Uniunea Oierilor din România solicită autorităților garantarea pășunatului desfășurat controlat, fără îngrădiri, în cadrul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate. De asemenea, asociația crescătorilor de ovine cere ca obligația de emitere și transmitere în sistemul e-Factura pentru achizițiile de produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli.

„La finalul lunii aprilie am transmis adrese către ministerele Agriculturii, Mediului și Finanțelor, în care am arătat realitatea din ferme și am solicitat ca măsurile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate, precum și sistemul e-Factura să fie adaptate specificului activităților agricole, ale crescătorilor de oi”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Restricţionarea pășunatului duce la degradarea pajiştilor și pierderi economice semnificative în sectorul ovin

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că sunt false informațiile potrivit cărora zonele prioritare pentru biodiversitate ar presupune interzicerea pășunatului, a cositului sau a activităților tradiționale pe pășunile României. „Legislația în vigoare prevede explicit contrariul. Prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2026, România a introdus inclusiv conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. Mai mult, articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că în zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise activități de pășunat, cosit și alte activități tradiționale desfășurate pe acele pășuni și pajiști”, a comunicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cu toate astea, există riscul introducerii unor restricţii care pot afecta activităţile agricole tradiţionale, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine. „Restricţionarea pășunatului ar conduce la afectarea directă a crescătorilor de animale, la degradarea pajiştilor și la pierderi economice semnificative în sectorul ovin. De aceea, solicităm să ni se garanteze că pășunatul nu va fi îngrădit sau interzis, ci reglementat în mod adaptat. Ne dorim măsuri care să recunoască pășunatul ca instrument esențial de management ecologic. Metodologia recunoaște rolul esențial al pajiştilor seminaturale și al activităților tradiționale, precum pășunatul, în menținerea biodiversității și a habitatelor deschise. Documentul prevede necesitatea desfășurării activităţilor de cosit sau pășunat pentru menţinerea habitatelor, dar, în același timp, introduce premise pentru restricționarea acestora. În aceste condiții, limitarea pășunatului contravine obiectivelor de conservare stabilite chiar prin metodologie. Prin urmare, restricționarea pășunatului va conduce la degradarea pajiştilor, instalarea vegetaţiei lemnoase și pierderea biodiversității specifice. Deci, solicităm eliminarea restricţiilor nejustificate asupra pajiştilor sau adaptarea acestora astfel încât pășunatul să fie permis și reglementat”, subliniază președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

e-Factura creează greutăți crescătorilor de animale

Uniunea Oierilor atrage atenția că implementarea sistemului e-Factura generează dificultăți semnificative pentru producătorii agricoli, în special pentru crescătorii de animale. Obligația de emitere și transmitere a facturilor în sistemul e-Factura în sarcina producătorilor agricoli nu reflectă realităţile din teren, depășește capacitatea administrativă a fermierilor și riscă să genereze blocaje în comercializarea produselor agricole.

„Solicităm ca obligația de raportare în sistemul e-Factura pentru achizițiile de animale vii și produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli. Inclusiv măsurile fiscale trebuie adaptate specificului activităţilor agricole, realităților sectorului agricol. Autoritășile noastre și legiuitorii trebuie să țină cont de capacitatea administrativă redusă a producătorilor agricoli și să respecte principiul proporționalităţii. Astfel pot fi evitate blocajele în piață, iar eficiența colectării fiscale poate crește”, a arătat Maniu Vonica.

Adaptarea sistemului e-Factura la specificul agriculturii este esenţială pentru conformare și pentru funcționarea pieței, concluzionează Uniunea Oierilor din România.

