2002, stația de procesare semințe din Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție de peste 84 de milioane de dolari în cei 22 de ani de funcționare, unitatea este echipată cu mașini de ultimă generație, inclusiv sortere optice, mașini de tratare de înaltă performanță și o capacitate de producție avansată pentru semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 180 de angajați permanenți și contractori, stația asigură un ciclu de producție pentru hibrizii Pioneer^®.

Pe măsură ce piețele agricole globale continuă să evolueze, Corteva rămâne o piatră de temelie a succesului agricol al României. Capacitatea sa de a sprijini practicile agricole durabile, consolidând în același timp poziția de lider a țării în exporturile de semințe, subliniază importanța sa strategică atât pe piețele locale, cât și pe cele europene.

^{1  Top 10 al companiilor care exportă cereale din România. Nicio firmă cu capital autohton nu se află în clasamentul celor mai mari exportatori - Business News}

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 13 februarie 2025, la Brașov, s-a desfășurat Agora Vitis 2025, eveniment dedicat viticulturii. Este a doua ediție sub această denumire, Syngenta continuând astfel tradiția de 12 ani a organizării întâlnirilor cu viticultori și specialiști în protecția culturii de viță-de-vie. În prezența a 150 de specialiști în domeniu s-au prezentat portofoliul consacrat Syngenta pentru controlul bolilor și dăunătorilor, ultimele noutăți și viitorul în segmentul produselor biologice, noua gamă de ambalaje Evopac™ și serviciile digitale pentru plantațiile viticole. Au participat specialiști străini în domeniul protecției culturii de viță-de-vie, care au prezentat multe noutăți în domeniul produselor biologice și a viitorului în domeniu.

Agora Vitis 2025, prin „Legături de viță nobilă”, subliniază importanța conexiunii dintre portofoliul de produse convenționale și cele biologice, cât și legătura dintre specialiști și tehnologia Syngenta pentru protecția culturii viței-de-vie. Prin asocierea trecutului cu prezentul, această legătură exprimă și modul în care inovația Syngenta vine dintr-o moștenire a trecutului, unde pasiunea pentru inovație s-a transmis de-a lungul generațiilor.

În deschiderea evenimentului, Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a reamintit de importanța tradiției organizării de asemenea întâniri, de mai bine de zece ani, având mereu un scop important, orientat în două direcții. În primul rând, fermierii au ocazia să-și împărtășească poveștile și experiențele personale, cu provocări și reușite, din care întreaga comunitate se poate inspira. În al doilea rând, „cu această ocazie, privim împreună spre viitor, spre noile tehnologii, ținând cont de nevoile fermierilor și aliniindu-ne la tendințele pieței”.

Iulia Nicola, director marketing protecția plantelor Syngenta regiunea Marea Neagră, a vorbit despre călătoria și parteneriatul cu viticultorii din România: „Suntem onorați să facem parte din această călătorie, prin expertiză, portofoliu și oamenii din echipa Syngenta, iar Agora Vitis înseamnă o călătorie în timp, prin tradiție-portofoliu și produsele bine cunoscute de-a lungul aniilor, și prezent-inovație, aducând laolaltă contribuția noastră la dezvoltarea viticulturii din România”.

Emil Nedelcu, director național de vânzări protecția plantelor Syngenta România, a prezentat echipa de vânzări pentru culturi horticole și a reiterat importanța echipei unite Syngenta și a nevoii de a transmite cunoștințele, „prin împărtășirea experiențelor și a cunoștințelor, numai împreună putem găsi cele mai bune soluții, adaptate nevoilor fiecărui client, fiecărei ferme”.

Cum trebuie pozționate produsele fungicide în schema de tratament, printr-o abordare integrată, au aflat viticultorii de la Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice - regiunea Marea Neagră și Danubiană, care a prezentat produsul consacrat SWITCH^®, un rege pentru combaterea putregaiului cenușiu. „Produsul SWITCH^® protejează economic plantația și crama, și reprezintă o investiție care permite cramei să influențeze pozitiv profitul companiei, controlând costurile și maximizând veniturile. Switch este un produs care garantează o producție de calitate și nu permite nicio surpriză în plantație din partea Botrytis sp.”, a arătat Andreea Caimac.

Despre viitorul în domeniul protecției culturii viței-de-vie, precum și despre modul în care produsele biologice Syngenta inovează viitorul, a vorbit Marc Besse, manager portofoliu produse biologice și tratament sămânță Syngenta Europa. Acesta a pus accent pe valoarea produselor biologice în Europa, segmentul produselor de biocontrol și biostimulatori și viitorul acestora. Marc Besse a vorbit despre rolul produselor de biocontrol și a importanței promovării licențelor și a parteneriatelor strategice pentru a reduce decalajul față de portofoliul de cercetare și dezvoltare în vederea accelerării inovației​.

Turex WG, o nouă soluție de biocontrol de la Syngenta, pe bază de Bacillus thuringiensis tulpina aizwai GC-91, ce acționează asupra larvelor Lepidoptere din toate cuturile speciale, a fost prezentată de Josip Razov, expert tehnic control dăunători, produse de biocontrol Syngenta Europa. De interes pentru viticultori este tehnologia de combarere pentru Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella. Josip Razov a prezentat modul în care acționează proteinele naturale din Turex WG și a efectului insecticid conferit de acesta.

