Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a aprobat avizul privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028 – 2034, a anunțat Dan Motreanu. Amendamentele pe care le-a propus eurodeputatul român pentru sprijinirea fermierilor au fost aprobate de REGI în dosarul pe care oficialul îl coordonează din partea Grupului PPE.

Astfel, s-a solicitat creșterea bugetului PAC la 433,01 miliarde euro, față de 300 de miliarde cât a propus Comisia Europeană. „Prioritățile pe care le-am susținut în cursul negocierilor înseamnă un sprijin concret pentru fermierii din România. Am susținut plăți directe mai echitabile și continuarea convergenței între statele membre, astfel încât diferența dintre mediile naționale ale subvenției pe hectar să nu depășească 50 de euro”, arată Dan Motreanu.

Comisia REGI sprijină indexarea anuală a plăților directe în funcție de inflație și protejarea acestora împotriva taxelor.

„Cel puțin 5% din bugetul alocat fermierilor trebuie să fie destinat tinerilor fermieri și va fi acordat un sprijin de până la 300.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri și pentru dezvoltarea afacerilor rurale. Sprijinul va ajunge la 85% pentru investițiile realizate de tinerii fermieri și până la 75% pentru celelalte investiții agricole”, subliniază europarlamentarul.

Totodată, Dan Motreanu susține ca minimum 5% din fondurile pentru dezvoltare rurală să fie alocate pentru programul LEADER, iar cel puțin 30% din fondurile destinate dezvoltării rurale să fie gestionate prin instrumente teritoriale integrate. „Fermierii, întreprinderile rurale, organizațiile locale, autoritățile publice și persoanele fizice își pregătesc propriile strategii de dezvoltare locală și își gestionează propriile bugete. Sprijinim investițiile în accesul la apă și modernizarea sistemelor de irigații, esențiale pentru România, întrucât seceta și deficitul de apă afectează tot mai grav producția agricolă”, a punctat Dan Motreanu.

Avizul adoptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) va contribui la mandatul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind reforma PAC pentru perioada 2028–2034.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, două unități de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), anunță lansarea oficială a Programului „RADAR” (Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate). „RADAR” este o inițiativă pilot dezvoltată în parteneriat, care urmărește testarea unui nou model de colaborare între cercetare și fermieri.

Pentru ca activitatea de cercetare să producă rezultate relevante și cu impact, problemele reale întâlnite în exploatațiile agricole trebuie să contribuie la definirea priorităților de cercetare și inovare, aceasta fiind o realitate tot mai evidentă în agricultură care a dus la elaborarea Programului „RADAR”.

Programul va fi inițial finanțat integral din fondurile proprii, valorificând expertiza, infrastructura și resursele interne pentru a clădi un mecanism standardizat de documentare și analiză a problemelor din ferme. „RADAR” nu trebuie să fie perceput ca o activitate de consultanță sau ca un mecanism de control al fermierilor, ci ca un parteneriat transparent și aplicat cu mediul academic: „venim să înțelegem și să lucrăm împreună, identificând problemele reale din teren”.

Dr. ing. Viorel Cătălin Oltenacu, director SCDP Băneasa, punctează: „Considerăm că cercetarea trebuie să fie prezentă acolo unde apar provocările reale ale sectorului pomicol. Prin Programul RADAR ne propunem să construim un cadru de lucru prin care observațiile și nevoile identificate în ferme să poată contribui la definirea unor direcții de cercetare relevante și la dezvoltarea unor viitoare proiecte de inovare. Obiectivul nostru este să construim un mecanism funcțional și util atât pentru cercetători, cât și pentru fermieri”.

Sub sloganul „Fermieri - Probleme reale - Soluții din cercetare”, echipele mixte de specialiști (cercetare și suport tehnic) se vor deplasa direct în exploatațiile agricole. Scopul principal este colectarea sistematică a datelor din teren prin fișe standardizate, identificarea din timp a provocărilor fitosanitare și tehnologice (stres hidric, presiunea bolilor și dăunătorilor, adaptabilitate climatică etc) și validarea rapidă a unor soluții aplicate, în condiții reale de producție. Programul va rula într-o primă fază pilot de 12 luni, timp în care se va constitui o rețea de fermieri colaboratori și se va defini un portofoliu clar de probleme tehnologice prioritare.

