Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 octombrie 2023 se depun Cereri de plată pentru intervenția IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”. Beneficiarii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Cererile de plată se depun pentru anul financiar 16 octombire 2023 – 15 octombrie 2024 (anul producției 2023) la Centrele Județene APIA și al Municipiului București, în conformitate cu OMADR nr.148/13.04.2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor” din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Valoarea totală a ajutorului reprezintă:

a) 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

b) 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva: pierderilor prevăzute la lit. a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile; pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Asigurările împotriva pierderilor suferite din cauza incendiilor nu sunt asimilate cu dezastre naturale.

În vederea aprobării sprijinului financiar beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

a) Să exploateze o suprafață de minimum 0,1 ha cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin;

b) Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;

c) Suprafața să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

d) Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

e) Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensație pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Cererea de plată trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) Copia actului de identitate (buletin/carte de identitate) pentru persoane fizice sau copiile certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și a certificatului de înregistrare fiscală pentru persoane juridice;

b) Copia poliței de asigurare, însoțită de copia dovezii plății acesteia și a contractului de asigurare;

c) Document de identitate bancară.

Toate informațiile se regăsesc pe site-ul APIA în Ghidul solicitantului – Asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ediția a III-a , revizia 1, aici: https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ghid-asigurare-struguri-vin-Ed-III-R-1-2023_.pdf.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță creșterea valorii creditelor pe care fermierii le pot accesa în condiții avantajoase, în baza adeverințelor emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, în baza OUG 43/2013, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) poate acorda garanții în favoarea instituțiilor finanțatoare cu care are încheiate Convenții de lucru, pentru garantarea creditelor fermierilor a căror valoare se ridică la „de cinci ori subvenția”.

„În urma discuțiilor cu fermierii și a consultărilor cu reprezentanții mediului bancar, am majorat valoarea creditelor garantate de stat  pe care fermierii le pot solicita în baza adeverințelor eliberate de APIA. Astfel, Programul „de 3 ori subvenția” devine Programul „de 5 ori subvenția”, ceea ce înseamnă că fermierii pot solicita acum credite echivalente cu valoarea subvenției cuvenite pe cinci ani. Acest instrument oferă fermierilor capitalul de lucru atât de necesar, la o dobândă foarte bună, dar și predictibilitatea de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerea, în condițiile în care plafonul de alocare este garantat de către Ministerul Agriculturii prin Fondul de Garantare a Creditului Rural. FGCR are deja încheiate Convenții de lucru pentru garantarea creditelor „de cinci ori subvenția” cu șapte instituții finanțatoare, iar cu alte trei instituții finanțatoare convențiile sunt în curs de semnare”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Creditele se acordă pentru finanțarea activității curente/capitalului de lucru în agricultură, atât în sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic, pentru măsurile de ameliorare, cele de bunăstare și pentru schemele de sprijin cuplat pentru creșterea animalelor (SCZ), pe baza adeverințelor emise de APIA.

Începând cu anul 2019, pentru garanțiile acordate în baza OUG 43/2013, comisionul de garantare a fost diminuat la 1,6% (primă unică) pe an pentru toate categoriile de beneficiari, indiferent de tipul acestora (SC, PFA, II, IF, persoane fizice care desfășoară activități economice, etc.), inclusiv pentru societățile nou înființate sau care nu au mai beneficiat de credite.

De 5 ori subvenția

În cazul creditelor „de cinci ori subvenția”, FGCR garantează:

• Până la 80% din valoarea creditelor noi acordate:
  • beneficiarilor care nu au în derulare o finanțare pe baza adeverinței eliberate de APIA și nici nu au încasat avans în baza acesteia și care nu pot depăși de cinci ori procentul maxim admis din valoarea adeverinței;
  • beneficiarilor care nu au în derulare o finanțare pe baza adeverinței eliberate de APIA și care au încasat avans/plata integrală ce nu pot depăși de patru ori procentul maxim admis din valoarea adeverinței. Această prevedere se aplică până la eliberarea de către APIA a adeverințelor aferente anului agricol următor.
• Până la 80% din suma cu care se majorează valoarea creditului acordat fără garanție FGCR, în cazul creditelor acordate anterior solicitării de garantare, pe baza adeverințelor eliberate de APIA, pentru care instituția finanțatoare a aprobat majorarea valorii până la concurența valorii de maximum cinci ori procentul maxim admis din valoarea adeverinței eliberate de APIA și pentru care beneficiarul nu a încasat avans.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet în dezbatere publică procedura de implementare a Programului INVESTALIM prin care se stabilesc regulile generale aplicabile întreprinderilor care solicită ajutor de stat în baza Programului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare şi susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026.

Astfel, în cadrul procedurii sunt detaliate modalitatea de acordare a ajutorului de stat, condițiile generale privind plata ajutorului, respectiv indicatorii cantitativi și calificativi ai investiției, criteriile de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, precum și regulile privind menținerea investiției finanțate.

Intensitățile maxime ale ajutorului atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii, se stabilesc conform prevederilor Anexei proiectului de act normativ și nu pot depăși 70% din costurile eligibile ale proiectului de investiţie.

Bugetul maxim al Programului INVESTALIM pentru perioada 2023 - 2026 este de aproximativ 600 milioane euro, respectiv echivalentul a aproximativ 148 milioane euro anual. Programul INVESTALIM este derulat de către MADR, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a fost instituită o schemă de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională pentru înfiinţarea sau dezvoltarea capacităţilor de producţie din industria alimentară, asigurându-se, în principal, următoarele:

• reducerea deficitului comercial al sectorului agroalimentar prin realizarea unei producţii interne de bunuri alimentare competitivă pe piaţa internă şi externă;

• stimularea investiţiilor în judeţele cu resurse agricole sau în judeţele mai puţin dezvoltate;

• susţinerea modernizării tehnologice a capacităţilor de producţie existente, pentru a se preveni închiderea acestora;

• asigurarea unui consum sănătos pentru populaţie, cu bunuri alimentare de calitate.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8434-proiect-hg-aprobare-investalim-2023-2026.html

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ministrului Agriculturii o întâlnire în vederea consultării prevederilor care vor fi cuprinse în proiectul de Ordonanță de urgență privind finanțarea fermierilor și cooperativelor. Proiectul de OUG vizează măsuri de sprijin pentru fermieri, pentru finanțarea activităților agricole, iar Alianța vrea să-și prezinte propunerile și argumentele înainte de publicarea actului normativ în dezbatere publică de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit AAC, sectorul vegetal se află într-o situație foarte gravă, o criză generată de o lipsă cronică de capital în fermele din țara noastră: costuri în creștere la inputuri, prăbușirea prețurilor la cereale/oleaginoase, măsuri restrictive la nivel european, venituri în scădere, producții diminuate din cauza lipsei sistemului de irigații. „Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentară a României, viitorul satului românesc şi afacerile agricole a zeci de mii de antreprenori din mediul rural”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC consideră că este nevoie să fie continuate programele de garantare și creditare IMM INVEST și RURAL INVEST. „Astfel, avem în vedere să abordăm în cadrul întâlnirii cu conducerea MADR atât programele de finanțare, cât și cele de refinanțare adresate fermierilor. Constatăm necesitatea accesării unor credite (altele decât 3*APIA, altele decât 5*APIA)/linii de credit atât pentru capitalul de lucru și investiții, cât și pentru refinanțarea cheltuielilor sau investițiile efectuate și gajate/ipotecate în favoarea altor creditori, pentru a putea traversa anul financiar 2023 și pentru a putea înființa culturi pentru anul agricol 2023-2024. În acest context complicat din punct de vedere bugetar și fiscal, reiterăm necesitatea și oportunitatea de a acorda aceste forme de sprijin către fermieri și cooperative pentru a le permite să-și continue activitățile de producție și de integrare comercială, motivat de faptul că bilanțurile contabile aferente anului 2023 vor arăta o scădere drastică a veniturilor și profitabilității agenților economici din agricultură”, se precizează în adresa trimisă Ministerului Agriculturii de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Școala Europeană de Somelieri - Filiala România (European School for Sommeliers - Eurosommelier.com) transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, că salută inițiativa Asociației Somelierilor din România (ASR) de a organiza o competiție de specialitate, dar că aceasta nu poate fi considerată în niciun caz una de anvergură națională, ci cel mult un concurs intern, atâta vreme cât nu este deschisă decât membrilor ASR. Comunicatul vine ca urmare a anunțului Asociației Somelierilor din România privind organizarea concursului „Trofeul somelăriei”, cu subtitulatura „Cel mai bun somelier din România”.