A fost pus accent pe importanța existenței unui program de control integrat, cu soluții combinate - produse convenționale, de biocontrol și sisteme digitale de monitorizare și predicție. Au fost prezentate date cu rezultate din cultură prin monitorizare digitală în diferite regiuni din Europa.  

Prezentările au continuat cu segmentul produselor biofungicide de la Syngenta pentru controlul agenților patogeni Ucinula necator și Botrytis cinerea în cultura viței-de-vie. Cu acest prilej, Marius Drăgoi, expert tehnic control boli și produse de biocontrol Syngenta Europa, a prezent beneficiile pe care biofungicidele TAEGRO^® și RAVIBIS^™ le au pentru viticultori. Flexibilitatea în aplicare, lipsa reziduurilor și moduri de acțiune multiple, au fost punctele menționate în prezentarea sa.

„TAEGRO^® pe bază de Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, prin colonizare, eliberare de enzime cu activitate biocidă, activează imunitatea plantei, iar RAVIBIS^™, combate eficient și rapid făinarea la vița-de-vie, un produs de perspectivă pentru managementul rezistenței și combaterea integrata a dăunătorilor. În acest an, s-a pus accent pe capacitatea produsului TAEGRO^® de a activa imunitatea plantei, înaintea perioadei de inflorit. RAVIBIS^™, lansat în România în 2024, are la bază 99,6% bicarbonat de sodiu și este clasificat ca substanță de bază, acceptată în agricultură conform articolului 23 din Regulamentul (CE) Nr. 1107/2009.​ RAVIBIS^™ are rolul de a destabiliza procesele celulare ale fungilor, având un rol de biofungicid în control bolilor în cultura viței-de-vie”, a precizat Marius Drăgoi, care a adăugat că produsele biologice din portofoliul Syngenta completează și aduc mai multe opțiuni de control și combatere, oferind soluții special gândite pentru toate nevoile viticultorilor.

VIXERAN^® este o altă noutate în domeniul biostimuanților, despre care a vorbit Andreea Caimac: „VIXERAN^® asigură o sursă complementară de azot necesară plantelor, și are la bază o tulpină unică a Azotobacter salinestris CECT 9690, care fixează azotul din aer la nivelul frunzelor și a rădăcinilor, pentru a-l readuce în plantă în formă asimilabilă. Acest produs are capacitatea de a converti azotul atmosferic (N₂) în azot asimilabil (NH₄) și disponibil culturilor (fixarea azotului) atunci când plantele au nevoie de el.​ Beneficiile pentru fermieri sunt reprezentate de: modul triplu de acțiune, acționarea rapidă prin punerea azotului la dispoziția plantei, lispa grijilor cu privire la temperaturi scăzute după aplicare, datorită reactivării produsului Vixeran^®, doza mică și ambalajul de dimensiuni mici, ce faciliează o ușurință a utilizării acestuia”. Au fost prezentate și rezultate tehnice din mai multe plantații din Franța.

Karolina Kleiber, manager portofoliu soluții pentru sănătatea plantelor și a solului Syngenta Europa, le-a vorbit specialiștilor prezenți la Agora Vitis 2025 despre biostimulatori ca al „12-lea jucător” în viticultură, prezentând câteva produse noi din portofoliul Valagro, care susțin cultura în momente dificile și maximizează rezultatele, precum VITASÉVE​, Benefit PZ și MC Cream, SWEET, Geapower^®.

Au fost prezentate rezultate cu VITASÉVE​ din loturi în Spania, de revitalizare a culturii viței-de-vie, date din Polonia la cultura de afin, după grindină. Produsul VITASÉVE​ stimulează diferite procese fiziologice esențiale pentru activitatea cambiului și pentru producția de vase conducătoare (xilem și floem).​

Produsele BENEFIT PZ și MC Cream au rolul de a maximiza rezultatele, prin acțiunea asupra proceselor metabolice celulare a plantelor. BENEFIT PZ este dezvoltat cu o formulă specifică, care induce sinteza proteinelor și optimizează reacțiile metabolice cheie pentru a stimula diviziunea celulară.​ MC CREAM este conceput pentru a optimiza activitatea fotosintetică, pentru a furniza energie pentru creșterea plantelor și expansiunea celulară.

Un alt produs, SWEET, intensifică procesul de coacere, prin promovează producției de zahăr și accelerearea proceselor biochimice de maturare, datorită conținutului de calciu, magneziu, oligoelemente și polizaharide specifice.​

Karolina Kleiber a prezentat și Geapower, unde materiile prime sunt și joacă rol de ingrediente esențiale. „Tehnologia care stă în spatele produselor Syngenta Biologicals, anume GeaPower®,  presupune un proces brevetat de extracție, reprezintă o tehnologie care are în spate cunoașterea profundă a ingredientelor active și a materiilor prime, completată de tehnologii avansate de screening și investigare”, a punctat Karolina Kleiber.

Un exemplu interesant prezentat a fost legat de cunoașterea profundă a materiilor prime pentru extracția ingredientelor active din specii marine precum Ascophyllum​ nodosum, ​ingrediente cum sunt Acid alginic, Manitol, Fucoidani, Polifenoli și Florotanine, acestea fiind extrase și recoltate la momentul optim.

Iulian Zafiu, manager clienți cheie culturi horticole Syngenta România și Republica Moldova, a prezentat portofoliul complet și integrat pentru controlul bolilor și dăunătorilor în cultura viței-de-vie. Au fost prezentate produsele consacrate și biostimulanții, reiterind tradiția, încrederea și viitorul produselor Syngenta.