CITEȘTE ȘI: Uniunea Oierilor solicită ANSVSA anularea Ordinului care obligă crescătorii să plătească vaccinarea împotriva antraxului

Uniunea Oierilor, o nouă organizație profesională constituită la nivel național

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la 30 ianuarie 2026, inclusiv, solicitanții eco-schemelor din sectorul zootehnic, care prin cererea de plată depusă la Centrele APIA în Campania 2025 și-au asumat voluntar angajamente anuale, au obligația de a depune deconturile justificative anuale/semestriale, însoțite de documentele care atestă îndeplinirea cerințelor specifice de bunăstare a animalelor, transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Dacă nu se depun deconturile justificative în termenul prevăzut, solicitanții vor fi respinși de la plată.

Eco-schemele acordate în sectorul zootehnic, pe baza cererii de plată depuse pentru Campania 2025, sunt:

• PD-07 - Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte;

• PD-08 - Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat;

• PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

APIA reamintește că beneficiază de o perioadă de adaptare pentru efectivele aflate în producţie în perioada 1 ianuarie 2025 până la data solicitării eco-schemei în anul de cerere 2025:

• Solicitanţii noi, respectiv fermierii care nu au depus decontul justificativ pentru eco-schemele PD-07 și PD-08 în anii de angajament anteriori (2023 și 2024);

• Fermierii care solicită sprijinul PD-07.4 „Asigurarea unor raţii furajere optimizate pentru creşterea bunăstării şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”;

• Fermierii care solicită sprijinul PD-08.2 „Asigurarea condiţiilor de confort sporit în zona de odihnă” şi utilizează saltele.

„Nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare pentru efectivele aflate în producţie în perioada de adaptare nu se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 268/2025 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2025”, precizează APIA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Munții României se confruntă, asemenea altor regiuni alpine europene, cu degradarea accelerată a pajiștilor din cauza extremelor climatice din ultimul deceniu, ceea ce se traduce într-o reducere a vegetației bogate în nutrienți și o expansiune a speciilor invazive. Rezultatul este o pierdere atât în termeni de biodiversitate, dar și de productivitate a activităților agricole, amenințând astfel traiul comunităților montane și a patrimoniului imaterial reprezentat de acestea.

Pe 19 noiembrie 2025 a avut loc, la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, a treia întâlnire a Consiliului Consultativ a factorilor interesați pe tema reconstruirii pajiștilor montane.

Demonstratorul regional Râu Sadului testează, din 2022, mai multe metode de revitalizare a pajiștilor montane, inclusiv tehnologii moderne, precum monitorizarea cu drone, în zonele Râu Sadului și Cristian–Păltiniș din județul Sibiu. Aceste demersuri fac parte din proiectul european MountResilience, coordonat de Universitatea din Milano, care testează soluții de adaptare în șase regiuni demonstrator din Europa.

Întâlnirea de la Cluj a avut ca obiectiv structurarea unui dialog, început încă din 2023 la Cristian – jud. Sibiu între părțile interesate: fermieri, administrația locală, experți și funcționari APIA, în vederea identificării unor soluții împărtășite, eficiente și eficace pentru a recrea simbioza dintre activitățile crescătorilor de animale și conservarea naturală a pajiștilor, care în trecut beneficiau de o mentenanță indirectă prin pășunatul montan.

Participanții la întâlnirea de la USAMV Cluj-Napoca au subliniat mai multe aspecte-cheie care vor fi valorizante prin recomandări de politici către decidenții din domeniu, cât și pentru calibrarea activităților demonstratorului regional pe teren:

1. Capacitatea administrativă insuficientă a primăriilor. Mai multe administrații locale nu dispun de resurse financiare și de personal specializat pentru realizarea corectă a amenajamentelor pastorale, documente vitale pentru gestionarea durabilă a pajiștilor. Lipsa inginerilor agronomi în micile primării comunale și aplicarea neclară a legislației, inclusiv a legii solului din 2001 duc adesea la planuri întocmite exclusiv pe baza documentelor, fără evaluări directe în teren.

2. Necesitatea responsabilizării fermierilor. Reprezentanți ai cooperativelor au recunoscut existența unor situații în care pajiștile nu sunt întreținute corespunzător, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de presiune administrativă. Scăderea efectivelor de animale și deficitul de forță de muncă contribuie la un ciclu de degradare a pajiștilor și la creșterea riscului de incendii, cerc vicios care ar putea fi oprit începând cu o mai bună conștientizare a gesionări corespunzătoare.

