VINARIUM International Wine Contest, cel mai mare concurs internațional de vinuri din Europa Centrală și de Est, a ajuns la ediția cu numărul 23. Anul acesta, evenimentul a avut loc în perioada 28 – 31 mai 2026 la Ploiești, fiind organizat cu sprijinul Consiliului Județean Prahova și al Asociației Ținutul Vinului.

Cu prilejul VINARIUM s-a oficializat înfrățirea dintre Ținutul Vinului Prahova și Échansonnerie des Papes (Châteauneuf-du-Pape), o confrerie cu tradiție multiseculară, custode al patrimoniului și identității vinurilor din această apelațiune celebră.

VINARIUM este un concurs internațional de vinuri care se desfășoară sub patronajul OIV (Organizației Internaționale a Viei și Vinului) și VINOFED (Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri), activitatea sa fiind girată de UIOE (Union Internationale des Œnologues – Uniunea Internațională a Oenologilor). Totodată, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin (FIJEV) este partener al competiției desfășurată în România.

La VINARIUM 2026 au fost înscrise 1346 de probe din 20 ţări: Australia, Austria, Bulgaria, Canada, Cipru, Cehia, Coreea de Sud, Croația, Franța, Georgia, Germania, Italia, Macedonia, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Turcia, Ungaria, Ucraina. Probele au fost înscrise de 233 operatori (producători, importatori, negocianţi, reprezentanţi ai producătorilor).

În concurs au fost introduse vinuri liniștite, vinuri efervescente şi distilate pe bază de struguri şi vin, iar 35,4% din totalul probelor înscrise au fost din afara României.

Jurizarea s-a desfăşurat cu 7 comisii a câte 5 judecători pe comisie, fiecare comisie fiind condusă de câte un preşedinte. Juriul 2026 complet: https://www.iwcb.ro/juriu-2026/. Numărul total al judecătorilor a fost 41, provenind din 16 ţări: Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Danemarca, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Țările de Jos.

Observatorii oficiali prezenţi la Ploiești au fost dr. Monika Christmann, Germania - vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV; Marina Garcia, Spania - membru în Comitetul Executiv al VINOFED; Janna Rijpma-Meppelink, Țările de Jos - vicepreședinte FIJEV.

Media consensuală a fiecărei probe s-a calculat ca medie aritmetică a notelor date de toţi judecătorii unei comisii, după eliminarea notelor extreme (nota cea mai mică şi nota cea mai mare).

S-au acordat 21 Mari Medalii de Aur (punctaj 93 - 100); 376 Medalii de Aur (punctaj 89 - 92,9) și 19 Medalii de Argint (85 - 88,9).

Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie. Ultima medie pentru medalii a fost 88,67.

Au fost evaluate – hours concours – „Pelinuri” românești ca parte a demersurilor de a testa repoziționarea acestor „băuturi aromatizate”.

VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, un proiect care își propune să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere.

Concursul internațional de etichete de vin, ENOVART by VINARIUM, este la a doua ediție, proiectul fiind susținut de IPPU Prime Label și KURZ România. Câștigătorii vor fi anunțați pe 15 iunie 2026.

Competiția etichetelor reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.

IPPU Prime Label & Kurz Romania oferă premii pentru excelență în design, packaging și labeling, care constau în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Juriul internațional VINARIUM a făcut o selecție a celor mai bune 21 prezentări vizuale ale vinurilor albe, rosé și roșii (ansamblul packaging & labeling – în termenii esteticii, susținerii mesajului enologic, personalității cramei) plus maniera de realizare.

Juriul ENOVART, compus din Adrian Buga – critic de artă; Costin Tudose – creator de imagine și Miruna Ștefan – artist plastic, va desemna cele trei crame câștigătoare.

Pe 5 iunie, rezultatele VINARIUM 2026 au fost afișate online și pot fi văzute aici: https://www.iwcb.ro/vinarium-2026-rezultate-6-iunie/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La sfârșitul lunii mai, capitala Armeniei, Erevan, a găzduit sesiunea dedicată vinurilor albe și roșii din cadrul Concours Mondial de Bruxelles (CMB) 2026, una dintre cele mai importante competiții de vinuri din lume.

Cea de-a 33-a ediție a Concours Mondial de Bruxelles a aliniat la start peste 6.700 de vinuri, din 50 de țări, care au fost evaluate de un juriu internațional format din peste 350 de jurați din întreaga lume.

O revelație românească din Dobrogea

România obține un palmares remarcabil, cu 177 de vinuri înscrise și 65 de medalii (2 Mari Medalii de Aur, 28 de Medalii de Aur și 35 de Medalii de Argint), ceea ce corespunde unei rate de succes de 36,7%.

Distincția Romania Wine Revelation 2026 a fost acordată vinului 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022, produs de Murfatlar Vinul România, distins cu o Mare Medalie de Aur. Cea de-a doua Mare Medalie de Aur a fost acordată vinului Persu-Eminescu, produs de Domeniile Franco-Române (Muntenia, Dealu Mare), vin care nu a fost încă lansat pe piață.

Regiunea Moldova din România conduce clasamentul național cu 16 medalii, fiind cea mai premiată regiune a țării, urmată de Dobrogea (14 medalii) și de Dealu Mare (10 medalii). Transilvania își confirmă potențialul prin trei Medalii de Aur obținute de Crama La Salina pentru vinurile Issa Pinot Noir, Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience și Issa Chardonnay, în timp ce Oltenia s-a remarcat prin Corcova Lecram 2019 (Viticola Corcova).

Pe lângă cele 65 de medalii, România a obținut și 79 de distincții suplimentare CMB MERIT, distincție acordată vinurilor care au obținut cel puțin 86 de puncte din 100 fără a câștiga o medalie. Împreună cu medaliile, acestea ridică rata totală de recunoaștere a României la 81%, ceea ce înseamnă că mai mult de patru din cinci vinuri românești înscrise au primit o formă de recunoaștere internațională pentru calitatea lor, o performanță remarcabilă și extinsă la nivelul întregului eșantion.

Concours Mondial de Bruxelles este una dintre puținele competiții de vin din lume care respectă recomandarea OIV, potrivit căreia numărul de medalii nu poate să depășească 30% din numărul total de medalii.

Vinurile din România medaliate la CMB 2026

Mare Medalie de Aur

• Persu-Eminescu - Domeniile Franco-Romane SRL

• 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022 - Murfatlar Vinul Romania SA

Medalie de Aur

• Prahova Valley Roșu 2021 - Domeniile Alexandrion Rhein 1892 S.A

• Val Vârtej Roze 2025 - Casa Rotărescu

• Issa Pinot Noir 2024 - Crama La Salina SA

• Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience 2024 - Crama La Salina SA

• Issa Chardonnay 2025 - Crama La Salina SA

• Sable Noble Merlot&Cabernet Sauvignon&FeteascaNeagra 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Arezan Merlot 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Aripi Syrah 2022 - Rasova Wine

• Caii de La Letea 2024 Rară Neagră - S.C. Via Viticola SRL

• Cervus Magnus Monte Fetească Neagră 2024 - Sc Crama Ceptura SRL

• Motiv Sauvignon Blanc & Feteasca Albă 2025 - Sc Crama Ceptura SRL

• Crama Hamangia Ataman Riesling 2025 - SC Crama Hamangia SRL

• Crama Hamangia Pagaia Fume 2022 - SC Crama Hamangia SRL

• I AM Sauvignon Blanc 2025 - SC Cramele Recas SA

• Sânziana Pinot Grigio Feteasca Albă 2025 - SC Cramele Recas SA

• Bacanta Merlot Barrique 2016 - Crama Gîrboiu

• Bacanta Fetească Neagră Barrique 2017 – Crama Gîrboiu

• Magma - Selected Dried Berries 2019 - Crama Gîrboiu

• Bacanta Fetească Neagră Barrique 2022 - Crama Gîrboiu

• Tectonic - Feteasca Neagra Barrique 2023 - Crama Gîrboiu

• Frații Buzești Reserve 2020 – Crama Banul Craiovei

• Merlot-Banul Craiovei 2020 – Crama Banul Craiovei

• Triterra Cabernet Sauvignon 2023 – Crama Triterra

• Triterra Cabernet Sauvignon 2024 - Crama Triterra

• Red Iacob 2021 - Davino

• Fetească Neagră de Averești Diamond Selection Dry 2024 – Domeniile Averești

• Corcova Lecram 2019 - Corcova

• Fetească Neagră Secrets 2022 - Pandora

Medalie de Argint

• Liliac Sauvignon Blanc 2025 - Liliac Winery

• Private Selection Fetească Regală 2024 - Liliac Winery

• Ediție Limitată Via Domnului Sauvignon Blanc 2025 - Cooperativa Agricola Via Domnului

