Afişez elemetele după tag: lactate

Hambar, noua platformă dedicată producătorilor locali, s-a lansat în România cu misiunea de a face produsele locale mai simplu de descoperit, cumpărat și livrat, indiferent de locul în care se află producătorul sau cumpărătorul. Platforma pornește cu peste 200 de producători și peste 4.000 de produse din toată țara și construiește un circuit complet, de la selecția producătorului până la livrarea produsului la ușa clientului. În șase luni, Hambar își propune să ajungă la peste 600 de producători și 10.000 de produse. Fondatorii platformei sunt Alin Șerban, fost CEO Tazz, și Călin Costinaș, fost Deputy CEO Profi, ambii având o vastă experiență în scalarea afacerilor, e-commerce, logistică și retail. Platforma are doi parteneri-cheie: eMAG, prin care utilizatorii se pot autentifica direct cu contul eMAG și au beneficii incluse în programul Genius cu Moț, și Salt Bank, care devine Banca Oficială a Hambar.

Oferta Hambar este organizată în zece categorii, de la produse pentru cămară și gătitul de zi cu zi până la băuturi și pachete pentru ocazii speciale. Platforma reunește zacuscă, murături, dulcețuri, miere și produse de băcănie, alături de brânzeturi și lactate, specialități din pește, produse de patiserie, carne și mezeluri din porc, mangaliță, vită, pui și vânat, dar și legume și fructe de sezon. Categoria de băuturi include vinuri de la crame mici și mijlocii, bere artizanală, spirtoase, vișinată, lichioruri, sucuri și siropuri, iar pentru ocazii speciale sunt disponibile și pachete care combină mai multe produse de la același producător.

Selecția aduce la un loc produse locale care pun accent pe calitate și inovație, inclusiv opțiuni pe care cumpărătorii le-ar descoperi cu greu în afara regiunii de proveniență.

Potrivit fondatorilor, în spatele Hambar stă o oportunitate imensă: România are o ofertă bogată de produse locale de calitate, care ajung însă cu greu la cumpărătorii din afara comunităților în care sunt realizate. În același timp, clienții care caută produse locale au de multe ori informații fragmentate și puține repere clare pentru a ști cine stă în spatele unui produs, care îi este proveniența și cum a fost realizat.

Hambar aduce tehnologia și instrumentele digitale într-o zonă în care mulți producători funcționează încă predominant offline. Platforma a fost construită pentru a oferi o experiență digitală modernă atât cumpărătorilor, cât și producătorilor, inclusiv prin aplicația dedicată Hambar Producător.

Tehnologie și parteneriate pentru o experiență mai simplă

„În spatele fiecărui produs bun există un producător care ar trebui să se poată concentra pe ceea ce știe să facă cel mai bine, fără să devină specialist în tehnologie, marketing sau logistică. Aici intervine Hambar. Experiența acumulată în companii mari, în tehnologie și operațiuni logistice, ne-a arătat cât de importante sunt sistemele performante, dar și cât de simple trebuie să fie pentru cei care le folosesc. Vrem să aducem aceste standarde în sprijinul micilor producători, printr-o platformă care integrează promovarea, comenzile și livrarea. Misiunea noastră este ca un produs extraordinar realizat într-un sat din România să ajungă simplu și în condiții sigure la cumpărătorii din întreaga țară”, arată Alin Șerban, co-fondator și CEO Hambar.

Hambar își propune să scurteze și să simplifice acest drum, în cele mai sigure condiții. Înainte ca un producător să intre pe platformă, echipa verifică omul, locul și modul de producție. Fiecare producător are apoi un profil propriu pe platforma Hambar, unde cumpărătorii îi pot descoperi povestea și locul de unde provine.

„România are o lume extraordinară de producători mici și de oameni pasionați de ceea ce fac, pe care prea puțini dintre noi o cunosc. Unii lucrează după rețete păstrate de generații, alții reinventează lucruri aparent simple. Produsele lor au o calitate excepțională, dar ajung greu în magazinele obișnuite, pentru că se fac în serii mici. În același timp, tot mai mulți români caută exact astfel de produse: autentice, locale, făcute cu grijă și personalitate. Cu Hambar vrem să apropiem aceste două lumi: să le dăm producătorilor șansa de a fi descoperiți și apreciați, iar oamenilor bucuria de a găsi lucruri foarte bune, făcute chiar aici, în România”, subliniază Călin Costinaș, co-fondator Hambar.

eMAG și Salt Bank, doi parteneri-cheie

În aceeași direcție de simplificare a experienței digitale, Hambar se lansează alături de doi parteneri-cheie: eMAG și Salt Bank.

Prin parteneriatul cu eMAG, utilizatorii se pot autentifica în Hambar direct cu contul eMAG. În plus, prin programul Genius cu Moț, utilizatorii Genius au transport gratuit pe Hambar la două comenzi pe lună de minimum 300 de lei, indiferent de câți producători sunt în coș.

De cealaltă parte, Salt Bank, în calitate de Bancă Oficială a Hambar, își propune să fie alături nu doar de platformă, ci și de oamenii din jurul ei, de la producătorii și antreprenorii locali până la cei care aleg să cumpere de la ei. Iar faptul că este o bancă 100% digitală și 100% românească îi oferă un avantaj important: înțelege nevoile oamenilor și ale businessurilor de aici, în relație cu banii lor.

Producătorul, în centrul experienței

Dincolo de diversitate, elementul comun al produselor listate pe Hambar este proveniența cunoscută. Platforma pune în centrul experienței producătorul și oferă cumpărătorului informațiile necesare pentru a înțelege cine se află în spatele produsului pe care îl comandă.

Hambar nu funcționează doar ca un loc în care sunt listate produse, ci construiește și infrastructura prin care acestea ajung de la producător la cumpărător. Utilizatorii pot adăuga în același coș produse de la mai mulți producători, pot plăti cu cardul și pot primi comenzile atât în România, cât și în toate țările din Uniunea Europeană.

Hambar funcționează prin două aplicații: Hambar, pentru cumpărători, și Hambar Producător, prin care producătorii își gestionează produsele, stocurile și comenzile. În ambele aplicații, utilizatorii beneficiază de asistență prin chat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 22 octombrie 2026, a avut loc Adunarea Generală a membrilor Uniunii de Ramură Naționale a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP.

Crescătorii de taurine reuniți în cooperative au ales un nou Consiliu de Conducere al organizației.

