exploatatii - REVISTA FERMIERULUI

Pe platforma digitală VirtualAgro, în zilele de 20 și 21 mai 2021, se reunesc pentru dezbateri, workshop-uri și mese rotunde, specialiști din domeniul agricol, oficiali responsabili de politicile agricole și fermieri performanți din România. Accesul vizitatorilor este gratuit.

În cadrul celei de-a doua ediții a târgului virtual de agricultură Agribusiness 4.0 vor fi abordate atât aspecte practice, cât și de strategie politică, astfel încât, vizitatorii fermieri să beneficieze de schimburi de experiență, de sfaturi, dar să aibă și acces la informații direct de la sursă în ceea ce privește viitorul agriculturii în Europa și România.

„Am pregătit două zile maraton. Suntem bucuroși să anunțăm că în cadrul târgului Virtual Agro se vor lansa produse noi dedicate fermierilor români, se vor face demonstrații în premieră de tehnologii aplicate în cele mai performante ferme din țară și, nu în ultimul rând, se vor reuni în cadrul meselor rotunde liderii fermierilor alături de oficiali din COPA-COGECA și DG AGRI”, a precizat Mirela Scarlat, Head of Agri Division Godmother, agenție care organizează Agribusiness 4.0.

Pe tot parcursul celor două zile, din oră în oră, sunt organizate tombole la care participanții au șansa de a câștiga premii surpriză puse la dispoziție de sponsori și organizatori.

Demonstrații în câmp și dezbateri privind viitorul agriculturii

Prima zi a evenimentului este concentrată pe demonstrații în câmp ale fermelor Agricost Aldahra, Frizon Agra și Șerban Grup.

Totodată, pot fi urmărite mese rotunde la care se vor întâlni liderii fermierilor din România PRO AGRO, LAPAR, UNCSV cu COPA-COGECA, sesiuni care propun măsuri de sprijin pentru fermele românești, dar și un workshop dedicat pregătirii viitoarei generații de agricultori.

Companiile și fermele au standuri virtuale la care vor face lansări de produse, vor propune campanii de discount și vor intra în contact direct prin chat și webcam cu reprezentanții firmelor interesate.

Utilizatorii beneficiază în timp real de interacțiuni live, funcționalități și activități organizate în cadrul unui eveniment agricol.

În cea de-a doua zi de târg, pe 21 mai, Margaret Bateson – Missen, Head of Unit DG AGRI Comisia Europeană alături de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, secretarul de stat din MADR, Marius Micu și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen, vor dezbate viitorul agriculturii românești.

Partenerii târgului virtual de agricultură Agribusiness 4.0 sunt: Corteva Agriscience, EIT Food, Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii, Goodwill Consulting, FMC Operational Romania, Limagrain, Michelin, Mastercard România, Rompetrol, Syswin Solutions, 42years.ro.

Pentru înscrieri și pentru a accesa agenda evenimentului, consultați site-ul: https://virtualagro.ro

Publicat în Eveniment

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va publica Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ce vor fi lansate în perioada de tranziție, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În prezent, pe pagina de internet AFIR sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor”; 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/extindere/modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2.

Timp de 15 zile, toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire a ghidurilor. Ulterior expirării termenului, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri.

Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru Ghidurile Solicitantului aferente măsurilor ce vor fi lansate în perioada de tranziție.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 10 mai 2021 începe colectarea datelor în cadrul Recensământului General Agricol runda 2020. Întreaga operațiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislația națională aprobată pentru acest recensământ.

  • Colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol - runda 2020 se face în perioada 10 mai – 31 iulie 2021

  • Validarea datelor și diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022

  • Recensământul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu Sistemul Statistic European

Activitățile de pregătire și organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale ale acestora și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și au vizat: organizarea activității la nivel central și teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecția, recrutarea și angajarea recenzorilor, recenzorilor șefi și coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităților, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT și a aplicațiilor informatice pentru colectarea și prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare și popularizarea recensământului.

Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care găzduiește și sistemele hardware şi software necesare pentru colectarea şi prelucrarea datelor de recensământ, asigurând totodată mecanismele de securitate privind transferul de date şi cel de administrare a resurselor.

În vederea asigurării condițiilor necesare recenzării exploatațiilor agricole, comisiile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București pentru recensământ sub coordonarea comisiilor judeţene și a municipiului Bucureşti pentru recensământ, precum şi secretariatelor tehnice ale acestora au efectuat acțiunea de sectorizare a teritoriului prin împărțirea localităților în sectoare şi secții de recensământ, pe baza  instrucțiunilor și normelor elaborate de Secretariatul Tehnic Central și aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământ.

„Prin Recensământul General Agricol se dorește a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole, indiferent de mărimea acestora. Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau de la deținătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploatații agricole pentru toate locațiile în care se utilizează suprafețe agricole sau se dețin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informațiile și datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, explică ministrul Adrian Oros.

Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

De asemenea, rezultatele obținute vor constitui baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice privind producția vegetală și animală.

„Datele statistice sunt vitale pentru cunoașterea realităților din agricultura românească. Fără acestea nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor”, susține Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

În urma activității de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare și secții de recensământ, au fost recrutați și angajați circa 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori șefi și 42 de coordonatori care vor desfășura activitatea de recenzare în toate unitățile administrativ teritoriale.

„Pe lângă contribuția sa în cadrul Comisiei centrale, Ministerul Afacerilor Interne asigură și coordonarea activității instituțiilor prefectului. Complementar exercitării rolului său de reprezentant al Guvernului pe plan local și de conducător al serviciilor publice deconcentrate, prefectul îndeplinește și sarcinile stabilite prin lege pentru buna desfășurare a recensământului. Printre acestea aș aminti doar constituirea comisiilor județene și a municipiului București, coordonarea verificării și actualizării registrului agricol ori asigurarea comunicării publice, inclusiv prin intermediul site-ului instituției prefectului”, a precizat Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. General-locotenent ing. Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale a completat: „STS susține acest recensământ prin asigurarea sistemelor IT&C care ne aduc cu un pas mai aproape de digitalizare, de tehnologiile moderne. Acesta este avantajul pe care azi îl avem spre deosebire de acum un deceniu. Suportul tehnic pus la dispoziție de instituția noastră constă în sisteme și aplicații informatice, mașini virtuale pentru prelucrarea datelor, mecanisme de securitate și conexiuni securizate de date, echipamente mobile distribuite în toată țara, call center pentru sprijinirea activităților și instruirea operatorilor, mecanisme eficiente de management tehnic. Astfel, este asigurat un proces eficient și modern de achiziție și centralizare a unor informații complexe și transmiterea acestora în sistemul informatic central”.

