Participarea României la marile târguri internaționale de vin ar trebui să fie unul dintre instrumentele-cheie prin care construim, consecvent și credibil, imaginea vinului românesc ca activ strategic de țară. Wine Paris este un astfel de eveniment, un reper major în calendarul internațional, cu dată fixă, cu mize comerciale clare și cu o relevanță care depășește cu mult simpla prezență formală într-un pavilion expozițional.

Pentru a înțelege unde apar blocajele, este necesar să urmărim mecanismul concret al organizării. Planul anual de târguri este depus de APEV (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România), organizația care reunește o parte importantă a producătorilor orientați spre export, către ARICE – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, instituția publică responsabilă de promovarea exporturilor românești și de organizarea participărilor la târguri internaționale.

Planul de târguri a fost transmis către ARICE încă din luna iunie 2025, ceea ce înseamnă că evenimentul era cunoscut, previzibil și perfect planificabil din punct de vedere administrativ. Cu toate acestea, bugetul nu a fost aprobat din timp, procedurile necesare nu au fost derulate anticipat, iar licitația pentru amenajarea standului național a fost demarată cu doar câteva zile înainte de deschiderea târgului, într-un interval care face imposibilă orice construcție coerentă de imagine și comunicare.

Rezultatul este, din nou, o participare bifată în grabă, lipsită de forță strategică și de capacitatea reală de a contribui la poziționarea vinului românesc pe piețele internaționale. În loc de un discurs comun, de un concept de reprezentare integrat și recognoscibil, producătorii români apar fragmentați, fiecare încercând să se salveze individual într-un context care ar fi trebuit să servească un interes colectiv.

La Wine Paris 2026 (9 – 11 februarie), zece producători români au ales să participe pe cont propriu, suportându-și integral costurile, deoarece absența de la un astfel de târg poate avea consecințe directe, inclusiv pierderea accesului la edițiile viitoare ale evenimentului sau la alte târguri similare. Printre ei se numără Averești, Oprișor, Domeniile Dropiei, Domeniile Franco-Române, SERVE, Familia Darabont, Cotnari, Aurelia Vișinescu, Crama de Matei și Budureasca. Cramele Recaș sunt prezente cu stand propriu, iar Crama Gîrboiu participă în cadrul standului CMB (Concours Mondial de Bruxelles), unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de vin, care promovează, în cadrul târgurilor, producătorii distinși cu medalii în competițiile sale.

În absența unui stand național organizat din timp, această dispersare face ca România să nu aibă o prezență unitară, coerentă, sub un mesaj comun, ci o sumă de apariții individuale, oricât de onorabile și profesioniste ar fi fiecare în parte. Faptul că producătorii români sunt nevoiți să se organizeze individual, în lipsa unei structuri naționale funcționale, spune multe despre fragilitatea mecanismului de promovare externă. Nu este doar o problemă de execuție administrativă, ci una de viziune. Un stand național nu este o simplă cheltuială bugetară, ci un instrument de diplomație economică, un cadru care ar trebui să transmită consistență, profesionalism și încredere și o narațiune coerentă despre ce identitate poartă vinurile românești.

Responsabilitatea nu aparține însă exclusiv autorităților. Dacă ne dorim ca vinul românesc să-și atingă cu adevărat potențialul în cadrul brandului de țară, este nevoie de o asumare mai fermă din partea tuturor actorilor implicați. Producătorii, la rândul lor, ar putea deveni mai organizați și mai vocali atunci când este vorba despre evenimente care le servesc atât interesele individuale, cât și pe cele colective. Poate că este momentul să existe o presiune mai coerentă pentru schimbări legislative, să fie căutat sprijin la Ministerul Agriculturii, să fie implicați deputații și senatorii din zonele vitivinicole, astfel încât promovarea vinului să fie tratată explicit ca un pilon al imaginii de țară, nu ca o anexă administrativă.

În lipsa unei strategii multianuale, construite împreună de autorități și industrie, vom continua să repetăm același scenariu din ultimii 20 de ani: reacții de ultim moment, soluții improvizate și prezențe lipsite de anvergură. Între timp, alte țări investesc constant, își rafinează discursul, își consolidează brandurile naționale și tratează fiecare târg major ca pe o declarație strategică.

Vinul românesc are potențial, terroir și o generație de producători care contează. Ceea ce îi lipsește vinului autohton nu este valoarea, ci cadrul care să îl susțină și să îl facă vizibil. Fără asumare, predictibilitate și coerență, participarea la marile evenimente internaționale riscă să rămână doar un exercițiu de supraviețuire individuală, nu o investiție reală în reputația României.

Aceasta este miza reală a discuției. Nu un târg anume, nu încă o ediție ratată într-un lung șir acumulat în ultimii 20 de ani, ci felul în care ne raportăm, ca industrie și ca stat, la a fi prezenți simbolic sau relevanți cu adevărat în marea lume a vinului.

Autor: DIANA PAVELESCU, secretar general ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Negocierile pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările MERCOSUR au început în 1999, într-un moment de maxim optimism european. Era anul adoptării euro (inițial ca moneda contabilă), iar ambiția declarată a UE era să devină cea mai importantă economie a lumii.

La acel moment, Uniunea Europeană negocia dintr-o poziție de forță. PIB-ul său reprezenta aproximativ 70% din cel al Statele Unite ale Americii și era de aproape șase ori mai mare decât cel al Chinei. Diferența de putere economică era evidentă, iar acordurile comerciale erau gândite ca instrumente de consolidare a dominației industriale europene.