Componența Consiliului de Conducere UNCST-BOVICOOP:

• Fănică Lefter - președinte

• Leon Anton Cloșcă - membru

• Cristian Țăran - membru

• Robert Andraș - membru

• Neculai Avorniciții - membru

• Karoly Bartha - membru

• Adriana Marcela Baciu - membru

• Adriana Székely - membru

• Mihai Horvat - membru

• Ionuț Antoniu Pop - membru

• Georgiana Iulia Matiș - membru

Iasmina Blidar este director executiv al UNCST-BOVICOOP. „Le dorim noilor membri ai Consiliului de Conducere mult succes și putere de muncă pentru a reprezenta cu responsabilitate interesele cooperativelor și ale fermierilor”, a spus Iasmina Blidar.

Membrii cooperatori ai organizației prezenți la Adunarea Generală i-au mulțumit lui Daniel Frei, președintele onorific al UNCST-BOVICOOP, pentru implicarea, sprijinul și contribuția sa la dezvoltarea mișcării cooperatiste din sectorul taurin.

„Fie ca acest mandat să aducă proiecte valoroase, o colaborare mai puternică între cele 29 de cooperative și noi oportunități de dezvoltare pentru sectorul bovin din România. Credem în puterea asocierii, în colaborarea dintre fermieri și în construirea unui sector taurin mai puternic prin cooperare”, a transmis Fănică Lefter, președintele UNCST-BOVICOOP.

Pentru sectorul taurin din țara noastră, UNCST-BOVICOOP înseamnă continuitate și implicare în sprijinul crescătorilor de taurine reuniți în cooperative.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Artisan Food Market, cel mai mare târg de produse artizanale, se deschide vineri 16 octombrie 2026 și reunește 102 producători români și 8 internaționali. Cea de-a XIII-a ediție a târgului are loc pentru prima dată la Biblioteca Națională a României, din București. Timp de trei zile, 16 – 18 octombrie, expoziția cu vânzare aduce în prim-plan producători artizanali, rețete locale vechi sau reinterpretate, povești antreprenoriale neobișnuite și produse care transformă gastronomia într-o experiență de descoperire.

Artisan Food Market aduce împreună producători locali și internaționali, artizani, antreprenori și publicul interesat de gusturi autentice, ingrediente de calitate și povești construite în jurul hranei. Oferta ediției depășește granițele unui târg gastronomic convențional, reunind produse rare, rețete transmise din generație în generație, inițiative antreprenoriale curajoase și proiecte cu impact social.

• 16 octombrie, premieră europeană: se deschide Muzeul Sarmalelor!

• Peste 100 de artizani români și europeni la Biblioteca Națională din București

• 98% din expoziție sunt produse alimentare

• România începe să se așeze pe un loc sigur în piața produselor de nișă

Vizitatorii vor putea descoperi specialități realizate în România, de la făinuri obținute prin măcinarea cerealelor la moară cu pietre și produse de brutărie după rețete vechi, până la conserve reinterpretate, lactate artizanale, vinuri și preparate din pește. Lor li se alătură produse tradiționale din Georgia și Bulgaria, precum și specialități din Italia, Grecia, Olanda și din spațiul mediteraneean.

Artisan Food Market este astăzi un eveniment de referință pentru producția artizanală, în care valoarea unui produs este descoperită atât prin gust, cât și prin povestea, ingredientele și munca din spatele lui.

„Suntem la prima ediție scalată la asemenea dimensiuni, într-o locație atât de frumoasă și de semnificativă. Vorbim deja despre o industrie a artizanilor și de un public avizat, care știe ce vine să guste. De restaurante care vin să-și aleagă furnizorii. De părinți care aleg calitate și sănătate pentru mâncarea copiilor. Se naște ceva uriaș. Prin diversitatea producătorilor, a produselor și a poveștilor prezentate, Artisan Food Market își propune să construiască o experiență în care gastronomia artizanală este explorată din mai multe perspective: gust, tradiție, inovație, antreprenoriat și responsabilitate socială. Degustările și prezentările de pe scena evenimentului, masterclass-urile și întâlnirile B2B sunt gândite atât pentru publicul interesat de experiențe senzoriale, cât și pentru profesioniștii care caută produse noi, parteneriate și oportunități de dezvoltare. Alături de producătorii români, prezența specialităților din Georgia, Bulgaria, Olanda, Italia, Grecia și din spațiul mediteraneean deschide dialogul către alte tradiții gastronomice și oferă ocazia unor comparații și descoperiri dincolo de granițele locale”, a declarat Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Astfel, Artisan Food Market își propune să devină un reper pentru producția artizanală, un loc în care produsele sunt însoțite de poveștile celor care le creează, iar publicul poate descoperi nu doar ce cumpără și degustă, ci și munca, tradiția și ideile care se află în spatele fiecărui produs.

Aurul roșu pe care îl poți cultiva acasă, șofranul

Grădina cu Șofran aduce în fața publicului nu doar prețiosul condiment, ci și bulbii din care acesta poate fi cultivat acasă. Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este cel mai scump condiment din lume, iar producția sa presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă. Oferta Grădinii cu Șofran schimbă perspectiva asupra unui ingredient asociat, de regulă, cu gastronomia sofisticată: vizitatorii pot pleca de la eveniment, nu doar cu un condiment deosebit, ci și cu posibilitatea de a-l cultiva în propria grădină.

Și pentru că vorbim de producție artizanală, un alt expozant este Crama Lipiot, înființată în 2026, care își construiește identitatea în jurul unei suprafețe de numai un hectar de viță-de-vie. Una dintre cele mai mici crame din România, aceasta mizează pe producția la scară redusă și pe calitate, având deja premii obținute la concursuri de profil.

Zacuscă pescărească premiată, sturion marinat și palincă cu fruct crescut în sticlă

Conservele tradiționale capătă noi interpretări prin produsele prezentate la Artisan Food Market. Trio Arca aduce zacusca pescărească, realizată cu sturion, păstrăv și crap, o propunere care pune în valoare peștele, îndepărtându-se de rețetele clasice, bazate pe legume. Producătorul se remarcă prin recunoașterea obținută la Great Taste Awards, competiție internațională de referință în evaluarea produselor alimentare. Zacusca pescărească se înscrie astfel într-o tendință de reinterpretare a preparatelor cunoscute, prin ingrediente și combinații care le conferă o identitate proprie.

Tot din zona specialităților din pește vine marinata de sturion în ulei, un produs care aduce în prim-plan o specie apreciată pentru carnea sa și o modalitate de preparare potrivită unei selecții gastronomice artizanale.