Sesiunea de prezentări s-a încheiat cu o demonstrație privind noile ambalaje Evopac^™, noua gamă de ambalaje pentru produse lichide de la Syngenta, care oferă confort și siguranță.

Andrei Măruțescu, director comunicare, relații publice și proiecte de sustenabilitate Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a prezentat beneficiile ambalajelor Evopac^™, noutatea capacelor tip CTS și a făcut o demonstrație tehnică a modului de utilizare a sistemului de transfer închis easyconnect.

Ionuț Glodeanu, expert soluții agronomice digitale Syngenta România, a vorbit despre Legea minimului și a prezentat noul serviciu digital Interra^® Scan de cartografiere și analiză a proprietăților solului. „Interra^® Scan  este un sistem de cartografiere revoluționar pe bază de raze gamma, aducând în atenția publicului beneficiile cartografierii solului cu sisteme digitale versus motode de cartare clasică a solului și a modului în care datele obținute pot fi folosite de fermieri pentru creșterea randamentului culturilor și reducerea costurilor”, a arătat Ionuț Glodeanu.

Evenimentul Syngenta, Agora Vitis 2025 s-a încheiat cu o degustare de vinuri premium ale producătorilor autohtoni și o masă festivă, organizate pentru a recunoaște eforturile tuturor invitaților prezenți în susținerea performanței viticulturii din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Evenimentul emblematic al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), Congresul Anual „De la Fermieri pentru Fermieri”, ajuns la ediția numărul 10, a avut loc joi, 13 februarie 2025, la București. Sala de la Grand Hotel s-a dovedit neîncăpătoare pentru fermierii, reprezentanții autorităților, ai companiilor furnizoare de inputuri și invitații din afara țării care au ajuns la ediția aniversară a evenimentului Forumului APPR.

Congresul „De la Fermieri pentru Fermieri”, eveniment aflat la un deceniu de când reunește fermieri, decidenți politici, experți din domeniu și personalități importante ale sectorului agricol, a constituit o platformă autentică de dialog la cel mai înalt nivel.

Personalități binecunoscute de la București, Paris și Bruxelles s-au adresat celor peste patru sute de participanți în cadrul celor două conferințe - AgroPolicy și Embryo - aducând în atenție ultimele infomații despre politicile agricole europene și inovațiile și trendurile globale din ameliorarea plantelor. „Congresul s-a dovedit a fi, încă o dată, unul dintre cele mai așteptate evenimente din agricultură, datorită conținutului său valoros și dens și interacțiunii nemijlocite a publicului cu invitații de la Comisia Europeană, instituțiile publice locale și partenerii din domeniul privat”, a arătat Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR.

Workshopul AgroPolicy a abordat tema provocatoare a stabilirii unui echilibru între sustenabilitate și competitivitate în agricultură și modalitățile prin care putem asigura un sector care furnizează hrană rezilient, într-un context tensionat din punct de vedere geopolitic, social, demografic, ecologic și al comunicării.

În cadrul conferinței internaționale Embryo au fost amintite ultimele evoluții din domeniul ameliorării plantelor, menite să răspundă mai eficient la condițiile climatice în schimbare, dar și la exigențele consumatorilor – inclusiv cele mai recente discuții la nivel european în dosarul noilor tehnici genomice (NGT).

„Porumbul de Aur”

Momentul mult așteptat a fost ca la fiecare ediție decernarea trofeelor „Porumbul de Aur”, o recunoaștere a excelenței în agricultură și a performanței fermierilor în anul precedent.

La categoria „Neirigat”, trofeul a fost adjudecat de KC Timiș Management, pentru rezultatele remarcabile obținute în condiții de cultură fără aport suplimentar de apă, demonstrând o gestionare optimă a resurselor naturale. Mas524A este „Porumbul de Aur” al fermei din vestul țării, care a dat un pic peste 15 tone/ha la neirigat.

La categoria „Irigat prin aspersiune”, trofeul a revenit companiei Aldahra-Agricost IMB, un exemplu de succes în utilizarea eficientă a tehnologiilor de irigare la scară largă, contribuind la obținerea unor producții competitive. DKC 6897, de la Bayer Crop Science România, 550 FAO, este hibridul cu care Aldahra-Agricost IMB a câștigat aurul, producția fiind de peste 18 tone/ha.

Categoria „Irigat prin picurare” este introdusă odată cu această a zecea ediție a Congresului Forumului APPR, o categorie care pune în lumină tehnologiile avansate de economisire a apei și sporirea eficienței producției agricole. Primul trofeu al acestei secțiuni a fost câștigat de Cristagri din județul Ialomița, o fermă care a demonstrat că precizia și inovația în irigații pot face diferența în optimizarea randamentelor culturilor. Peste 17 tone/ha au fost obținute cu hibridul de la Bayer - DKC 6897, 580 FAO, în ferma de 650 de hectare de la Bordușani.

S-a lansat Think Tank-ul Farm Romania

„Ediția aniversară a marcat un moment deosebit atât pentru public, cât și pentru agricultura din România: lansarea Think Tank-ului Farm Romania, o inițiativă dedicată formării unei rețele de specialiști în politici publice și tehnologii avansate în agricultură care va încerca să găsească răspunsuri la unele dintre provocările actuale cu care se confruntă sectorul. Farm Romania va aborda agricultura din perspective economice și tehnologice, cu un accent deosebit pe creșterea sustenabilității și pe menținerea competitivității pe piață”, a precizat Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Proiectul este la început de drum, urmând ca în lunile următoare să fie definită structura de funcționare și prioritățile de cercetare. Primele inițiative vor viza identificarea celor mai eficiente politici de sprijin pentru fermierii din țara noastră, în contextul schimbărilor legislative europene și al provocărilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.