Negocierile UE - MERCOSUR s-au blocat însă rapid, din cauza diferențelor majore de viziune economică și comercială. Cu toate acestea, până în jurul anului 2010, UE încă își permitea ambiții mari. PIB-ul european ajunsese la paritate cu cel al SUA, iar cele două blocuri reprezentau fiecare aproximativ 23% din PIB-ul global. China urcase la circa 10%, dar era percepută mai degrabă ca un concurent aflat în recuperare.

Astăzi, în 2025, contextul este complet diferit.

După mai bine de un deceniu marcat de pierderea competitivității industriale, creșterea costurilor energetice, politici climatice implementate fără un pilon industrial coerent și șocuri geopolitice majore, poziția relativă a Uniunii Europene în economia globală s-a erodat semnificativ. În același timp, SUA și-au consolidat avantajul competitiv, iar China a ajuns la un PIB comparabil cu cel al UE.

Această schimbare este una structurală, nu conjuncturală. Și are un impact direct asupra modului în care UE negociază acorduri comerciale strategice.

În ultimii 15 ani, poziția de negociere a Uniunii Europene a slăbit constant. Cu toate acestea, acordul UE - MERCOSUR a continuat să fie promovat pe baza unor ipoteze care nu mai reflectă realitatea economică actuală.

Inițial, susținerea politică a acordului a venit în special din partea marilor economii industriale europene, în frunte cu Germania. Strategia era clară: UE accepta pierderi în agricultură și industria alimentară, considerate gestionabile, în schimbul unor câștiguri net superioare din exporturile industriale și de tehnologie către America de Sud.

Acest pariu putea avea sens într-o Europă dominantă industrial. Problema este că acea Europă nu mai există.

În 2025, industria europeană nu mai este competitivă pe piața sud-americană în raport cu produsele din SUA sau China: nu la preț, nu la energie, nu la volum și nu la viteză de execuție. În acest context, efectele acordului UE - MERCOSUR sunt ușor de anticipat: pierderi certe în agricultură și industria alimentară, sectoare cu impact social major și câștiguri limitate sau inexistente în industrie și tehnologie.

Cu alte cuvinte, UE riscă să cedeze exact acele sectoare în care mai are ancore economice locale și sociale, fără a obține în schimb avantaje strategice reale.

Acordul UE - MERCOSUR pare astfel rezultatul unei strategii construite pe date și realități economice de acum 20 de ani, aplicată într-o lume care s-a schimbat fundamental.

Fără o resetare profundă a politicilor industriale, energetice și comerciale, Uniunea Europeană riscă să transforme acest acord într-un nou pas spre ieșirea treptată din competiția economică globală reală cu SUA și China. Iar costul final nu va fi unul abstract sau politic, ci unul economic și social, suportat de fermieri, producători și consumatori europeni.

Context economic global (PIB nominal, USD)

Produsul Intern Brut (nominal, 2024/2025):

• SUA: 28,8 trilioane USD (2024) - cea mai mare economie globală; 

• Uniunea Europeană: 19,5 trilioane USD (2024);

• China: 18,7 trilioane USD (2024).

Proiecții FMI/analize externe: SUA rămâne semnificativ peste China în 2025, cu o diferență de peste 10 trilioane USD pe bază nominală. 

Partaje în PIB-ul mondial:

• Economia mondială a depășit 111 trilioane USD în 2024. 

• China și UE, în jur de 17-18% din PIB global fiecare; SUA peste 25%.

Autor: HORIA CARDOȘ, fondator și CEO Agroland Group

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) aduce mici producători din România la cel mai important eveniment HoReCa din sud-estul Europei, pentru a demonstra că produsul local poate fi o soluție excelentă pentru această industrie. Profesioniștii din HoReCa sunt invitați să viziteze standul ALAS România la FoodService & Hospitality Expo, la Hala Laminor din București, între 16 și 18 noiembrie 2024, să se convingă de calitatea produsului local pentru afacerile lor.

Astfel, nouă producători locali vor fi „cot la cot” în competiția cu marii jucători din domeniu, alături de cei 250 de expozanți naționali și cei 50 internaționali prezenți la evenimentul FoodService & Hospitality Expo 2024. „Cumpărătorii de renume mondial din retail și servicii alimentare vor fi prezenți la această expoziție internațională, dedicată exclusiv industriilor din HoReCa, iar producătorii reuniți la standul ALAS vor putea demonstra că au toate motivele să reprezinte cu brio România artizanală, la un stand de 10!”, a declarat Marius Tudosiei, fondatorul și președintele ALAS România.

Potrivit datelor statistice, atenția de care se bucură produsul local utilizat în HoReCa, în 2024, este în creștere la nivel declarativ, însă în scădere din perspectiva consumului și a volumelor. Acesta este motivul pentru care Asociația Lanțului Alimentar Scurt propune o serie de acțiuni concrete, care pot aduce o schimbare reală în acest domeniu, prin activități educative, demonstrații și proiecte punctuale. „Producătorii locali au nevoie de mai mult sprijin pentru a rămâne în atenția publicului, pe farfuriile de restaurante, într-o industrie autohtonă tot mai dominată de importuri și mai puțin preocupată de sustenabilitate și autenticitate”, a adăugat Marius Tudosiei.

Din acest motiv, Silvia Ion de la Horeca Insight a acceptat fără ezitare prezența producătorilor aduși de Asociația Lanțului Alimentar Scurt, în contextul celui mai mare târg de specialitate din sud-estul Europei, oferind în cadrul FoodService & Hospitality Expo 2024 un stand în care ALAS să invite o serie de artizani care au șanse mari să devină furnizori constanți pentru restaurante, hoteluri sau cafenele. „Pentru unii dintre aceștia, acest târg este o bună oportunitate de a deschide astfel de colaborări, poate la nivel național sau internațional, iar pentru alții, de a-și extinde portofoliul deja consacrat”, a precizat Silvia Ion.