„Problemele cu care se confruntă fermierii sunt din ce în ce mai complexe și nu mai pot fi abordate din perspectiva unei singure discipline. Colaborarea dintre SCDP Băneasa și ICDPP permite valorificarea unor competențe complementare și dezvoltarea unei imagini mai complete asupra provocărilor întâlnite în teren. Considerăm că parteneriatele dintre unitățile de cercetare reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unor soluții adaptate nevoilor reale ale sectorului agricol”, precizează dr. ing. Roxana Zaharia, director ICDPP București.

Unul dintre obiectivele prioritare urmărite în cadrul programului este identificarea și stabilirea priorităților în gestionarea riscurilor fitosanitare cu care se confruntă fermierii.

„Protecția plantelor reprezintă una dintre cele mai importante provocări în agricultură. Reducerea numărului de substanțe active, respectiv produse de protecția plantelor disponibile pe piață, precum și impactul semnificativ al schimbărilor climatice care se manifestă concret prin perturbarea ciclurilor biologice ale plantelor, bolilor și dăunătorilor, impune sectorului agricol necesitatea optimizării constante a tehnologiilor existente dar și identificarea unor soluții mai sustenabile. Prin Programul RADAR ne propunem să înțelegem mai bine problemele întâlnite în ferme și să contribuim la fundamentarea unor direcții de cercetare care să răspundă acestor provocări”, subliniază dr. Mihaela Monica Dinu, ICDPP București.

Depășind tiparele abordărilor clasice, „RADAR” instituie un flux continuu de colectare și valorificare a datelor din teren, transformând experiența directă a fermierilor într-un pilon de fundamentare a activității științifice. Prin acest model integrat, SCDP Băneasa și ICDPP București urmăresc atât maximizarea vizibilității cercetării agricole autohtone, cât și structurarea unui parteneriat public-privat solid, capabil să genereze noi consorții și să atragă finanțări dedicate inovării și rezilienței în agricultură.

„RADAR este o inițiativă pilot prin care ne propunem să dezvoltăm un mecanism standardizat de colaborare între cercetare și fermieri în sectorul pomicol. Nu vorbim despre simple vizite în ferme, ci despre construirea unui sistem prin care problemele reale din exploatații să poată fi identificate, documentate și transformate în teme de cercetare, proiecte de inovare și direcții de dezvoltare. Dacă modelul își demonstrează utilitatea, acesta poate reprezenta un exemplu de bună practică ce va putea fi discutat și adaptat ulterior și de alte unități de cercetare interesate”, arată dr. ing. Damian Dragomir, coordonator Program „RADAR”.

Inițiativa „RADAR” este în concordanță cu direcțiile promovate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind creșterea competitivității agriculturii românești și cu orientările susținute de ASAS, care încurajează consolidarea legăturilor dintre cercetare, mediul academic, fermieri și sectorul economic, se arată într-un comunicat transmis de ASAS.

„Conducerea ASAS împreună cu toate unitățile din subordine subliniază ferm, prin deciziile și intervențiile recente, că mediul academic trebuie să își recalibreze în mod constant prioritățile științifice în funcție de vulnerabilitățile curente ale fermierilor.”

„RADAR” este acronimul pentru Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate și reprezintă un program pilot dezvoltat de SCDP Băneasa în parteneriat cu ICDPP București, având ca scop dezvoltarea unui mecanism de colaborare între cercetători și fermieri pentru identificarea problemelor reale din sectorul pomicol și orientarea activităților de cercetare către nevoile beneficiarilor. Ambele instituții reprezintă piloni de elită în cercetarea românească. ICDPP București este recunoscut național pentru expertiza în protecția plantelor, biotehnologii, ecotoxicologie și control biologic al bolilor și dăunătorilor, în timp ce SCDP Băneasa reprezintă un etalon în modernizarea și dezvoltarea pomicolă autohtonă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de extindere a restricțiilor privind exportul de ovine și caprine vii din România către țări terțe, în contextul apariției unor focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR). Asociația crescătorilor cere aplicarea principiului regionalizării.

„Înțelegem și susținem necesitatea aplicării măsurilor sanitare veterinare pentru combaterea și eradicarea bolii. Protejarea sănătății animalelor și prevenirea răspândirii bolilor reprezintă obiective esențiale pentru întregul sector zootehnic. Cu toate acestea, considerăm că aplicarea unor restricții generalizate la nivelul întregului teritoriu al României afectează în mod disproporționat mii de crescători de animale din zone neafectate de boală, care respectă normele de biosecuritate și nu prezintă risc epidemiologic”, transmite Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor, care punctează că, exportul de ovine către state terțe reprezintă o componentă strategică a economiei rurale și a sectorului zootehnic românesc.