„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.

Soluții pentru provocările actuale

Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.

„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.

Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.

CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 14 ianuarie 2025, BASF dă startul seriei de simpozioane de iarnă pentru fermieri. Acestea marchează startul noului sezon în agribusiness. Specialiștii companiei vor prezenta, în toată țara, noile tehnologii și soluții pentru protecția plantelor de la BASF.

Evenimentele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se vor desfășura într-un turneu național care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. „Simpozioanele din 2025 își propun să ofere o perspectivă complexă asupra schimbărilor semnificative care influențează sectorul agricol, de la modificări climatice, la dinamica pieței și schimbările legislative care impactează activitatea agricolă”, precizează Andreea Butaru, director marketing BASF Agricultural Solutions.

Inspirate din formatul evenimentelor TEDx, evenimentele din 2025 au ca scop crearea unei experiențe captivante și, totodată, utile pentru comunitate, mesajul cheie fiind „Conversații cu fermierii. Din dragoste pentru agricultură”.

Având în vedere contextul actual și multiplele provocări din domeniul agricol, „BASF își propune să întărească și mai mult relația cu fermierii, arătând o înțelegere profundă a dificultăților acestora, prin crearea unui eveniment ancorat în prezent, concentrat pe conținut relevant, inspirațional și motivațional, oferindu-le perspective valoroase care să susțină pasiunea lor pentru agricultură”.

Simpozioanele de iarnă BASF 2025 vor include o serie de discuții deschise, care reunesc speakeri importanți din industrie și experți BASF. „Vom aduce în luminile reflectoarelor fermieri și experți din domeniu, care vor împărtăși, prin dragostea și pasiunea lor pentru agricultură, perspectivele valoroase asupra contextului actual și provocărilor cu care se confruntă fermierii din România. Mai ales că, temele abordate se referă la schimbările climatice, la schimbări de natură economică, cât și la schimbările legislative”, a punctat Andreea Butaru.

Primul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă BASF 2025 este în data de 14 ianuarie, la Hotel del Mar – Mamaia (Constanța). Apoi, urmează:

• 17 ianuarie – Brăila (Brăila), Regal Events Ballroom;

• 21 ianaurie – Alexandria (Teleorman), Edma Hotel;

• 23 ianuarie – Slobozia (Ialomița), Taboo Events;

• 28 ianaurie – Călărași (Călărași), Centrul Cultural Județean;

• 31 ianuarie – Craiova (Dolj), Hotel Ramada;

• 4 februarie – Iași (Iași), La Castel;

• 11 februarie – Timișoara (Timiș), Venue Ballroom & Events;

• 14 februarie – Oradea (Bihor), Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Ialomița, la Bucu, se află ferma de circa 400 de hectare a președintelui Federației PRO AGRO. Anul acesta, se împlinesc 25 de ani de când Ionel Arion face agricultură, economist fiind la bază. De patru ani, în exploatația din Bărăgan s-au stopat mare parte din investițiile în tehnică, doar irigațiile beneficiind de bani. Acolo, în câmp, spre mijloc de august, cu Ionel Arion am abordat o sumedenie de subiecte de interes pentru întreaga tagmă a agricultorilor.

Ionel Arion: Ne aflăm la o solă de porumb, cultură dublă, cultura principală a fost orz, semănată în toamna anului 2023. Am recoltat în iunie şi imediat, practic nu a ieşit combina din această solă, am început în urma ei semănatul porumbului. Irigăm, pentru că nu avem pluviometrie necesară dezvoltării culturii de la natură, şi atunci am aplicat până la această dată, ne aflăm în prima decadă a lunii august, 110 litri doar din irigaţii.

Reporter: Asta, doar pentru această cultură. Dar referindu-ne la anul agricol 2023-2024, cam care a fost regimul pluviometric?

Ionel Arion: Pentru culturile de primăvară a fost cel mai greu, pentru că începând cu luna aprilie şi până la sfârşitul lunii mai am avut doar 38 de litri pe parcursul a două luni. În lunile iunie şi iulie am avut încă 62-63 de litri, iar în luna august avem doar 12 litri de la natură.

„Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă îndelungată şi lipsa unor politici agricole adecvate, cu siguranţă vor lăsa mult teren necultivat.”

Reporter: Să revenim la culturile duble, pentru că suntem la acest lot de porumb cultură dublă. Este eficientă cultura dublă? În afară de porumb, mai merită o altă cultură? Am văzut fermieri care au mai pus şi floarea-soarelui în cultură dublă.

Ionel Arion: Trebuie să recunosc că în ultimii patru ani am folosit doar porumb. Am studiat, am cunoscut colegi care într-adevăr au semănat floarea-soarelui. Dacă mă întrebaţi pe mine cred că cea mai eficientă ar fi soia cultură dublă, dar acea soia care nu ni se permite, modificată genetic. Am avut şansa să o cultiv înainte de a fi interzisă soia modificată genetic în România. Cred că este soluţia pentru capitalizarea fermierilor din țara noastră, noi având cel mai mare areal din toate statele Uniunii Europene care poate fi cultivat cu soia. De altfel, cred că ne-am asigura întru totul consumul intern, dacă am cultiva.