O altă atracție o reprezintă pălincile specifice zonei Satu Mare, în care fructul este crescut direct în interiorul sticlei. Metoda tradițională presupune agățarea recipientului în pom, atunci când fructul este încă foarte mic. Pe măsură ce acesta se dezvoltă, crește în interiorul sticlei, fără a mai putea fi introdus ulterior prin gâtul îngust al recipientului. După ce fructul ajunge la maturitate, este desprins din pom, iar băutura este turnată în sticlă.

De la ferme construite de corporatiști, la povești care depășesc agricultura convențională

Artisan Food Market vine cu antreprenori care au ales să schimbe domeniul de activitate și să construiască proiecte în jurul producției alimentare.

Montana Laptele Naturii este povestea unei ferme de capre înființate de o echipă care se prezintă cu umor drept o „gașcă de corporatiști”. Proiectul a pornit din dorința de a dezvolta o activitate diferită de mediul corporate, având ca rezultat o fermă care produce lactate și brânzeturi.

O altă poveste de descoperit este cea a Fermei Noian, un proiect care își propune să depășească modelul unei ferme clasice. Prezența sa la eveniment contribuie la diversitatea inițiativelor care pun în legătură producția alimentară, viziunea antreprenorială și o relație mai apropiată cu ceea ce ajunge pe masa consumatorului.

Dulcețuri reinterpretate, brutării artizanale și făinuri produse de fermieri în cooperativă

Printre produsele care readuc în atenție rețetele locale se numără dulcețurile reinterpretate, în care fructele sunt asociate cu vin Pinot Noir sau cu diverse condimente exotice. Combinațiile propun o perspectivă diferită asupra unui produs familiar și arată cum ingredientele tradiționale pot deveni punctul de plecare pentru noi experiențe gastronomice.

Brutăriile artizanale și producătorii de patiserie vin cu preparate inspirate din rețete vechi locale, realizate cu făină măcinată la moară cu pietre, untură și brânză de burduf. Accentul cade pe ingrediente și tehnici care păstrează specificul unor produse regionale, într-un moment în care tot mai mulți consumatori caută să redescopere gusturi autentice.

Cooperativa agricolă Biruința Olteniei, din județul Olt, aduce în atenție făinuri din cereale românești, obținute în fermele cooperativei, din soiuri alese pentru calitățile lor calitative și nutriționale. „Ne bazăm în exclusivitate pe genetica românească, soiuri vechi axate pe partea calitativă și nutrițională. Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana, care și-au dovedit calitățile deosebite de-a lungul anilor”, spune Alexandru Ignat, președintele cooperativei.

Pe lângă făinuri, oferta include și paste realizate din aceste cereale, oferind publicului ocazia de a descoperi cum materia primă locală poate fi valorificată în produse de zi cu zi, fără a pierde din vedere originea ingredientelor și particularitățile soiurilor folosite.

Muzeul Sarmalelor și gastronomia ca patrimoniu viu

Artisan Food Market lasă loc și inițiativelor care păstrează memoria gastronomică. Muzeul Sarmalelor aduce în atenție unul dintre preparatele emblematice ale bucătăriei românești, privit dincolo de rețeta propriu-zisă: ca expresie a tradițiilor regionale, a obiceiurilor de familie și a diversității culturale.

Sarmalele au numeroase variante, în funcție de zonă, ingrediente și tehnicile de preparare, iar povestea lor vorbește despre felul în care gastronomia se transmite între generații și se adaptează comunităților care o păstrează vie.

„O parte, peste o sută de exponate, din colecția demnă de Cartea Recordurilor din viitorul Muzeu al Sarmalelor va fi expusă, în premieră, timp de trei zile, la Biblioteca Națională, la Artisan Food Market - cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România. Muzeul Sarmalelor este un proiect care, în acest moment, numără peste 400 de exponate diferite de pe patru continente corelate cu sarmalele. Colecția cuprinde conserve și ambalaje de sarmale, zeci de cărți cu sarmale pe copertă tipărite în diferite limbi, meniuri, cărți poștale, timbre, obiecte promoționale, miniaturi, picturi și accesorii speciale pentru gătitul sarmalelor. Planul este ca în următorii ani să înființez un muzeu al sarmalelor unic în lume. Cred că un astfel de muzeu poate fi o atracție importantă pentru turiștii care ajung la noi”, precizează Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, autorul cărții „Colecționarul de Sarmale”.

Mâncarea Face Bine, un proiect gastronomic cu impact social

Dincolo de experiențele culinare și de întâlnirea cu producătorii, Artisan Food Market găzduiește și inițiativa Mâncarea Face Bine, un proiect socio-gastronomic care își propune să contribuie la combaterea violenței domestice, indiferent de forma în care aceasta se manifestă.

Campania aduce împreună gastronomia și responsabilitatea socială, folosind interesul publicului pentru produsele alimentare ca punct de plecare pentru conștientizarea unei probleme care afectează numeroase familii și comunități.

O parte din încasările obținute la standul campaniei va fi direcționată către finanțarea activităților de conștientizare a violenței domestice și de promovare a unui mesaj de solidaritate cu persoanele afectate. Astfel, participarea la eveniment poate însemna nu doar descoperirea unor produse și gusturi noi, ci și susținerea unei inițiative cu miză socială.

Artisan Food Market este deschis de vineri 16 octombrie, ora 12.00, până duminică 18 octombrie, ora 20.00, în atriumul Bibliotecii Naționale a României și reunește produse artizanale românești și europene, de la condimente și pâine, până la brânzeturi și specialități. Biletul de intrare costă 20 de lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carrefour România accelerează susținerea producătorilor locali atingând noi borne importante. Astfel, s-au înregistrat volume record de vânzare a fructelor și legumelor românești din cooperativele exclusive „Grădina Noastră”, în creștere cu 60% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, programul „De aici, de aproape”, dedicat susținerii artizanilor ultralocali, are acum acoperire națională în magazinele Carrefour din 41 de județe. Cele două inițiative fac parte dintr-o direcție pe care compania și-a asumat-o încă din 2017, odată cu lansarea programului „Grădina Noastră”, prin parteneriate cu mici afaceri de familie, cooperative și fermieri autohtoni.

În contextul preluării Carrefour România de către Pavăl Holding, susținerea producătorilor locali și creşterea numărului de produse românești în magazinele Carrefour rămâne unul dintre obiectivele strategice principale. În această etapă, retailerul operează sub brandul Carrefour, în baza unui drept de licență acordat de Grupul Carrefour.