3. Impactul economic național. România înregistrează aproximativ 1,5 milioane de hectare de pajiști abandonate, în timp ce importurile de carne rămân semnificative. Reabilitarea sistematică a pajiștilor, inclusiv prin soluțiile testate în cadrul demonstratorului, ar putea sprijini producția internă și întregul lanț valoric agroalimentar, cu beneficii pentru toți.

4. Bariere economice și educaționale. Participanții au identificat atât bariere financiare, cât și lipsuri de cunoaștere în adoptarea soluțiilor tehnice pentru restaurarea pajiștilor. A fost evidențiată necesitatea unor campanii de informare, care să promoveze bune practici de gestionare și să crească nivelul de conștientizare privind rolul pajiștilor în ecosistem și economie, precum și potențialul economiei sociale în susținerea fermierilor și a altor actori implicați.

Concluzii și perspective

Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de networking în cadrul căreia participanții și partenerii demonstratorului, ROHEALTH, Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Montanologie Cristian-Sibiu, Holland Farming Agro, Primăria Râu Sadului și Social Finance Association, au explorat noi direcții de colaborare pentru sprijinirea comunităților montane și valorificarea rezultatelor proiectului, care oferă o gamă de șase strategii pentru adaptarea la schimbările climatice care pot fi replicate în comunitățile montane din România.

Consiliul Consultativ se reunește o dată la șase luni și rămâne deschis tuturor celor interesați de dezvoltarea durabilă a zonelor montane, în special de procesele de reconstrucție și gestionare a pajiștilor. Schimbarea reală nu poate avea loc fără implicarea directă a celor care trăiesc și lucrează în aceste comunități, motiv pentru care sunt invitați fermierii, organizațiile locale, specialiștii și toți actorii relevanți să participe la următoarele ediții și să contribuie activ la conturarea soluțiilor pentru reziliența munților României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii, crescătorii de oi/capre, crescătorii de bovine, medicii veterinari și toți cei care lucrează în ferme de rumegătoare sau în zone de pășune sunt invitați să participe la chestionarul DIGI-Rangeland. Scopul este de a identifica nevoile, provocările și așteptările fermierilor și ale altor actori din mediul rural în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor și inovațiilor digitale (DTI) în agricultură.

DIGI-Rangeland este o rețea europeană tematică ce reunește fermieri, consultanți, cercetători, profesori, companii ce furnizează sau creează tehnologie relevantă, precum și utilizatori de terenuri din 11 țări europene.

Proiectul urmărește să identifice și să promoveze soluții digitale utile pentru:

• Îmbunătățirea managementului fermelor extensive de rumegătoare;

• Utilizarea eficientă și în comun a terenurilor de pășune;

• Dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor provenite din aceste sisteme.

„Prin completarea chestionarului DIGI-Rangeland ne veți ajuta să înțelegem mai bine condițiile curente pentru adoptarea tehnologiilor digitale și să contribuim la identificarea și promovarea de soluții practice, programe de formare și recomandări de politici publice mai bine adaptate nevoilor fermierilor”, arată reprezentanții DIGI-Rangeland, acesta fiind un proiect european finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene și sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Educație, Cercetare și Inovare din Elveția. Proiectul este coordonat de Institutul Francez pentru Creșterea Animalelor (IDELE) și reunește 13 parteneri din 11 țări.

Cine poate participa?

• fermieri și muncitori din ferme;

• ciobani, văcari, crescători de animale pe pășuni;

• tehnicieni, consultanți și medici veterinari;

• cercetători, profesori, studenți;

• actori din industria produselor de origine animală (carne, lapte, lână);

• utilizatori de terenuri: administratori, păstori, reprezentanți ai turismului sau ai altor activităților rurale.