Uniunea Oierilor solicită autorităților române și instituțiilor europene aplicarea principiului regionalizării și al evaluării riscului epidemiologic. „Considerăm că fermierii din județele neafectate nu trebuie să suporte consecințele economice ale unor focare izolate. Uniunea Oierilor își reafirmă disponibilitatea de a participa la consultări și grupuri de lucru pentru identificarea unor soluții echilibrate.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.

„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);

• Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;

• Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:

• Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;

• Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Viticultura noastră are una dintre cele mai vechi tradiții din Europa, România fiind un actor relevant pe piața europeană a vinului cu aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie și producții de 4,1 milioane de hectolitri de vin în 2025, conform datelor Eurostat. Dincolo de aceste cifre, sectorul este puternic influențat de variabilitatea climatică, care exercită presiune tot mai mare asupra potențialului de producție.

În ultimii ani, viticultura s-a desfășurat într-un climat din ce în ce mai instabil, caracterizat de fluctuații de temperatură, perioade de umiditate ridicată și fenomene meteorologice extreme, care amplifică presiunea bolilor fungice. Făinarea rămâne una dintre cele mai persistente amenințări pentru vița-de-vie, afectând direct fotosinteza, dezvoltarea ciorchinelui și calitatea finală a vinului. În aceste condiții, protecția fitosanitară devine un element critic pentru stabilitatea producției și profitabilitatea exploatațiilor viticole.

Integrarea Talendo^® în programul de protecție a culturilor

În Dobrogea, comuna Cobadin – județul Constanța, se află Crama Viișoara cu aproximativ 450 ha de viță-de-vie, suprafață pe care sunt atât soiuri autohtone de struguri, cât și internaționale. Producția de vin este direcționată către piețele urbane din București și Constanța, precum și către vânzări directe din cramă.

Într-o exploatație de această dimensiune, gestionarea presiunii bolilor rămâne o parte constantă și esențială a fiecărui sezon de vegetație. „Când apare făinarea, o vezi imediat pentru că frunzele capătă acel aspect specific și nu își mai îndeplinesc funcția, iar strugurii pur și simplu nu se dezvoltă corespunzător. Boabele rămân mici, coaja devine groasă, crapă și nu mai acumulează zahăr corespunzător. Într-un an dificil, vezi cum cultura are de suferit zi de zi, știind că vinul nu va avea aceleași arome. Pentru a gestiona acest risc, am integrat fungicidul Talendo^®, bazat pe molecula de proquinazid, în strategia mea de protecție a culturii și am observat încă de la prima aplicare cum combate făinarea de pe frunze și împiedică reapariția acesteia”, ne-a zis ing. Daniel Marinescu, managerul plantației viticole de la Crama Viișoara.

Proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează preventiv prin inhibarea etapelor timpurii de dezvoltare ale agentului patogen, întrerupând ciclul infecției înainte să afecteze țesuturile plantei. În plus, proprietatea sa de redistribuire în fază de vapori permite o protecție extinsă, aspect esențial în viile cu densitate mare și creștere activă.

Inginerul Daniel Marinescu evidențiază utilizarea constantă și încrederea pe termen lung în produsul pe bază de proquinazid: „Îl folosim în plantații de cel puțin 12 ani, pe întreaga suprafață. Talendo^® este unul dintre cele mai bune produse pe care le-am folosit, deoarece controlează excelent făinarea. Are atât efect preventiv, cât și curativ și funcționează 100%. Aș spune că, mai ales pe partea curativă, există foarte puține soluții pe piață care sunt cu adevărat eficiente, dar acesta performează foarte bine, chiar peste așteptări”.

Un alt avantaj important este performanța Talendo^® în condiții meteorologice dificile, unde stabilitatea tratamentului devine critică. „Este rezistent la spălare și rămâne eficient în condiții variabile”, a adăugat Daniel Marinescu. Această caracteristică este deosebit de relevantă într-un climat în care precipitațiile și umiditatea ridicată pot compromite rapid eficiența soluțiilor de protecție.

Prin integrarea Talendo^® în programul său de protecție a culturilor, Crama Viișoara menține un control constant asupra făinării pe întreaga suprafață cultivată, protejând atât potențialul producției, cât și calitatea strugurilor. Într-un sector tot mai influențat de incertitudini climatice și decizii tehnice complexe, acest nivel de stabilitate reprezintă un avantaj competitiv.