Totodată, în luna aprilie 2021 au avut loc instruiri în mai multe etape cu personalul implicat în colectarea datelor din teritoriu, instruiri făcute de către reprezentanții direcțiilor teritoriale de statistică din fiecare județ și din municipiul București, în colaborare cu cei ai direcțiilor agricole județene și a municipiului București. Modul de desfășurare al instruirilor a fost diferit de la un județ la altul, în funcție de incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 la nivel local. Instruirile cu prezență fizică a personalului de recensământ s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare în contextul pandemic actual.

Datele colectate la recensământ vor fi utilizate exclusiv în scop statistic. Informațiile furnizate de către repondenți vor fi prelucrate respectând confidențialitatea statistică și vor fi diseminate de către Institutul Național de Statistică în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare, fiind imposibilă identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice sau juridice vizate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Asigurările agricole sunt esențiale pentru bunul mers al afacerilor fermierilor. Cu toate acestea, piața asigurărilor pentru agricultură încă pare la început de drum la noi în țară, fiind departe de ceea ce se întâmplă în acest domeniu în restul țărilor din Uniunea Europeană, din care facem parte deja de ani buni. Prea puțini agricultori își asigură culturile, plantele, animalele sau utilajele și prea mulți, constatăm, nu prea știu ce trebuie să asigure, cum trebuie să asigure, ce înseamnă, de fapt, asigurarea ori cum să ajungă la banii europeni destinați asigurărilor agricole.

„Anul trecut, s-au asigurat în jur de 2.260.000 de hectare, mai puţin faţă de 2019, când s-au asigurat cam 2.300.000 ha. Avem aproape opt milioane de hectare arabile.”

georgiana rusu 1

Anul trecut, în luna mai, a apărut primul broker de asigurare din România gestionat de fermieri, prin transformarea Agricover Broker de Asigurare SRL în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL. Pentru prima dată, o asociație a fermierilor intră ca acționar într-un broker de asigurare. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă asigurarea agricolă, și noi, și dvs., agricultorii, am stat de vorbă cu Georgiana Rusu, director executiv al Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare. Punctez că acest broker lucrează cu toți fermierii, indiferent că sunt sau nu membri ai Clubului. Și, așa cum veți vedea în interviul de față, informația și sprijinul în tot ceea ce presupune o asigurare agricolă sunt lucruri extrem de importante, care fac diferența.

Georgiana Rusu: Principala cauză a deteriorării suprafeţelor agricole sunt fenomenele meteo, cum spunem noi, riscuri asigurate. În 2020 principala cauză a fost seceta. Am avut în primăvara trecută 1,2 milioane de hectare afectate de secetă, iar pe culturi de toamnă la fel, 1,2 milioane de hectare, comparativ cu 2019 în care am avut în jur de 100.000 de hectare la nivel de ţară afectate cu grindină şi cu inundaţii. Suprafeţe întregi afectate de secetă, judeţe întregi, cum ar fi Călăraşi, Iaşi, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Brăila, în care seceta a afectat foarte, foarte mult culturile agricole. La fel, Comisia Europeană a declarat că am avut o producţie medie foarte afectată, adică în loc de 30 de milioane de tone, cum producea România, am produs puţin peste 25 de milioane de tone. La fel, am avut judeţe afectate de grindină: Vasluiul a fost afectat şi de grindină, şi de secetă. Producţia medie pe hectar la grâu a scăzut drastic, însemnând undeva la 40%, producţia la orz la fel, 47%, floarea-soarelui, porumb, rapiţă – 18%. Asigurătorii au venit pentru fermieri cu produse noi, am avut societăţi de asigurări care au asigurat producţia de porumb şi de floare cu un produs de secetă, am avut asigurători în 2020 care au venit în toamna lui 2020 şi au asigurat seceta pedologică, un pachet foarte frumos în care puteai să-ţi asiguri seceta...

Reporter: Interesant. Seceta pedologică, la care nu se bagă nimeni.

Georgiana Rusu: Exact. Seceta în faza de răsărire a culturii, crusta, acoperirea plantelor cu particule de pământ, gerul, la fel, care a fost asigurat în acest pachet. Deci produse noi au fost în piaţă în 2020, fermierii au putut să-şi asigure recolta nu numai pe riscurile standard, cum ştim noi: furtună, grindină, ploi torenţiale sau incendiu din orice cauză, au putut să-şi asigure şi seceta pentru culturi de primăvară, şi pentru culturi de toamnă la fel. Au fost două produse: un asigurător care a venit cu secetă pedologică, un asigurător care a venit efectiv pe culturile de toamnă, rapiţă, grâu, cu produsul de secetă. Să discutăm şi la nivel de ţară cam ce suprafaţă s-a asigurat.

Reporter: Aveţi datele?

Georgiana Rusu: Da. Din informaţiile din piaţă, noi ne facem o cotă de piaţă, este normal, suntem un broker care lucrează pentru fermieri, în avantajul fermierilor, şi atunci clar vrem să ştim cu cât putem să-i ajutăm mai mult. Anul trecut, s-au asigurat în jur de 2.260.000 de hectare, mai puţin faţă de 2019. Avem aproape opt milioane de hectare arabile. În 2019 s-au asigurat cam 2.300.000 de hectare. Dar acum vorbim şi de criza sanitară, vorbim şi de această secetă, vorbim şi de foarte multe culturi care au fost întoarse, culturile de toamnă înfiinţate în 2019 care au fost întoarse în 2020.

Reporter: Prin urmare, sunt peste cinci milioane de hectare neasigurate. De ce nu se asigură agricultorii?