„Colaborarea cu producătorii locali este o alegere de business cu efect direct atât în comunitățile în care operăm, cât și în relevanța ofertei pe care o construim pentru clienții noștri - peste 2000 de producători români din portofoliul nostru construiesc alături de noi pentru a oferi clienților alegeri responsabile și de calitate de aici, de aproape. Am pornit mereu de la nevoile și capacitatea fiecărui partener, cât și de la nevoia clienților noștri de a alege românește în coșul săptămânal de cumpărături. Vom continua să investim în colaborări durabile și să aducem tot mai aproape de casele românilor produse create în comunitățile lor cu respect, cu grijă și gust de acasă”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

Grădina Noastră: 14 cooperative exclusive și o creștere de 60% a volumelor

În perioada ianuarie - iunie 2026, volumele de fructe și legume provenite de la producătorii din programul Grădina Noastră au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului 2025. Programul reunește în prezent 14 cooperative exclusive și peste 390 de producători de fructe și legume românești. Cooperativele acoperă principalele regiuni agricole ale României, de la Muntenia (Cooperativa Grădina Noastră din Brezoaele, Voinești, Grădina Noastră BIO, Vărăști, Malu Spart, Fierbinți și Însurăței), până la  Dobrogea (Grădina Noastră din Ostrov), Moldova (Grădina Noastră din Huși), Transilvania (Grădina Noastră din Ciceu-Mihăiești, Căpușu Mare, Târgu Secuiesc) și Crișana (Grădina Noastră din Zărand).

În topul fructelor românești provenite de la fermieri locali în prima jumătate a anului se numără merele roșii, golden și red delicious, căpșune și cireșe, în timp ce la categoria legume, clienții s-au îndreptat către morcovi, ceapă galbenă, varză timpurie, castraveți cornichon, cartofi albi, verdeață românească (ceapă verde, pătrunjel verde, mărar, salată verde) și ridichi.

În prezent, o parte semnificativă din sortimentul de fructe și legume - de la afine, cireșe, căpșune, mure și pepeni, la roșii (de grădină, roz, galbene, tip inimă de bou, prunișoare, roma), ardei kapia, iute și ardei gras Bianca, dovlecei rotunzi verzi, zucchini galbeni și verzi, cartofi noi, castraveți cornichon, ciuperci pleurotus, fasole galbenă, gulii, morcovi, vinete, varză - aprovizionarea este susținută exclusiv din producția românească, pe durata disponibilității de sezon. De asemenea, verdețurile precum salata, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul, leușteanul și ridichile provin din surse locale pe tot parcursul anului.

De aici, de aproape: gustul de acasă în Carrefour

Lansat în septembrie 2025, inițial cu nouă artizani din Piatra Neamț și Roman, De aici de aproape, programul dedicat artizanilor locali, este prezent astăzi în toate hipermarketurile și marketurile Carrefour din țară: 240 de magazine Carrefour, din 41 de județe și București, și peste 80 de orașe. Această inițiativă reunește peste 530 de mici afaceri și aduce la raft mai mult de 6.300 de produse realizate chiar în inimile comunităților locale.

Portofoliul include o gamă variată de produse tradiționale, de la mezeluri, brânzeturi și lactate, până la articole de brutărie, miere, dulcețuri, siropuri, conserve și prăjituri, toate fiind expuse direct sub brandurile proprii ale producătorilor, în rafturile special destinate din fiecare magazin în parte. Din proiect fac parte artizani locali, mici afaceri de familie cu produse inovatoare sau tradiționale, situate pe o rază de aproximativ 50 de kilometri de magazine. Compania își propune astfel să susțină atât producția românească, cât și dezvoltarea comunităților locale, răspunzând în același timp așteptărilor clienților de a găsi la raft produse realizate în România și cât mai aproape de locul în care locuiesc.

Printr-un contract simplificat, un proces de listare foarte rapid și livrări directe către magazinele din orașele lor, Carrefour le facilitează accesul acestora la raft și susține dezvoltarea afacerilor locale. De asemenea, artizanii deprind expertiza necesară pentru extindere și dezvoltarea afacerilor, astfel că mulți dintre aceștia au ajuns astăzi să livreze în orașele din apropiere sau în magazinele din Capitală, unde clienții regăsesc o colecție de produse ale artizanilor din țară.

Artizanii și micile afaceri interesate să se alăture programului pot transmite o solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau se pot înscrie pe site-ul carrefour.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 5 – 7 iunie, în hipermarketul Carrefour din incinta Băneasa Shopping City, este organizată Piața de producători locali „De aici, de aproape. Chiar din Muntenia”. Sunt prezenți 21 de producători locali cu o gamă variată de produse obținute în ferme și mici unități de procesare din zona Munteniei, dar și din alte părți ale țării.

„Producătorii locali sunt acasă la Carrefour. Ne bucurăm că prin astfel de inițiative reușim să transformăm magazinele noastre în adevărate comunități de producători locali, în care își pot prezenta poveștile și produsele către publicul larg. Suntem retailerul cu cea mai mare amprentă locală, cu o rețea de peste 2.000 de producători locali și mereu în creștere, de la cei mai mici dintre ei, afaceri de familie, până la producători medii și mari, pe care îi susținem prin acces la raft, sprijin constant și acțiuni care le sporesc vizibilitatea. Acest tip de eveniment este o expresie constantă a eforturilor noastre în această direcție, reconfirmându-ne poziția de lideri în parteneriatele cu producătorii autohtoni”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

„De aici, de aproape. Chiar din Muntenia” este o ocazie pentru consumatorii din București și Ilfov să deguste, să cumpere și să afle povestea producătorilor din țara noastră și a celor mai gustoase produse locale. Printre acestea se numără fructele și legumele proaspete, precum cireșele de la Livada Frumușica și roșiile românești de la Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinți.

În zona de carne și preparate din carne pot fi degustate mezelurile și produsele de la Delicii Vânătorești, Zimbria, Maria Foodnova Holding, Raitar, Abatorul Periș, Comtim, Angus Farm Banat, precum și produsele de rață de la Genic. Cu produse din pește este prezentă Cooperativa Păstrăvul din Țara ta. Toate acestea merg de minune cu condimentele Ion Moș.

Vizitatorii târgului producătorilor locali de la Carrefour Băneasa pot degusta și produsele lactate de la Lăptăria Bârsan.

Oferta este completată de produsele de cofetărie și patiserie ale Brutăriei Amzei, Piccolo Angelo, Brutangerie și Hello Donuts.

Pentru reîmprospătare, clienții pot degusta sucurile naturale Rodagria, Fermentit și kombucha IKombucha. Bineînțeles, nu lipsește mierea de la Herta Bio Apicole.