Crama Viișoara oferă un exemplu pentru modul în care viticultura românească evoluează la intersecția dintre tradiție și inovație. În acest echilibru, experiența din teren și soluții precum molecula proquinazid contribuie împreună la susținerea competitivității unui sector cu un potențial puternic pe piața europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 mai 2026, în prima zi a expoziției AgriPlanta – RomAgroTec, IPSO a organizat o conferință de presă în care și-a prezentat noutățile, tema evenimentului fiind „Sprijin complet pentru fermieri: soluții integrate IPSO pentru ferma viitorului”. În esență, este vorba despre sprijin, despre soluții, despre ceea ce contează cu adevărat în fermă. 2026 este anul în care IPSO împlinește trei decenii de existență, compania celebrând momentul printr-un un nou logo și un nou producător de mașini agricole în portofoliu.

IPSO a prezentat, în cadrul AgriPlanta-RomAgroTec 2026, modul în care sprijinul său complet pentru fermieri, bazat pe soluții integrate, reprezintă un diferențiator clar pe piața agricolă din România și un răspuns concret la provocările actuale din agricultură.

Fondată în 1996, cu scopul de a distribui mărci importante de utilaje agricole pe piața locală, IPSO a evoluat constant, transformându-se dintr-un distribuitor de echipamente în cel mai mare furnizor de soluții integrate pentru fermierii din țara noastră.

Astăzi, compania oferă nu doar utilaje agricole, ci un ecosistem complet care include service și piese, agricultură de precizie, irigații și soluții de finanțare, gândite să susțină performanța și continuitatea activității din fermă.

„Astăzi, agricultura nu mai înseamnă doar producție, ci control, continuitate și decizii bazate pe date. Rolul nostru este să fim alături de fermieri cu soluții integrate, care funcționează împreună și care, prin agricultură de precizie, service și suport conectat, îi ajută să ia decizii mai clare, cu mai puține blocaje și mai mult control asupra fermei”, a declarat Arnaud Van Strien, CEO IPSO.

La nivel național, IPSO are o rețea de 20 de puncte de lucru, cu peste 500 de angajați, dintre care 200 de specialiști de service care asigură intervenții rapide și suport constant în teren.

„Un element-cheie al diferențierii IPSO este amprenta puternică a serviciilor de post-vânzare. Livrarea pieselor de schimb în 24 - 48 de ore, procesele de service bine structurate și investițiile continue în oameni și formare permit reducerea timpilor de nefuncționare și creșterea gradului de predictibilitate în ferme”, a subliniat Gabriel Petrișor, Chief Operations Officer IPSO.

IPSO este un deschizător de drumuri în implementarea agriculturii de precizie în România. Peste 5.000 de utilaje sunt conectate în John Deere Operations Center, platforma digitală care permite monitorizarea în timp real a performanțelor, optimizarea lucrărilor agricole și luarea deciziilor bazate pe date. Din perspectiva fermierului, sprijinul complet oferit de IPSO se concretizează pe de o parte prin prevenirea problemelor tehnice grație unui service conectat și inteligent și pe de altă parte prin agricultura de precizie care ajută fermierii să lucreze mai eficient, cu costuri reduse și o productivitate crescută în fermă.

Pe parcursul celor 30 de ani de activitate, IPSO a depășit granițele României și a devenit un jucător de anvergură europeană în agribusiness, prin prezența în Croația începând cu 2014, în Turcia din 2020 și în Germania de la începutul acestui an.

„Prin poziționarea sa ca furnizor de soluții integrate, IPSO oferă fermierilor un singur punct de contact pentru toate nevoile fermei, de la utilaje și tehnologie, la service, piese și finanțare. Această abordare integrată contribuie direct la creșterea eficienței, reducerea riscurilor și îmbunătățirea profitabilității fermelor din România, dat fiind ca răspunde rapid atât nevoilor imediate din fermă, cât și obiectivelor de dezvoltare pe termen lung”, a conchis Arnaud Van Strien.

Noul logo al companiei a fost prezentat în detaliu de Dan Gîdea, director de marketing IPSO.

Semănătorile Claydon, în portofoliul IPSO

În conferința de presă organizată la AgriPlanta-RomAgroTec, IPSO a anunțat parteneriatul cu producătorul din Marea Britanie, Claydon, renumit pe plan mondial pentru semănătorile directe strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului.

Claydon este o familie de fermieri din Suffolk, așezare din estul Angliei, astăzi aflându-se la a treia generație de fermieri, care lucrează 400 de hectare. Utilajele Claydon sunt dezvoltate în ferma familiei, de către fermieri pentru fermieri, fiind testate în condiții agricole reale, într-un mediu agricol real, înainte de a fi lansate pe piață. Din 2003, Claydon a devenit liderul pieței europene în semănatul direct.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Brusc, toată lumea s-a trezit la realitate. Se numără insolvențele, falimentele, concordatele. Și toți își pun mâinile în cap: vai, vai, vai...