• Issa Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina

• Issa Nostrum Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina

• Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc 2025 - Jidvei

• Pinot Noir Red 2021 - Jidvei

• 3 Hectare Sauvignon Blanc 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Aerosoli Feteasca Regală&Sauvignon Blanc&Muscat Ottonel 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Imperfect Fetească Albă & Fetească Regală White 2025 - Rasova Wine

• Imperfect Rose 2025 - Rasova Wine

• Sur Mer Chardonnay 2024 - Rasova Wine

• Vinosofia - Fetească Neagră Dry Red Wine P.D.O 2024 – Crama Hermeziu

• Migala Cuvée 25 Red 2021 - Via Viticola SRL

• X+Y Chardonnay 2025 - Casa de Vinuri Beciu

• Crama Hamangia Ataman Cuvee Alb 2025 - Crama Hamangia

• Crama Hamangia Ataman Merlot 2023 - Crama Hamangia

• Călușari Fetească Albă 2025 - SC Cramele Recas SA

• Sole Fetească Regală 2025 - SC Cramele Recas SA

• Noctis 2023 - SC Elite Wine SRL

• Lumea Fetească Neagră 2021 - SC Elite Wine SRL

• Constantin - Premium Red Blend 2017 – Crama Gîrboiu

• Bacanta Cabernet Sauvignon Barrique 2019 – Crama Gîrboiu

• Carpathia Fetească Neagră 2023 – Domeniile Sâmburești

• Flamboyant 2019 - Davino

• Davino Rouge 2019 - Davino

• Budureasca The Sign Pincomet Rosé 2025 - Viile Budureasca SRL

• Budureasca Cuvee Rose 2025 - Viile Budureasca SRL

• Budureasca Cuvee Blanc 2025 - Viile Budureasca SRL

• Cabernet Sauvignon Diamond Selection Dry 2019 – Domeniile Averești

• Aligote Nativus 2025 – Domeniile Averești

• Corcova Magna 2017 - Viticola Corcova SRL

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu White 2023 - Pandora

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2022 - Pandora

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu Red 2023 - Pandora

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marinela Ardelean, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și cofondatoare a Festivalului RO-Wine, pornește în luna iunie a.c. cel mai amplu proiect documentar dedicat industriei vitivinicole românești. „România din cramă în cramă” este un serial documentar filmat în cele șapte regiuni viticole ale României, care aduce în prim-plan producătorii de vin, cramele și teritoriile viticole din fiecare regiune, de-a lungul a șapte episoade. La finalul anului, seria va fi sintetizată într-un documentar de lung metraj menit să devină un veritabil instrument de promovare a României pe plan internațional.

Potrivit studiilor de piață, enoturismul a depășit 40 de miliarde de dolari la nivel global. Experiențele din cramă, din vie și din teritoriu au devenit unele dintre cele mai căutate forme de turism cultural, cu o creștere accelerată în Europa în ultimii cinci ani. În acest context, România rămâne unul dintre cele mai puțin exploatate teritorii viticole din Europa, cu regiuni cu potențial uriaș și producători care acumulează premii internaționale, dar fără o narațiune editorială coerentă care să le facă cunoscute la nivel internațional.

„România are cramele, are oamenii, are teritoriul. Ca țară producătoare de vin, câștigăm medalii la concursuri internaționale de ani de zile, cu soiuri autohtone și internaționale, din regiuni variate, un palmares care confirmă maturitatea unei industrii capabile să livreze constant calitate. Exporturile s-au dublat în ultimii zece ani, de la 23 la 42 de milioane de euro. Nu este încă suficient, dar este un semnal clar al potențialului pe care îl are vinul românesc. În același timp, traversăm un moment singular în istoria acestei industrii: crame noi care rescriu harta, crame vechi care se reinventează și producători care își revendică locul pe scena internațională. Ce lipsește este o narațiune coerentă, cinematografică și exportabilă. Un importator din Londra sau Berlin nu riscă să investească într-o țară pe care publicul larg nu o cunoaște. Acest proiect este răspunsul nostru la această lipsă. România privită prin locurile, oamenii și poveștile care îi conturează identitatea, din cramă în cramă”, spune Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania. 

„România din cramă în cramă” acoperă șapte regiuni viticole: Transilvania (8–12 iunie), Banat (15–19 iunie), Moldova (29 iunie–3 iulie), Oltenia (6–10 iulie), Crișana & Maramureș (27–31 iulie), Muntenia (14-18 septembrie) și Dobrogea (21–25 septembrie). Fiecare etapă produce un episod documentar de 20–30 de minute filmat în crame private, cu producători care rareori apar în presă și în locuri inaccesibile publicului larg. Conținutul este distribuit simultan pe YouTube, Instagram, Linkedin, TikTok și Facebook, cu un jurnal de drum zilnic filmat de Marinela Ardelean direct din teren.

În cele 35 de zile de filmare, vor fi vizitate peste 80 de crame și intervievați peste 100 de profesioniști din industria vitivinicolă locală, o parte dintre aceștia aflați pentru prima dată în atenția publicului. Proiectul este realizat la standarde cinematografice superioare, conținutul fiind pregătit pentru piețe externe și coproducții cu parteneri internaționali.  
Fiecare episod al seriei va fi difuzat pe Prima TV, iar întregul tur va fi sintetizat într-un documentar de lung metraj, cu premiera pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României. Prezentat în țară și în străinătate, documentarul își propune să contribuie la promovarea imaginii României prin una dintre cele mai autentice expresii ale patrimoniului său cultural și economic: vinul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Întrebarea nu este dacă vinul românesc poate reveni, ci dacă cei care îl produc, îl promovează și îl iubesc sunt pregătiți să facă împreună ceea ce nu au reușit să facă separat.

Unghiul meu, strict subiectiv, surprinde la actorii industriei aerul de superioritate, de detașare față de ideile care ar fi putut atrage atenția asupra vinului românesc, care ar fi putut lega comunități în jurul acestui produs. Notez aici lipsa totală de interes față de poziționarea României ca singura țară care găzduiește un concurs internațional gratuit. Amorțeala față de imperativul de a susține inventica domeniului (și aici readuc aminte de sunetul vinului și brain mapping ~ neurofeedback în degustare). Neînțelegerea și, pe cale de consecință, neimplicarea în proiectul Muzeul Național al Vinului, neparticiparea la proiectele de upcycling Enovart, refuzul parcursului de reabilitare vizuală a cramelor (propusă încă de acum 20 de ani!) și exemplele pot continua prin teme ca festival de film cu temă „oeno”, caravaning în enoturism, editare de carte, emisiuni radio și TV cu actualizări în online, turnirul regiunilor viticole ș.a.m.d.

Rezumând, sectorul ar trebui să reevalueze ce are cu adevărat de făcut, mai ales că are la îndemână resurse ideatice.

Minuni nu există. Strategii fundamentate, da.

O piață în stare de șoc

Piața vinului din România traversează în prezent una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Nu este vorba despre o simplă fluctuație de piață sau despre un efect colateral temporar al unor condiții economice nefavorabile, ci despre o criză structurală cu rădăcini adânci în decizii greșite acumulate de-a lungul anilor, într-o lipsă cronică de anticipare și viziune strategică la nivelul întregii industrii.

Vinul românesc de calitate ar fi trebuit să fie înțeles, apreciat, apropiat și... băut. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă. Sau se întâmplă la niște cote extrem de scăzute.

Semnalele de alarmă au existat cu mult înainte ca situația să devină critică. Voci din industrie au avertizat în repetate rânduri că direcția urmată nu este sustenabilă, că ecosistemul vinului românesc nu este încurajat să se dezvolte organic și că salvările individuale nu pot substitui o strategie colectivă coerentă. Aceste avertismente au fost, în mare parte, ignorate. Astăzi, piața plătește prețul acestei neglijențe colective.