Georgiana Rusu: Eu vreau să cred că fermierii nu se asigură din cauza faptului că nu sunt informați. Cred că fermierii care nu apelează la asigurări nu ştiu ce înseamnă o asigurare sau nu au foarte multă încredere în sistemul de despăgubire. Pentru asta suntem noi aici şi de asta spunem că de fapt 49% din Clubul Fermierilor Români – Broker de Asigurare este gestionat de către fermieri, de către Clubul Fermierilor Români, care înseamnă fermieri, care înseamnă o siguranţă, care înseamnă o supraveghere a brokerului. Lucrăm pentru a aduce informația fermierului, pentru a-l face pe fermier să înțeleagă, a-l sprijini de fapt şi a înţelege ce înseamnă să-şi gestioneze aceste riscuri.

interviu 213 georgiana rusu 1

„Lucrăm pentru a aduce informația fermierului, pentru a-l face pe fermier să înțeleagă, a-l sprijini de fapt şi a înţelege ce înseamnă să-şi gestioneze riscurile.”

Submăsura 17.1 a extins sfera de acoperire a riscurilor

Reporter: Există și fonduri europene pentru asigurările în agricultură. S-au utilizat banii europeni? Apelează fermierii la măsura AFIR?

Georgiana Rusu: Prima sesiune a submăsurii 17.1 – „Prime de asigurare a culturilor, animalelor și a plantelor” a fost lansată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în 2019. Prin submăsura 17.1 se dorește să se sprijine fermierii să aibă încredere în sistemul de asigurări private. Să ştiţi că sprijină fermierii pentru a accesa acest sistem de asigurări private şi în acelaşi timp determină societăţile de asigurări să vină şi cu alte riscuri şi să-şi extindă sfera de acoperire. Cum vă spuneam, în 2020 s-a venit cu acest produs de secetă care nu era, seceta pedologică şi seceta-secetă şi arşiţă. Am lucrat cu fermierii, am colaborat cu Clubul Fermierilor, care la rândul lui a adus măsurii îmbunătățiri, împreună cu responsabilii din Ministerul Agriculturii și AFIR. În 2019, submăsura a avut alocată o sumă destul de mare, dar s-au consumat doar 1,8 – 1,9 milioane de euro. În 2020 s-au consumat aproape 13 milioane de euro. A fost o creştere foarte mare la care zicem noi că am contribuit. În parteneriat cu Clubul Fermierilor Români am lucrat cu fermierii, am mers către minister şi împreună cu AFIR am avut o deschidere foarte mare şi am reuşit în 2020 să propunem îmbunătățiri, bineînţeles totul argumentat, arătând de ce le-a fost foarte greu fermierilor să acceseze submăsura 17.1.

Reporter: De pildă, dacă eu sunt fermier, am un cod de exploataţie, îmi depun cererea de plată la APIA, deci mă cunoaşte instituţia, poate am mai avut şi un proiect de finanţare, dar din moment ce am un cod de exploataţie mi se ştie suprafaţa, eu am cerere, ei ştiu din cerere care este suprafaţa alocată pentru fiecare cultură în parte sau pentru animale, şi atunci eu trebuie să vin cu ce? Cu contractul pe care-l am cu asiguratorul, cât i-am plătit şi cât să mi se deconteze?

Georgiana Rusu: Exact. Asta s-a întâmplat. Asta s-a întâmplat în 2020. Printr-o cerere de finanţare online fermierul a trebuit să depună doar poliţa de asigurare şi bineînţeles poliţa de asigurare să fie în acele condiţii de eligibilitate, deci să aibă toată structura asigurată pe o specie, să aibă o producţie medie asigurată conform ghidului, ultimii cinci ani sau ultimii trei ani, să aibă riscurile şi atunci toate astea au ajutat foarte mult fermierii în 2020 şi vedem şi creşterea, de la 1,9 milioane în 2019 la aproape 13 milioane de euro consumați anul trecut. Pentru că trebuie lansată sesiunea pe 2021, suntem în discuții cu autoritățile competente, s-a lansat o consultare în care pentru submăsura 17.1 există doar un fond de 10 milioane de euro, puțini bani pentru acest an în opinia noastră.

Suntem în discuţii pentru a propune, la fel de argumentat, mărirea acestui fond şi să vedem ce putem să aducem, pentru că am propus şi alte schimbări pentru sesiunea din 2021. Avem deschidere și din partea AFIR și din partea MADR şi sperăm noi să reuşim la fel ca în 2020.

interviu 213 georgiana rusu 5

„Fermierii care nu apelează la asigurări nu ştiu ce înseamnă o asigurare sau nu au foarte multă încredere în sistemul de despăgubire. Pentru asta suntem noi aici. 49% din Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este gestionat de către fermieri, de către Clubul Fermierilor Români, care înseamnă fermieri, care înseamnă o siguranţă, care înseamnă o supraveghere a brokerului.”

Cost versus lipsa asigurării

Reporter: Ce îi sfătuiţi pe fermieri în ce privește de modul de asigurare? Pentru că există posibilitatea de asigurare la hectar sau la producţie. Aici este până la urmă, cred eu, diferenţa. Modul de asigurare face diferenţa?

Georgiana Rusu: Da. Avem peste 3.400 de clienţi activi...

Reporter: Lucrați cu toţi asigurătorii din piață?

Georgiana Rusu: Lucrăm cu toţi asigurătorii, cu toţi membrii Clubului, lucrăm cu toţi fermierii, şi avem nişte sesiuni online în fiecare săptămână în care, dacă fermierii au întrebări către noi, le răspundem. Le explicăm tot ce înseamnă asigurările agricole. Asigurarea agricolă este de trei feluri. Dvs. aţi spus la producţie şi la suma asigurată. O asigurare agricolă poate fi la cheltuială tehnologică, adică să-mi asigur cheltuiala tehnologică, pot să-mi asigur valoarea producţiei, la cheltuială tehnologică suma pe care mi-o asigur pe hectar este cheltuiala mea tehnologică, la valoarea producţiei este valoarea producţiei pe care o obţin, la fel care este o medie în general, asigurătorii fac o medie pe ultimii trei sau cinci ani. Valoarea producţiei este producţia medie înmulţită cu un cost pe hectar, sau la suma asigurată. Sunt cele trei produse care există la noi. Fiecare fermier trebuie, exact cum vă spuneam, să fie informat şi să ştie care este necesitatea lui. Asta facem noi în broker, avem peste 23 de oameni care lucrează zilnic şi informează rapid şi răspund la orice solicitare a fermierului. El trebuie să vadă costul versus ce ar însemna dacă nu ar avea această asigurare agricolă. Ce ar însemna să nu îşi asigure cultura. Fiecare fermier trebuie să decidă foarte, foarte informat pe necesitatea lui. Sunt fermieri care-şi asigură doar cheltuiala tehnologică, sunt fermieri care vin la valoarea producţiei, sunt fermieri care merg la o sumă asigurată pe hectar. Aici numai fermierul este cel care decidă.