Însă nimic nu se întâmplă peste noapte, totul este un șir lung de factori ce conduc către acest destin, astăzi implacabil.

Pentru că avem pe de o parte conducătorii pe care-i merităm și-i acceptăm, iar pe de altă parte o mulțime divizată de interese personale.

Egocentrismul este placa turnantă a dezastrului înregistrat astăzi la nivel național.

Undeva în țară plouă, iar în ploaia asta mohorâtă rezidă singura speranță, culturile de pe câmp. Să ai ce vinde, să ai cu ce să acoperi scadențele la credite, să ai cu ce să acoperi datoriile la distribuitori, să speri că o brumă de bani îți va rămâne ca să poți plăti angajații din fermă.

Sunt voci, destule, care spun că fermierii sunt bogați, că și-au luat combine și tractoare din bani europeni și mașini scumpe pentru câmp. Mă cuprinde lehamitea față de aceste voci, de cei neștiutori și judecători fără balanță.

Luptătorii de pe rețelele sociale, cei fără ocupație și frustrați, preferă să emită judecata lor proprie când nu au cunoștințele necesare.

Cam asta este diferența și între taberele divizate de astăzi.

Angajatul știe că are parte de un salariu la finalul lunii, că are confortul de a lâncezi în dizgrație față de responsabilitatea zilnică. Travaliul zilnic al angajatului înseamnă pauze de cafea, țigară, bârfe și relaxarea indusă de ziua de salariu ce va veni.

Antreprenorul are stres în fiecare moment, deoarece are responsabilitatea gurilor pe care trebuie să le hrănească, a angajaților ce trebuie plătiți, a afacerii care trebuie împinsă să rămână pe drumul plin de bolovani capcană puși de legislativ. Antreprenorul e cel care stă și așteaptă un telefon de la un angajat din grupul de mai sus, telefon care nu mai vine, pentru că există nepăsare și lipsă de înțelegere. Pentru că unul e confortabil instalat, iar antreprenorul are presiunea responsabilității, a lipsei de timp și a mijloacelor de negociere.

De aceea am ajuns azi aici, mai ales că cei șase factori de stres, pe care-i arăt mai jos, au lucrat întruna, au surpat platforma agriculturii românești. Desigur, în frunte cu politicul.

Așadar, în câteva cuvinte, agricultura 2020–2026 și cei șase factori de stres:

• Stresul hidric, din secetă și arșiță – 2020, 2022, 2023, 2024 și parțial 2025, pierderi de volume în producția României;

• Stresul energetic din cele două conflicte – Ucraina și Iran, combustibil și îngrășăminte scumpe, piață locală inexistentă - costuri de producție ridicate;

• Stresul comercial: distorsiunea produsă de marfa ce a ieșit în panica din Ucraina și volumele globale de grâu și porumb în 2025 - prețuri reduse pentru materia primă;

• Stresul logistic. Logistica capturată de mărfurile ucrainene tranzitate și comercializate prin România, portul Constanța captiv, prețuri crescute la combustibil astăzi. Logistică scumpă în timpul crizei Ucraina și cu +65%;

• Stresul financiar. Sistemul bancar nu are apetit de risc în agricultură, după ce de doi ani încoace sistemul de comercianți locali a colapsat pe propria mână și gândire. Au creat prejudicii financiare la ambele capete, fermieri și exportatori. Astfel că, băncile s-au retras;

• Stresul politic. Acordul Mercosur și lipsa clarității în ceea ce privește clauzele de salvgardare și control. Orbește mergem înainte, la fel semnăm memorandumul, în ciuda avizelor negative date de Ministerul Agriculturii.

Cât poate rezista agricultura la astfel de șocuri brutale?

Observ coruri de bocitoare pe la toate posturile TV. „Brusc, subit și dintr-odată”, toți sunt focusați pe fermieri și exploatează drama agriculturii românești. Marketing și rating.

Dar… nimeni nu face nimic. Populism și publicitate. Atât.

Editorial de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

Agricultura românească traversează un moment de bifurcație, astfel că fie adoptă instrumentele cunoașterii și ale tehnologiei, fie continuă să exporte materie primă și să importe valoare adăugată. AgriVision Forum 2026 a demonstrat că există expertiza, partenerii și voința necesare pentru a schimba această ecuație.