Pentru a răspunde, scanați codul QR de mai jos sau accesați link-ul: https://lbhi25.limesurvey.net/589661?lang=ro

Chestionarul durează 15–25 de minute, este anonim și voluntar, iar datele sunt gestionate în siguranță, conform Regulamentului european GDPR. Întrebările marcate cu asterix (*) sunt obligatorii.

Datele colectate vor fi centralizate și stocate (până la 5 ani după finalizarea proiectului) de către cei de la LBHI – Universitatea Agricolă din Islanda.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Intensificarea agriculturii a dus la pierderi semnificative de biodiversitate în toată Europa, iar România nu face excepție. Pentru a înțelege mai bine aceste schimbări și pentru a găsi soluții, cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCluj) și ADEPT Transilvania au lansat proiectul SkAIGreen, o inițiativă care îmbină inteligența artificială și tehnologia dronelor pentru monitorizarea evoluției biodiversității pajiștilor din România.

Proiectul SkAIGreen își propune dezvoltarea unui sistem autonom de drone capabil să identifice și să localizeze specii-indicator care reflectă biodiversitatea pajiștilor, folosind rețele neurale și învățare profundă (en. deep learning) din inteligența artificială, împreună cu metode de control activ automat al dronelor. Folosind acest tip de control, dronele vor căuta automat speciile-indicator, ajustându-și traiectoria de zbor în funcție de observațiile anterioare, în așa fel încât să obțină o monitorizare mai rapidă, mai ieftină și mai obiectivă decât cea realizată manual de către botaniști.

Lucian Bușoniu, profesor la UTCluj și director al proiectului SkAIGreen, explică: „Ne propunem să facem monitorizarea biodiversității mai inteligentă și mai eficientă. În loc ca oamenii să parcurgă manual pajiștile, dronele vor hotărî singure unde să caute, ghidate de metode bazate pe inteligență artificială care învață din observațiile anterioare”.

Testarea și demonstrarea eficienței sistemului, la finalul proiectului, va avea loc în zona Angofa (Mureș), sit Natura 2000 din apropierea Sighișoarei, unde Fundația ADEPT administrează o fermă demonstrativă.

Platforma SkAIGreen va putea identifica automat până la 30 de specii-indicator, conform criteriilor RBAPS (Măsuri de agro-mediu bazate pe rezultate) utilizate pentru măsurarea și recompensarea practicilor agricole durabile.

Echipa la experimentul iniţial din proiect

La începutul proiectului, echipa a făcut un prim experiment, lângă Cluj-Napoca, pentru colectarea unui set de date inițial cu care se va antrena rețeaua neurală, confirmând fezabilitatea abordării și pregătind baza pentru campania experimentală extinsă din 2026.

Consorțiul reunește expertiză complementară în robotică şi inteligență artificială la UTCluj, precum şi în ecologie și management agro-mediu la ADEPT Transilvania. Proiectul implică și o colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe subiecte de botanică.

SkAIGreen este finanţat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CCCDI – UEFISCDI, numărul PN-IV-P7-7.1-PED-2024-0481, în cadrul PNCDI IV.

Prin îmbinarea tehnologiilor de vârf din domeniul inteligenței artificiale cu monitorizarea ecologică, SkAIGreen promite să ofere o nouă generație de instrumente pentru gestionarea durabilă a terenurilor, în sprijinul biodiversității și al fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” anunță cel mai important eveniment al toamnei, expoziția realizărilor CDI 2024, care se va desfășura în București la sediul ASAS, în perioada 9 – 12 octombrie. Se vor prezenta rezultatele cercetării științifice în agricultură și, totodată, peste 45 de stațiuni de cercetare, dezvoltare, inovare ale Academiei, dar și producători tradiționali, își vor expune produsele.

În aceeași perioadă, ASAS va găzdui un eveniment internațional de mare prestigiu, cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene de Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a Comitetului Director și a Simpozionului Științific asociat acestora.