De ce am ales cultura dublă de porumb? Am avut şi fermă de animale, am avut şi în zonă clienţi care au putut să vină şi să cumpere de la noi fie cultura în picioare, pentru a o face siloz pentru propriile animale, fie au cumpărat siloz. Însă anul acesta ridicăm un pic ștacheta şi vrem ca această cultură dublă de porumb, care până acum se prezintă foarte bine, să o lăsăm să o recoltăm pentru boabe, cel mai probabil sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie sau poate în sfârşit de lună noiembrie să ajungem să aibă umiditatea necesară pentru ca porumbul să fie recoltat boabe.

Reporter: Este singura cultură care poate fi recoltată şi anul următor în iarnă.

Ionel Arion: Da, sunt areale în ţară unde într-adevăr se trece peste Anul Nou perioada de recoltat. În zona noastră eu cred că undeva în noiembrie vom recolta şi, ţinând cont şi de grupa FAO pe care am ales-o, nu am ales foarte timpuriu, în primul rând pentru că producţia scontată ar fi fost mai mică, şi pentru că am fi avut o chestiune de rezervă, spun eu, în cazul în care cultura nu era promiţătoare o treceam la furaj. Şi deocamdată decizia este luată pentru a merge pe recoltă de boabe pentru consum.

Reporter: Producţia, în condiţiile în care veţi iriga în continuare, va fi una normală? Va exista o diferenţă între cultura a doua şi cultura principală de porumb, pe care o aveţi tot la irigat?

Ionel Arion: Diferenţe vor fi, dar acum nu vă ascund că avem atât de multe ecuaţii în acest joc şi atât de mulţi algoritmi, încât de foarte multe ori tot decizia personală rămâne cea care se şi implementează. În partea cealaltă unde avem cultură principală de porumb, cultura înfiinţată la începutul lunii aprilie, este un FAO mai mare, o cultură tardivă. Dar ne-am jucat într-un fel, în sensul în care am intercalat inclusiv FAO diferit pentru a ajuta un pic, spunem noi, încă experimentăm, perioada de înflorit, de fecundare, de polenizare, pentru că temperaturile foarte mari şi ceea ce ne-a adus anul acesta vremea, şi în anii trecuţi – trebuie să recunoaştem că venim după trei ani de probleme, acesta ar fi al patrulea – ne-a făcut să învăţăm să devenim mai selectivi, mai atenţi, mai prudenţi şi cred eu că arată foarte bine cultura de porumb cultură principală. La cultură dublă nu mai este cazul, nu mergem atât de departe cu ecuaţiile. Avantajul este că am venit cu o lucrare minimă, am redus costurile, am redus inclusiv dozele de îngrăşăminte, erbicidele nu le-am mai folosit pe o gamă de vârf, s-a asigurat o fertilizare la prăşit tot cu cantităţi minime. Cred că putem să ajungem la un rezultat în jur de opt tone boabe atunci când vom recolta cu combina. Punând în balanţă cheltuielile de la cultura dublă şi veniturile pe care ni le asigură cultura dublă, eu cred că am scos absolut toată investiţia de la cultura principală şi ceva beneficii în plus. Merită. Dacă la fiecare doi ani obţinem trei culturi de pe o suprafaţă cred că este potenţialul maxim şi al solului, şi al zonei, şi al fermierului, pentru că nu putem trece mai departe de acest lucru. Şi ca o recomandare, eu spun mereu, dacă avem sursa de apă să nu mai aşteptăm statul.

Reporter: Cu alte cuvinte, apa face diferența...

Ionel Arion: În cazul culturii de porumb noi am ales să nu semănăm decât la irigat, avem şi cultură principală la irigat şi acum cultură secundară. Pentru floarea-soarelui, vorbim de culturile de primăvară, este poate cel mai neprolific an de până acum, exceptând anul 2020 unde nu a răsărit floarea-soarelui. O să mergem şi o să vedem, 600-700 kg la hectar cultura de floarea-soarelui.

Dacă vorbim de culturile de toamnă, am avut orz şi grâu. La cultura de orz, deşi la neirigat, în alţi ani am ajuns la o producţie de opt tone la hectar. Anul acesta abia am atins 7.500 kg/ha, la orzul irigat, că la neirigat am avut 3.300. Grâu am avut doar la neirigat și am obținut 4.500 - 4.700 kg/ha. Cultivăm în fiecare an soiuri atât româneşti, cât şi străine.

Optimizarea costurilor

Reporter: Să vorbim un pic despre rentabilitate, în condițiile prețurilor de azi ale cerealelor și având în vedere investițiile.

Ionel Arion: Foarte mult urmărim să optimizăm costurile. Noi mai putem încă controla costul de înfiinţare a culturii, tehnologia să nu mergem cu ea până la vârf dacă nu avem condiţiile optime de a se dezvolta acea cultură. În fiecare an am căutat un echilibru nu neapărat în a face performanţă din punctul de vedere al recoltelor, dacă nu avem şi performanţă economică. Optimul economic se opreşte undeva la un prag, zic eu, în situaţia noastră, mai ales în sudul României, undeva la tehnologie medie să ne oprim, sau cel puţin aşa gândesc eu, pentru că dacă mergem spre performanţă maximă şi urmărim doar maximul de producţie, doar maximul economic, s-ar putea ca natura să nu ne ajute, şi s-a întâmplat în ultimii trei ani. Deci, noi niciodată nu am urmărit să ajungem la producţii maxime, la grâu 9 tone – nu am avut şi nici nu vom putea face, pentru că nu ne ajută nici solul, avem nevoie de mai mulţi factori ca să facem această performanţă, avem terenuri categoria 3 şi 4 şi acolo avem nevoie de investiţii.