Pe 11 și 12 mai 2026, Clubul Fermierilor Români a organizat la București AgriVision Forum 2026, prima conferință internațională a sectorului agricol românesc desfășurată în parteneriat cu New Club of Paris (NCP) și World Capital Institute (WCI). New Club of Paris este o rețea internațională de cercetători și practicieni specializați în economia cunoașterii și capitalul intelectual, cu membri activi din Europa și Japonia. World Capital Institute este o organizație globală recunoscută în mediul academic internațional pentru activitatea sa în domeniul capitalului intelectual și al dezvoltării durabile. Reuniunea de la București marchează prima colaborare formală a celor două organizații cu o instituție din sectorul agricol românesc.

AgriVision Forum 2026 a reunit peste 40 de experți, fermieri, cercetători și reprezentanți ai politicii publice agricole din zece țări, în contextul celei mai profunde restructurări a politicii agricole europene din ultimele trei decenii.

Conferința s-a desfășurat pe parcursul a două zile, sesiunile din 11 mai având loc la Centrul de Formare și Inovare al Clubului Fermierilor Români, iar sesiunea din 12 mai fiind găzduită de Aula Magna «Petre S. Aurelian» a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

„Cunoașterea a devenit cel mai competitiv input agricol. Costul fertilizanților nu scade, pesticidele sunt tot mai restricționate, dobânzile rămân ridicate. Singura variabilă pe care o poate controla un fermier român este eficiența, iar aceasta vine din adoptarea instrumentelor digitale și din transferul de cunoaștere. AgriVision Forum a construit primul pod real între fermierii noștri și cercetătorii care redefinesc economia cunoașterii la nivel european”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

AgriVision Forum 2026 a avut loc la intersecția a trei presiuni structurale care redefinesc agricultura europeană. Bugetul PAC post-2027 propus de Comisia Europeană în iulie 2025 reprezintă, în termeni reali, o reducere de 20–30% față de ciclul actual, de la 386,6 miliarde de euro la aproximativ 300 de miliarde. Principalele organizații ale fermierilor europeni au calificat anunțul drept «miercurea neagră a agriculturii europene».

Al cincilea an al războiului din Ucraina menține perturbările pe piețele de cereale, cu efecte directe asupra fermierilor din România, singura țară din regiune care nu a restricționat importurile ucrainene de cereale. Criza generațională adâncește aceste vulnerabilități: 52% din fermierii europeni au 55 de ani sau mai mult, iar în România 21% din forța de muncă lucrează în agricultură, cel mai ridicat procent din UE, cu 85% din ferme sub 5 hectare, la nivel de subzistență.

România deține 13,5 milioane de hectare de teren agricol și o poziție de exportator net de cereale în Uniunea Europeană, active strategice într-un context geopolitic în care securitatea alimentară a redevenit prioritate de stat. Cu toate acestea, potențialul rămâne insuficient valorificat: numai unul din patru fermieri utilizează instrumente digitale, 37% din cifra de afaceri a sectorului provine din fonduri publice, iar România primește 5 euro pe cap de locuitor din fondurile europene pentru cercetare agricolă, față de 100 - 500 de euro în statele occidentale.

Conferința a abordat trei axe tematice principale: managementul cunoașterii și transferul de know-how în agricultură, capitalul natural și cadrele de măsurare a sustenabilității, și digitalizarea agricolă, cu o dezbatere aprofundată pe tema adoptării dronelor în fermele românești. Masa rotundă din ziua a doua, cu participare exclusivă a partenerilor Clubului Fermierilor Români, a produs o analiză directă a crizei de lichiditate din agribusiness, a mecanismelor de finanțare a fermelor și a direcțiilor de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

„Fermierul inteligent va găsi întotdeauna valoare adăugată, mai ales că avem nevoie de hrană în fiecare zi. Problema nu este dacă va supraviețui agricultura, ci cu ce costuri sociale vor dispărea micii fermieri dacă nu intervenim acum cu instrumentele potrivite”, a subliniat Achim Irimescu, ambasadorul României pentru agricultură la Uniunea Europeană.

Conferința a produs rezultate concrete care depășesc cadrul unui eveniment academic. Primul studiu național cu reprezentativitate statistică privind adoptarea tehnologiei digitale în fermele românești, realizat în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români, cu model econometric PLS-SEM, va fi publicat pe 30 iunie 2026. Studiul arată că fermierii români nu resping tehnologia, însă cer ca aceasta să fie ușor de utilizat, să demonstreze valoare clară și să fie susținută de un cadru de sprijin guvernamental coerent.