Reporter: Şi cine dă suma asigurată pe hectar?

Georgiana Rusu: Suma asigurată pe hectar este dată de către fermier. Pe fiecare cultură în parte şi este diferită. Acea sumă asigurată pe hectar poate fi considerată valoarea producţiei, depinde cum îşi doreşte fermierul, sau poate fi o sumă mai mare.

Reporter: Şi cheltuiala tehnologică?

Georgiana Rusu: Cheltuiala tehnologică este la fel, dată de fermier din tot ce înseamnă cheltuiala pe care o face el, cu un deviz tehnologic în spate. Așadar, numai fermierul este cel care decide.

Reporter: Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare funcționează în această formulă de doar un an. Însă, brokerul Agricover există de mai mult timp.

Georgiana Rusu: Brokerul este înfiinţat din 2011. În 2020 am devenit Clubul Fermierilor Români – Broker de Asigurare, dar avem expertiză de aproape 10 ani în piaţă, o cotă de piaţă în 2020 care a urcat de la 2019 de la 13% la 15%, iar anul aceasta este un an foarte provocator pentru noi, vrem să ajungem la o cotă de 25%. În cazul în care şi asigurătorul faţă de anul 2020 îşi doreşte, majoritatea asigurătorilor îşi doresc o creştere de 10%, noi dorim o creştere mai mare, pentru asta am lucrat în 2020, ne-am extins, avem o expertiză mult mai mare, colegi mult mai mulţi şi atunci ne dorim o creştere la 25% cotă de piaţă.

Reporter: Ce suprafață acoperiți?

Georgiana Rusu: Suprafaţa pe care o vom acoperi anul acesta ajunge undeva la 600.000 de hectare. În 2020 am avut 350.000 de hectare suprafaţa pe care am intermediat-o, o creştere în 2020 cu aproape 20%, undeva la 300.000 de hectare în 2019, 350.000 de hectare în 2020, iar acum vrem să creştem undeva la 600.000 de hectare, poate chiar puţin mai mult.

Noi produse de asigurare, în 2021

Reporter: Să discutăm şi despre parteneriatul pe care-l aveţi cu fermierii, pentru care sunteţi şi reprezentanţi ca brokeri în cadrul Clubului Fermierilor Români. Care sunt avantajele pe care le au fermierii din colaborarea cu brokerul Clubului?

Georgiana Rusu: Brokerul Clubul Fermierilor Români are două misiuni. În primul rând, misiunea de a sprijini fermierii şi de a-i ajuta mai ales în momentul în care au daună, că aici este foarte important pentru fermieri. În al doilea rând, brokerul este cel care ajută la tot ce înseamnă proiectele Clubului şi sprijină, din punct de vedere financiar, proiectele Clubului Fermierilor Români. Parteneriatul cu Clubul este foarte bun, ţinând cont că asociația vine către noi cu nevoia fermierului, facem întâlniri, inclusiv anul trecut, cu toate că a fost criza sanitară, am avut întâlniri cu fermierii. Și anul aceasta avem întâlniri regionale în care facem chestionare cu fermierii, vedem ce-şi doresc fermierii, cum îşi doresc, ce riscuri îşi doresc să asigure, la ce asigurător sau ce produse şi-ar dori, mergem împreună şi lucrăm ţinând cont de submăsura 17.1 şi de expertiza pe care o avem în asigurări, mergem împreună cu clubul la minister şi la AFIR. Tot ce am făcut pentru fermieri cu submăsura 17.1 cred că e un exemplu elocvent de ceea ce putem să facem şi ce am făcut împreună cu Clubul Fermierilor Români.

Reporter: Sumele alocate din fondurile europene sunt mici şi poate că şi asta dezarmează fermierii în a lua o decizie dacă să-şi asigure sau nu culturile, plantele, animalele. Sunt și fermieri care se asigură, însă nu depun actele pentru acel procent de 50-60%.

Georgiana Rusu: Să ştiţi că avem şi fermieri care se asigură şi care nu-şi depun dosarul pentru a beneficia de fondurile europene, încercăm să-i convingem să-şi depună dosarul de eligibilitate, încercăm să-i convingem că AFIR a plătit sumele care sunt pentru submăsura 17.1. Sunt şi fermieri care nu accesează submăsura, dar sunt şi fermieri care accesează.

Reporter: Aş vrea să facem un mic calcul şi să apelez la experienţa dvs. Din 100 de lei, să zicem, cât costă asigurarea, cât se întoarce din suma respectivă dată de fermier către asigurător, cât se întoarce înapoi?

Georgiana Rusu: Dacă dvs. daţi 100 de lei pe o asigurare... sau haideţi să mergem pe hectar. Poliţa de asigurare are două părţi. O parte eligibilă şi o parte neeligibilă. Aş începe cu ce înseamnă neeligibil că este mai puţin şi înseamnă un 20% din acea sută de lei. Este riscul de incendiu în orice cauză, care nu este risc eligibil, şi este o răscumpărare franşiză de la ce înseamnă franşiza eligibilă, care este de fapt de 20% atinsă pe producţie, la un 10% o franşiză deductibilă. Adică, în caz de daună, fermierul suportă 10% din suma pe care el şi-a asigurat-o, că tocmai discutasem de suma asigurată pe hectar, 10% suportă fermierul. Doar atât. Acest risc de incendiu din orice cauză sau alunecare de teren şi această răscumpărare de franşiză înseamnă o primă neeligibilă. Prima eligibilă înseamnă toate celelalte riscuri pe care fermierul şi le cumpără: grindină, secetă, ploi torenţiale, furtună, vijelie, şi din această primă 70% vin înapoi către fermier prin această submăsură de contribuţie la asigurări. Asta, dacă vreţi, pe un total de 100 de lei înseamnă în funcţie de asigurător 50 de lei, 60 de lei. Adică fermierul pune doar 40 de lei din suma totală pe care o plăteşte.