De asemenea, am ales să nu investim în utilaje de ultimă generaţie, am ales să stopăm aceste investiţii, am ales să nu mai facem achiziţii sau leasinguri pentru altceva decât pentru instalaţii de irigat. Acolo unde am avut sursa de apă nu am aşteptat absolut nimic, am început investiţiile pe surse proprii, pe capitaluri atrase de la bănci sau chiar credit-furnizor, firmele de instalaţii pentru irigat ne-au creat această posibilitate, având o perioadă de 3-4 ani în relaţia cu ei au căpătat încredere şi atunci ne-au finanţat de la instalare până la recoltă.

„Am stopat investițiile în utilaje de ultimă generaţie și am ales să facem achiziții sau leasinguri doar pentru instalaţii de irigat.”

Reporter: Nu sunteţi primul şi, probabil, nici ultimul dintre fermierii cu care stăm de vorbă şi care spun că n-au apelat la fondurile europene nerambursabile. De ce?

Ionel Arion: Din experienţa mea ca preşedinte de organizaţie şi văzând volumul de documente care vin de la colegii noştri din ţară pe problemele pe care le au cu AFIR, şi doar cu AFIR, pentru că fondurile europene dacă sunt dezangajate, nu sunt dezangajate din vina fermierilor, sunt strict dezangajate din cauza necooperării între fermieri şi această agenţie a statului, AFIR. Deşi am cerut simplificarea acestor documente birocratice, a acestor căi care devin din ce în ce mai birocratice, din păcate am fost înţeles greşit şi poate s-a adunat an de an încă ceva în plus pentru fermierul care încearcă să ajungă la banii europeni.

Vă dau un exemplu personal. Doar pentru submăsura 17-1, care ar trebuie să fie cea mai simplă, este vorba de rambursarea a 50% din costurile cu asigurarea. Un fermier care nu stăpâneşte tehnologia, care nu are semnătură electronică, care nu are timp să stea la birou, nu ar reuşi niciodată. Noi, avem în societate pe cineva care să se ocupe, şi tot a avut o relaţie de comunicare defectuoasă cu AFIR, în care au existat nu mai puţin de 27 de emailuri şi aproape 40 de documente de semnat electronic, doar pentru a ajunge să ni se ramburseze acea sumă.

Tot din experienţa mea de fermier, avem în zonă colegi care au apelat la investiţii pe fonduri europene atât în irigaţii, cât şi în alte măsuri şi chiar şi alte sectoare. Noi care am făcut investiţiile, pentru că nu sunt doar eu în zonă, mai sunt şi alţi colegi care au făcut investiţii în irigaţii din fonduri proprii sau de la bănci sau leasing, noi irigăm de 3-4 ani, iar colegii noştri care fac pe fonduri europene se chinuie şi în ziua de azi să implementeze acele proiecte. Neajungând să irige pe finanţarea aceea, au pornit în paralel propria finanţare pentru a putea să irige şi a rămâne în viaţă.

Reporter: Incredibil! Pare că digitalizarea nu este ceea ce ar trebui pentru instituţiile statului.

Ionel Arion: Spre deosebire de statul român, fermierii au înţeles pasul acesta şi ajung să acapareze cât mai mult digitalizarea în fermele dumnealor. Cred că avem ferme în România care sunt mai digitalizate decât multe ferme din Occident. Chiar şi noi, tot ce am făcut pentru irigaţii am făcut de ultimă generaţie, tocmai pentru a fi în pas cu digitalizarea. Şi agenţiile statului, eu dau exemplu şi de fiecare dată sunt omul care laud APIA, care a reuşit în pandemie să introducă aproape toate cererile electronic. A trecut pandemia şi am revenit la creion și hârtie. Este de neînţeles pentru noi cum pornim pe un drum, decidem că este foarte necesar, este bine c-am pornit, şi după aceea revenim...

Irigații și schimbarea planului de culturi național

Reporter: Ce facem, încotro o luăm, în condițiile acestor schimbări climatice de care tot auzim?

Ionel Arion: Suntem conştienţi cu toţii, clima s-a schimbat şi se schimbă. De dimineaţă vorbeam cu angajaţii că este atât de devreme să intrăm la recoltat la floarea-soarelui, azi am demarat recoltatul la floarea-soarelui, chiar dacă perioada optimă s-a schimbat şi am semănat şi mai devreme, tot este mult prea devreme ca să recoltăm floarea-soarelui (n.r. prima decadă a lunii august). Sunt zone unde deja se recoltează porumb, pentru că el a fost afectat. Este clar, vedem cu toţii, suntem conştienţi de schimbări, chiar şi oamenii care nu sunt în domeniul acesta de activitate tot simt schimbările climatice şi este clar că trebuie să avem o atitudine total proactivă, în sensul în care să ţinem cont şi să facem lucruri în sensul acesta. Nu tot arealul României poate fi irigat, dar nici tot arealul României nu este afectat de secetă sau de arşiţă, cum a fost anul acesta. Pentru că problema foarte mare a fost arşiţa, pentru că am avut culturi irigate sau viabile care nu au fost afectate de secetă, dar au fost afectate de arşiţă în perioadele critice.