Găzduit de un hipermarket și acoperind o întreagă regiune istorică a țării, târgul de producători locali a fost gândit ca un sprijin concret pentru aceștia. Rezultatele sunt deja vizibile, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii locali. Din martie 2025 și până în prezent, zeci de mii de vizitatori au interacționat direct cu expozanții și au putut să afle povestea din spatele fiecărui produs, mulți devenind clienți fideli.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează vineri, 22 mai 2026, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Alimentului, unde găsim ambalaje inteligente, alimente hiperproteice și dulciuri funcționale. Devenit deja un eveniment de referință regional și național dedicat inovației food-tech, festivalul aduce în prim-plan creativitatea și competențele de cercetare ale studenților din anii terminali la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor, specializările Controlul și Expertiza Produselor Alimentare (CEPA), Ingineria Produselor Alimentare (IPA) și Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole (TPPA).

În acest an, anunță organizatorii, laboratoarele și stațiile pilot ale facultății au devenit veritabile incubatoare de tehnologie, generând 41 de produse alimentare revoluționare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență. O parte dintre aceste produse inovatoare au fost dezvoltate în parteneriat direct cu mediul de afaceri.

Proiectele sunt grupate vizionar în trei mari secțiuni competiționale: Produse și preparate din carne/Produse lactate (Secțiunea 1), Băuturi alcoolice și non-alcoolice (Secțiunea 2) și Produse de panificație, patiserie și zaharoase (Secțiunea 3).

Printre conceptele de top care promit să cucerească juriul și publicul la această ediție se numără:

Secțiunea 1 – Produse și preparate din carne/Produse lactate, cu un număr de 14 produse, între care:

• ChromoFresh - un biofilm inteligent, biodegradabil, pe bază de antociani din varză roșie și hibiscus, capabil să-și schimbe culoarea pentru a indica vizual alterarea cărnii de pui și a reduce risipa alimentară;

• Protein+ - cremă de cârnați inovatoare, tip „high-protein”, îmbogățită cu proteine din zer și mazăre, dedicată sportivilor și stilului de viață activ;

• Collawurst – crenvurști „clean label”, fără aditivi sintetici, în care polifosfații sunt înlocuiți natural cu supă de oase bogată în colagen, iar nitriții cu pudră de sfeclă roșie;

• Iaurt functional cu hrișcă și tescovină;

• Înghețată cu dovleac.

Secțiunea 2 – Băuturi alcoolice și non-alcoolice, cu un număr de 6 produse, între care:

• Purple Bloom - bere artizanală cu profil cromatic variabil obținut prin adaos de lavandă;

• Rose & Hibiscus Elixir - bere artizanală roșie cu profil floral distinct, prin optimizarea extracției compușilor aromatici și bioactivi din bobocii de Rosa Damascena împreună cu Hibiscus Sabdariffa și colagen hidrolizat;

• Bere artizanală cu adaos de trandafir, hibiscus și colagen.

Secțiunea 3 – Produse de panificație, patiserie și zaharoase, cu un număr de 21 de produse, între care:

• Multigrain Aronia Buns - produs tip chiflă cu maia, având la bază un compozit format din făină de grâu, secară și ovăz;

• Hazelvita - baton bio-funcțional din turtă de alune;

• Amber Seaberry - deliciu cu cătină și miere;

• Melis - înghețată botanică cu miere și busuioc;

• Snacks-uri sustenabile din mazăre germinată.

„Festivalul Alimentului a depășit granițele unei simple expoziții academice, devenind o platformă dinamică de networking și o punte solidă între mediul academic și industrie. Ediția din acest an este una de maturitate deplină, în care punem un accent deosebit pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii noștri din industrie. Valorificăm direct proiectele inovative ale studenților noștri, pe care îi felicităm pentru pasiune și viziune. Totodată, aducem calde mulțumiri celor peste 35 de parteneri din sectorul de business, care ne sprijină și validează eforturile în 2026”, a declarat prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul aceleiași facultăți, adaugă: „Participanții își vor prezenta creațiile în fața unui jurui extrem de exigent. Conceptul din acest an continuă trendul lansat la ediția din 2025 și mizează puternic pe valoarea informațională, validarea de laborator, argumentarea tehnologică și științifică din spatele fiecărui produs. Pitch-ul academic urmat de discuții tehnice avansate privind parametrii de producție, sustenabilitatea fluxului și analizele senzoriale, vor demonstra eficiența transferului tehnologic din universitate direct în sectorul economic”.

Jurizarea se va desfășura în dimineața zilei de 22 mai, în ordinea secțiunilor, iar festivitățile de premiere vor avea loc succesiv pe parcursul programului, oferind recunoaștere celor mai promițătoare talente din noua generație de ingineri alimentari.

Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca este un pol de excelență în educație și cercetare, formând specialiști capabili să răspundă provocărilor globale legate de siguranța alimentară, sustenabilitate și inovare tehnologică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Brânzeturile nu mai sunt doar un aliment de bază, ci devin un produs strategic în economia artizanală globală, se arată într-un raport realizat de Economie Rurală. Cu o piață estimată la peste o sută de miliarde de dolari și o creștere anuală de 5%, industria brânzeturilor capătă tot mai multă vizibilitate datorită cererii pentru produse premium, sustenabile și autentice. În ecuație intră din ce în ce mai mult educația gastronomică și inovația. Un exemplu relevant este cel al Regatului Unit al Marii Britanii, unde organizații precum Academy of Cheese contribuie activ la formarea specialiștilor și la promovarea unei culturi a brânzeturilor. În mod similar, în România începe să se contureze un val de entuziasm în jurul brânzeturilor artizanale - un proces aflat încă la început, dar cu potențial promițător.

Un moment important pentru piața locală a fost lansarea, în 2024, a primelor cursuri Academy of Cheese în limba română, susținute de Andreea Popa – Fellow (Level 3) și partener de formare al Academiei. Aceste cursuri se adresează profesioniștilor din industria ospitalității (chefi, somelieri, ospătari), comercianților specializați (vânzători de brânzeturi, proprietari de băcănii cu secțiune dedicată), creatorilor de conținut gastronomic (bloggeri, influenceri) și celor care activează în marketingul produselor alimentare, dar și pasionaților care doresc să-și dezvolte cunoștințele într-un mod structurat.

„Educația despre brânzeturi este esențială, atât pentru consumatorii pasionați, cât și pentru profesioniștii din industrie. Înțelegerea profundă a brânzeturilor – de la metodele tradiționale de producție, originea laptelui, sezonabilitate, până la asocierea cu diverse  băuturi sau alte alimente îmbogățește experiența culinară, contribuie direct la dezvoltarea unei industrii sustenabile și respectate. Producătorii artizanali, adesea marginalizați de lipsa de vizibilitate sau infrastructură, găsesc în consumatorii educați și profesioniștii de acest fel un aliat esențial. Cu cât oamenii știu mai bine ce presupune crearea unei brânze adevărate – de la calitatea laptelui până la condițiile de maturare – cu atât vor aprecia mai mult munca și valoarea acestor produse. Educarea pieței înseamnă, pe termen lung, sustenabilitate economică, prețuri corecte și posibilitatea ca artizanii să-și continue meșteșugul fără compromisuri”, precizează Andreea Popa, somelier de brânză, jurat al competițiilor internaționale de brânzeturi, Fellow Member și partner de formare Academy of Cheese pentru limba română și engleză.