Reporter: Există şi asigurare fără franşiză?

Georgiana Rusu: Sunt asigurători care pot merge cu un produs fără franşiză, dar pe anumite regiuni, pentru că orice franşiză sau orice cost este influenţat de mai mulţi factori. Înseamnă zona în care am culturile, câtă suprafaţă exploatez, ce riscuri vreau – dacă vreau şi ger, vreau şi îngheţ timpuriu, vreau şi îngheţ târziu – şi atunci toţi aceşti factori influenţează şi acea franşiză.

Reporter: Există nemulțumiri ale fermierilor legate de franşiză, legate de riscurile care sunt asigurate, pentru că de multe ori asigurătorii vin şi spun: „Noi nu avem decât pachetul ăsta, dacă vreţi bine, dacă nu, duceţi-vă la alt asigurător”. Nu întotdeauna asigurătorul are toată paleta de riscuri pe care să şi le asigure fermierul.

Georgiana Rusu: Da, pentru că orice sistem al asigurărilor este un sistem piramidal. De acord, plătesc foarte mult şi primesc cei care au daună. Sunt riscuri pe care asigurătorul sau reasigurătorul, pentru că orice societate de asigurări este reasigurată la rândul ei, şi le poate asuma, sunt riscuri pe care nu şi le poate asuma. Cotele noastre pe care le avem, cotele Clubului Fermierilor Români, care sunt nişte cote speciale pentru fermieri, sunt destul de mici. Şi atunci sunt asigurători care nu pot să susţină, în cazul în care este o daună, sumele de despăgubire. După cum ştiţi, la noi în ţară au fost asigurători care au avut această linie de business şi care nu o mai au. Sunt asigurători care vor să menţină această linie de business şi ca atare pot să acopere numai anumite riscuri cu anumite franşize. Sunt produse, şi noi o să le avem şi le vom aduce pentru fermieri anul acesta, în care sunt franşize sau nu sunt franşize, dar cotele sunt pe măsură. Vorbim de nişte produse parametrice pentru secetă, adică, în alte țări, dacă mă întrebaţi, fermierul îşi face o asigurare poate pe 4-5 ani, doar se reînnoieşte contractul, tot ajutorul care este, cum este la noi prin submăsura 17.1  sunt ţări în care este ajutor dar la nivel de – cum ar fi la noi nivel de APIA pe o diferenţă, iar fermierul vine şi plăteşte doar acea diferenţă. E un sistem altfel, dar şi cotaţiile sunt pe măsură. Anul acesta vom aduce fermierilor români şi alte produse de asigurare.

Reporter: Dacă măsura AFIR 17.1 se lansează în primăvară, practic doar culturile de primăvară intră sau intră şi cele din toamnă?

Georgiana Rusu: Sesiunea pentru 2021 este pentru recolta 2021. Aceasta înseamnă culturile însămânţate în toamna lui 2020 şi culturile de primăvară însămânţate în 2021. Deci înseamnă recoltă 2021. Prin urmare, sesiunea care apare acum este pentru recolta 2021.

Reporter: Practic, în toamnă de fiecare dată fermierul trebuie să ştie că trebuie să se asigure, iar în primăvară la lansarea măsurii să aplice.

Georgiana Rusu: Da, să aplice, dar la fel, în momentul în care aplică trebuie să aplice în condiţiile care sunt de eligibilitate. Pentru că au fost foarte mulţi fermieri care au aplicat eligibilitatea, au dorit această valoare nerambursată, dar nu în condiţiile ghidului. Să am toată specia asigurată, toată structura, conform declaraţiei APIA, şi atunci fermierul poate aplica, după ce iese declaraţia APIA, pentru că şi acolo sunt nişte diferenţe.

„Consiliem tot ce înseamnă avizarea de daună, pregătim documentele fermierului, le înaintăm societăţii de asigurări, suntem alături de el la constatarea de daună, suntem alături de el când monitorizăm tot ce înseamnă dosar de daună, suntem alături de el până când îşi primeşte despăgubirea în termenul în care l-am stabilit cu asigurătorul.”

Alături și la bine, dar mai ales la rău

Reporter: Ați pomenit faptul că 2021 va fi un an provocator. Cum anticipaţi acest an?

Georgiana Rusu: Considerăm că cel mai important pentru fermier este să-l îndrumăm şi să-l sprijinim. Ceea ce facem în 2021 facem la fel cum am făcut în 2020, să venim să lucrăm cu fermierii, să-i sprijinim, să-i consultăm. Ca piaţă, v-am spus, cred că creşterea va fi cam de minim 10%, sunt asigurători care vor ieşi şi ei cu produse, asigurătorii de la noi din ţară, lucrăm împreună cu asigurătorii, lucrăm nu numai la a aduce produse noi, lucrăm la a modifica condiţiile care sunt, şi am lucrat cu asigurătorii inclusiv la tot ce înseamnă eligibilitate, sunt asigurători cu care am lucrat la eligibilitate pentru a fi în avantajul fermierului. Vom aduce produse noi, vom sprijini în continuare, vom consilia fermierul. Țin să punctez că a încheia o poliţă de asigurare nu este uşor, dar se poate vinde; o poliţă de asigurare, indiferent de ce natură e. Pe cultura agricolă poliţa trebuie vândută, trebuie încheiată foarte informat. Fermierul trebuie să ştie ce a încheiat. Trebuie să ştie ce există în piaţă ca şi competiţie, trebuie să ştie la fiecare asigurător care sunt condiţiile de asigurare. Dar o încheie. Un lucru foarte important pentru fermier este să fii alături de el când are daune. Este ca atunci când ţi se îmbolnăveşte copilul şi nu mai ştii ce să faci. Este în situaţia în care i se pare că toată munca lui se duce de râpă. Dacă vine o grindină, chit că este o grindină pe rafală sau pe 100 de hectare din 500 de hectare câte are, sau pe 30 de hectare, este foarte important ca noi să fim lângă fermier, trebuie să fim lângă agricultor atunci când este în caz de daună.

Reporter: Ce face brokerul atunci?