Este esențial să înțelegem că vârful „lanțului trofic” al vinului nu poate fi monopolizat exclusiv de producători. Un ecosistem sănătos presupune o rețea complexă de actori: presă de specialitate, organizații nonguvernamentale, distribuitori, somelieri, critici, promotori, un concurs finanțat de dimensiuni europene, consumatori educați și instituții de promovare. Absența sau subdezvoltarea acestor verigi a slăbit întregul lanț.

Susținerea Institutului Vinului ar fi compensat absența Agenției Naționale de Promovare a Vinului. Am fi avut un Muzeu – o instituție vie, la granița dintre știință și edutainement. Din fericire, în binele tuturor, cu sacrificii și voluntariat, a funcționat și crescut Concursul Internațional. Dar „una hirundo non facit ver”.

Anatomia crizei: cauze și mecanisme

Lipsa unui ecosistem de susținere

Una dintre cauzele fundamentale ale actualei crize este absența unui ecosistem dezvoltat în jurul industriei vinicole românești. Spre deosebire de mari țări producătoare – Franța, Italia, Spania –, unde vinul este susținut de o infrastructură legislativă și culturală vastă – reviste de specialitate, programe TV dedicate, școli de degustare, festivaluri cu tradiție îndelungată –, în România aceste structuri fie nu s-au format, fie au fost ignorate chiar de către cei pe care ar fi trebuit să îi servească, dispărând prematur.

Presa de specialitate s-a „diluat”, concursurile de vinuri sunt accesate de-a valma (după sclipici!), iar emisiunile TV dedicate nu au reușit să câștige tracțiune instituțională suficientă. Paradoxal, această alterare a venit adesea chiar din partea producătorilor, iar autoritățile au preferat să controleze mesajul, în loc să îl amplifice. Rezultatul a fost o bulă informațională în care consumatorul a rămas neinformat și, implicit, neimplicat emoțional, iar connaisseur-ul s-a distanțat de superficialitatea curentă.

Prăbușirea canalului HoReCa

Sectorul HoReCa reprezintă nu doar un canal de vânzare, ci și principala scenă de prezentare și descoperire a vinului. Un consumator care descoperă un vin bun la restaurant este, cu o probabilitate ridicată, un viitor cumpărător fidel. Prăbușirea consumului în acest sector este, prin urmare, mai mult decât o problemă de cifre de afaceri – este o criză de recrutare a noilor consumatori.

Explicațiile simplificate (rostogolite de neaveniți) care atribuie această prăbușire exclusiv prețurilor ridicate din HoReCa sunt insuficiente și înșelătoare. Realitatea este multifactorială: lipsa de educare a personalului din servicii, absența unor liste de vinuri bine structurate și explicate, lipsa totală a căilor de comunicare AR, VR, competiția băuturilor alternative (cocktailuri craft, bere artizanală), dar și eșecul producătorilor de a corecta conduita acestui canal – toate acestea au contribuit la deteriorarea situației. „Incentivele” financiare de tip taxe de dop sau taxe de listare au reprezentat un plasture expirat aplicat pe o rană care necesita o intervenție chirurgicală.

Tinerii și viitorul consumului de vin

Poate cea mai îngrijorătoare tendință pe termen lung este îndepărtarea tinerilor de cultura vinului. Generațiile tinere nu au fost cultivate ca potențiali consumatori și ambasadori ai vinului românesc. Responsabilitatea pentru acest eșec revine în primul rând departamentelor de marketing ale marilor producători, care nu au reușit să construiască o narațiune relevantă și autentică pentru publicul tânăr.

Consumul de vin nu este doar un act de „băut o băutură” – este un mod de socializare cât se poate de modern, o formă de expresie culturală, dar și o legătură cu identitatea locală și cu tradiția. Tinerii din România nu au fost invitați în acest scenariu. Li s-a prezentat vinul ca un produs al bătrânilor sau ca o băutură de lux inaccesibilă sau cu prea multe reguli, nu ca o experiență de bucurie și atractivă. Greșelile de comunicare s-au acumulat până când distanța dintre tineri și vin a devenit o prăpastie greu de traversat. Constatăm că nu știm nici cine sunt acești tineri, nici ce vor să consume. De ce sunt antialcool „generic”?

Campaniile de marketing bazate pe vedete și influenceri au ratat adesea tocmai această conectare autentică. Colaborările au generat vizibilitate superficială, dar nu au construit simpatia reală, nici notorietatea de durată a brandurilor, și cu atât mai puțin creșteri semnificative ale vânzărilor. O strategie de marketing eficientă pentru vin trebuie să fie construită în jurul experienței, convenției narative și educației – nu al imaginii. Educație înseamnă și nuanțarea relației alcool–vin. 

Responsabilitatea colectivă, un bun comun

Un aspect important, adesea neglijat în dezbaterile despre criza vinului românesc, este cel al responsabilității colective. Vinul românesc, denumirile de origine controlată, arealele viticole, moștenirea culturală a podgoriilor – toate acestea sunt bunuri comune ale națiunii, nu proprietatea exclusivă a producătorilor. Prin urmare, dreptul de a opina și de a contribui la soluționarea crizei revine tuturor celor care au o legătură cu această industrie, indiferent dacă dețin sau nu o cramă. Până și proximitatea geografică față de o Denumire de Origine (de rezidență sau antreprenoriat fără legătură „oeno”) justifică luarea de poziție.

Istoria recentă demonstrează că unele dintre cele mai bune idei au venit din afara cercului producătorilor: primele magazine specializate, primele platforme de vânzare online, inițiativele de promovare culturală. Din nefericire, în loc să fie sprijinite și integrate, aceste inițiative au fost adesea privite cu suspiciune sau chiar sabotate indirect de producători, care au căutat să le dubleze în condiții de concurență neinspirată (până mai ieri, „prețuri de producător” la poarta cramei sau, ceva mai nou, în online-ul minuscul al fiecărui producător în parte).

Marketingul vinului, unde s-a greșit

Serviciile de marketing din industria vinului românesc suferă de o problemă sistemică: în proporție covârșitoare, strategiile adoptate sunt ineficiente, costisitoare și inadaptate realităților pieței. Această afirmație nu este o critică fără fundament, ci o concluzie susținută de rezultatele concrete: scăderea consumului, lipsa de notorietate a brandurilor locale și eșecul de a conecta emoțional cu publicul tânăr. Un „ingredient” folosit des: oameni de marketing provin din afara domeniului și sunt „neaclimatizați” (neșcoliți specific). De aici, și lauda participărilor la pseudocompetiții ca Frankfurt, Lyon ș.a.m.d. (reversul ar fi: în cunoștință = bătaie de joc față de public.

Marketingul eficient al vinului nu mai înseamnă a angaja o frumusețe pentru a poza cu un pahar în mână. Înseamnă a construi o poveste autentică despre terroir, despre oamenii din spatele vinului, inclusiv despre legătura dintre loc și gust. Înseamnă educație continuă a consumatorilor, prezență consistentă în canalele de comunicare relevante și o strategie de conținut bine gândită pe termen lung. Nimic din toate acestea nu se poate cumpăra cu taxe de dop sau campanii de imagine efemere. Primul exemplu fericit care îmi vine în minte este o emisiune/podcast de tip „travel” sau „discovery”. Nici parti-pris-urile cu haterii de serviciu n-au avut rezultat. Poate că – plătind – ai scăpat de o injurie, dar „verbul” colectiv a fost inhibat.

Unele firme mari poate au resurse suficiente pentru a-și permite ocoluri costisitoare și pentru a rezista perioadelor dificile. Altele, tot mari, dar și cramele mici și mijlocii nu au acest lux. Pentru acestea, fiecare an de marketing ineficient poate însemna înghețarea întregului circuit comercial, incapacitatea de a plăti furnizorii, pierderea listărilor în magazine și restaurante (ceea ce înseamnă dispariția din ochii consumatorilor). Criza nu are același chip pentru toți jucătorii din industrie.