În 2024, două brânzeturi românești au câștigat medalii de aur la prestigiosul concurs World Cheese Awards: „Brânza Fermentată de Horezu” de la Five Continent (Vâlcea) și „Gyergyói Kézműves Sajt”, produsă în Harghita de o mică fabrică comunitară Caritas. Aceste reușite arată că și producătorii din România pot concura cu cei mai buni din lume.

Marea Britanie, povestea unei industrii reinventate

Marea Britanie a reușit, în ultimele decenii, să transforme industria de brânzeturi artizanale. Astăzi, produce aproximativ o mie de tipuri diferite de brânzǎ, apropiindu-se de Franța. Piața britanică a brânzeturilor a crescut cu aproape 44% în ultimii cinci ani, iar până în 2028 se estimează că va ajunge la o valoare de 4,5 miliarde de lire sterline. Consumul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 12 kg/an, peste media est-europeană, dar încă sub cifrele înregistrate în Franța (22 kg).

Un element-cheie al succesului britanic este educația specializată. Academy of Cheese oferă cursuri recunoscute internațional, care îi învață pe participanți despre tehnicile de producție, maturare, degustare și asociere a brânzeturilor.

Academia organizează și competiții de prestigiu, precum „Affineur of the Year” sau „Young Cheesemonger of the Year” – un concurs internațional deschis participanților din întreaga lume. Ambele evenimente au loc anual și joacă un rol important în susținerea și promovarea excelenței în industria brânzeturilor artizanale, stimulând inovația și formarea noii generații de profesioniști.

Cazul Regatului Unit al Marii Britanii arată clar că investiția în diversitate, calitate și formare poate transforma complet o industrie. „Astăzi, brânza artizanală nu mai este rezervată doar marilor restaurante, ci își face loc și în localuri casual, bistrouri sau chiar pub-uri, devenind parte integrantă a experienței culinare britanice. Gheridoanele de brânzeturi (cheese trolleys) și servirea lor de către un personal specializat revine în trend, iar unele restaurante merg chiar mai departe, construindu-și meniul exclusiv în jurul acestui produs – semn că brânza artizanală devine tot mai mult un reper gastronomic în sine, nu doar o componentă de acompaniament”, arată Andreea Popa.

România, un început promițător în zona artizanală

După decenii în care telemeaua, cașcavalul și brânza de burduf au dominat piața, tot mai mulți producători locali îndrăznesc să reinventeze rețete vechi sau să creeze unele noi, inspirate de modele europene. Apar și sortimente inovatoare pentru piața românească: brânzeturi cu mucegai alb sau cărbune vegetal, specialități maturate cu condimente, varietăți tari și semitari inspirate din Franța sau Elveția. Accentul se mută de la producția în masă la calitate, tehnică și experiență gastronomică.

,,Eu sunt omul care caută excelența și recunoașterea internațională în toate. Poate sunt prea perfecționistă și cer prea mult, atât de la mine, cât și de la alții. Sunt prima româncă cu un doctorat de „Sobresaliente cum laude”, în Oviedo, Spania, în 2007, în chimie supramoleculară, și am pus aceeași amprentă pe o fabrică din România, pe care o conduc din iunie 2014. Suntem prima fabrică care are, în ziua de astăzi, 10 premii internaționale la International Cheese Awards și World Cheese Awards, din punctul meu de vedere concursurile cele mai importante din lumea brânzeturilor.

Acum a început să se facă un pic mai mult diferența, dar acum 11 ani, când am început, toți spuneau: Cașcaval de Horezu, și eu spuneam tot timpul: nu este cașcaval, este brânză maturată. Cel mai greu este să schimbi concepția omului și să-l faci să înțeleagă că tu faci ceva diferit. Noi facem brânză maturată, dar, din păcate, după 11 ani mai sunt cei care o numesc „Cașcavalul de Horezu”. Noi am fost primii care am aplicat o rețetă spaniolă în România, dar folosind un lapte românesc, laptele de munte care face diferența. Din 2015 participăm la concursuri internaționale și prima recunoaștere a venit de la ICDA din Nantwich, chiar în primul an de participare, unde am obținut premiul Highly Commended. Începând de atunci, aproape în fiecare an obținem premii internaționale. În 2018 a venit primul Argint la ICDA și primul Bronz la WCA în Norvegia, iar după câțiva ani, după pandemie, în 2021, un alt Bronz la WCA în Oviedo, Spania, pentru ca anul 2024 să ne aducă triumful total, aș zice: Argint cu brânza maturată aprox. 3 luni și Aur cu cea maturată mai mult de 12 luni. Noi facem doar un singur fel de brânză, din lapte de oaie, dar care își schimbă gustul cu trecerea timpului, prin maturare”, povestește Laura Ion, SC Five Continent SRL.

Provocările pieței locale

Cu toate acestea, diferențele față de Franța sau UK rămân considerabile. România are încă puține sortimente consacrate, o tradiție limitată în maturarea cu mucegai, infrastructură slabă pentru controlul maturării și acces dificil la canalele mari de distribuție. În plus, cultura consumului de brânzeturi artizanale este în formare, iar recunoașterea brandurilor locale e încă fragilă.

Pentru ca industria brânzeturilor artizanale din România să se dezvolte într-un ritm susținut, este esențială o abordare integrată, care să combine educația de specialitate cu deschiderea spre colaborări internaționale. Extinderea programelor de formare pentru producători, comercianți și pasionați va consolida baza de cunoștințe din domeniu, în timp ce parteneriatele cu experți din Franța, Italia, UK sau Elveția pot aduce un know-how valoros.