Numele prezente în standul ALAS România includ artizani din toată țara, producători mici sau mijlocii, cu renume bun în comunitate, ce vor demonstra că pot să fie parteneri de calitate pentru industria ospitalității, acesta fiind și unul dintre obiectivele importante ale asociației, acela de a „înlesni relațiile mutual benefice dintre cele două părți”.

Standul ALAS România va oferi profesioniștilor din domeniu oportunitatea de a savura câte puțin din varietatea produselor artizanale reprezentative ale gastronomiei locale și, mai mult, le va prezenta oportunitățile ce se pot ivi din utilizarea acestora. „Lumea întreagă se îndreaptă tot mai mult spre artizanat, spre autenticitate, spre sustenabilitate, colaborările cu cei din interiorul comunităților fiind tot mai căutate și apreciate de către clienți. În cadrul unor experimente de popularitate, testate unul lângă altul în același meniu, preparatele realizate din produsele locale au fost mereu preferate de către clienți, în detrimentul celor convenționale, produse de masă sau de import. Trendul nu este unul nou, însă el trebuie stimulat la noi, în special de către cât mai multe restaurante și afaceri din domeniul alimentației. Relația trebuie însă îmbunătățită din ambele părți, deoarece de foarte multe ori artizanii/producătorii locali sunt mai degrabă concentrați asupra produsului lor decât asupra promovării, marketingului sau vânzărilor, iar aici ALAS își propune să le ofere un sprijin important și necesar”, a arătat Marius Tudosiei.

Printre evenimentele programate a avea loc la FoodService & Hospitality Expo 2024 se numără și „Cum se începe o roată de brânză maturată” – susținut de Mesendorf 65 - un adevărat regal pentru gurmanzi, dar și o dezbatere despre cum pot intra produsele locale în bucătăriile profesionale, care sunt punctele slabe și punctele forte ale acestei idei.

Asociația Lanțului Alimentar Scurt a fost fondată în septembrie 2024 cu scopul declarat de a se poziționa drept facilitator între micii producători și consumatorii finali. Asociația a fost fondată de Marius Tudosiei, inițiatorul proiectului Băcănia Veche și promotor al produselor locale încă din 2010.

Producători locali și produse expuse la standul ALAS

Brânza maturată de la Mesendorf – producător de brânzeturi maturate excepționale, în ediții limitate, cunoscut pentru calitatea ridicată a produselor și creativitatea în producție. Vine din satul Mesendorf, județul Brașov, fiind un furnizor perfect pentru micile magazine de specialitate, delicaterii, hoteluri de top sau restaurante/bistrouri cu meniu dedicat noii bucătării românești.

Fum De Fag – producător de cârnați crud-uscați, carne afumată și alte preparate tradiționale, cu o afumătoare în Corbeanca, județul Ilfov. Acesta este o prezență stabilă și apreciată de clienții de la Târgul de la Agronomie. Este un furnizor potrivit magazinelor de specialitate, restaurantelor, pensiunilor sau hotelurilor.

FructArdeal – producător de silvoiță, un produs tradițional fără zahăr, exclusiv din prune românești, cu rădăcini în Ardeal. Acest produs, cu o lungă istorie gastronomică transilvană, este excelent pentru patiserii, fiind perfect integrabil în meniurile de mic dejun sau în deserturile restaurantelor.

Eggcellent – o microfermă din satul Tonești, Sâmburești - Olt, o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.

Vila Olga – furnizor constant în materie de calitate, pensiunea din Sărata Monteoru (Buzău) produce varietăți excelente de zacuscă, salate și conserve de iarnă, destinate atât HoReCa, cât și retailului, diferența fiind doar dimensiunea ambalajelor, toate adaptate pentru eficiență, din grijă față de sustenabilitate.

Grădina Corbilor – un furnizor obișnuit pentru restaurantele care valorifică produsele locale de calitate. Ferma cultivă ecologic 800 de varietăți de plante, oferind bucătarilor oportunități creative impresionante. Cei doi frați gemeni Corbu, ambii cu doctorate în horticultură, fac o muncă de valorificare a soiurilor comune, exotice sau rare, prin culturi care asigură biodiversitatea și sănătatea solului. Grădina Corbilor este un model de producție sustenabilă prin folosirea de biopreparate cu extracte naturale, folosirea de tehnici pentru atragerea insectelor benefice. Din toate aceste motive produsele lor sunt extrem de apreciate, nu doar pentru gust, ci și pentru grija față de mediu.

Toma Sparanghel – renumit în mediul online pentru cele trei produse de bază pe care le livrează cu promptitudine: sparanghel, broccoli și kale, corect crescute. Un pionier în educarea gustului pentru această legumă extrem de sănătoasă și gustoasă, Toma furnizează și alte delicatese (consumatorilor casnici și restaurantelor), unele rar cultivate în România, precum blumini – o conopidă cu o genetică veche, dezvoltată ca un broccolini, care oferă bucătarilor noi oportunități creative.

Arca Bacău – sub deviza „respectul pentru natură este mantra noastră”, acest  producător reușește, în mod sustenabil, să producă diverse preparate numai din pești autohtoni: afumături din sturion, crap sau excelentele produse din păstrăvul provenit exclusiv din producția proprie. Din aceeași producție s-au născut creme tartinabile inedite și o serie de zacuști și alte conserve tradiționale de iarnă.