Un ecosistem necoagulat

De-a lungul deceniilor, au existat numeroase inițiative valoroase care ar fi putut forma nucleul unui ecosistem vibrant al vinului românesc: publicații de specialitate, coloane în reviste naționale generaliste, glossy sau axate pe diferite domenii de interes, rubrici în presa economică, emisiuni TV, cărți de vinuri, concursuri. Toate acestea au funcționat, unele cu rezultate remarcabile. Totuși, industria nu s-a coagulat niciodată în jurul lor. Au fost percepute ca proiecte ale „altcuiva”, nu ca instrumente colective de construire a pieței. Nici măcar nu s-a folosit forța industriei pentru a determina acțiuni din partea administrației sau a entităților proiectate să facă ceva pentru vinul românesc.

Această fragmentare a generat un paradox dureros: cu cât fiecare actor și-a urmărit mai exclusiv interesul individual pe termen scurt, cu atât a afectat mai mult interesul colectiv pe termen lung. Salvările individuale au erodat valoarea percepută a vinului românesc în ansamblu. Astăzi avem scadența.

Calea înainte: soluții și condiții pentru redresare

Soluțiile există, dar trebuie spus cu toată onestitatea: costul implementării lor astăzi este semnificativ mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi acționat la timp. Fiecare an de inacțiune a adăugat noi straturi de dificultate și a redus marja de manevră a industriei. Cu toate acestea, renunțarea nu este o opțiune – mizele sunt prea mari, atât economic, cât și cultural. Adică, mize existențiale!

Reconstruirea ecosistemului informațional și de acțiune

Prima prioritate trebuie să fie reconstruirea unui ecosistem informațional solid în jurul vinului românesc. Aceasta presupune susținerea activă a presei de specialitate, nu inhibarea ei. Presupune investiție în conținut editorial de calitate – articole, podcasturi, canale video –, care să educe și să entuziasmeze consumatorii. Presupune deschiderea producătorilor față de critica constructivă și față de evaluările independente. Impune o adoptare totală și rapidă a ideilor novatoare. (Repun pe tapet modelul A7 – Autostrada Podgoriilor.)

Totodată, este necesară o relație mai matură cu autoritățile și cu administrația publică. Lobbyul pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și fiscal nu trebuie să fie lăsat exclusiv în sarcina producătorilor – care se expun prin această poziție. ONG-urile, asociațiile profesionale, jurnaliștii specializați pot fi delegați să preia o parte din această responsabilitate de reprezentare. Evident, industria este obligată să formeze un buget pentru aceste demersuri și/sau să oblige statul să permită implementarea unor idei valoroase (vezi indicatoarele turistice amplasate pe domeniul public) – lucruri care nu costă, dar care au efect.

Reconectarea cu tinerii

Reconectarea cu publicul tânăr necesită o schimbare fundamentală de abordare. Vinul trebuie prezentat ca parte dintr-un stil de viață modern, nu ca o relicvă, un simbol al trecutului sau ca un mod de viață nesănătos. Evenimentele de degustare trebuie să devină experiențe sociale atractive, accesibile și distractive. Platformele digitale – Instagram, TikTok, YouTube – trebuie exploatate cu conținut autentic și educativ, nu cu reclame tradiționale adaptate superficial.

Colaborările cu creatori de conținut autentici, pasionați de gastronomie, călătorii și cultură pot fi mult mai eficiente decât campaniile cu vedete. Autenticitatea și cunoașterea reală a produsului sunt criteriile care trebuie să ghideze alegerile de parteneriat, nu notorietatea superficială. Caravaningul ar putea sta la baza celor enunțate mai sus. (Notați, vă rog!)

Revitalizarea HoReCa drept scenă a vinului

Sectorul HoReCa trebuie reconsiderat ca o scenă de prezentare și educare, nu doar ca un canal de vânzare. Producătorii pot „forța” ca, în timp, personalul din restaurante și hoteluri să aibă pregătire specifică ca barem de clasificare pentru restaurant. Astfel, chiar în condițiile de fluctuație a lucrătorilor, investiția în profesionalizarea lor ar avea sens, dar să și ofere materiale educative atractive, să organizeze degustări cu somelieri și personal de servicii. O chelneriță care poate recomanda cu entuziasm și cunoaștere un vin local face la fel de mult pentru brandul respectiv ca o campanie publicitară. AI-ul îi poate fi un sprijin „natural”.

Concluzii: momentul adevărului

Piața vinului românesc se află la o răscruce. Criza actuală este dureroasă, dar poate reprezenta și un catalizator pentru schimbarea profundă de care industria are nevoie de mult. Condiția esențială este ca actorii relevanți să renunțe la abordările individualiste și să accepte că problemele comune necesită soluții comune.

Este momentul să se pună întrebările corecte și să se enunțe problemele cu onestitate, fără a căuta vinovați externi sau a minimiza responsabilitatea internă. Este momentul unui audit sincer al strategiilor de marketing, al relațiilor cu presa de specialitate, al modului în care industria se raportează la consumatorii tineri, la canalul HoReCa și la foarte probabile noi obiceiuri de consum.

Vinul românesc are un potențial remarcabil: soiuri autohtone și internaționale, terroir-uri valoroase, o tradiție milenară. Toate acestea reprezintă un capital natural și cultural pe care nicio criză nu îl poate șterge. Ceea ce lipsește nu este potențialul, lipsesc voința colectivă și capacitatea organizatorică de a-l valorifica. Dacă industria va reuși să construiască această voință comună, redresarea este nu doar posibilă, ci 100% viabilă.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

O nouă ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, dedicată vinurilor premium, gastronomiei și experiențelor internaționale, are loc la București în perioada 22 – 24 mai 2026. Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea descoperi vinuri, povești, experiențe culinare, vizita la festival transformându-se în momente memorabile pentru toți cei care trec pragul RO-Wine.

La Fratelli Studios, Festivalul RO-Wine va reuni producători, importatori, specialiști din industrie și pasionați de vinuri premium, „într-un format dedicat descoperirii, degustării și experiențelor rafinate”.

De altfel, organizatorii anunță că, pentru această ediție, au pregătit pentru vizitatori un program plin de masterclass-uri, degustări ghidate și momente inedite. „Festivalul RO-Wine este ocazia perfectă de a descoperi povești, etichete, regiuni și perspective noi despre lumea vinului”, afirmă Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania, completând: „La această ediție de primăvară RO-Wine sunt multe masterclass-uri în program. Voi modera și eu unul, vineri, de la ora 15, o călătorie printre brânzeturile DOP ale Italiei, alături de experții ONAF (Asociația Italiană a Degustătorilor de Brânzeturi), Giuseppe Casolo și Giorgio Telmon. Gustăm și povestim despre Parmigiano Reggiano, Taleggio, Asiago, Pecorino Toscano și Gorgonzola Dolce. Dar asta e doar începutul. Sâmbătă vom avea champagne în toate nuanțele de Brut Reserve, de la Taittinger la Pol Roger și Charles Heidsieck. Tot sâmbătă, va fi o degustare de Bourgogne Blanc susținută de Elod Adam pe care nu ar trebui să o ratați și un masterclass Purcari susținut chiar de fondatorul grupului, Victor Bostan. Duminică vom avea Champagne Brunch și sticle din colecția privată a lui Liviu Popescu completată de șampanii de la producători/importatori prezenți la festival. Plus Chef Bogdan Cozma, Chef Laura Eremia, Chef Alex Cîrtu la grill și la stand și neobositul Antonio Passarelli în nu mai puțin de șapte reprize de live cooking, pe parcursul celor trei zile. Vă aștept la RO-Wine să ne bucurăm împreună de sutele de gusturi minunate, de vinuri și gourmet, de iubitorii de vin și de oamenii extraordinari care îl produc.”

Ca la fiecare ediție, ziua de vineri (22 mai) este dedicată specialiștilor din HoReCa, iar în ziele de sâmbătă (23 mai) și duminică (24 mai) are acces publicul larg.

Din România și Republica Moldova vor fi prezente crame consacrate sau în plină afirmare, cu vinuri reprezentative și povești autentice.

Salonul „Gustul Italiei”, organizat cu sprijinul ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, revine la RO-Wine cu o selecție de vinuri italiene, brânzeturi și delicatese care pun în valoare eleganța și diversitatea gastronomiei italiene.