În paralel cu aceste evenimente va avea loc, tot la ASAS, tradiționalul eveniment Bucharest Food Summit, ajuns la ediția cu numărul șapte, unde se vor dezbate teme complexe precum promovarea și susținerea produselor românești în retail și HoReCa, soluții de finanțare și redresare în contextul crizelor multiple, soluții de dezvoltare sustenabilă, construirea unui brand de țară și mărirea capacității de export cu valoare adăugată.

La Bucharest Food Summit și-au anunțat prezența unii dintre cei mai cunoscuți fermieri, antreprenori, producători, procesatori, cei mai importanți decidenți, specialiști și reprezentanți din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, din industria tehnologiei, din domeniul finanțării, mediul academic, precum și reprezentanți de vârf ai autorităților centrale și locale.

CITEȘTE și:  Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu data de 9 mai 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2024, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus. Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.

Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 9 august 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au avut loc consultări cu organizațiile profesionale ale fermierilor privind modificarea Planului Strategic PAC - Pilonul I – FEGA. S-a discutat despre condiționalități, definiții și cerințe minime pentru: activitatea agricolă, fermierul activ, hectarul eligibil, intervenții în sectoarele vegetal și zootehnic.

Ministrul Florin Barbu a exprimat necesitatea clarificării tuturor aspectelor semnalate de fermieri, iar la final, acestea să fie consemnate într-un proces verbal asumat atât de MADR, cât și de mediul asociativ.

Cele mai importante aspecte abordate au vizat modificarea GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului în scopul reducerii perioadei sensibile de la 30 septembrie la 31 august și introducerii unei clarificări legate de lucrările superficiale ale solului care pot fi realizate în perioada menționată. Totodată, în cadrul ecoschemelor din sectorul vegetal a fost redusă corespunzător perioada sensibilă la 15 septembrie ca urmare a modificării GAEC 6.

În ceea ce îi privește pe fermierii care dețin suprafețe de pajiști permanente, a fost introdus un nou GAEC – GAEC 10 „Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente”.

De asemenea, au fost prezentate o serie de modificări ale cerințelor privind ecoschemele din sectorul vegetal şi zootehnic în scopul creșterii atractivității acestor intervenții, inclusiv prin propunerea unor cuantumuri mărite ale plăților acordate pentru ecoschemele care vizează bunăstarea animalelor. Ȋn plus, a fost propusă o nouă formă de sprijin cuplat pentru venit care vizează sectorul de porumb pentru siloz cu nivel al plătii estimat de 246 euro/ha.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că orice modificare a Planului Strategic trebuie să fie în beneficiul fermierilor pentru asigurarea stabilității și predictibilității în activitățile pe care le desfășoară în domeniul agriculturii.     

Toate propunerile dezbătute în cadrul consultărilor vor fi transmise Comisiei Europene, după aprobarea acestora în Comitetul de Monitorizare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, joi – 16 februarie 2023, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, proiectul de ordin privind aprobarea condițiilor specifice și a modului de implementare a măsurilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și a intervenției DR-10 din Planul Național Strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2023.

Proiectul de act normativ vizează următoarele măsuri și intervenții: Măsura 10 – Agro-mediu și climă din PNDR 2014 – 2020; Măsura 11 – Agricultură ecologică, submăsura 11.1 - sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică și submăsura 11.2 - sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică din PNDR 2014 – 2020; Măsura 13 – Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – submăsurile 13.1 – Zona montană și 13.3 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice din PNDR 2014 – 2020; Intervenția DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023 2027.

Astfel, MADR transmite că va continua și în anul 2023 să încurajeze fermierii să adopte practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, prin acordarea sprijinului de tip compensatoriu pentru fermierii care au angajamente în derulare în cadrul Măsurilor 10 şi 11, dar şi pentru cei care semnează angajamente noi în cadrul măsurilor 10, 11, 13.1 şi 13.3, pe durata prevăzută de PNDR 2014-2020. Prin aceste angajamente, fermierii își asumă pe baze voluntare să desfășoare o activitate agricolă în zonele eligibile și să respecte condiţiile de eligibilitate, pe cele de eco-condiționalitate, precum şi condițiile de bază şi specifice ale fiecărei măsuri/submăsuri/variante așa cum sunt prevăzute în PNDR 2014-2020.