Răstăuțe Maramureșene – producător de paste artizanale, laște sau după cum se prezintă - tăiței bine făcuți, ca în Maramu’. Gama de produse naturale, lucrate manual de acești artizani certificați, este produsă cu făină specială pentru paste, produsă numai din cereale din România și îmbogățite cu extracte din legumele din grădina proprie (sfeclă, spanac etc), plante crescute lent, fără pesticide ori fertilizatori chimici. Când cumperi o pungă de colțunași cu magiun, laște cu busuioc, spanac ori cu hribi, susții o afacere de familie și o comunitate care se luptă pentru un trai mai bun, pentru tradiții dar care susține și inovația, deopotrivă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) trage un semnal de alarmă asupra consecințelor negative rezultate în urma plafonării adaosului comercial la o gamă extinsă de produse agroalimentare și inputuri agricole, inclusiv pentru produsele de protecția plantelor, așa cum se prevede într-un proiect de ordonanță de urgență.

„Considerăm că implementarea acestui act normativ generează o intervenție mult prea dură în politicile comerciale ale agenților economici și o ingerință majoră în modelele de business ale fiecărui actor, având ca rezultat afectarea mecanismelor economice de formare a prețurilor și a capacității producătorilor și distribuitorilor de produse de protecția plantelor de a răspunde eficient cererii. Consecințele negative ale unui astfel de demers sunt în acest moment necuantificabile, dar gradul lor de probabilitate este cu atat mai mare cu cât ele se vor repercuta asupra întregului lanț de producție și distribuție”, transmite AIPROM.

Justificări depășite sau tardive

AIPROM subliniază că justificările invocate în preambulul proiectului de OUG sunt depășite (creșterea prețurilor din cauza pandemiei de COVID care s-a încheiat din 2022) sau exagerate sau folosite ca un laitmotiv (războiul din Ucraina) pentru a impune măsuri utile unor scopuri extra-economice. „O creștere a prețului mediu al produselor de protecție a plantelor cu 9% în contextul creșterii prețurilor la produsele alimentare cu 19% (2022 versus 2020) într-un climat puternic inflaționist nu este de natură să justifice luarea unor măsuri înalt perturbatoare pentru întreg lanțul valoric. Măsurile de protecție socială ar fi binevenite dacă ar produce și efecte benefice, dar modul în care a fost gândit acest proiect legislativ ne face să credem că protecția socială a fermierilor va fi de fapt lovită de aplicarea acestor măsuri anti-concurențiale. Proiectul nu demonstrează situația extraordinară și caracterul de urgență care ar impune folosirea unei Ordonanțe de Urgență, o anumită creștere a prețurilor la pesticide înregistrându-se la începutul anului 2023 datorită creșterii prețurilor materiilor prime, afectării lanțurilor de aprovizionare și inflației.”

AIPROM consideră că plafonarea prețurilor și al adaosului comercial pentru inputurile destinate fermierilor români (pesticide, îngrășăminte) nu se justifică, având în vedere că la ora actuală la nivel global, european și local prețurile au început să scadă datorită reducerii prețurilor la producătorii de pesticide și gaze.

Impactul asupra reputației agriculturii din România

AIPROM atrage atenția că promovarea unei legislații care instituie măsuri de control a prețurilor într-un domeniu atât de larg, produse agricole și alimentare, îngrășăminte, furaje și pesticide, va afecta reputația agriculturii românești la nivelul Uniunii Europene și va reduce nivelul investițiilor atât de necesare pentru trecerea de la o agricultură bazată pe exportul de materii prime la o economie bazată pe producția și exportul de produse cu valoare adaugată mare.

Articolul 135.(1) al Constituției precizează că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.”, iar Statul are obligația de a „asigura libertatea comerțului”. „Intervenția abruptă pe calea unei Ordinante de Urgență care plafonează adaosurile comerciale ale operatorilor contravine acestor principii fundamentale constituționale, afectând libera și buna funcționare a pieței suspendând rolul cererii și al ofertei în formarea prețurilor pe piață. Orice investitor va cântări cu atenție potențialul de câștig și în cel mai bun caz, va decide să amâne proiectele de investiție într-un mediu care nu îi permite să își exercite capacitățile de bun afacerist pentru obținerea unui profit decent. Se va orienta asupra unor economii care nu recurg la măsuri brutale de așa zisă protecție socială și care știu să folosească măsuri fine de calibrare a pieței. Agricultura României va fi percepută ca neeficientă, neatractivă și neinteresantă pentru investitorii serioși.”

Forțarea prevederilor Legii Concurenței

„Suntem conștienți că Legea Concurenței permite Guvernului, în împrejurări excepționale precum situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, să dispună măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor, dar aceste măsuri pot fi adoptate pentru o perioadă de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru cel mult 3 luni, iar o asemenea intervenție în mecanismul formării prețurilor se face cu avizul Consiliului Concurenței. Din observațiile noastre reiese că în cazul de față acest aviz nu există”, arată AIPROM.

Afectarea disponibilității produselor pe piață

Plafonarea temporară a adaosului comercial poate pune în pericol stabilitatea economică a operatorilor de pe piață, cu precădere a distribuitorilor și poate avea impact asupra securității alimentare în țara noastră. „Prin măsurile propuse, se dorește plafonarea adaosului comercial, fără a lua în considerare variațiile mari de costuri de producție și distribuție determinate de inflație și volatilitatea prețurilor energiei și materiilor prime. Această plafonare rigidă poate afecta dramatic disponibilitatea produselor pe piață, limitând opțiunile fermierilor și accesul la inputurile necesare pentru asigurarea unor recolte sigure și eficiente. În condițiile în care producătorii și distribuitorii sunt obligați să opereze cu adaosuri comerciale strict limitate, sustenabilitatea acestora devine incertă, punând în pericol continuitatea aprovizionării pieței românești cu produse esențiale pentru agricultură în prag de campanie agricol”, precizează AIPROM.