În Salonul vinurilor internaționale vom găsi etichete premium din întreaga lume, selecții speciale, având ocazia să descoperim regiuni, stiluri și producători din: Franța, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Germania, Austria, SUA, Chile, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Argentina și Australia.

În premieră în România, Invivo x SJP, vinuri din Noua Zeelandă create în colaborare cu celebra actriță Sarah Jessica Parker vor putea fi degustate la salonul vinurilor internaționale, alături de alti producatori aflați pentru prima data în țara noastră.

Și pentru că RO-Wine înseamnă mai mult decât degustare de vin, vizitatorii vor găsi la festival o zonă gourmet dedicată experiențelor culinare. „Ediția din acest an pune accent, ca de fiecare dată, pe asocierea dintre vin și gastronomie, printr-o zonă gourmet gândită ca parte integrată a experienței de festival”, subliniază Marinela Ardelean.

Selgros Romania, în calitate de Presenting Gourmet Partner, se alătură RO-Wine pentru a susține această componentă culinară, aducând în prim-plan ingrediente premium, concepte moderne și idei de pairing care completează firesc selecția de vinuri.

Pentru mai multe detalii despre Festivalul RO-Wine (22 – 24 mai 2026) accesați pe pagina evenimentului: https://romaniawinefestival.com/, iar biletele pot fi achiziționate de aici: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-spring-edition-bucharest-2026-22-24-mai-2026/

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimii ani, schimbările climatice și-au lăsat o amprentă vizibilă asupra viticulturii europene, inclusiv în România, unde tiparele meteorologice în schimbare cresc presiunea asupra viticultorilor. Perioadele mai lungi de căldură și umiditatea mai ridicată sporesc riscurile de producție și creează o presiune mai frecventă a bolilor în timpul sezonului de vegetație. În acest context, productivitatea depinde de recolte constante, de calitatea strugurilor și de capacitatea de a proteja valoarea muncii depuse pe parcursul fiecărui sezon, ceea ce face ca sănătatea viței-de-vie să fie un factor esențial pentru producția sustenabilă de vin într-un climat din ce în ce mai instabil.

În ciuda provocărilor întâmpinate în 2024 din cauza condițiilor meteo extreme, România a demonstrat o competitivitate puternică în sectorul vitivinicol european în 2025, depășind media UE în ceea ce privește nivelurile de producție și stabilitatea. Potrivit datelor Eurostat¹, producția a ajuns anul trecut la 4,1 milioane de hectolitri, reprezentând o creștere de 29% față de 2024, susținută de condiții meteorologice îmbunătățite și de precipitațiile din finalul sezonului, care au contribuit la stabilizarea randamentelor și la îmbunătățirea calității strugurilor. Această revenire se evidențiază la nivel european, unde producția de vin a crescut cu doar 2% în 2025, subliniind caracterul distinct al redresării României. Îmbunătățirile înregistrate în 2025 au marcat un punct de cotitură pentru sector, oferind o bază solidă pentru o productivitate mai mare și pentru o încredere reînnoită a viticultorilor în perspectiva ciclului de producție 2026.

Pe măsură ce sectorul valorifică câștigurile de productivitate și încrederea generate de performanța îmbunătățită din 2025, controlul eficient al bolilor devine esențial pentru ca viticultorii să își mențină rezultatele în anul curent. Condițiile meteorologice și schimbările de temperatură au intensificat riscul bolilor fungice, în special făinarea, una dintre cele mai persistente amenințări pentru sănătatea viței-de-vie. Netratată, această boală poate afecta grav fiziologia plantei, calitatea strugurilor și, în final, productivitatea generală, mai ales în sezoanele caracterizate de umiditate fluctuantă. Pentru a răspunde eficient, viticultorii se orientează tot mai mult către soluții de protecție a culturilor bazate pe cercetare științifică avansată, cum este proquinazidul. Dezvoltat de compania de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acest compus reprezintă o abordare preventivă și perturbă dezvoltarea timpurie a fungilor, oferind un control țintit și de lungă durată al făinării.

Proquinazidul este formulat în Talendo^®, un fungicid utilizat pe scară largă în programele de management al bolilor la vița-de-vie. Modul său de acțiune este completat de un efect unic de redistribuire în fază de vapori, extinzând protecția dincolo de suprafețele tratate direct, un avantaj important în plantațiile cu coronament dens și cu creștere rapidă. În plus, Talendo^® oferă o rezistență excelentă la spălare și o aderență ridicată, menținând eficacitatea chiar și în condiții meteorologice instabile.

Situată în regiunea Murfatlar, crama Domeniile Mitroi administrează 167 de hectare de vie, cu planuri de extindere la 210 hectare, cultivând un mix de soiuri autohtone și internaționale precum Fetească Regală, Muscat Ottonel, Riesling, Chardonnay, Pinot Gris și Shiraz. „Talendo^® a fost o componentă esențială a programului nostru de protecție a viței-de-vie de mulți ani. Îl aplicăm înainte de înflorire și în perioada de creștere a strugurilor, mai ales la soiurile sensibile în fazele timpurii. Chiar și în sezoanele mai umede, oferă un control stabil, ceea ce este esențial pentru o productivitate constantă și o calitate ridicată a strugurilor”, arată ing. Dumitru Banea, director tehnic la Domeniile Mitroi.

Pe măsură ce viticultura românească se construiește pe baza redresării din 2025 și privește spre viitor, productivitatea va depinde tot mai mult de anticipare, nu de reacție. Soluțiile bazate pe știință, precum proquinazidul, îi ajută pe fermieri să își protejeze viile, să stabilizeze producțiile și să mențină calitatea, asigurând că progresele recente se transformă în performanță și reziliență pe termen lung.

¹ https://agriculture.ec.europa.eu/farming/crop-productions-and-plant-based-products/wine_en

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM anunță consolidarea statutului său internațional prin girarea competiției de către Uniunea Internațională a Oenologilor (UIO) pentru maximum de rigoare în evaluarea vinurilor.

Această validare vine să întărească poziția VINARIUM ca reper regional și platformă credibilă pentru producători și consumatori, alături de patronajul OIV, parteneriatele și recunoașterile deja existente la nivel internațional din partea VINOFED, FIJEV și ADAR – partener profesional ab initio.

„VINARIUM este un produs românesc, cu relevanță internațională. Concursul internațional de vinuri din România reprezintă o parte a brandului vitivinicol în formare”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Înscrierile pentru VINARIUM International Wine Contest ediția XXIII sunt deschise până pe 25 aprilie 2026. Detalii suplimentare: https://www.iwcb.ro/.

Jurizarea va avea loc în perioada 28 – 31 mai, iar afișarea rezultatelor este planificată pentru data de 6 iunie 2026.

Pentru al doilea an, concurs internațional de etichete de vin

VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, proiectul propunându-și să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere. Competiția reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.

Prima ediție a fost prezidată de criticul de artă Adrian Buga, stabilind un nivel de exigență și o direcție clară pentru dezvoltarea acestui proiect susținut de IPPU Prime Label și  KURZ Romania. 24 de etichete au fost alese de către comisiile de jurizare, iar în finală, Criticul de artă Adrian Buga a desemnat cele trei etichete câștigătoare, dedicându-le și câte o recenzie de specialitate. Rezultatele, aici https://www.iwcb.ro/recenziile-criticului-de-arta-adrian-buga-pentru-cele-3-etichete-premiate-vinarium-2025/

A7 - Autostrada Podgoriilor: Un drum spre binele colectiv

În paralel, VINARIUM continuă să promoveze conceptul A7 – Autostrada Podgoriilor. Inițiativa vizează transformarea acestei axe de infrastructură într-un coridor de dezvoltare pentru enoturism și industrii creative, conectând podgoriile, comunitățile și patrimoniul cultural cu fluxul turistic.

A7 înseamnă circulație rapidă și mai sigură, dar și deschiderea către turismul „slow” - explorarea în profunzime a regiunilor viticole, dincolo de traseele convenționale, încurajându-se mobilitatea cu autorulote/campervan – alternativa la o infrastructură hotelieră pentru enoturism ... aproape inexistentă.