Prin urmare, eu aş revedea totuşi şi planul de culturi la nivel naţional, nu aş mai semăna 2,3 milioane de hectare cu porumb…

Reporter: Și aproape 2 milioane de hectare cu floarea soarelui…

Ionel Arion: Da. Doar că în cazul florii-soarelui avem o toleranţă mai mare la secetă şi la arşiţă comparativ cu porumbul. Pe de altă parte, ne lovim şi de ceea ce ne cere Politica Agricolă Comună și mă refer la rotaţii, diversificare. Porumbul nu poate fi înlocuit de floarea-soarelui, pentru că avem restricţii la agrotehnică. Porumbul poate fi înlocuit numai de grâu, dar nu putem să semănăm numai grâu. Dacă există situaţii unde de patru ani porumbul nu s-a ajuns cu el la stadiul de recoltă, nu cred că mai trebuie cultivat. De altfel, noi nu cultivăm porumb în afara arealului irigat, şi nu vom cultiva, pentru că experienţa ne-a spus că nu avem cum să obţinem producţie de acolo. În ferma noastră anul acesta vom mări suprafaţa de orz, încercăm în iarnă şi în primăvara anului viitor să mai facem investiţii pe 20-30 de hectare cu irigaţii. Din păcate de acum încolo suprafeţele în care vom investi pentru irigaţii nu vor mai putea fi irigate cu instalaţii de tipul acesta automate, tip pivoţi sau liniar, va trebui să trecem la un alt sistem, fie el cu aspersie, cu tamburi, fie cu picurare acolo unde este permisă.

Cred, şi revin şi mă repet, acolo unde există sursa de apă nu trebuie să mai aşteptăm absolut nimic, pentru că din experienţa noastră, în 3-4 ani orice investiţie în irigaţii se amortizează, atâta timp cât este făcută cu instalaţii automate. Avem dreptul să semănăm trei ani consecutiv porumb, cultura de porumb sigur ajunge să genereze fermierului un venit consistent şi atunci putem amortiza şi aceste instalaţii.

„Cei care am făcut investiţii în irigaţii din fonduri proprii sau de la bănci sau leasing, irigăm de 3-4 ani, iar colegii care fac pe fonduri europene se chinuie şi în ziua de azi să implementeze acele proiecte.”

Reporter: Și pentru că vorbim de apă aș vrea să abordăm subiectul atât de controversat și discutat în ultima perioadă, cel al rachetelor antigrindină.

Ionel Arion: Cred că România are cel mai bine pus la punct sistem legislativ pe acest domeniu al intervenţiilor active în atmosferă. Atât rachetele antigrindină, cât şi mărirea precipitaţiilor acolo unde este posibil, acolo unde există aceste sisteme azi, eu cred că sunt benefice pentru fermă şi nu produc secetă, așa cum susțin unii fermieri. Chestiunea este că ştiinţa există, ne-a dovedit că poate face lucrul acesta, nu rămâne decât să ne informăm, este la îndemâna oricui, accesarea informaţiei azi este liberă, nu trebuie să plăteşti pentru ea. Să ne întoarcem înapoi la paparude şi la preoţi în câmp? Ar fi asta o soluţie? Să aleagă fiecare. Noi, Federaţia Naţională PRO AGRO, suntem obligaţi să luăm atitudine la cererea colegilor noştri, reprezentăm interesele membrilor noştri. Or, interesele legitime ale membrilor noştri azi sunt de a-şi proteja investiţiile. Nu putem face comparaţie între un hectar de floarea-soarelui şi un hectar de viţă-de-vie. Trebuie să înţelegem că viţa-de-vie înglobează nişte investiţii imense.

Pe de altă parte nu protejăm doar plantațiile viticole, avem investiţii în pomicultură, în legumicultură, dar mai avem inclusiv protejarea unităţilor administrativ teritoriale, protejarea bunurilor cetăţenilor, alţii decât sunt cei implicaţi în domeniul agricol. Nu acoperă doar cultura mare acest sistem antigrindină.

În altă ordine de idei, nu cred că cineva şi-ar fi pus libertatea la bătaie implementând într-o ţară din UE un sistem care era interzis sau, mai grav, era dăunător pentru climă, mediu, atmosferă şi aşa mai departe. Noi, agricultorii suntem beneficiarii neţi ai ştiinţei. Gândiţi-vă în domeniul nostru cu câte chestiuni girate de ştiinţă acţionăm zilnic pentru producţia de hrană, şi cred că doar aşa putem progresa. Faptul că ne întoarcem înapoi la preoţi pe câmp sau paparude e de neînţeles pentru mine.

Fără profit, reorientare

Reporter: Discuția noastră s-a mutat în câmpul cu floarea-soarelui, o cultură care se află în stadiul de recoltare. Văd şi plante care nu sunt ajunse la maturitate. Şi totuşi aţi intrat la recoltat.