Lipsa de predictibilitate și forțarea mecanismelor contractuale

În opinia reprezentanților AIPROM, modificările propuse dau, din păcate, măsura lipsei de predictibilitate a politicilor publice și a legislației din România, operatorii de pe piața românească fiind obligați să își modifice în mod fundamental politicile comerciale și planurile de afaceri la mai puțin de două luni până la sfârșitul anului. Impunerea revizuirii contractelor în curs, gândite inițial astfel încât să mențină echilibrul între cerere și ofertă revine în mod constant ca un laitmotiv în practica Ministerului Agriculturii conducând la dezordine fiscală, exact ceea ce ar trebui să nu existe într-o perioadă de criză. „Dacă măsurile de intervenție asupra prețurilor vor rămâne în cuprinsul proiectului de Ordonanță de Urgență după finalizarea dezbaterii publice, piața relevantă va fi grav afectată și se vor crea dezechilibre majore pe termen mediu și lung.”

Nerespectarea cadrului legal al Uniunii Europene

În spațiul comunitar modul de formare a prețurilor poate fi rezultatul doar al concurenței libere și al cererii și ofertei. Prin urmare, în ipoteza în care proiectul de ordonanță de urgență menține plafonarea adaosurilor comerciale și a prețurilor, AIPROM va apela la mijloacele legale disponibile la nivel național și european pentru a proteja libertatea comerțului.

„Facem apel la autorități să identifice soluții alternative respectând legislația națională și europeană și care să asigure un echilibru între protecția consumatorului final și stabilitatea pieței. România poate implementa măsuri care să sprijine sectorul agricol fără a afecta disproporționat lanțul de aprovizionare cu produse esențiale pentru agricultura sustenabilă și performanța producției”, transmite Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

CITEȘTE ȘI: Consecințe grave pentru agricultură prin adoptarea în forma actuală a plafonării adaosului comercial la produsele agricole, inclusiv îngrășăminte, furaje și pesticide

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cum merge agricultura românească în 2024? Depinde pe cine întrebi. Dacă îi întrebi pe fermierii mari, sau pe cei străini, îți vor spune că sunt probleme, dar că merge bine. Dacă îi întrebi pe cei medii și mici, însă, aceștia îți vor spune că merge destul de rău și că mulți dintre ei sunt în pericol de a închide afacerile.

Anul acesta, la o nouă ediție a evenimentului Agricultura viitorului, încercăm să aflăm exact care este situația unui domeniu aflat în dificultate deja de mai mulți ani, pe care pandemia, războiul, inflația, seceta, creșterea prețurilor și competiția neloială și-au pus amprenta cu vârf și îndesat.

În premieră, însă, la ediția de anul acesta adăugăm o secțiune nouă, cea dedicată producătorilor locali și retailului, integrând astfel în eveniment întregul lanț alimentar.

Care sunt, prin urmare, perspectivele industriei de profil? La ce ne putem aștepta de la acest sector în anul 2024?

Este agricultura românească un domeniu preponderent masculin, sau este în egală măsură și feminin?

Dar digitalizarea, în ce măsură a ajuns să deservească nevoile fermierilor români?

Și, în fine, investițiile, fie ele venite pe filiera autorităților, ori pe calea jucătorilor privați, sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile agriculturii și dacă da, cât de ușor le este fermierilor să le acceseze?

„La toate aceste întrebări, dar nu numai, vom încerca, alături de specialiști din domeniu și autorități, să răspundem la evenimentul Agricultura viitorului ediția 2024, care va avea loc pe data de 23 aprilie, la hotelul Sheraton din București organizat cu sprijinul Arggo și CEC Bank în calitate de parteneri”, spun organizatorii.

Înscrierile sunt gratuite și se fac pe site-ul evenimentului, AICI.

Vineri, 15 martie 2024, la Casino Sinaia a avut loc prima ediție a Galei ADAR, un eveniment care celebrează excelența în industria vitivinicolă românească. Gala a adus în prim plan recunoașterea și premierea personalităților din domeniului vitivinicol, subliniind contribuția semnificativă a acestora la evoluția și promovarea vinurilor românești pe plan național și internațional. Evenimentul marchează aniversarea a 30 de ani de la fondarea Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Gala ADAR a adus în centrul atenției cei 30 de ani de activitate ai asociației, cât și personalități din domeniul viticol. „Este o onoare să sărbătorim împreună această aniversare importantă și să reflectăm asupra contribuțiilor pe care ADAR le-a adus sectorului vitivinicol din România. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR s-a implicat activ în evoluția vinului românesc și a devenit o voce respectată în industrie, influențând deciziile și practicile care afectează calitatea vinurilor”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Foto: Vlad Dumitrescu

Pe lângă membrii ADAR, la gală au fost prezenți producători de vin și alți profesioniști din industrie: oenologi, viticultori, somelieri, distribuitori și comercianți de vinuri. În recunoașterea contribuției lor excepționale la dezvoltarea și promovarea vinului românesc, șapte membri fondatori au fost onorați cu diplome de excelență pentru devotamentul, competența și profesionalismul lor remarcabile.