Aflați mai multe despre A7 - Autostrada Podgoriilor de aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/paharul-cu-visuri/item/6873-a7-autostrada-podgoriilor-un-drum-spre-binele-colectiv.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Există momente rare în istoria unei țări când infrastructura încetează să mai fie doar un ansamblu tehnic – o înșiruire de kilometri, betoane, pasaje și noduri rutiere – și devine un instrument de reconstrucție culturală, socială și economică. România se află acum într-un asemenea moment.

Autostrada A7, proiectată să lege Moldova de Muntenia, este mai mult decât o șosea strategică, este o șansă de repoziționare identitară, un traseu care atinge comunități, tradiții, economii locale și bazine viticole ce definesc un întreg filon al ființei românești. De aceea, tot mai mulți specialiști și lideri culturali vorbesc despre Autostrada Podgoriilor. Nu ca despre un nume de marketing, ci ca despre o realitate care exprimă ceea ce A7 poate – și trebuie – să fie: un drum spre binele colectiv, o rută a coeziunii, o vitrină bine luminată a unui nou tip de turism și coloana vertebrală a unei dezvoltări programate. Pentru că nimic nu reflectă mai bine bogăția, dar și subtilitatea României rurale decât podgoriile sale, așezate ca o galerie de artă vie, de la Cotnari, Iași, Strunga, Bucium, Bohotin, Averești, Vrancea toată, Dealu Mare de Buzău și Dealu Mare de Prahova.

Un traseu cu valoare simbolică: Santiago de Compostela, Via Transilvanica și Autostrada Podgoriilor

Marile rute culturale ale lumii au pornit, fără excepție, de la infrastructură: un drum, o potecă, o cărare. Camino de Santiago nu este doar o direcție pentru pelerini, ci și o cheie pentru regenerarea a zeci de comunități spaniole. Via Transilvanica a pornit ca un proiect de suflet și a devenit firul Ariadnei al turismului pedestru și etnocultural în România. Ambele exemple arată același lucru: un traseu devine important atunci când relevă poveștile locurilor și când (re)conectează energiile risipite ale unei societăți.

Autostrada Podgoriilor are potențialul unui astfel de traseu. Este, în fond, o călătorie prin cultură. Într-o Europă în care identitatea rurală se estompează, România păstrează încă lanțul viu al activității tradiționale, care poate deveni un argument pentru turism matur, pentru economie locală sănătoasă și pentru brand național, mai ales dacă se adaugă vitivinicultura modernă și turismul... anticipativ în concept.

Drumul nu este doar asfalt. Drumul este forța care trage mai aproape trecutul și prezentul de viitor. Și viitorul merită privit cu atenție.

De la simplu transport la o nouă geopoezică a Moldovei

A7 reprezintă mai mult decât doar trecerea de la drumuri aglomerate și anacronice la o infrastructură modernă; reprezintă trecerea spre o paradigmă în care Moldova devine cu adevărat conectată – logistic, economic și cultural. Pentru prima dată după decenii, regiunea își poate depăși izolarea primită „cadou” de la puterea centrală.

Iar podgoriile, așezate ca un șir de muzee naturale, oferă exact ceea ce Europa caută astăzi: autenticitate, natură, gastronomie, patrimoniu viu. Autostrada Podgoriilor nu înseamnă doar viteza cu care ajungi, ci și calitatea lumii în care ajungi. Deși este o arteră de mare debit, A7 va stimula – paradoxal? – turismul capilar.

Turismul cu autorulote, oportunitatea pe care România nu are voie să o rateze

Europa occidentală este dominată de un fenomen stabil: turismul cu autorulote, caravaningul și traseele tematice. Spania, Portugalia, Italia, Franța, Germania – toate au dezvoltat în ultimele două decenii o infrastructură dedicată unui nou tip de călător, caracterizat prin:

• autonomie financiară mare,

• dorință de explorare în zone nonurbane,

• consum constant de produse locale,

• interes pentru cultură și gastronomie.

A7 este, din punct de vedere geografic, singura autostradă românească ce poate susține un asemenea flux: nord-sud, paralel cu munții, traversând podgorii și spații rurale cu atractivitate naturală.

Dacă comunitățile de pe traseu ar instala zone de popas specializate, marcate coerent, ar putea deveni, în cinci-șapte ani, un pol major de caravaning în Estul Europei. Podgoriile care ar face același lucru ar câștiga vizitatori (cumpărători!), comunitățile ar câștiga bani, iar brandul de țară ar câștiga relevanță.

Autostrada Podgoriilor, mai mult decât o axă rutieră: un proiect cultural

Pentru prima dată, România are șansa să creeze un concept care să o diferențieze în Europa. Dacă A7 rămâne doar un drum, va fi utilă – dar nu memorabilă. Dacă însă A7 devine Autostrada Podgoriilor, atunci va spune o poveste: povestea celei mai vechi culturi viticole din acest spațiu. Va și scrie o nouă poveste: succesul unei zone marginale a Europei care devine centrul atenției.

Un brand național nu se construiește prin lozinci, ci prin infrastructuri inteligente.

Autostrada Podgoriilor este, în sine, un act de cultură.

Este modul prin care România spune Europei: „Aici avem tradiție, aici avem terroir, acum avem cea mai nouă tehnologie, avem personalitate. Aici avem comunități care cresc, nu doar supraviețuiesc. Și, la toate acestea, aveți acces în cel mai modern mod cu putință: avion, autostradă”. (Și București, și Iași sunt huburi pentru transport aerian.)

Beneficii pentru comunități și pentru binele colectiv:

• creștere economică locală – micii producători pot intra în circuite turistice stabile; marii producători pot juca global;

• stoparea depopulării – zonele rurale devin atractive pentru investiții și locuire;

• migrație inversă – atragerea diasporei într-un mediu atractiv de trai și business;

• educație și cultură – rutele tematice invită la cunoaștere, nu doar la consum;

• coerență teritorială – Moldova devine o regiune integrată și vizibilă;

• brand național – România capătă un reper unic în Europa Centrală și de Est.

În cele din urmă, drumul care poate schimba mentalități, Autostrada Podgoriilor este o invitație la normalitate, la bucurie, la echilibrul care vine din bine făcut împreună. Nu este doar un proiect tehnic, ci și unul identitar. E șansa României de a transforma infrastructura în cultură, transportul în experiență, mobilitatea în prosperitate.

A7 este cifră. Autostrada Podgoriilor este sens.

Oportunități ocupaționale generate de Autostrada Podgoriilor

O infrastructură de asemenea anvergură nu înseamnă doar tranzit; înseamnă ecosisteme de muncă. De la servicii turistice la agricultură modernizată, de la restaurare de patrimoniu la transport logistic, A7 creează zeci de ramificații profesionale. Zonele rurale pot absorbi forță de muncă în noi forme: ghizi specializați pe turism viticol, lucrători în hospitality, operatori de centre-camper, artizani, tehnicieni, somelieri, inspectori de calitate, organizatori de evenimente culturale.

Într-o regiune în care emigrația a fost norma, Autostrada Podgoriilor poate deveni echilibrul care aduce oamenii înapoi, singura șansă pentru creștere demografică.

Oportunități de business: un lanț valoric complet

A7 – Autostrada Podgoriilor activează întregul lanț economic asociat vinului și turismului:

• microcrame și proiecte de vinuri artizanale;

• crame mari cu etalarea calității constante;

• spații de degustare și horeca rurală;

• retail local cu produse specifice;

• zone de servicii pentru autorulote;

• dezvoltări imobiliare controlate și integrate cultural;

• centre de formare profesională în vitivinicultură și enoturism;

• ecologie de mediu.

Nu în ultimul rând, fiecare localitate a traseului poate dezvolta propriul cluster economic, legat fie de vin, fie de gastronomie, horticultură, meșteșuguri, artă, sport sau wellness.

Entertainment: experiențe care dau viață drumului

Autostrada Podgoriilor nu înseamnă doar vizitare, ci și trăire. De-a lungul noii rute pot apărea:

• festivaluri gastronomice;

• piețe volante tematice;

• concerte în aer liber;

• trasee de biciclete și drumeție;

• seri de film în spații neconvenționale;

• evenimente sub brand unic, coeziv, recognoscibil internațional.

Entertainmentul rural nu înseamnă zgomot; înseamnă energie distribuită inteligent, care aduce vizitatori și vitalizează comunitățile. Înseamnă ecologie culturală.