„În România, în momentul de față există mai multe organizații profesionale ale somelierilor și chiar și o Federație – care ar trebui să grupeze aceste organizații - iar titulatura de „cel mai bun din România” folosită de ASR este de natură să inducă în eroare opinia publică și membrii profesiei sau alte entități care utilizează ori găzduiesc servicii, traininguri sau competiții ale somelierilor. În realitate, „Trofeul somelăriei” este un concurs care se adresează doar membrilor respectivei Asociații și care nu primește înscrieri din afara acestei grupări. Salutăm orice concurs de somelieri organizat profesionist și îi felicităm pe organizatori, dar considerăm că este absolut necesar să facem precizările cuvenite și să nu aruncăm o lumină greșită ori incompletă asupra unei ierarhii profesionale prin utilizarea unor temeni ca „național” sau „cel mai bun din România”, atâta vreme cât o parte importantă - poate chiar majoritară - dintre practicanții acestei meserii nu pot lua parte la competiție”, precizează Marian Timofti, reprezentantul Școlii Europene de Somelieri - Filiala România.

Școala Europeană de Somelieri - Filiala România este recunoscută și activează pentru ESS pe teritoriul țării noastre din anul 2019, ca parte a Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați, și asigură servicii de formare profesională ale căror absolvenți primesc diplome recunoscute pe plan european, prin intermediul ESS - European School for Sommeliers cu sediul principal în Germania, Amtsgericht Hannover HRB 210018, cu activități asemănătoare în alte 18 țări după primii ani de activitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 9 august 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au avut loc consultări cu organizațiile profesionale ale fermierilor privind modificarea Planului Strategic PAC - Pilonul I – FEGA. S-a discutat despre condiționalități, definiții și cerințe minime pentru: activitatea agricolă, fermierul activ, hectarul eligibil, intervenții în sectoarele vegetal și zootehnic.

Ministrul Florin Barbu a exprimat necesitatea clarificării tuturor aspectelor semnalate de fermieri, iar la final, acestea să fie consemnate într-un proces verbal asumat atât de MADR, cât și de mediul asociativ.

Cele mai importante aspecte abordate au vizat modificarea GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului în scopul reducerii perioadei sensibile de la 30 septembrie la 31 august și introducerii unei clarificări legate de lucrările superficiale ale solului care pot fi realizate în perioada menționată. Totodată, în cadrul ecoschemelor din sectorul vegetal a fost redusă corespunzător perioada sensibilă la 15 septembrie ca urmare a modificării GAEC 6.

În ceea ce îi privește pe fermierii care dețin suprafețe de pajiști permanente, a fost introdus un nou GAEC – GAEC 10 „Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente”.

De asemenea, au fost prezentate o serie de modificări ale cerințelor privind ecoschemele din sectorul vegetal şi zootehnic în scopul creșterii atractivității acestor intervenții, inclusiv prin propunerea unor cuantumuri mărite ale plăților acordate pentru ecoschemele care vizează bunăstarea animalelor. Ȋn plus, a fost propusă o nouă formă de sprijin cuplat pentru venit care vizează sectorul de porumb pentru siloz cu nivel al plătii estimat de 246 euro/ha.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că orice modificare a Planului Strategic trebuie să fie în beneficiul fermierilor pentru asigurarea stabilității și predictibilității în activitățile pe care le desfășoară în domeniul agriculturii.     

Toate propunerile dezbătute în cadrul consultărilor vor fi transmise Comisiei Europene, după aprobarea acestora în Comitetul de Monitorizare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience (Corteva) (NYSE: CTVA) și Bioceres Crop Solutions Corp. (Bioceres) (NASDAQ: BIOX) au încheiat un acord comercial exclusiv pentru a crește disponibilitatea soluțiilor biologice pe piața din Europa.

Astfel, Corteva Agriscience și Bioceres Crop Solutions vor lucra împreună în scopul accelerării proceselor de reglementare necesare pentru a introduce, pe piața europeană, un bioinsecticid de ultimă generație, dezvoltat de subsidiara Pro Farm a Bioceres.

Produsul este un insecticid biologic, care este la fel de eficient ca și insecticidele convenționale și este adecvat pentru practicile agricole tradiționale, culturile țintă fiind cele de porumb, cereale, precum și culturile de floarea-soarelui și de rapiță. Odată omologat, Corteva Agriscience va deveni distribuitorul unic în Europa, cu ajutorul echipei Seed Applied Technologies (SAT) și va putea aplica această tehnologie și pe genetica marca Pioneer^®.

În plus, Corteva Agriscience va continua să comercializeze Lumidapt™, de la Pro Farm, un fertilizant tratament pentru sămânță și stimulator de creștere al culturilor.

Matti Tiainen, președintele Pro Farm, o filială a Bioceres care operează în Europa, a declarat: „În Europa, cererea pentru soluții eficiente, cu un profil de mediu optim, este într-o creștere continuă, pe măsură ce condițiile de reglementare devin din ce în ce mai dificile, iar fermierii caută produse noi, inovatoare pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor care afectează culturile agricole. La Pro Farm, avem unul dintre cele mai importante portofolii de produse biologice din lume, cu soluții unice pentru fermieri, testate pe teren, pentru a răspunde cât mai bine tuturor nevoilor. Prin intermediul acestui parteneriat ne vom baza pe Corteva Agriscience pentru a pune la dispoziție fermierilor din regiune cele mai recente inovații ale noastre”.

Bioceres Crop Solutions dezvoltă și comercializează soluții care influențează productivitatea, concepute pentru a regenera ecosistemele agricole, generând, în același timp, culturi mai rezistente la schimbările climatice. În acest scop, soluțiile Bioceres oferă fermierilor stimulente economice pentru a adopta practici de producție mai prietenoase cu mediul. Compania dispune de o platformă biotehnologică unică, cu tehnologii brevetate, de mare impact, pentru semințe și inputuri microbiene, precum și soluții de nutriție și protecție a culturilor de ultimă generație. Prin intermediul programului HB4^®, compania oferă soluții digitale pentru a sprijini deciziile producătorilor și pentru a asigura trasabilitatea, de la un capăt la altul, a producției.

Jean-Philippe Riffat, EMEA Marketing Leader la Corteva Agriscience, a declarat: „Corteva Agriscience își ia angajamentul de a le oferi fermierilor o gamă largă de soluții durabile, care să contribuie la obținerea unor recolte ridicate și profitabile. Acest angajament permite satisfacerea cererii de produse naturale, venite din partea societății și a factorilor decidenți, progresând, astfel, către îndeplinirea misiunii noastre de a crea produse inovatoare, care să aducă valoare agricultorilor”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 3 august 2023, Guvernul a adoptat Hotărârea care aprobă Programul pentru şcoli al României în perioada 2023-2029 şi, totodată, stabilește bugetul pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2023-2024.

Actul normativ are drept scop instituirea măsurilor prevăzute de noile reglementări europene, astfel încât să se continue participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, pentru exercițiul financiar din perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029, asigurându-se distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, precum și produse de panificaţie pentru preșcolari și elevi, pentru perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029, inclusiv pentru anul școlar 2023-2024.

Valoarea totală a programului pentru anul școlar 2023-2024 este de 742.617.252 lei (150.038.842 euro), din care ajutorul financiar din partea Uniunii Europene este de 86.525.308 lei (17.481.626 euro), iar ajutor financiar național ajunge la 656.091.944 lei (132.557.216  euro).

Bugetul total de 742.617.252 lei se utilizează după cum urmează:

• 94.782.996 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.612.300 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

• 361.134.499 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.612.300 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

• 211.475.157 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv de la bugetul de stat.

Potrivit Ministerului Educației, un număr de 1.880.615 preșcolari și elevi vor beneficia de produsele distribuite prin Program, începând cu anul școlar 2023-2024.

Acordarea gratuită pentru preşcolari și elevi de fructe şi legume proaspete, lapte şi produse lactate şi de produse de panificaţie se face în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de:

• 0,70 lei pentru porţia de fructe şi legume;

• 1,11 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf;

• 0,65 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Pe parcursul săptămânii, se acordă gratuit unui preșcolar/elev două porții de fructe şi/sau legume, trei porții de lapte, două porții de produse lactate şi cinci porții de produse de panificație, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinații. Elementul de noutate pentru anul școlar 2023-2024 îl reprezintă faptul că pe parcursul săptămânii se acordă gratuit trei porții de lapte și două porții de produse lactate, față de anii școlari anteriori când se distribuiau două porții de lapte și o porție de produs lactat.

De asemenea, elevii cu intoleranță la gluten/lactoză şi/sau la orice alt ingredient şi/sau compus şi/sau la orice produs distribuit vor putea beneficia de produse adecvate situației lor.

Măsurile educative care se pot realiza în cadrul anului şcolar şi care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelui şi a produselor lactate, sunt: vizitarea unor ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, stațiuni de cercetare, expoziții, târguri, concursuri tematice, degustare, activități de grădinărit la nivelul școlii, organizarea unor zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate, utilizarea unor materiale didactice/educative.

„Obiectivul Programului pentru şcoli la României este acela de a crea obiceiuri alimentare sănătoase şi de a creşte consumul de produse locale în rândul copiilor, acesta fiind construit în jurul a două componente: distribuţia de fructe şi legume proaspete şi lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi punerea în aplicare a măsurilor educative aferente”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru intervențiile referitoare la exploatațiile pomicole, la condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole, precum și la crearea sau modernizarea infrastructurii de acces agricolă, din Planul Strategic 2023 -2027, se află în consultare publică.

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de Management pentru Planul Strategic 2023-2027, a publicat varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru intervențiile:

• DR 15 – Investiții în exploatații pomicole;

• DR 22 - Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole;

• DR 27 – Crearea/modernizare infrastructurii de acces agricolă.

Perioada de consultare publică este de 15 zile calendaristice, începând cu data publicării, respectiv 2 august 2023. Eventualele propuneri și observații pot fi transmise la adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Ghidurile solicitantului pot fi consultate pe paginile de internet ale MADR și AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită acordarea unor autorizații temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor folosite la însămânțarea culturilor de toamnă din acest an.

În anul 2023, din cauza condițiilor agrometeorologice de secetă pedologică severă și arșiță prelungită, s-a constatat o proliferare extremă a dăunătorilor (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Zabrus tenebrioides, Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla, Phorbia securis și Aphididae), care, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare, amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor.

În prezent, fermierii nu au la dispoziție o substanță de contact/sistemică omologată, eficientă în combaterea unei serii de dăunători din ce în ce mai lacomi. Odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare pentru fermieri, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne soluția cu adevărat eficientă în diminuarea intensității atacurilor dăunătorilor de sol, așa cum o arată cercetările agricole desfășurate la INCDA Fundulea și ICDPP București.

Prin urmare, în condițiile unui an agricol 2022-2023 extrem de dificil pentru agricultorii din țara noastră, aceștia solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) acordarea de autorizații temporare de urgență pentru produsele insecticide pe bază de neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în această toamnă, precum și inițierea derogărilor ce se impun pentru culturile ce vor fi înființate anul viitor în primăvară.

Dăunătorii care fac ravagii la cerealele păioase, în special la grâu sunt: Zabrus tenebrioides, Agriotes spp. sau complexul de muște la cereale (Oscinella frit, Phorbia securis). „Anul trecut, atacul de muște a fost unul foarte mare din cauza toamnei cu temperaturi anormal de mari. Chiar dacă neonicotinoidele nu combat direct muștele cerealelor, s-a constatat că acolo unde sămânța a fost tratată, atacul acestui dăunător a fost mult mai mic. Autoritățile române și europene trebuie să înțeleagă că sunt necesare și se pot lua măsuri punctuale/specifice raportate la cost/eficacitate pentru fiecare țară în parte, activând mecanismul de criză și acordând derogări. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau, dacă există, sunt mult sub pragul economic de dăunare. Pentru ca fermierii să-și poată continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate și distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație reală și să ajute fermierii oferindu-le posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor. Menționăm că sunt dăunători în sol, cum este cazul viermilor sârmă, care atacă boabele în curs de germinare rozând embrionul, deci fără posibilitatea de a interveni în vegetație cu tratament pentru combatere. Mai mult, acolo unde se poate aplica tratament pe vegetație acesta este costisitor întrucat trebuie aplicat de mai multe ori pentru că insecticidele sunt în mare parte de contact, nu sunt sistemice. Studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp precizează la concluzii că: >. Referitor la folosirea produselor insecticide granulate, deși nu este cazul în tratamentul la sămânță, în același raport din 2013 al EFSA se precizează: >”, se arată în documentul trimis MADR de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În România, există rezultatele parțiale ale unui studiu finalizat în anul 2021 sub egida Academiei de Științe de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și coordonat dr. Emil Georgescu. Acest studiu și concluziile sale obținute în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5 constituie o bază solidă pe care Ministerul Agriculturii o are la dispoziție pentru a permite o utilizare cu caracter excepțional al insecticidelor care permit o combatere eficientă dovedită a dăunătorilor cu risc economic ridicat. „Insistăm ca statul român prin Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile necesare pentru ca țara noastră să poată apela în continuare la tratamentul semințelor cu neonicotinoide (în baza art. 53 din Reg. (CE) 1107/2009), până la momentul în care industria va pune pe piață noi molecule care să asigure o protecție cel puțin la fel de eficientă față de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre. Unul dintre argumente este faptul că România este un producător important de cereale și plante oleaginoase. În condițiile pierderii dreptului fermierilor de a-și proteja eficient ogoarele, aceștia nu vor mai putea înființa culturile agricole de importanță majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc și, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra și extra-comunitari. În aceste condiții, este vital să apelăm la tratamentul cu neonicotinoide al semințelor acolo unde se depășește pragul economic de dăunare (PED), întrucât, singură, rotația culturilor nu poate ține sub control populațiile de dăunători, iar substanțele de protecția plantelor au un rol recunoscut științific în gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor. Nu trebuie să uităm nici un moment că interzicerea neonicotinoidelor (clothianidin, tiametoxam și imidacloprid), a avut la bază principiul precauției și este în măsură să declanșeze un semnal de alarmă pentru precedentul pe care îl creează, pentru că în orice moment o entitate ar putea să invoce principiul ,,precauției” și să solicite interzicerea folosirii unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc”, precizează Alianța.

Referitor la Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), publicată pe 19 ianuarie 2023, de a interzice statelor membre să mai dea derogări pentru tratarea semințelor cu produse neonicotinoide, principala motivare a fost faptul că tratamentul la sămânță nu justifică pericolul care poate compromite cultura întrucat tratamentul sâmânță este văzut ca un tratament preventiv. În condițiile pedoclimatice ale României, în zonele unde avem dăunători în sol, dovedit științific, prin programe de monitorizare, cu mult peste Pragul Economic de Dăunare, tratamentul la sâmânță este unul curativ, deci pericolul este justificat întrucât nu există alte produse omologate care să aibă eficiența și eficacitatea neonicotinoidelor. Nevoile fermierilor, susțin reprezentanții Alianței, sunt justificate și acest control chimic este un instrument legitim, care face parte din managementul integrat al bolilor și dăunătorilor.

„Este important ca și societatea civilă să înțeleagă că aceste produse au fost interzise pe >, că nu există nicio dovadă științifică conform căreia, la dozele omologate și cu respectarea tuturor indicațiilor producătorilor, ele ar fi toxice pentru mediu și om. Astăzi, realitatea pe care-o trăim cu războiul de la granița cu Ucraina și liberalizarea comerțului intacomunitar a făcut ca Uniunea Europeană să recunoască că produsele agricole importate din Ucraina respectă standardele de calitate ale pieței comune, cu alte cuvinte utilizarea pesticidelor care au fost interzise în UE, inclusiv neonicotinoidele, sunt produse sigure pentru populație și mediul înconjurător. Și atunci, de ce noi nu putem să folosim neonicotinoidele la tratamentul sămânță care să ne salveze culturile agricole? Este obligația noastră ca stat să justificăm din punct de vedere tehnic și științific că ne aflăm într-o zonă unde specificitățile de cultură sunt cu totul diferite de ale țărilor considerate motorul Europei. Aceste substanțe sunt singurele la acest moment care ne pot menține în cultură suprafețele de grâu, porumb, floarea-soarelui și loturile semincere la aceste culturi. În sprijinul acestei solicitări, facem apel la opinia științifică a cercetătorilor care efectuează studii de cel puțin 5-6 ani, atât cu substanțele pentru care s-au obținut derogări, precum și cu alternativele pe care industria încearcă să le ofere. Dr. Emil Georgescu de la INCDA Fundulea și dr. Carmen Mincea de la ICDPP au arătat prin rezultatele testelor necesitatea folosirii în continuare a neonicotinoidelor”, punctează Alianța în documentul transmis Ministerului Agriculturii.

Specialiștii români afirmă că, după cinci ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate. „Alternativa este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, afirmă dr. Carmen Mincea.

Un alt argument susținut și de cercetătorii români în completarea concluziilor EFSA deja menționate, a fost lipsa reziduurilor din probele de sol și plantă analizate. „S-au luat probe de sol, timp de 5 ani: în floare, miere și produse ale stupului nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoid peste limita de cuantificare de 0,01mg sa/kg produs. Și nici în apa de gutație a porumbului, primăvara devreme”, susține prof dr. acad. Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, subliniază că: „Este foarte important ca România să vină cu toate elementele și argumentele de care dispune, studii foarte serioase care să demonstreze situația aparte din țară. Este rolul nostru să aducem în permanență toate datele pe care le avem la Comisia Europeană, să-i invităm să vadă, să știe că produsele alternative în România nu sunt nici eficiente, nici eficace, plus o evaluare de impact a ceea ce ar însemna pentru noi, ca țară, dar ca și contribuție la securitatea alimentară a Europei lipsa acestor tratamente la sămânță”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare îi solicită ministrului Florin Barbu să analizeze informațiile prezentate în adresa transmisă MADR, să solicite puncte de vedere avizate și din partea ASAS și a cercetătorilor care au participat la studiile de specialitate și să dispună adoptarea de urgență a tuturor măsurilor legale care se impun pentru ca agricultorii din România să aibă acces la molecule eficiente în protecția plantelor, disponibile pe piața internațională.

De asemenea, Alianța dorește ca MADR să inițieze un program național de monitorizare a impactului pe care utilizarea neonicotinoidelor o are la nivelul agriculturii, inclusiv organizarea unui serviciu de alertă privind situațiile excepționale ce pot apărea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!