„Mi-am dedicat întreaga activitate Măriei Sale Vinul. Pot declara cu mâna pe inimă că este o mare bucurie și mă onorează diploma pe care am primit-o în această seară. Când ai ajuns la o anumită vârstă, când ai adunat de-a lungul anilor o anumită experiență în ceea ce privește vinul, recunoașterea meritelor aduce un ceva în plus sufletului. Și aș mai spune un lucru, vinul își alege pe cel care îl bea. Meritul ADAR este că eforturile făcute în cei 30 de ani au fost dedicate creșterii nivelului de cultură al băutorului de vin”, a spus Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR.

Foto: ADAR

Fondată în ianuarie 1994 de absolvenți ai Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie şi ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Asociația Degustătorilor Autorizați din România a devenit în timp ce și-a propus să fie încă de la început, un instrument eficient în domeniul aprecierii calității vinurilor românești.

Foto: Vlad Dumitrescu

„Asociația Degustătorilor Autorizați din România este pentru mine a doua familie. Este un amestec incredibil de profesionalism, prietenie, camaraderie, calitate umană, respect și multe alte atribute ale unei organizații cu adevărat de excepție. Asociația a reușit în cei 30 de ani de când a pornit la drum să formeze sute de adevărați specialiști ai vinului. Aproape fără excepție toți cei intrați pe rând în asociație au găsit la întâlnirile noastre ceea ce este relativ dificil de găsit în mediul economic, senzația de prietenie pe care o ai cu ceilalți membri”, a punctat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

Simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători

De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR a inițiat în arta degustării peste 500 de cursanți. Aceștia au avut posibilitatea de a se pregăti continuu, prin întâlnirile trimestriale organizate în diferite regiuni ale țării, fiecare dintre acestea cu o degustare tematică stabilită, dându-le posibilitatea de a întâlni vinuri din toată țara, dar și din străinătate, de a cunoaște tehnici diverse de vinificație, de a face schimb de experiență cu alți colegi în vederea creșterii calității vinului românesc.

Dintre membrii ADAR, 20% sunt jurați în concursurile internaționale și reprezintă România în toate colțurile lumii. Certificarea oferită de ADAR a devenit un simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători deopotrivă.

ADAR a fost în fruntea promovării culturii vinului în România, fiind partener la evenimente educaționale precum IWCB/VINARIUM, VinVest, la degustări publice și semnând un protocol cu Ministerul Turismului pentru conceptualizarea oenoturismului.

„Vreau să mă refer anume la influența pozitivă pe care această organizație minunată a avut-o în devenirea Recașului. Nu poți să iei o decizie managerială fără să ai informații, iar prezența noastră trimestrială la acele degustări de 60-70 de probe de vin ne-a ajutat întotdeauna să știm, obiectiv, unde ne situăm și să vedem care este tendința. Un alt rol important a fost acela că, la demararea privatizării, am avut de ales în ceea ce privește calea de urmat în oenologie, pe cea clasică, sau pe cea a lumii noi, iar prezența în această asociație ne-a ajutat și iată că, după 20 de ani, am reușit să alegem o cale care merge spre succes”, arătat Gheorghe Iova, acționar Cramele Recaș și membru ADAR.

Foto: Constantin Duma

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Evenimentul „Provocările climei în agricultură”, dedicat conștientizării nevoii de dezvoltare a asigurărilor agricole, are loc pe 16 noiembrie 2023, în București, la InterContinental Athénée Palace, și este organizat de Aon România. Experţi din domeniul agricol și al asigurărilor vor dezbate riscurile din industrie, parteneriatele dintre asigurători și fermieri, creșterea apetitului fermierilor pentru acoperirea riscurilor și soluțiile inovatoare menite să sprijine comunitatea de fermieri.

Anul 2022 a adus provocări majore tuturor companiilor din industria agricolă, nu doar în România, ci la nivel global. Cu o pierdere mondială de peste 313 miliarde de dolari cauzată de evenimentele climatice extreme, dintre care doar 132 de miliarde de dolari au fost despăgubiți, devine tot mai evidentă necesitatea identificării unor soluții inovatoare pentru consolidarea sectorului agricol. Astfel, principalii jucători din industria asigurărilor susțin că expansiunea pieței depinde în mare măsură de sporirea numărului de fermieri asigurați, precum și de diversificarea riscurilor pentru a oferi o gamă variată de produse cu o acoperire complexă.

În plus, rolul crucial al autorităților devine evident, deoarece, prin intermediul subvențiilor acordate, acestea au responsabilitatea de a asigura un nivel înalt de siguranță pentru fermieri și de a contribui la obținerea unor producții care să aducă beneficii semnificative pentru întreaga națiune.

„În ultimii ani, vulnerabilitatea fermierilor în fața riscurilor a cunoscut o creştere semnificativă, determinată de dezastrele naturale declanșate de schimbările climatice, ce au avut un impact devastator asupra producției agricole. Aceste evenimente, laolaltă cu  previziunile climatice negative, au generat un mai mare interes pentru asigurări și au contribuit la conștientizarea problemelor cu care se confruntă industria agricolă. De asemenea, au deschis calea pentru un dialog constructiv între autorități, fermieri și asigurători, orientat spre identificarea soluțiilor optime şi a unor noi oportunităţi şi perspective de colaborare”, precizează Eugen Anicescu, CEO Aon România, companie considerată unul dintre liderii globali în brokerajul de asigurări.