Arta populară – ADN-ul cultural al traseului

Nicio rută tematică nu este completă fără expresia artistică vernaculară. De-a lungul A7 - Autostrada Podgoriilor, zonele străbătute pot deveni laboratoare de artă tradițională și redeveni rampe de afirmare:

• ceramică (inclusiv filonul Cucuteni);

• lemnărit;

• țesături;

• podoabe tradiționale;

• sculptură în piatră.

Fiecare localitate poate propune propriul obiect-simbol, creând un fir cultural recognoscibil, așa cum Camino de Santiago are scoica, iar Via Transilvanica are bornele sculptate.

Arta cultă: tabere, rezidențe, sculptură monumentală

O autostradă tematică este și un muzeu linear.

România poate integra de-a lungul A7 – Autostrada Podgoriilor:

• tabere de sculptură în aer liber;

• rezidențe pentru artiști;

• instalații monumentale;

• galerii rurale;

• spații culturale create în foste conace, școli sau clădiri industriale.

Astfel, A7 se poate transforma într-un coridor artistic european, nu doar într-o rută utilitară.

Avantaj pentru localități fără tradiție vitivinicolă

Nu toate localitățile de pe traseu sunt podgorii – și tocmai aici stă oportunitatea. Fiecare localitate își poate genera propriul marker identitar, fie că este:

• gastronomic,

• folcloric,

• sportiv,

• natural,

• istoric,

• artizanal

• sau chiar tehnologic!

... și poate pune în vânzare vinuri de pe întregul traseu vitivinicol atins de A7.

Cheia este integrarea într-o narațiune unitară: Autostrada Podgoriilor este drumul patrimoniului viu, nu doar al vinului.

Profilul turistului de autorulote

Turistul european de camper are caracteristici extrem de bine definite:

• venit mediu peste media UE;

• interes pentru natură, cultură și gastronomie;

• consum constant de produse locale;

• călătorie în familie sau în cuplu;

• ședere de 1-3 zile în aceeași zonă și multe zile pe întregul traseu (până la luni);

• respect ridicat pentru mediu și reguli comportamentale neinvazive.

Este turistul ideal pentru reactivarea economiilor rurale.

Nu cere malluri, ci spațiu, autenticitate și infrastructură minimală, dar bine organizată. Va aprecia traseele de drumeții, pistele de bicicletă sau rutele mountain bike (inclusiv cele prin plantații), terenuri de tenis, golf sau iazurile pentru pescuit.

Capetele A7: două huburi aeriene majore – București și Iași

O rută tematică este cu atât mai valoroasă, cu cât este conectată internațional.

A7 are avantajul unic că începe și se termină în două orașe cu aeroporturi relevante:

• București – Henri Coandă, cel mai mare aeroport al României, poartă de intrare pentru turiștii europeni și din întreaga lume;

• Iași – aeroport aflat în plină dezvoltare, al doilea din țară, cu flux crescut de turiști din Vest și români din diaspora. O nouă poartă către Est.

Această facilitate de transport aerian transformă A7 – Autostrada Podgoriilor într-un coridor nu doar național, ci și european.

Puncte de atracție majore pe traseu

Stânca-Costești - A doua mare acumulare de apă a României după Porțile de Fier. Peisaj spectaculos, oportunități pentru sporturi nautice și ecoturism.

Cotnari - Un nume emblematic pentru tradiția vitivinicolă românească. Istorie, soiuri autohtone, potențial uriaș pentru enoturism.

Cucuteni - Una dintre cele mai vechi civilizații neolitice din Europa. Muzeele și siturile arheologice pot transforma zona într-un reper cultural continental.

Iași - Capitală culturală, universitară, istorică. Teatru, muzee, evenimente, artă. Un pol care poate genera satisfacții intelectuale și emoționale.

Bârlad - Pavilionul muzeal Marcel Guguianu – cea mai mare expoziție de artă în bronz din România.

Vrancea - Cea mai mare suprafață viticolă compactă a României. Regiune de excelență în vin, cu potențial turistic enorm. Panciu, Odobești, Cotești – trei dintre starurile zonei.

Focșani - Oraș cu o poziție strategică, în mijlocul podgoriilor vrâncene și la răscrucea unor drumuri importante către toate punctele cardinale.

Buzău - Una dintre cele mai valoroase exploatări viticole ale României: Dealu Mare de Buzău. Vulcanii noroioși și Focurile vii – atracții naturale spectaculoase.

Prahova - Dealu Mare de Prahova, unde găsim unele dintre cele mai cunoscute crame din țară. „Drumul vinului din Prahova” - Salină, stațiuni montane, castele și domenii regale, straturi de  cultură urbană în Ploiești. O completare perfectă pentru traseul oenoturistic.

București - Punct final (sau început) de traseu, metropolă, centru de cultură, business și atracții turistice și de entertainment.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2025

Abonamente, AICI!

Consumatorii din țara noastră sunt tot timpul în căutarea gusturilor surprinzătoare, motiv pentru care piața vinurilor și a divinurilor premium devine tot mai competitivă. Totodată, consumatorul român își dorește produse autentice, cu origine clară și constanță în calitate. În acest context, Produse Moldovenești, cu aproape 20 de ani de experiență, joacă un rol important în aducerea și promovarea băuturilor de excepție din Republica Moldova, atât în retail, cât și în HoReCa.

Produse Moldovenești reprezintă un veritabil ambasador al vinurilor din Republica Moldova pe piața românească, contribuind decisiv la creșterea vizibilității și recunoașterii acestora.

Vinurile moldovenești, tot mai căutate

„Vinul bun pleacă din vie” este o expresie care face referire la calitatea vinului care este influențată de calitatea strugurilor, care la rândul lor depind de sănătatea și îngrijirea viței-de-vie. „Profilul aromatic distinct, tehnologiile moderne de vinificare, dar și recunoașterea internațională atrag tot mai mult atenția asupra vinurilor moldovenești. Deschiderea consumatorilor români către terroir-ul moldovenesc se reflectă în cererea crescută pentru vinuri autentice, vinuri cu poveste și stil propriu”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.

Pentru consumatorii din România, produse-moldovenesti.ro este locul ideal unde pot descoperi vinuri și divinuri autentice, ediții limitate și oferte speciale. Pe site, pot fi descoperite în permanență produse noi, promoții și campanii dedicate iubitorilor de băuturi premium. În același timp, consumatorul licorilor bahice de peste Prut găsește pe pagina de internet a companiei Produse Moldovenești recomandări și sugestii menite să transforme fiecare moment într-o experiență memorabilă.

Un instrument pentru parteneriate de încredere, platforma B2B

Compania Produse Moldovenești pune la dispoziția partenerilor o platformă B2B modernă, creată pentru a înlesni accesul la portofoliul complet de vinuri și divinuri - https://comenzi.produse-moldovenesti.ro. Prin intermediul acesteia, colaboratorii beneficiază de prețuri en-gros competitive, informații actualizate despre stocuri și livrare rapidă, adaptată nevoilor din diverse sectoare – HoReCa, retail, distribuție sau magazine specializate.

„Platforma oferă un mod eficient și transparent de gestionare a comenzilor, permițând acces în orice moment la produse cu gust autentic și calitate garantată. Această soluție digitală susține dezvoltarea unor parteneriate stabile, bazate pe încredere și profesionalism, contribuind la consolidarea colaborărilor pe termen lung”, subliniază Alin Dinu.

Produsele moldovenești, nelipsite de la târguri de specialitate, festivaluri și degustări

Produse Moldovenești își promovează portofoliul și interacționează direct cu profesioniștii și iubitorii de vinuri și divinuri prin implicarea activă în evenimente dedicate industriei:

• târguri de specialitate dedicate vinului, retailului și FMCG;

• festivaluri ale vinului în întreaga țară, unde compania promovează cramele din Moldova și portofoliul său premium;

• training-uri și degustări tematice, precum și evenimente private în restaurante, hoteluri sau locații specializate;

• evenimente corporate, unde sunt oferite degustări personalizate pentru companii și parteneri.

Aceste activități permit companiei să construiască relații directe cu consumatorii, distribuitorii și profesioniștii din domeniu, contribuind la educarea pieței și la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești.

Glamour Reserva, o gamă cu etichetă termosensibilă

Produse Moldovenești este o companie care nu doar își propune, dar și aduce mereu produse diferite și inovatoare pe piața românească. „Portofoliul include, printre altele, Glamour Reserva, o selecție de vinuri rafinate, care reflectă inovație stilistică și diversitate în arome”, spune Alin Dinu.

Pe lângă varietatea cromatică, gama Glamour Reserva se remarcă prin designul inovator, cu etichetă termosensibilă care își schimbă culoarea în funcție de temperatura vinului, oferind un element vizual surprinzător la servire.

„Această combinație între stil modern (vinificație contemporană), diversitate de culori și experiență vizuală, transformă Glamour Reserva într-un vin memorabil. Gama se evidențiază prin originalitate și design, captând atenția consumatorilor și profesioniștilor din HoReCa”, punctează Alin Dinu.

Gama Glamour Reserva cuprinde trei variante distincte, fiecare cu o personalitate clară și un stil modern:

• Glamour Reserva Alb: un vin demisec, cu aromă proaspătă și rafinată. Gustul său fin și armonios îl recomandă pentru serile de vară sau aperitive elegante.

• Glamour Reserva Rose: un vin demidulce, obținut din Merlot și Pinot Noir, delicat, cu aromă fină și sofisticată, note florale și fructate, potrivit pentru momente romantice sau petreceri lejere.

• Glamour Reserva Roșu: demisec, catifelat, cu arome fructate de coacăze, prune și cireșe, cu gust amplu și elegant, ideal pentru cine și evenimente speciale.

„Orientarea către produse moderne, inovatoare și surprinzătoare, precum și căutarea permanentă a unor produse noi, confirmă nu doar capacitatea companiei de a anticipa tendințele pieței, ci și pasiunea pentru excelență și rafinament, consolidând prestigiul vinurilor moldovenești în România”, conchide Alin Dinu, directorul național de vânzări al companiei Produse Moldovenești.

Foto: Produse Moldovenești

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Oltenia pierde anual aproximativ șase milioane de euro pentru că nu are o identitate gastronomică distinctă. Gastronomia locală lipsește din pachetele turistice ale Olteniei, iar regiunea pierde sute de mii de turiști anual.

Ce îi lipsește Olteniei pentru a-și consolida poziția ca brand regional prin prisma gastronomiei?

• Un produs clar care să poată fi „vândut” turiștilor: preparate-fanion, produse locale (brânzeturi, vinuri, dulcețuri) cu rețete și denumiri standardizate. Chiar dacă ele există, sunt puțin cunoscute, mai ales pentru că nu au fost prezente la evenimente de profil și nici nu au fost comunicate în presă. Cele cinci județe ale Olteniei au, în total, 41 de produse atestate tradițional: Vâlcea – 24, Gorj – 8, Mehedinți – 3, Olt – 3, Dolj – 3.

• O poveste și o identitate comună la nivel de regiune.

• Experiențe cumpărabile, cu pachete tematice de 2–3 zile; calendar anual cu 4–6 evenimente majore; micro-evenimente lunare; infotripuri; tururi la producători (vizite, degustări, ateliere).

• Rețea și distribuție alcătuită din reprezentanți ai pensiunilor, restaurantelor, cramelor, micilor producători; rute semnalizate (hărți, indicatoare); parteneriate cu turoperatori; marketplace regional.

• Poveste coerentă pentru presă, ambasadori regionali, tururi de presă, colaborări cu ghiduri/food media.

  Parteneriate public–private constituite din experți, reprezentanți ai consiliilor județene, OMD-uri, jucători din domeniul HoReCa, producători, jurnaliști; buget și mecanism de microgranturi.

,,Lipsa identității gastronomice costă Oltenia scump, dar nu este un handicap permanent. Cu viziune și colaborare, regiunea își poate valorifica imensul potențial nefructificat, gastronomia putând deveni motor de creștere economică, sursă de mândrie locală și magnet pentru turiști”, arată Cezar Ioan, cofondator We Are Romania.

Proiectul „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, inițiat în 2024, urmărește repoziționarea Olteniei ca destinație gastronomică. „Treasures of the East” este o continuare a proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană” și va avea loc în perioada 24–26 octombrie 2025, la Hotel Ramada Plaza. Festivalul aduce în Oltenia 13 crame expozante, doi invitați din străinătate pe filiera turism și crame (BAWP - Bulgarian Association of Wine Professionals și ONT – Oficiul Național al Turismului Republica Moldova), 23 de producători locali și concursuri de vin, bere și brânzeturi. Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici.

„Fiecare județ se poate poziționa distinct, la nivel regional, astfel încât să ofere o experiență diversificată, adresată turiștilor interesați de natură, munte, patrimoniu material și imaterial, oenoturism, turism urban, turism rural etc. Gastronomia locală este atributul care trebuie să completeze această ofertă, astfel încât regiunea să nu fie ocolită de fluxurile de turiști gastronomici care alimentează economii locale în alte părți ale țării. Am făcut pași importanți până acum, iar cu fiecare ediție organizată la Craiova lărgim cercul actorilor locali care ni se alătură”, precizează Carmina Nițescu, fondatoarea Winesday.ro, membru We Are Romania și co-organizatoare a festivalului „Treasures of the East”.

„Treasures of the East” este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care România dorește să construiască „o voce comună” și alături de care să facă vinurile și produsele Europei de Est cunoscute lumii. În premieră, festivalul aduce în atenția publicului trei concursuri: „Wines of the East“, „Beers of the East” și „Cheeses of the East”.

Publicul din Oltenia va avea ocazia să deguste vinuri de la 13 crame din România. Dintre acestea, opt sunt din Oltenia: Crama Olterra, Crama Oprișor, Domeniul Drăgași, Domeniile Sâmburești, Domeniile Vânju Mare, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine, Vinaltus, Vinarte. Alte cinci crame sunt din alte zone ale țării: Budureasca, Crama 3 Conace, Crama de Piatră, Davino și Domeniul Bogdan.

La standul Economie Rurală vor fi expuse bunătăți de la 17 producători locali: șapte sunt producători din Oltenia — Brânză de Horezu, Ca Altădată, Cooperativa Biruința Olteniei, Stâna de Vaideeni, Curentu, Delicii de Vaideeni și Ferma de Bere – Antica; alți nouă producători provin din diferite regiuni ale țării: ARCA, Curtea Culorilor, Casa Ghizdeanu, De Colțești – Torockoi, Lactate Țarina (cu Brânza de Țaga), Lacto Sinelli (Brânză de Teaca), Manufactura de Brânză, Miedăria, Ținutul Călimanilor și Roi Honey Goods.

„Pentru prima dată, în Craiova sunt expuse peste 20 tipuri de brânzeturi locale din Oltenia, dar și din alte părți ale țării. Sunt onorată să prezint cea mai premiată brânză românească la nivel internațional — Brânza de Horezu —, dar și brânza unor producători harnici din comuna vâlceană Vaideeni (Stâna de Vaideeni). La evenimentul We Are Romania din vara acestui an, am spus că Oltenia este slab reprezentată din punctul de vedere al produselor cu atestare tradițională. Venim cu o noutate: un singur producător din Vâlcea are 13 produse atestate tradițional, iar „Cârnații din Topor” sunt în faza finală pentru atestarea IGP (Indicație Geografică Protejată). Producătorul este AVI-GIIS (brandul „Ca Altădată”). În județul Vâlcea (județul în care eu locuiesc), o comună reușește să fie model de urmat din punctul de vedere al economiei rurale. Pe 25 octombrie, la Craiova, doi dintre producătorii care expun produse sunt din comuna Vaideeni (Delicii de Vaideeni și Stâna de Vaideeni)”, subliniază Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei Economie Rurală.

Vor mai fi prezenți și alți producători locali, precum: Codrul Boieresc, Eliada — ulei de măsline, Ferma Dacilor, La Horincie — Premium Boutique Distillery, Liceul de Industrie Alimentară Craiova (LIA), Turnul Berarilor.

Festivalul „Treasures of the East” este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu spijinul ialoc, FNDA – Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer. Partener de Hidratare: Aqua Carpatica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!