Conferința a activat totodată o rețea de colaborare internațională în domeniul agriculturii de precizie, conectând fermieri și start-up-uri românești cu experți din Spania, Franța, Elveția și Japonia. Programul „Informatica Agricolă”, anunțat în cadrul conferinței de Universitatea Politehnică din București, urmează să formeze 1.000 de persoane în competențe digitale agricole în perioada imediat următoare.

Clubul Fermierilor Români identifică digitalizarea drept singura cale viabilă de creștere a competitivității în contextul actual. Adoptarea agriculturii de precizie poate reduce costurile de protecție a culturilor cu 20% și costurile de fertilizare cu 15%. Dronele agricole, subiectul celei mai aprinse dezbateri din cadrul mesei rotunde, reduc consumul de apă cu până la 90% și permit tratamentul culturilor la înălțimi imposibil de atins cu echipamentele terestre clasice. În același timp, Clubul subliniază că adoptarea rapidă a acestor tehnologii necesită un cadru legislativ clar, elaborat cu participarea tuturor actorilor din sector.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților publice și instituțiilor europene:

• Accelerarea acreditării produselor fitosanitare pentru aplicare aeriană cu drone, concomitent cu adoptarea unor standarde de siguranță clare;

• Crearea unui program național de acces colectiv la date agricole interpretate, cu participarea universităților și a sectorului privat;

• Reorientarea fondurilor de subscriere PAC spre fermele viabile economic, cu scheme sociale transparente pentru sectorul de subzistență;

• Implementarea unui sistem de formare profesională continuă pentru fermieri, inclusiv la nivelul liceelor agricole, conform modelului francez;

• Includerea documentului strategic „Politica Agricolă Integrată” elaborat de Clubul Fermierilor Români în consultările pentru strategia națională agricolă 2026 - 2030.

Clubul Fermierilor Români invită reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților de reglementare și mediului academic la Forumul Național AgriFuture, programat pe 4 iunie 2026 la Crown Plaza București, un eveniment de sinteză care va produce recomandări concrete de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și de cercetare, precum și ai sectorului privat, un total de vreo 400 de persoane, se vor reuni pe 12 februarie 2026, la București, pentru a discuta deschis despre direcțiile care vor modela agricultura românească și europeană în anii următori.

Forumul APPR se pregătește pentru o nouă ediție a Congresului Anual „De la Fermieri pentru Fermieri^®”, despre care organizatorii spun că este un eveniment care a ajuns reper al dialogului agricol din România și un spațiu în care ideile, experiența din teren și politicile publice se întâlnesc firesc.

Ediția a XI-a marchează un moment de maturitate pentru Congres, care își consolidează rolul de platformă de dialog la nivel european, sub conceptul „Punctul Zero al Dialogului Agricol European”.

„Ediția 2026 a Congresului aduce în prim-plan intersecția dintre performanță și cercetare, dintre inovație și politici europene, dintre nevoile reale din fermă și deciziile care se conturează la nivel național și european. Subiectele aflate pe agenda evenimentului reflectă atât provocările momentului, cât și nevoia tot mai clară de coerență, predictibilitate și dialog real între toți actorii implicați”, subliniază Alina Crețu, director executiv FAPPR.

Un punct central al evenimentului îl reprezintă Conferința AgroPolicy, o rundă de discuții care pornește de la politicile agricole europene și naționale și le pune în legătură directă cu teme precum digitalizarea, inovarea și adaptarea sectorului agroalimentar la noile realități economice și climatice. Conferința va reuni experți în domeniu, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști din sectorul privat, cu obiectivul de a construi, împreună, o viziune aplicată asupra drumului către o agricultură competitivă și rezilientă.

În cadrul Congresului va fi marcat și un moment dedicat think tank-ului Farm România, inițiativă a Forumului APPR, gândită ca spațiu de analiză și reflecție strategică asupra direcțiilor care influențează agricultura românească și europeană.

„Deschiderea Congresului va introduce participanții în contextul actual al agriculturii românești și europene, prin intervenții ale reprezentanților autorităților naționale, ai misiunilor diplomatice și ai partenerilor instituționali europeni, oferind reperele necesare pentru înțelegerea temelor care vor fi aprofundate pe parcursul evenimentului. De aici, discuțiile vor continua într-o succesiune firească, construind un parcurs coerent de la context și politici publice către analize aplicate, soluții concrete și concluzii relevante pentru sector”, arată Alina Crețu.

În cadrul Congresului „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc decernarea premiilor „Porumbul de Aur” și „Spicul de Aur”, competiții care recunosc performanța în agricultura românească. Concursul „Spicul de Aur”, lansat în 2025, va avea în 2026 prima ediție de premiere, marcând un moment important în consolidarea acestei inițiative dedicate excelenței și rezultatelor concrete din fermă.