Ionel Arion: Din păcate pentru noi şi pentru cultura de floarea-soarelui, aşa cum aminteam, lipsa precipitaţiilor a făcut ca aceasta să nu se dezvolte în condiţii optime. În acest lan, producția nu trece 700 kg la hectar, ceea ce înseamnă o pierdere destul de mare pentru ferma mea. Vom restrânge suprafaţa de floarea-soarelui pentru anul agricol următor, o vom înjumătăţi, o vom înlocui cel mai probabil cu orz. Cred că dacă se va continua şi vom avea din nou lipsă de precipitaţii atât în toamnă, cât şi în primăvară, chiar şi cultura de anul viitor pe care preconizăm să o semănăm ar putea fi înlocuită, dacă nu continuăm cu investiţiile în irigaţii aceste terenuri nu vor mai fi în curând cultivate. Avem exemplu chiar lângă noi un teren care este necultivat de doi ani, nu este al nostru, este abandonat de proprietar. Cred că lipsa precipitaţiilor în sudul României pe o perioadă îndelungată şi fără ca noi, atât fermierii, cât şi autorităţile, să nu mişcăm ceva în sensul în care să investim sau să creionăm politici agricole de acum încolo pentru a mai putea fi posibilă agricultura în acest areal al ţării, cu siguranţă vom vedea din ce în ce mai mult teren necultivat.

Reporter: Mai merită să se cultive floarea-soarelui, la noi, în lipsa apei?

Ionel Arion: Probabil că vor mai exista fermieri care vor continua să cultive. Aici în fermă am ales să facem un experiment, în sensul în care în perioada semănatului am ales diferite epoci. Este primul an când experimentăm lucrul acesta, într-un interval de 30 de zile avem trei etape de semănat. Aici este floarea pe care am semănat-o pe 2 aprilie, este ultima semănată, deci ultima cultură aici a fost înfiinţată, mai avem în 20 martie un lan şi altul mult mai devreme semănat, care arată mai bine, cred că acolo trecem un pic peste o tonă, dar chiar şi aşa, cu aceste etape de semănat, lipsa precipitaţiilor, lipsa apei îşi spune cuvântul. Deşi sunt aceleaşi tehnologii aplicate, deşi sunt aceiaşi hibrizi de floarea-soarelui, lipsa apei este ceea ce lipseşte din ecuaţie. Vrem nu vrem va trebui să facem o rotaţie a culturilor, vrem nu vrem va trebui să şi producem şi să şi consumăm ulei de floarea-soarelui, pentru că în România se cultivă, avem şi procesare, dar nu în orice condiţii şi nu în condiţiile în care an de an generăm pierderi pentru fermă. Înainte de a fi fermieri suntem antreprenori, vizăm profitul, dacă el nu există va trebui să ne reorientăm.

Încă în așteptare, mecanismul de gestionare a riscurilor

Reporter: În final să vorbim de acel procent de 3% pe care-l oprește APIA din subvenția fermierului. Ce se întâmplă cu aceşti bani? Asistăm la pierderi din secetă, la pierderi din diverse boli la animale, la pierderi din cauza grindinei. Banii aceştia se opresc tocmai pentru a se interveni atunci când este nevoie. Ce se întâmplă?

Ionel Arion: După anul 2020 toate organizaţiile profesionale, inclusiv PRO AGRO, am militat pentru înfiinţarea unui sistem de gestionare a riscurilor catastrofice în agricultură. Nu avem multe de făcut. Putem lua exemple destule, avem exemple şi în UE şi în afara ei, avem un fond care funcţionează foarte bine în Turcia, altul în Israel, altul în Spania, avem modele şi în SUA şi în Franţa. Nu trebuie neapărat să facem lucrurile de la zero, dar le putem gândi şi de la zero. Dacă mă întrebaţi pe mine personal, eu aş fi fost pentru 10%. Dar numai să fie pornit. Putem genera orice fel de idei, cum să funcţioneze, cum să fie administrat şi aşa mai departe, numai că legislativul nu a înţeles necesitatea acestui demers al nostru şi a ales ca de fiecare dată să generăm acele, eu le spun „droguri economice”, acele compensări de pierderi la secetă, despăgubiri cum sunt numite popular. Noi avem nevoie să începem un nou an agricol. Acele sume pe care fermierii le vor primi ca despăgubiri nu sunt nici măcar a patra parte din cât ar trebui să înceapă anul agricol.

Or, un astfel de fond ar trebui să genereze pentru fermier cel puţin echivalentul costurilor de începere a producţiei următoare. Decidentul public, Parlamentul României – pentru că de acolo ar trebui să plece legislaţia – nu a adus pe masa discuţiilor nici măcar în al treilea an în care vorbim de despăgubiri această legislaţie pe masă. Demersurile noastre, atât al PRO AGRO, cât şi al colegilor din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, de-a lungul timpului au însemnat nenumărate documente care au fost trimise către decidentul public, studii de caz, exemple, propuneri de legislaţie ce trebuie armonizată. Din păcate, Parlamentul României nu a reuşit să ajungă la un numitor comun şi în felul acesta să pornim legislaţia.

Reporter: Bun, dar acele sume sunt oprite. Unde sunt banii fermierilor?

Ionel Arion: Sunt în bugetul statului, probabil că sunt în Trezorerie, vor putea fi oricând deblocate, dar trebuie pornită legislaţia. Este clar că pentru anul agricol 2024-2025 nu putem vorbi ca sistemul să fie funcţional, dar haideţi să luăm acest interval, să punem lucrurile la punct, ca din 2026, poate nu vom ajunge la procentul Spaniei unde mai bine de 85% din suprafaţa agricolă este asigurată în acest mod, dar poate ajungem la 60% şi în ani de zile să putem creşte acest procent. Ar fi sănătos pentru acest business, pentru această ramură a economiei, pentru agricultură, să avem un astfel de mecanism de gestionare a riscurilor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Agricultura înseamnă viață

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Încotro merge agricultura europeană?