„Academy of Cheese promoveazǎ cunoștințele globale despre brânzeturi prin educație, dezvoltare profesională și colaborare. În piețele emergente precum România, impactul educației structurate despre brânzeturi este deosebit de semnificativ. Bogata moștenire agricolă a României și interesul tot mai mare pentru brânzeturile artizanale și speciale prezintă o oportunitate unică de a ridica standardele de producție locală, de a spori recunoașterea produselor și de a conecta brânzeturile românești la piețele internaționale. Investind în educație la toate nivelurile - de la fermă la furculiță - putem contribui la cultivarea unei baze de consumatori mai informate, putem sprijini dezvoltarea producătorilor de brânzeturi calificați și putem construi o rețea profesională care să cultive excelența și tradiția. O recunoaștem cu mândrie pe Andreea Popa pentru profesionalismul, pasiunea și leadershipul său. Ca unul dintre primii Fellows ai Academy of Cheese, dedicarea sa pentru promovarea educației despre brânzeturi în România și eforturile sale de a continua să pună bazele unei mai mari conștientizări și implicări în întreaga regiune reflectă valorile pe care le susținem. Extinderea educației despre brânzeturi pe piețele emergente precum România nu este doar oportună, ci este esențială. Suntem mândri să susținem acest momentum și colaborare continuă cu Andreea și alți susținători care modelează viitorul brânzeturilor”, afirmă Tracey Colley, Director de Operațiuni în cadrul Academy of Cheese.

Participarea constantă la competiții internaționale și obținerea de certificări precum DOP sau IGP pot oferi brânzeturilor românești vizibilitate și prestigiu, atât pe piața internă, cât și la export. În paralel, eforturile de dezvoltare a pieței locale – prin evenimente de degustare, târguri și tururi gastronomice – vor educa publicul și vor stimula cererea pentru produse de calitate. Sprijinul instituțional este crucial. Finanțările pentru mici procesatori, simplificarea reglementărilor și integrarea brânzeturilor artizanale în strategiile de promovare turistică ar putea oferi un impuls real acestei industrii emergente.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Economie Rurală

În inima Transilvaniei, în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, se dezvoltă un produs cu rădăcini adânci în tradiția locală: Brânza frământată de Teaca. Cu o istorie transmisă din generație în generație, această brânză se află astăzi într-un moment de cotitură, fiind în curs de atestare ca Indicație Geografică Protejată (IGP), în urma unei aplicații depuse de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud.

Procesatorul principal, Lacto Sinelli SRL, joacă un rol esențial în drumul spre recunoașterea europeană a produsului tradițional Brânza frământată de Teaca. Compania a făcut pași importanți spre modernizare și standardizare, construind în ultimii ani o fabrică nouă, unde a fost amenajată o secție dedicată exclusiv pentru Brânza frământată de Teaca. Dacă vechea locație avea un spațiu limitat, noua fabrică permite creșterea volumului de producție, cu respectarea riguroasă a specificațiilor tehnice, păstrând în același timp autenticitatea gustului consacrat.

Această brânză se remarcă prin textura sa onctuoasă, gustul intens și tehnica de preparare specifică – „frământarea” sa, un procedeu de-al locului ce conferă produsului o identitate aparte. Nu este doar un aliment, ci un simbol al zonei, rezultat al îmbinării priceperii locale cu facilitățile moderne puse la dispoziție de procesator.

Recent, fabrica Lacto Sinelli a fost gazda unei vizite speciale: studenții de la programul de masterat Dezvoltare rurală al Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Întâlnirea a fost o ocazie de dialog între tânăra generație de specialiști în agricultură și cei care duc mai departe tradițiile procesării lactatelor. A fost un schimb de idei binevenit, iar atmosfera a fost una caldă, animată de curiozitatea studenților și pasiunea echipei fabricii.

Dialogul cu conducerea Facultății de Agricultură a adus o perspectivă valoroasă asupra importanței familiarizării studenților cu realitățile din teren și a rolului colaborării dintre mediul academic și cel antreprenorial. „Formarea specialiștilor nu se face doar în amfiteatre, ci și acolo unde munca prinde contur – în ferme și fabrici, în mijlocul producătorilor care duc mai departe tradiția și inovația”, a subliniat prof. univ. dr. Teodor Rusu, decanul Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Încheiem cu speranța că Brânza frământată de Teaca va trece cu succes ultimele etape ale procesului de recunoaștere europeană. Este nu doar un câștig pentru producătorii locali, ci și o reafirmare a valorii patrimoniului gastronomic românesc pe piața europeană.

Despre istoria și rețeta brânzei frământate din județul Bistrița-Năsăud am scris în articolul: Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Micii producători locali muncesc în fiecare zi, indiferent de sezon. Totuși, cei mai mulți consumatori aleg să îi sprijine doar în preajma Crăciunului sau Paștelui. Pentru a schimba această mentalitate, platforma economierurala.ro continuă campania „Gesturile mici produc schimbări mari”, lansată în decembrie 2024, cu un mesaj esențial: economia rurală are nevoie de susținere consecventă, nu doar sezonieră.

90% dintre români spun că preferă produsele locale, însă doar 18% le cumpără regulat, arată un sondaj realizat online de EconomieRurala.ro. În perioada sărbătorilor, 8 din 10 aleg produse românești pentru masa festivă. Chiar dacă valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut cu 9% în 2024, micii producători ajung rar să beneficieze direct de această creștere.

Consumul local nu trebuie să fie o alegere emoțională de sezon, ci un obicei constant. Fiecare produs cumpărat de la un producător local susține nu doar o afacere, ci un întreg ecosistem rural: familii, comunități, tradiții, biodiversitate.

EconomieRurala.ro aduce în atenție câteva exemple de producători locali care merită susținuți tot anul.

În inima munților, acolo unde timpul curge mai blând și tradițiile se păstrează cu grijă, iau naștere brânzeturile De Colțești. Povestea lor începe în 1994, într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare, respect pentru natură și multă dragoste pentru gustul curat.

Fiecare sortiment e o poveste în sine – de la clasicele rețete care ne leagă de copilărie, până la combinații surprinzătoare cu chili, trufe sau lavandă, pentru cei care caută o experiență nouă, dar sinceră. Brânzeturile „De Colțești” sunt obținute exclusiv din ingrediente naturale, fără aditivi, conservanți sau uleiuri vegetale. Maturarea se face lent, timp de minimum patru luni, în condiții atent controlate, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a texturii și complexitatea aromelor. Este un proces care îmbină precizia tehnică cu respectul pentru tradiția de odinioară, iar rezultatul este un produs final autentic, echilibrat și memorabil.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Safala Organic Farm, afacere aflată în satul Șinteu din județul Bihor, este o fermă ecologică fondată de Oana și Bogdan Lerescu, care au ales să cultive alune de pădure și zmeură. Pe aproximativ șase hectare de aluni și un hectar de zmeură în spații protejate, familia Lerescu aplică principii de agricultură ecologică, evitând utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Pentru a combate risipa alimentară, surplusul de fructe este transformat în dulceață, nectaruri și alte produse procesate. Produsele lor sunt disponibile în târgurile locale din Oradea și prin intermediul magazinului online.​