Georgiana Rusu: Brokerul atunci este alături de fermier. În afară de faptul că noi consiliem tot ce înseamnă avizarea de daună, pregătim documentele fermierului, le înaintăm societăţii de asigurări, suntem alături de el la constatarea de daună, suntem alături de el când monitorizăm tot ce înseamnă dosar de daună, suntem alături de el până când îşi primeşte despăgubirea în termenul în care l-am stabilit cu asigurătorul. Pentru că în toate convenţiile noastre cu asigurătorul avem un termen pentru a satisface nevoia clientului, a fermierului.

Reporter: Haideţi să vedem: câţi din cei care anul trecut, şi din punctul ăsta de vedere putem considera că anul 2020 a fost unul dintre cei mai păguboşi, a fost un an cu pagube mari, cu fermieri care s-au asigurat. Cei cu care aţi lucrat în anul trecut şi-au primit până acum banii, au fost despăgubiți pentru pagubele suferite?

Georgiana Rusu: Sunt fermieri care şi-au primit despăgubirea, noi am avut peste 500 de daune pe culturi agricole, pe lângă asta am mai avut, pentru că în afară de cultura agricolă mai asigurăm şi alte bunuri ale fermierului, utilaje, şi acolo am mai avut daune, dar aproape toţi fermierii şi-au primit despăgubirea. Bineînţeles, sunt fermieri care s-au încadrat, sunt fermieri care au fost de exemplu în toamnă, în perioada de însămânţare şi pregătire a terenului şi nu au fost dispuşi să vină repede cu toate documentele, dar îi ţinem din scurt şi tot timpul îi sunăm şi avem contact cu ei ca să nu uite de ceea ce trebuie să facă pentru dosarul de daune. De asta vă spun, suntem alături de ei şi la bine, dar şi la rău și asta este cel mai important. Facem o asigurare pentru ce? Să fim acoperiţi în cazul în care ni se întâmplă ceva, facem o asigurare de viaţă în cazul în care ni se întâmplă ceva, să avem familia acoperită; facem o asigurare la maşină în cazul în care ni se întâmplă ceva. La fel, la cultură trebuie să o facem pentru că e vorba de nişte fenomene pe care nu putem să le ţinem în frâu, şi atunci trebuie să facem asigurare.

georgiana rusu 2

Fostul profesor de matematică se ocupă azi de siguranța fermierului

Reporter: La finalul discuției noastre vreau să vă cunoască cititorii noștri nu doar ca specialist, ci și ca om. Vă pricepeți la cifre, care-i meseria dvs.?

Georgiana Rusu: Sunt un fost profesor de matematică, care e foarte bun la calcule, și care a decis în 2002, fiind în concediu creştere copil, după primul copil, am doi copii, o fată şi un băiat, să intre în acest sistem al asigurărilor. Am pornit consultant financiar la Allianz Ţiriac, treptat, prinzând experienţă, am devenit manager, apoi am lucrat pe pensii, am plecat apoi la Groupama, fosta BT Asigurări, şi în ianuarie 2013 am decis să vin în fostul Agricover Broker ca director regional. În 2014 am trecut director executiv şi de atunci mă ocup de asigurări de culturi şi lucrez pentru fermieri.

Reporter: Cum vi se pare lucrul cu fermierii? Când aţi avut primul contact cu agricultura, cum vi s-a părut?

Georgiana Rusu: Primul contact l-am avut la Groupama, pentru că Groupama este specializată pe partea de culturi agricole. Mi se pare foarte provocator, pentru că există o piaţă foarte mare, exact ce spuneaţi, din opt milioane de hectare sunt asigurate doar puţine, zi de zi trebuie să lucrăm şi să venim cu ceva nou pentru fermieri. Nu simt responsabilităţile de zi de zi, o fac că-mi place, o fac că trăiesc, când vorbesc de daune mi se ridică părul... şi atunci consider că-i ajut.

Reporter: Vorbim de ceva care afectează vieţi.

Georgiana Rusu: Exact, şi este o satisfacţie foarte mare în momentul în care ştii că are o problemă şi că te sună şi-ţi mulţumeşte şi că ştii că eşti în sprijinul lui oricând, indiferent că este sâmbătă, că este duminică, colegii mei sunt tot timpul deschişi şi foarte rapizi la toate solicitările pe care le avem.

Reporter: Care sunt obiectivele pentru anul acesta?

Georgiana Rusu: Obiectivele noastre sunt măreţe. Avem colegi care au venit cu experienţă, o să mergem şi pe partea de tot ce înseamnă suport către fermieri, pe partea de AFIR şi de daune, pentru că pe lângă faptul că ajutăm fermierul la daune, îl ajutăm şi la partea de tot ce înseamnă accesare a submăsurii 17.1 şi va fi un an în care vrem să aducem ceva nou în piaţă, vom aduce produse, după cum vă spuneam, vom face în continuare aceste sesiuni online cu fermierii în fiecare săptămână în care discutăm toate problemele pe care le au despre asigurări, despre măsurile de sprijin, dacă au probleme pe daune. Ajutăm şi am ajutat fermieri şi dacă nu sunt clienţii noştri, deci pentru noi este important să-i ajutăm.

Reporter: Nu este obligatoriu să facă parte din Clubul Fermierilor Români ca să lucreze cu brokerul de asigurare al Clubului?

Georgiana Rusu: Nu. Am ajutat fermierii pentru că au fost în situaţia în care poate aveau un dosar de daune, nu aveau acces către asigurător şi atunci clar i-am ajutat şi, într-adevăr, au devenit clienții noștri şi lucrăm în continuare cu foarte mulți fermieri pe care i-am ajutat. Eu un an în care avem treabă şi vrem ca fermierul să fie în siguranţă.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2021 (trim. I al anului 2021).

Având în vedere că ultima zi de depunere a cererilor de plată este 30 aprilie 2021,iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungește până pe data de 4 mai 2021 inclusiv.

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de următoarele documente:

Pentru sectorul vegetal: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații; situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură, și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

APIA precizează că, în conformitate cu HG nr. 409/2021: „Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ și rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Corteva Agriscience anunță că investește aproximativ 13 milioane de euro pentru extinderea unității de producție din România, de la Afumați (Ilfov), pentru a accelera dezvoltarea afacerii sale cu semințe de floarea-soarelui în Europa.