Totodată, începând din acest an vor fi acordate plăți compensatorii solicitanților care îşi asumă angajamente anuale în cadrul intervenției DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PNS 2023-2027 şi care respectă normele de condiționalitate. Prin intervenția DR-10 se încurajează utilizarea terenurilor agricole situate în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca o continuare a aplicării până în anul 2022 a submăsurii 13.2 din PNDR 2014-2020.

Proiectul reglementează modalitatea de aplicare a angajamentelor enumerate anterior, stabilind reguli detaliate referitoare la activitatea agricolă, aplicarea și verificarea standardelor de eco-condiționalitate și a noilor standarde de condiționalitate, documente justificative, modalitatea de aplicare și urmărire a angajamentelor, posibilitățile de mutare sau de extindere a suprafețelor aflate sub angajamente, excepții în aplicarea sancțiunilor ca urmare a identificării neconformităților ca urmare a apariției situațiilor de forţă majoră şi a circumstanţelor excepţionale.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5644_d801135f02c6b0fcb3b6f8f01a73f9e5.html

Cuantumurile plăților compensatorii

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, a transmis pe 28 iulie 2022 o scrisoare către comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, prin care solicită o derogare privind perioada de retenție a animalelor în ferme, condiție obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat. Solicitarea ministrului român vine în contextul economic şi financiar dificil de la nivelul Europei, situație accentuată şi de conflictul din Ucraina. Mai mult, România se confruntă cu o secetă deosebită, afectând starea culturilor, în special a celor de primăvară (porumb, floarea-soarelui etc.), a păşunilor și bazei furajere, cu efecte semnificative asupra sectorului vegetal, şi implicit a celui zootehnic.

Mulți fermieri se confruntă cu dificultăți semnificative din punct de vedere financiar şi tehnic, din cauza creșterii prețurilor la input-uri, a sistemului de creditare costisitor care duce la un acces dificil la finanțare, precum şi la imposibilitatea de a-şi desfășura activitățile specifice din sectorul creșterii animalelor.

„Am solicitat adoptarea unor măsuri care să atenueze situația gravă a fermierilor şi, în acest sens, am transmis propunerea României de a primi o derogare excepțională pentru acest an pentru reducerea perioadei de retenție a efectivelor de la 100 de zile (ovine/caprine), respectiv de la 6 luni (bovine) la 90 zile de la termenul-limită de depunere a cererii unice de plată, fapt care nu creează discriminări între fermieri”, a declarat Petre Daea.

Controalele în teren efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie finalizate până la data de 15 august a.c., astfel încât să poată fi efectuată din 16 octombrie plata avansului pe suprafață. „Având în vedere deficiența de furaje cu care se confruntă unii fermieri din sectorul zootehnic, măsura permite mobilitatea turmelor de oi în zonele unde există masă vegetativă suficientă.”

Reducerea perioadei de retenție în situația actuală facilitează scoaterea animalelor de reformă din șeptel și ajută fermierul să asigure furajarea celorlalte animale din fermă în condiții optime, transmite MADR.

Pentru a evita dispariția sau diminuarea efectivelor de animale deținute de către solicitanții sprijinului cuplat în acest an, este necesar ca animalele care fac obiectul cererilor de sprijin cuplat voluntar să poată fi livrate sau înstrăinate înainte de a pierde foarte mult din punct de vedere calitativ și cantitativ la carcase și la producția de lapte. Totodată, Ministerul Agriculturii a primit numeroase solicitări ale fermierilor din sectorul zootehnic pentru o derogare privind durata perioadei de retenție a animalelor, condiție obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html