„Prin această ediție din 2026, Forumul APPR își reafirmă misiunea de a crea un cadru autentic de dialog – un „Punct Zero al Dialogului Agricol European” – în care vocile fermierilor, ale cercetării și ale decidenților se întâlnesc pentru a construi împreună viitorul agriculturii”, transmite Alina Crețu.

Congresul anual organizat de Forumul APPR are loc în București, începând cu ora 13 la Hotel Novotel, pe 12 februarie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise, Sindicatul Fermierilor Patrioți solicită autorităților noastre excluderea sectorului agricol din iTA - acordul comercial interimar.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul deciziilor europene privind acordul UE - Mercosur și, în mod particular, al posibilității aplicării sale provizorii prin acordul comercial interimar (Interim Trade Agreement – iTA). Obiectul solicitării noastre este unul precis și limitat: excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar și din orice formă de aplicare provizorie a acordului UE – Mercosur”, precizează Sindicatul Fermierilor Patrioți, care-și argumentează solicitările după cum veți vedea mai jos.

Aplicarea provizorie este o opțiune politică, nu este o obligație juridică. „În dreptul Uniunii Europene, aplicarea provizorie a acordurilor comerciale este o decizie discreționară a Consiliului, limitată la domeniile aflate în competența exclusivă a UE. Tratatele nu impun aplicarea automată și integrală a tuturor capitolelor eligibile. Prin urmare, Consiliul poate decide în mod legitim ca anumite sectoare să fie excluse din aplicarea provizorie, atunci când acestea prezintă: riscuri economice disproporționate; impact social major; sensibilitate politică ridicată. Agricultura îndeplinește cumulativ toate aceste criterii.”

Agricultura produce efecte structurale, ireversibile în faza provizorie. Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura nu dispune de mecanisme rapide de ajustare. Aplicarea provizorie a concesiilor agricole generează: presiune imediată asupra prețurilor la poarta fermei; pierdere accelerată a cotei de piață pentru producătorii locali; falimente și efecte sociale în mediul rural. „Aceste efecte apar înainte ca statele membre să fi ratificat acordul și sunt dificil sau imposibil de corectat ulterior, chiar dacă acordul final ar fi modificat sau respins”, se menționează în scrisoarea deschisă a Sindicatului Fermierilor Patrioți.  

Precedentul CETA demonstrează riscul „provizoriului prelungit”. Experiența acordului UE - Canada (CETA) arată că aplicarea provizorie poate dura ani de zile. În acest interval, efectele comerciale sunt depline, iar marja de intervenție politică a statelor membre este minimă. „Repetarea acestui model în cazul Mercosur, într-un sector mult mai sensibil precum agricultura, ar amplifica riscurile economice și sociale.”

Contextul juridic impune prudență. „Decizia Parlamentului European de a solicita un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordului UE -Mercosur cu tratatele UE indică existența unor îndoieli juridice serioase. Aplicarea provizorie a capitolelor agricole înainte de clarificarea acestui cadru subminează principiul cooperării loiale între instituțiile UE; reduce legitimitatea democratică a acordului și, totodată expune statele membre la efecte ireversibile în lipsa certitudinii juridice.”

Mecanismele de salvgardare nu oferă protecție efectivă în faza provizorie. Instrumentele de salvgardare prevăzute în acorduri comerciale sunt reactive, nu preventive; lente în raport cu dinamica pieței agricole și dificil de activat politic în faza de aplicare provizorie. „Protecția reală a fermierilor nu poate fi construită pe mecanisme post-impact, ci pe prevenirea expunerii premature.”

Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, subliniază: „Solicitarea noastră este proporțională și temporară. Nu solicităm excluderea definitivă a agriculturii din acordul UE – Mercosur, ci solicităm excluderea sectorului agricol din iTA și din aplicarea provizorie, menținerea agriculturii pentru faza de ratificare completă, precum și includerea ulterioară doar în condițiile unor garanții funcționale și verificabile. Această abordare este proporțională, reversibilă și compatibilă cu dreptul UE și cu practica instituțională”.

Florin Platon, vicepreședintele Sindicatului Fermierilor, conchide: „Solicităm autorităților să susțină oficial, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar (iTA) și să comunice public această poziție. Considerăm că protejarea agriculturii în faza provizorie este o condiție esențială pentru stabilitatea economică, socială și politică a României și pentru legitimitatea pe termen lung a oricărui acord comercial”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!