Construcția unei unități moderne este deja în desfășurare și urmează să devină operațională la începutul lunii august, la timp pentru sezonul de recoltare a florii-soarelui.

Acest proiect de investiții care cuprinde un nou depozit și o stație de condiționare va permite companiei Corteva Agriscience să eficientizeze problemele legate de aprovizionare, să îmbunătățească calitatea și capacitatea operațională, pentru a sprijini cererea europeană în continuă creștere.

„Prin extinderea operațiunilor noastre în România, ne consolidăm poziția de lider pe piața europeană a semințelor. Capacitatea sporită a unității din Afumați ne va permite să satisfacem cererea internă și internațională în creștere pentru semințe de înaltă calitate, marca Pioneer®, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova.  

Marius Bărăceanu, Production Location Manager Corteva Agriscience în Romania, a adăugat: „Deja am alocat 35.000 de ore de lucru acestui proiect, astfel că implementarea este în termen. Luând în considerare pandemia COVID-19 și toate măsurile de protecție necesare, echipa a făcut o treabă excelentă, asigurând-ne totodată că siguranța rămâne o prioritate de top.”

Stația din Afumati este una dintre cele mai moderne unități de producție a semințelor Corteva din lume și oferă clienților din întreaga Europă produse cu cele mai avansate inovații în materie de genetică a plantelor.

Stația produce hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță de primăvară, care deservesc nevoile clienților din țările UE, precum și din Ucraina, Rusia, Moldova, Bielorusia, Kazahstan, Azerbaidjan și Turcia.

end of February

Unitatea de producție din Afumați funcționează din 2006, cu aproximatix 160 de angajați și 250 de muncitori sezonieri în timpul sezonului de recoltare. Extinderea acestei stații va permite Corteva Agriscience să creeze peste 20 de posturi noi. Investiția totală, inclusiv investiția de modernizare, depășește 73 de milioane de euro.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat joi, 15 aprilie 2021, un protocol privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului. Semnatarii protocolului, din partea Clubului Fermierilor Români: Nicușor Șerban - președinte, Laszlo Becsek - vicepreședinte, Florian Ciolacu - director exectiv, iar din partea Federației Naționale „Cartoful” din România: Romulus Oprea - președinte, Cleonic Sucaciu - vicepreședinte, Ioan Moroianu - director executiv.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Nicușor Șerban, președinte Clubul Fermierilor Români: „Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională „Cartoful” din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”.

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”.

Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români: „Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”.

Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională „Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (Ministerul Agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”.

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: „Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională «Cartoful» și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”.

Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională „Cartoful” din România: „Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Clubul Fermierilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Despre Federația Națională „Cartoful” din România

Federația Națională „Cartoful” din România este prima Federație din țară, înființată în anul 1991 de către fermieri și cercetători de la INCDCSZ Brașov cu stațiunile de cercetare aferente. Membrii federației sunt fermieri producători de cartof din toată țara, atât din zona tradițională de producere a cartofului, cât și din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu și de vară, procesatori de cartof și comercianți.

Federația Națională „Cartoful” din România reprezintă procentual 100% din producătorii de cartof pentru sămânță, 90% din producătorii de cartof pentru industrializare și 55% din producătorii de cartof pentru consum înregistrați la APIA. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof către rețelele de magazine sunt membri ai Federației.

Federația Națională „Cartoful” reprezintă interesele membrilor săi, fiind un partener activ al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în elaborarea strategiilor și politicilor dedicate sectorului cartofului.

Obiectivul principal al Federației îl reprezintă salvarea cartofului în România, cultură aflată în evident declin în ultimii ani, prin creșterea competitivității, eficienței și profitabilității sectorului și contribuția la securitatea alimentară a țării, pentru a asigura din producția proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.

https://potato.ro/fncr

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Grupul Farmavet, important integrator de servicii veterinare din România (producție de produse medicamentoase și biologice de uz veterinar, producție de nutrețuri combinate – distribuție – retail), a încheiat anul 2020 cu aproximativ 45 de milioane de euro cifra de afaceri, reprezentând o creștere de 20% față de anul anterior. Pe lângă rezultatele în creștere, Grupul Farmavet a început anul 2021 cu un nou model de business, cu o echipă completă de management și cu o activitate reorganizată, pregătită pentru dezvoltare și adaptare la noile cerințe ale pieței autohtone și internaționale.

FarmaVet foto 2

Anul 2020 a fost unul de schimbări profunde în cadrul grupului, care a trecut de la un model de business antreprenorial, la unul corporate, în paralel cu redefinirea viziunii de business. „Unul dintre obiectivele majore în acest proces a fost maximizarea sinergiilor din grup astfel încât să intrăm în 2021 cu o platformă solidă care să permită dezvoltarea portofoliului de produse și de servicii oferite, precum și modernizarea facilităților de producție”, a declarat Irina Roșu, CEO Grup Farmavet

Dna Irina Roșu CEO Grup Farmavet

Pe lângă adaptarea activității la realitatea pandemică, astfel încât furnizarea produselor și serviciilor oferite de grup să nu fie întreruptă în niciun moment, toate departamentele au fost supuse unui amplu proces de reorganizare, atât din punct de vedere procesual, cât și din punct de vedere uman, cu atragerea unui număr impresionant de noi competențe și talente.

Crearea unei identități vizuale a grupului este tocmai expresia transformărilor profunde inițiate în 2020. Procesul de rebranding marchează noua paradigmă a grupului, cu obiective și strategii distincte ale celor trei divizii comerciale (vânzări naționale en gros, vânzări naționale cu amănuntul, vânzări export), dar și ale celor trei divizii de producție (medicamente, vaccinuri și furaje nutriționale). Astfel, diviziile comerciale și de producție vor avea identități vizuale distincte, generate de misiunea și de valorile asociate fiecăreia. Acestea susțin filosofia însușită a grupului, sumarizată în deviza „Facem bine făcând bine”.