În cadrul evenimentului „Provocările climei în agricultură” sunt două sesiuni interactive cu experți care vor explora o varietate de teme cruciale pentru sectorul agricol. În cadrul primului panel, „Provocările prezentului prin vocea fermierilor”, se vor discuta subiecte precum impactul climei asupra performanței agricultorilor, abilitatea fermierilor de a înțelege și gestiona riscurile, soluțiile inovatoare pentru fermieri și rolul asociațiilor și partenerilor în sprijinirea acestora. Sesiunea va pune accentul pe dialogul constructiv cu reprezentanți de seamă din cadrul asociațiilor agricole.

Cel de-al doilea panel, „Piața asigurărilor în sprijinul fermierilor-soluțiile oferite de stakeholderii industriei agribusiness”, va expune soluțiile potențiale în sprijinul fermierilor, creșterea apetitului fermierilor pentru acoperirea riscurilor, intersectarea așteptărilor fermierilor cu ale asigurătorilor, riscul de secetă - asigurările clasice și soluțiile inovatoare (parametrice), precum și parteneriatele între industria asigurărilor și fermieri.

„În contextul evenimentelor ultimilor ani și ale schimbărilor climatice, solicitarea de asigurări agricole a crescut constant. Evoluția ascendentă a cererii impune necesitatea unor consultații specializate pentru a personaliza și adapta fiecare soluție la nevoile individuale ale fermierilor. Avem cu toții o responsabilitate în ceea ce privește educarea, comunicarea și înțelegerea fermierilor cu privire la produsele disponibile pe această piață”, punctează Cerasela Tudor,  expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” Aon România.

Printre speakerii invitați la evenimentul organizat de Aon România se numără reprezentanți ai industriei agribusiness și ai organizațiilor de profil, precum Agxecutive, Bayer Crop Science, Agra Asigurări, Axa Climate și Munich Re. De asemenea, la dialog vor participa și reprezentanți ai unor organizații precum Forumul APPR, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A doua ediție a Târgului Agriculturii Românești – FarmConect România – are loc în perioada 31 august – 3 septembrie 2023, la Slobozia (Ialomița). Evenimentul organizat de Forumul APPR, cu sprijinul Consiliului local al județului Ialomița și al Primăriei Municipiului Slobozia, reprezintă o platformă de interacțiune cu profesioniști din agribusiness, fermieri, factori de decizie politică și alte părți cheie, care împărtășesc un obiectiv comun: promovarea agriculturii durabile.

La FarmConect România 2023 vor fi prezente cele mai noi tehnologii agricole din domeniul geneticii, al tehnicilor inovative de fertilizare și protecție a plantelor, dar și cele mai performante utilaje agricole ale momentului. O suprafață de șase hectare de teren format din covor vegetal natural este alocată expozanților Târgului Agriculturii Românești.

„Misiunea târgului este de a consolida comunitățile locale și, mai departe, de a contribui la dezvoltarea armonioasă și sustenabilă a mediului rural, a sectorului agro-alimentar și a economiei regionale. FarmConect - Târgul Agriculturii Românești este evenimentul care servește drept platformă pentru fermieri, producători, furnizori și experți din industrie pentru a conecta și a explora cele mai recente tendințe și progrese în agricultură. Aici, specialiștii și vizitatorii se pot conecta și pot asista la prezentările companiilor de top din agribusiness. Prima ediție a fost un succes, oferind tuturor fermierilor din Bărăgan și nu numai, oportunitatea de a lua parte la un târg agricol altfel, modern, orientat spre a face mai puternice legăturile dintre actorii lanțului alimentar și consumatorul final. Ediția a doua a FarmConect România va avea loc în intervalul 31 august – 3 septembrie 2023, la Slobozia, și va integra toate categoriile de interes pentru sectorul agro-alimentar: fermieri, procesatori, consumator final. Aici este locul unde se vor reuni producători locali de hrană și de materii prime pentru industrie, producători, distribuitori de inputuri, fabricanți și comercianți de utilaje agricole și tehnologii digitale, esențiali pentru o agricultură performantă”, punctează directorul executiv FAPPR, Alina Crețu. Aceasta ținut să precizeze că sectorul zootehnic este puternic reprezentat la FarmConect România prin prezența Asociației Aberdeen Angus România, organizație cu o vechime de 11 ani, cu 1650 de membri din toate regiunile ţării și cu peste 120.000 de taurine, reprezentând peste 97% din totalul de capete existent la momentul acesta în ţară.

Indiferent de vârstă, promit organizatorii, activitățile din cadrul FarmConect - Târgul Agriculturii Românești ne vor face să descoperim frumusețea lumii agricole. În cadrul târgului de la Slobozia vizitatorii au ocazia să exploreze bogăția de produse locale, de la gusturi tradiționale românești până la produse artizanale unice. În zona Muzeului Național al Agriculturii poți afla istoria agriculturii. „Vom avea spectacole cu cai și acrobații, într-o atmosferă cu totul specială. Totodată, avem tot felul de activități intereactive pentru familiile care ne vor trece pragul. Zona dedicată copiilor la FarmConect România este un loc în care învățarea se împletește cu distracția. Copiii vor avea ocazia să se simtă fermieri adevărați pentru o zi și să descopere mai multe despre agricultură”, a precizat Alina Crețu.

Conferințe tematice

La FarmConect România 2023 găsim un Centru de Conferințe Multimedia dedicat workshop-urilor, conferințelor de presă, întâlnirilor live și activărilor partenerilor. „FarmConect România este punctul de întâlnire al tuturor celor care împărtășesc dorința de a cultiva viitorul în armonie cu natura. Astfel, Târgul Agriculturii Românești reunește fermieri, consumatori și toți actorii din industrie pentru un lanț alimentar complet. După cum spune Teofil Dascălu, membru FAPPR și fermier din Vrancea, Iar noi, la FarmConect, asta facem, proiectăm viitorul”, spune Alina Crețu.

Predictibilitatea este o condiție cheie pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar. Criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de conflictul armat din Ucraina, au generat tensiuni și dezechilibre pe întregul lanț alimentar și au testat capacitatea de adaptare a fermierilor la contexte noi de volatilitate. Conferința „Geopolitica fluxurilor agricole - echilibre fragile și inegalități planetare” se va desfășura în prima zi a FarmConect România, pe 31 august, și va explica, pe larg, care sunt opțiunile fermierilor pentru a se proteja de efectele negative și a-și pregăti strategiile de piață.

Utilizarea judicioasă a resurselor din ce în ce mai puține ale planetei și decarbonizarea economiei sunt problemele cruciale la care omenirea trebuie să găsească soluții. O altă conferință tematică de la FarmConect România 2023 este: „Agricultura viitorului sub imperativul utilizării eficiente a resurselor”, care va avea loc pe 1 septembrie și se va concentra pe răspunsurile pe care le oferă cercetarea și inovarea la aceste provocări.

Consumatorul de astăzi este mult mai sceptic și preocupat de calitatea alimentelor pe care le cumpără. Scăderea încrederii sale provine din diferențele pe care le percepe în modul în care se face agricultură în prezent față de trecut. „Cât de sigură este hrana noastră?” este tema conferinței din data de 2 septembrie și se adresează tuturor celor care doresc să afle despre calitatea alimentelor.

Opinii ale expozanților

Andrei Măruțescu, director Comunicare și Relații Publice Syngenta România: „Syngenta va fi prezentă la târgul FarmConect, iar la conferința despre agricultura viitorului, colegii noștri vor prezenta Interra^® Scan, un nou serviciu de cartografiere a solului de cea mai înaltă rezoluție, o inovație în agricultura de precizie, ce îi poate ajuta pe fermieri să-și optimizeze aplicarea nutrienților. Acest serviciu reprezintă un pas important în sprijinul susținerii agriculturii regenerative și sustenabile”.

Mihai Gheorghe, director comercial Bayer CropScience România: „Un nou eveniment dedicat agriculturii, care ne-a adus mai aproape de fermieri și de perspectivele lor într-un mod profesionist și interactiv. Amplasarea în centrul cordonului cerealelor din Bărăgan și dinamismul evenimentului au făcut din FarmConect România surpriza plăcută a anului 2022. Vom fi acolo și în 2023 pentru că locul nostru este alături de fermieri”.

Marius Eftene, director marketing Netafim powered by EPRS România: „Modelăm viitorul agriculturii cu fiecare pas pe care îl facem astăzi. La Netafim powered by EPRS România ne dedicăm oferirii de soluții de irigații complete și personalizate, care răspund nevoilor specifice ale fiecărui fermier. Participarea noastră la evenimentul FarmConect România reprezintă o oportunitate excelentă de a ne împărtăși angajamentul și expertiza. Folosim tehnologie de ultimă generație, de la cele mai noi produse din domeniul irigațiilor, la instrumente de agricultură de precizie precum senzorii de sol și stațiile meteo, inclusiv soluții de automatizare și control la distanță. Așteptăm cu nerăbdare să contribuim la dialogul despre dezvoltarea și sustenabilitatea agriculturii românești în cadrul evenimentului FarmConect România”.

Despre FarmConect România am publicat și aici. Mai multe detalii despre Târgul Agriculturii Românești aflați accesând link-ul: https://farmconect.farmforum.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Școala Europeană de Somelieri - Filiala România (European School for Sommeliers - Eurosommelier.com) transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, că salută inițiativa Asociației Somelierilor din România (ASR) de a organiza o competiție de specialitate, dar că aceasta nu poate fi considerată în niciun caz una de anvergură națională, ci cel mult un concurs intern, atâta vreme cât nu este deschisă decât membrilor ASR. Comunicatul vine ca urmare a anunțului Asociației Somelierilor din România privind organizarea concursului „Trofeul somelăriei”, cu subtitulatura „Cel mai bun somelier din România”.

„În România, în momentul de față există mai multe organizații profesionale ale somelierilor și chiar și o Federație – care ar trebui să grupeze aceste organizații - iar titulatura de „cel mai bun din România” folosită de ASR este de natură să inducă în eroare opinia publică și membrii profesiei sau alte entități care utilizează ori găzduiesc servicii, traininguri sau competiții ale somelierilor. În realitate, „Trofeul somelăriei” este un concurs care se adresează doar membrilor respectivei Asociații și care nu primește înscrieri din afara acestei grupări. Salutăm orice concurs de somelieri organizat profesionist și îi felicităm pe organizatori, dar considerăm că este absolut necesar să facem precizările cuvenite și să nu aruncăm o lumină greșită ori incompletă asupra unei ierarhii profesionale prin utilizarea unor temeni ca „național” sau „cel mai bun din România”, atâta vreme cât o parte importantă - poate chiar majoritară - dintre practicanții acestei meserii nu pot lua parte la competiție”, precizează Marian Timofti, reprezentantul Școlii Europene de Somelieri - Filiala România.

Școala Europeană de Somelieri - Filiala România este recunoscută și activează pentru ESS pe teritoriul țării noastre din anul 2019, ca parte a Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați, și asigură servicii de formare profesională ale căror absolvenți primesc diplome recunoscute pe plan european, prin intermediul ESS - European School for Sommeliers cu sediul principal în Germania, Amtsgericht Hannover HRB 210018, cu activități asemănătoare în alte 18 țări după primii ani de activitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!