La crama Vinaltus, oenologul Iustin Urucu a lansat gamele super-premium Demeter i.u.s.o. (Iustin Urucu Super Oltenești) și Corvus i.u.s.r. (Iustin Urucu Super Românești), evidențiind atât soiuri autohtone, cât și internaționale, reflectând terroir-ul unic al regiunii. Vinurile sunt produse în ediții limitate, utilizând struguri cultivați pe o plantație de aproximativ nouă hectare, situată într-un microclimat favorabil creat de râurile Jiu, Amaradia și Almăjel. Crama Vinaltus, finalizată în 2023, dispune de facilități moderne și o sală de degustare, oferind vizitatorilor o experiență autentică în descoperirea vinurilor oltenești.​

Cristina și Cătălin Plăiașiu, fondatorii Tinerii Fermieri, cresc peste 90 de familii de albine în Valea Stânii, județul Argeș, oferind miere pură, neprocesată termic, ambalată manual imediat după extracție. Produsele lor, precum mierea de salcâm, mierea de tei și fagurele cu miere, sunt apreciate de chefi de top și colaboratori din restaurante renumite din București. Cu o linie proprie de procesare, fiecare borcan reflectă pasiunea și grija pentru calitate. Livrarea personală și prezența activă în târguri locale consolidează legătura directă cu clienții, evidențiind angajamentul lor față de produse autentice și sustenabile.​

Anca Oloeriu, împreună cu soțul ei, Florin, și fiica lor, Elena, au transformat o livadă din satul Manga, comuna Voinești (Dâmbovița), într-o afacere de familie numită Arome din Voinești. Inițial, căutând un refugiu departe de agitația Bucureștiului au descoperit un teren cu aproximativ 230 de pomi fructiferi și o cabană cochetă, care le-a oferit cadrul ideal pentru escapadele de weekend. Observând potențialul livezii, au început să valorifice fructele prin producerea de sucuri naturale și fruct, promovându-le activ pe pagina lor de Facebook. Livrările se fac în București și Ilfov.

Povestea Flaronia a început din dorința Floricăi Blatter de a valorifica experiența acumulată în peste 20 de ani de muncă în Austria, investind într-o plantație ecologică de aronia în satul Sălcioara, județul Călărași. Cu o investiție inițială de 50.000 de euro, Florica Blatter a fondat Bio Flaronia și produce sucuri presate la rece, dulcețuri și siropuri din aronia, fără adaosuri artificiale, toate certificate BIO. Afacerea a crescut treptat, chiar și în lipsa resurselor umane sau a unei infrastructuri de procesare proprii, dar cu multă determinare și integritate. Produsele Flaronia, cunoscute pentru eticheta curată și beneficiile lor antioxidante, pot fi comandate online, iar planurile de viitor includ o fabrică proprie de procesare.

Eggcellent, o microfermă din satul Tonești, comuna Sâmburești - Olt, reprezintă o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.

Carmangeria Casa Țăranului din Bihor este un exemplu de afacere locală care reușește să păstreze gustul autentic al mezelurilor tradiționale, produse după rețete de familie transmise din generație în generație. Înființată în 2019 printr-un proiect Start-Up Nation, afacerea s-a dezvoltat treptat, cu mult efort și pasiune, livrând direct consumatorilor din județ. Participarea la târguri locale și colaborarea cu piața volantă din Oradea le-au adus vizibilitate și apreciere în rândul iubitorilor de produse autentice.

​Bozo este un brand românesc de detergenți premium, fondat în 1995 la Râmnicu Vâlcea. Cu o experiență de aproape trei decenii, compania produce și comercializează o gamă variată de produse, inclusiv detergenți, odorizanți, balsamuri, degresanți, detartranți, soluții anti-calcar și anti-rugină, soluții pentru geamuri, săpun lichid, înălbitori de rufe și parfumuri ambientale, toate fabricate în România. Produsele sunt dezvoltate în laboratoarele proprii și supuse permanent controalelor de calitate. Astăzi, Bozo Factory investește continuu în cercetare, dezvoltare și tehnologie pentru a satisface cele mai diverse exigențe ale consumatorilor. De-a lungul timpului, compania a câștigat încrederea consumatorilor, reflectată în recenziile externalizate primite, având un scor de 9,7 din 10.​

Tot un brand românesc de detergenți este ECLAR, detergent gel pentru rufe, care are în compoziție un ingredient special: bicarbonatul de sodiu, ale cărui proprietăți miraculoase îl fac unic. Este produs în județul Dolj, la Băilești, acolo unde este „acasă” pentru Ramona și Laurențiu Ungureanu, o familie tânără care a revenit în țară în anul 2016 după vreo zece ani de muncă în Italia. Astfel, familia Ungureanu a investit în propria fabrică de detergent Eclar Factory RO, iar timp de trei ani, până în 2019 când a apărut pe piață detergentul ECLAR (Evelyn, Cassian și Andi - copiii, plus părinții Ramona și Laurențiu, împreună formează Familia ECLAR), tinerii investitori au depus o muncă intensă. Cei doi soți au perfecționat formula, împreună cu renumiți chimiști, au testat-o pe diverse tipuri de pete, pe mai multe tipuri de țesături și programe de spălare. În tot acest timp, au folosit detergentul pe hainele lor și ale celor trei copii. Au rafinat rețeta până când au ajuns la o formulă care face față tuturor exigențelor și este complet sigură pentru întreaga familie, indiferent de vârstă sau sensibilitățile pielii. Astăzi, cu fiecare sticlă de detergent ECLAR vândută, Ramona și Laurențiu Ungureanu simt că au realizat ceva cu adevărat important, un produs pentru întreaga familie, care reflectă pasiunea, munca și dedicarea tinerilor antreprenori.

​Pai din Pai este o afacere de familie din județul Constanța, fondată de Andreea Chițu, care produce paie de băut 100% naturale și biodegradabile, realizate din tulpini de grâu și secară provenite din propria fermă de 80 de hectare. Aceste paie reprezintă o alternativă sustenabilă la cele din plastic, fiind rezistente în băuturi calde și reci și complet compostabile. Procesul de producție implică recoltarea, spălarea, sterilizarea și ambalarea în materiale reciclabile, fără utilizarea plasticului. Produsele „Pai din Pai” sunt disponibile online și în rețelele sociale, promovând un stil de viață eco-friendly și sprijinind tranziția către consumul responsabil.

Un gest mic poate însemna enorm pentru un sat. Haideți să schimbăm obiceiurile, nu doar sărbătorile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!