Planuri ambițioase pentru 2021

În 2021, Farmavet și-a propus menținerea trendului de creștere de peste 20% a cifrei de afaceri față de anul trecut și, totodată, dublarea profitabilității care să permită companiei susținerea efortului investițional semnificativ pe care îl are în plan în acest an. „Investiții consistente sunt necesare pentru intensificarea procesului de digitalizare, de automatizare în toate segmentele de activitate (fabrici, depozite, logistică), precum şi de actualizare şi modernizare a tuturor proceselor de asigurare şi control al calităţii. Numai așa putem să ne urmăm viziunea de a deveni etalonul pieței naționale de medicină veterinară și să fim alături de toți clienții noștri cu produse și servicii de înaltă calitate, accesibile atât din punctul de vedere al prețului, dar și din perspectiva disponibilității la nivel național”, a adăugat Irina Roșu.

În acest an, Grupul Farmavet își propune să surprindă piața cu un portofoliu lărgit de produse pentru animalele de producție din ferme și gospodării, dar și cu extinderea portofoliului de produse medicamentoase, de îngrijire și nutriție pentru animalele de companie.

Divizia de vânzări en gros a fost reinventată la începutul acestui an, cu politici comerciale actualizate și cu echipe de vânzări cu competențe personalizate pentru fiecare categorie de clienți (ferme, farmacii, cabinete/clinici, medici concesionari etc).

Totodată, grupul aduce o abordare nouă, integrată, a diviziei de retail. Astfel, rețeaua actuală de peste 170 de farmacii veterinare va continua să crească atât ca acoperire națională, cât și din punct de vedere al conceptelor oferite. „Ne concentrăm foarte mult pe această abordare holistică a competențelor Grupului Farmavet pentru a putea genera noi servicii integrate cu valoare adaugată pentru clienți. Începutul acestui an ne găsește pregătiți cu noi competențe, noi game de produse, un portofoliu extins de servicii și cu inițiative multiple de modernizare și eficientizare a facilităților de producție”, a concluzionat Irina Roșu.

FarmaVet foto 1

Despre Grupul Farmavet

În cadrul Farmavet Group sunt companiile Farmavet, Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu.

Un reper al industriei locale, cu o istorie care începe acum 125 de ani, odată cu înfiinţarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri Pasteur la Bucureşti, Grupul Farmavet marchează în prezent mai mult de 20 de ani de existență modernă, investiții și extindere cu o activitate integrată de producție și comercializare.

Producția de vaccinuri și medicamente de uz veterinar se desfășoară în trei fabrici certificate GMP (o fabrică de vaccinuri la București și două fabrici de medicamente la Filipeștii de Pădure). Producția este completată de o a patra fabrică de nutrețuri și furaje situată în Borcea. Întreaga producție este preluată în rețeaua de distribuție și de lanțul de farmacii proprii, ambele gestionate de Farmavet.

Din 2019, grupul beneficiază de susținerea fondului de investiții China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II prezent pe 16 piețe din regiune cu angajamente de peste 1,2 miliarde USD.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Din acest an, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin începem monitorizarea rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), un dăunător foarte important al porumbului. Facem asta pentru a veni în sprijinul dumneavoastră. La timpul potrivit vă vom avertiza cu privire la momentul optim de combatere.

Joi, 1 aprilie 2021, timpul frumos ne-a permis efectuarea sondajelor de sol în fostele culturi de porumb. Sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, când temperaturile trec de 9 grade Celsius, este perioada propice pentru sondări.

Pe măsură ce temperatura solului crește, Tanymecus dilaticollis se deplasează spre suprafața solului (iernează la 40 - 60 cm adâncime). Astăzi am găsit foarte puțini adulți în sol. Prin grâu am avut mai mult succes. Pe măsură ce ies din sol migrează către culturile de cereale păioase. Eu i-am văzut prin grâu și prin ovăz. Alături de Tanymecus putem vedea și adulți de Opatrum sabulosum.

În zona Lovrin, la această dată putem observa în culturile de grâu destul de mulți adulți de Opatrum sabulosum (gândacul pământiu) și mai puțini de Tanymecus dilaticollis. Încă nu au ieșit toți din sol. În timpul efectuării sondajelor i-am găsit în bulgării de pământ umezi.

Mai multe informații despre acest dăunător, într-un material viitor.

Foto: Otilia Cotuna

Publicat în Protecția plantelor

La aniversarea celor 25 de ani de la înființare, IPSO Agricultură continuă extinderea rețelei sale de puncte de lucru deschizând sediul cu numărul 20, la Tecuci, în județul Galați.

Localizat între sediile IPSO Brăila și IPSO Roman, poziționarea acestui sediu a fost aleasă strategic pentru a deservi fermierii din zonă, care nu aveau până acum un punct apropiat din care să-și poată procura piesele de schimb atât de necesare pentru funcționarea eficientă și în parametri a utilajelor agricole. Necesitate cu atât mai importantă în perioada campaniilor agricole, când timpul pentru remedierea eventualelor probleme ce pot apărea trebuie să fie unul foarte scurt.

Cu ocazia deschiderii acestui nou punct de lucru, IPSO Agricultură a organizat, pe 25 martie 2021, o întâlnire în aer liber cu 40 de fermieri din zonă, luând toate măsurile necesare impuse de pandemie pentru siguranța tuturor celor prezenți.

Specialiștii companiei le-au prezentat fermierilor noutățile despre produsele și serviciile comercializate de IPSO Agricultură. Pentru această întâlnire au fost aduse în curtea noului sediu o combină John Deere T660i cu heder 625R, un tractor John Deere 6175M, o semănătoare KUHN Maxima 3M 6R GT950 și un utilaj de erbicidat John Deere M724.

Participanții s-au putut bucura și de un element inedit reprezentat de o filmare VR 360° a tractorului John Deere 8R, modelul nou, cu elemente interactive, filmare pe care au putut-o urmări cu ajutorul unor ochelari special concepuți pentru astfel de experiențe. 

Deși în condițiile actuale organizarea de evenimente – întâlniri ori inaugurări – este o adevărată provocare pe care nu mulți dintre jucătorii din piață se încumetă să o accepte, IPSO Agricultură face eforturi, alocând resursele necesare și luând toate măsurile de precauție, pentru ca specialiștii companiei să se întâlnească în siguranță cu fermierii, pentru a continua să fie aproape de aceștia și de nevoile lor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 17

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner grundfos MAI 2021

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista