Uniunea Oierilor solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Asociația crescătorilor de oi și capre vrea să se aplice strict procedurile europene de zonare și regionalizare, nu blocarea întregului teritoriu al României.

Situația creată prin restricționarea exporturilor de ovine și caprine vii din România îi îngrijorează pe crescători. „Această criză nu mai poate fi tratată doar ca o problemă sanitar-veterinară. Vorbim despre o problemă economică națională, o problemă socială pentru mediul rural și o problemă de comerț exterior pentru România”, transmite Asociația Uniunea Oierilor.

Sectorul ovin este unul dintre puținele sectoare agricole în care România are o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Potrivit datelor statistice oficiale, România are aproximativ 11,87 milioane de ovine și caprine și se află pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la efectivele de ovine. „Aceste date arată clar că nu discutăm despre un sector secundar, ci despre o ramură economică importantă, care asigură venituri pentru zeci de mii de familii, susține activitatea fermelor din zone defavorizate și contribuie direct la economia rurală”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Exportul, principala supapă economică a sectorului ovin

Exportul de ovine și caprine vii reprezintă principala supapă economică a sectorului ovin românesc. Piața internă nu poate absorbi singură volumele produse de fermierii români, mai ales în perioadele de vârf ale anului. România a construit în timp relații comerciale importante cu state din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte piețe unde consumul de carne de ovine este ridicat. „Aceste piețe au fost câștigate greu, prin muncă, prin respectarea condițiilor sanitar-veterinare, prin logistică și prin încrederea acordată de partenerii externi fermierilor și exportatorilor români. Blocarea exporturilor nu înseamnă doar amânarea unor transporturi. Înseamnă pierderea unor contracte, pierderea unor cumpărători, scăderea prețurilor interne, creșterea costurilor din ferme și riscul ca piețele externe să fie preluate de competitori din alte state”, arată Maniu Vonica.

Animalele destinate exportului nu pot fi ținute la nesfârșit în ferme. Ele cresc, depășesc greutățile comerciale cerute de anumite piețe, consumă furaje, ocupă spații, generează costuri veterinare și blochează fluxul financiar al fermierilor. În același timp, cumpărătorii externi nu așteaptă. Dacă România nu poate livra, aceștia se orientează rapid către alte state furnizoare, iar o piață pierdută astăzi poate fi foarte greu de recuperat mâine.

Uniunea Oierilor susține măsurile sanitar-veterinare, dar cere proporționalitate

Uniunea Oierilor înțelege și susține necesitatea aplicării măsurilor sanitar-veterinare pentru controlul și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare, o boală gravă, încadrată în legislația europeană ca boală de categorie A, ceea ce presupune măsuri rapide și ferme de control și eradicare. „Nu contestăm această obligație. Nu solicităm ignorarea riscului sanitar-veterinar. Nu cerem relaxarea nejustificată a măsurilor de control. Ceea ce solicităm este ca măsurile să fie aplicate exact conform procedurilor europene în vigoare, pe baza riscului real, a anchetelor epidemiologice și a principiului proporționalității. Orice măsură trebuie să fie justificată tehnic, limitată în timp, aplicată diferențiat și corelată cu situația epidemiologică reală. Considerăm că aplicarea unei interdicții generalizate asupra întregului teritoriu național, fără diferențiere între zonele afectate și zonele libere de boală, produce o sancțiune colectivă asupra fermierilor care respectă regulile. Nu este corect ca fermele din județe neafectate, care au animale sănătoase, documente în regulă, trasabilitate și respectă normele de biosecuritate, să fie blocate economic printr-o măsură aplicată uniform întregii țări”, explică președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Legislația UE prevede zonare, nu blocarea automată a unei întregi țări

Cadrul juridic european relevant este format, între altele, din Regulamentul (UE) 2016/429 privind sănătatea animală, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 privind notificarea și raportarea bolilor. Aceste acte europene nu pornesc de la ideea blocării automate a unui stat întreg, ci de la logica gestionării riscului prin zone de restricție.

Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevede că, în cazul confirmării unei boli de categorie A, autoritatea competentă instituie o zonă de restricție. Aceasta poate cuprinde zonă de protecție, zonă de supraveghere și, dacă situația epidemiologică o impune, zonă suplimentară de restricție. Această structură există tocmai pentru ca boala să fie controlată acolo unde există risc real, fără blocarea nejustificată a fermelor și județelor care nu sunt afectate.

„Potrivit informațiilor transmise autorităților române, România a notificat un focar de PMR la caprine și ovine în județul Mureș. Cu toate acestea, proiectul de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 prevede interzicerea circulației caprinelor și ovinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau stat terț, până la 31 decembrie 2026. Considerăm că o asemenea măsură trebuie analizată cu maximă atenție din perspectiva proporționalității. O interdicție națională totală poate fi justificată doar dacă există date epidemiologice clare, publice și verificabile care demonstrează că riscul este extins la nivelul întregului teritoriu național. În lipsa acestor date, aplicarea unei restricții pe întreaga Românie depășește logica europeană a zonării și produce o sancțiune economică generalizată asupra fermierilor care respectă normele sanitar-veterinare”, arată Maniu Vonica.

Aplicarea urgentă a regionalizării

Uniunea Oierilor solicită aplicarea urgentă a principiului regionalizării. „România trebuie să susțină ferm, cu date tehnice și epidemiologice complete, că exporturile pot continua din zonele libere de boală, cu testare, trasabilitate, carantină, certificare sanitar-veterinară și control strict al transporturilor. Aceasta este soluția echilibrată: protejează sănătatea animalelor, dar nu distruge activitatea economică a fermierilor care nu se află în zone afectate”, precizează Uniunea Oierilor într-un comunicat de presă.

Fermele și județele libere de boală nu trebuie blocate economic dacă nu există un risc epidemiologic demonstrat. „Regulamentul delegat (UE) 2020/687 permite adaptarea măsurilor la situația concretă și prevede luarea în considerare a circumstanțelor epidemiologice, a tipului exploatațiilor, a speciilor afectate și a condițiilor economice și sociale din zona afectată. Tocmai aceste criterii trebuie folosite de România în argumentația transmisă Comisiei Europene. De asemenea, cadrul european permite derogări și măsuri diferențiate atunci când există garanții suplimentare și când riscul poate fi gestionat. În acest sens, România trebuie să susțină ferm posibilitatea continuării exporturilor din zonele libere de boală, cu măsuri suplimentare precum testare, carantină, trasabilitate, certificare sanitar-veterinară, sigilarea transporturilor și controale stricte în trafic. Control sanitar-veterinar riguros, da. Interdicție economică generalizată asupra întregii Românii, nu”, completează Maniu Vonica, președinteșe Uniunii Oierilor.

Poziție fermă și argumentată la Bruxelles

Uniunea Oierilor solicită ANSVSA și Guvernului României să transmită Comisiei Europene o argumentație completă, bazată pe date concrete, prin care să solicite înlocuirea interdicției naționale totale cu măsuri regionalizate. Această argumentație trebuie să includă localizarea exactă a focarelor, rezultatele anchetelor epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, măsurile de izolare, măsurile de stingere a focarelor, traseele de mișcare a animalelor, situația județelor libere de boală și capacitatea României de a garanta exporturi sigure din zone neafectate.

„România nu trebuie să accepte tacit o decizie cu efecte economice majore asupra întregului sector ovin și caprin. Într-o procedură europeană de asemenea importanță, poziția statului român trebuie să fie clară, argumentată și fermă. Dacă se acceptă o restricție totală până la 31 decembrie 2026, fără o argumentație solidă și fără compensarea fermierilor, efectul poate fi distrugător pentru sectorul ovin românesc”, punctează Maniu Vonica. Președintele Uniunii Oierilor solicită convocarea urgentă a unei consultări oficiale între Guvernul României, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine, exportatorii de animale vii, transportatorii autorizați și operatorii economici afectați direct. „Această întâlnire trebuie să aibă un scop clar: stabilirea unei direcții unitare și asumate pentru deblocarea exporturilor, apărarea intereselor economice ale României și menținerea piețelor externe. Nu este suficient ca fiecare instituție să comunice separat. Este nevoie de coordonare la nivel guvernamental. ANSVSA are rol tehnic și sanitar-veterinar. MADR are responsabilitatea sectorului agricol. MAE are rol în relația cu statele importatoare și în susținerea diplomatică a intereselor comerciale ale României. Guvernul trebuie să asigure coordonarea generală și să trateze situația ca pe o criză economică a sectorului ovin.”

Deblocarea exporturilor, prioritară

În acest moment, prioritatea absolută trebuie să fie rezolvarea crizei și reluarea exporturilor de ovine și caprine, nu amplificarea disputelor instituționale, consideră Uniunea Oierilor. „Fermierii nu au nevoie de lupte de imagine, declarații politice sau schimbări administrative care nu produc efecte imediate în ferme. Fermierii au nevoie de măsuri concrete, termene clare, transparență, consultare reală și protejarea piețelor externe.”

Uniunea Oierilor nu consideră că schimbarea conducerii ANSVSA reprezintă, în sine, soluția principală pentru depășirea crizei. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente, însă prioritatea imediată trebuie să rămână salvarea sectorului ovin, aplicarea procedurilor europene de regionalizare și redeschiderea urgentă a exporturilor. „Sectorul ovin are nevoie de coordonare între instituții, de argumente tehnice solide transmise la Bruxelles și de un plan de acțiune asumat de Guvern, ANSVSA, MADR și MAE.”

ANSVSA să prezinte public situația reală

Uniunea Oierilor solicită Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte public situația epidemiologică actualizată, clar și complet. „Fermierii trebuie să știe câte focare sunt active, unde sunt localizate, ce analize au fost efectuate, care sunt rezultatele testelor, ce măsuri au fost aplicate pentru stingerea focarelor, ce documente au fost transmise Comisiei Europene, ce documente suplimentare au fost solicitate României și care este calendarul estimativ pentru ridicarea sau relaxarea restricțiilor. Lipsa de informații clare creează panică, speculații și neîncredere. Într-o criză de asemenea amploare, comunicarea publică trebuie să fie constantă, transparentă și bazată pe date. Fermierii nu pot lua decizii economice pe baza zvonurilor.”

Fermierii trebuie despăgubiți, dacă restricțiile continuă

Uniunea Oierilor solicită autorităților române să verifice dacă măsurile aplicate României sunt proporționale cu cele aplicate altor state membre care s-au confruntat cu boli similare la ovine și caprine. „România nu trebuie tratată discriminatoriu. Dacă în alte state europene s-au acceptat măsuri regionalizate, atunci același principiu trebuie susținut și pentru România, în baza datelor epidemiologice disponibile. Nu formulăm acuzații fără documente, dar atragem atenția că piața internațională a ovinelor este puternic concurențială. Blocarea României avantajează automat alți furnizori. Contractele nu rămân suspendate până când România își rezolvă problemele administrative. Ele sunt preluate de alți exportatori”, atrage atenția președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

În situația în care restricțiile nu pot fi anulate, suspendate sau regionalizate de urgență, Uniunea Oierilor solicită Guvernului României și Comisiei Europene crearea unui mecanism de compensare financiară pentru fermierii afectați.

„Dacă o decizie administrativă blochează valorificarea animalelor, fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri pierderile. Compensațiile trebuie să acopere pierderile reale generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, diferența dintre prețul de export și prețul obținut pe piața internă, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea, costurile veterinare, pierderea contractelor comerciale, blocarea fluxului financiar al fermelor și riscul de reducere forțată a efectivelor”, precizează Maniu Vonica, adăugând că aceste pierderi nu sunt teoretice, ele apar zilnic în ferme, în centrele de colectare, la exportatori și în lanțul economic care depinde de sectorul ovin.

Dacă restricțiile sunt aplicate în numele protejării sănătății animalelor și a pieței europene, atunci costul economic nu trebuie transferat integral asupra crescătorilor români. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor și afectarea încrederii partenerilor externi. Pentru mulți fermieri, această criză poate face diferența între continuarea activității și închiderea fermei.

Prin urmare, Uniunea Oierilor cere acțiune rapidă, transparență și responsabilitate. „Cerem autorităților române să apere ferm interesele crescătorilor de ovine și caprine, să susțină aplicarea regionalizării, să transmită complet și rapid documentația solicitată de Comisia Europeană, să negocieze cu statele terțe și să pregătească un mecanism real de compensare pentru pierderile generate de restricții. Uniunea Oierilor își exprimă disponibilitatea totală de a participa la orice consultare, grup de lucru sau întâlnire instituțională care poate contribui la rezolvarea acestei crize.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, două unități de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), anunță lansarea oficială a Programului „RADAR” (Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate). „RADAR” este o inițiativă pilot dezvoltată în parteneriat, care urmărește testarea unui nou model de colaborare între cercetare și fermieri.

Pentru ca activitatea de cercetare să producă rezultate relevante și cu impact, problemele reale întâlnite în exploatațiile agricole trebuie să contribuie la definirea priorităților de cercetare și inovare, aceasta fiind o realitate tot mai evidentă în agricultură care a dus la elaborarea Programului „RADAR”.

Programul va fi inițial finanțat integral din fondurile proprii, valorificând expertiza, infrastructura și resursele interne pentru a clădi un mecanism standardizat de documentare și analiză a problemelor din ferme. „RADAR” nu trebuie să fie perceput ca o activitate de consultanță sau ca un mecanism de control al fermierilor, ci ca un parteneriat transparent și aplicat cu mediul academic: „venim să înțelegem și să lucrăm împreună, identificând problemele reale din teren”.

Dr. ing. Viorel Cătălin Oltenacu, director SCDP Băneasa, punctează: „Considerăm că cercetarea trebuie să fie prezentă acolo unde apar provocările reale ale sectorului pomicol. Prin Programul RADAR ne propunem să construim un cadru de lucru prin care observațiile și nevoile identificate în ferme să poată contribui la definirea unor direcții de cercetare relevante și la dezvoltarea unor viitoare proiecte de inovare. Obiectivul nostru este să construim un mecanism funcțional și util atât pentru cercetători, cât și pentru fermieri”.

Sub sloganul „Fermieri - Probleme reale - Soluții din cercetare”, echipele mixte de specialiști (cercetare și suport tehnic) se vor deplasa direct în exploatațiile agricole. Scopul principal este colectarea sistematică a datelor din teren prin fișe standardizate, identificarea din timp a provocărilor fitosanitare și tehnologice (stres hidric, presiunea bolilor și dăunătorilor, adaptabilitate climatică etc) și validarea rapidă a unor soluții aplicate, în condiții reale de producție. Programul va rula într-o primă fază pilot de 12 luni, timp în care se va constitui o rețea de fermieri colaboratori și se va defini un portofoliu clar de probleme tehnologice prioritare.

„Problemele cu care se confruntă fermierii sunt din ce în ce mai complexe și nu mai pot fi abordate din perspectiva unei singure discipline. Colaborarea dintre SCDP Băneasa și ICDPP permite valorificarea unor competențe complementare și dezvoltarea unei imagini mai complete asupra provocărilor întâlnite în teren. Considerăm că parteneriatele dintre unitățile de cercetare reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unor soluții adaptate nevoilor reale ale sectorului agricol”, precizează dr. ing. Roxana Zaharia, director ICDPP București.

Unul dintre obiectivele prioritare urmărite în cadrul programului este identificarea și stabilirea priorităților în gestionarea riscurilor fitosanitare cu care se confruntă fermierii.

„Protecția plantelor reprezintă una dintre cele mai importante provocări în agricultură. Reducerea numărului de substanțe active, respectiv produse de protecția plantelor disponibile pe piață, precum și impactul semnificativ al schimbărilor climatice care se manifestă concret prin perturbarea ciclurilor biologice ale plantelor, bolilor și dăunătorilor, impune sectorului agricol necesitatea optimizării constante a tehnologiilor existente dar și identificarea unor soluții mai sustenabile. Prin Programul RADAR ne propunem să înțelegem mai bine problemele întâlnite în ferme și să contribuim la fundamentarea unor direcții de cercetare care să răspundă acestor provocări”, subliniază dr. Mihaela Monica Dinu, ICDPP București.

Depășind tiparele abordărilor clasice, „RADAR” instituie un flux continuu de colectare și valorificare a datelor din teren, transformând experiența directă a fermierilor într-un pilon de fundamentare a activității științifice. Prin acest model integrat, SCDP Băneasa și ICDPP București urmăresc atât maximizarea vizibilității cercetării agricole autohtone, cât și structurarea unui parteneriat public-privat solid, capabil să genereze noi consorții și să atragă finanțări dedicate inovării și rezilienței în agricultură.

„RADAR este o inițiativă pilot prin care ne propunem să dezvoltăm un mecanism standardizat de colaborare între cercetare și fermieri în sectorul pomicol. Nu vorbim despre simple vizite în ferme, ci despre construirea unui sistem prin care problemele reale din exploatații să poată fi identificate, documentate și transformate în teme de cercetare, proiecte de inovare și direcții de dezvoltare. Dacă modelul își demonstrează utilitatea, acesta poate reprezenta un exemplu de bună practică ce va putea fi discutat și adaptat ulterior și de alte unități de cercetare interesate”, arată dr. ing. Damian Dragomir, coordonator Program „RADAR”.

Inițiativa „RADAR” este în concordanță cu direcțiile promovate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind creșterea competitivității agriculturii românești și cu orientările susținute de ASAS, care încurajează consolidarea legăturilor dintre cercetare, mediul academic, fermieri și sectorul economic, se arată într-un comunicat transmis de ASAS.

„Conducerea ASAS împreună cu toate unitățile din subordine subliniază ferm, prin deciziile și intervențiile recente, că mediul academic trebuie să își recalibreze în mod constant prioritățile științifice în funcție de vulnerabilitățile curente ale fermierilor.”

„RADAR” este acronimul pentru Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate și reprezintă un program pilot dezvoltat de SCDP Băneasa în parteneriat cu ICDPP București, având ca scop dezvoltarea unui mecanism de colaborare între cercetători și fermieri pentru identificarea problemelor reale din sectorul pomicol și orientarea activităților de cercetare către nevoile beneficiarilor. Ambele instituții reprezintă piloni de elită în cercetarea românească. ICDPP București este recunoscut național pentru expertiza în protecția plantelor, biotehnologii, ecotoxicologie și control biologic al bolilor și dăunătorilor, în timp ce SCDP Băneasa reprezintă un etalon în modernizarea și dezvoltarea pomicolă autohtonă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS” a transmis, sâmbătă – 13 iunie 2026, că ciobanii vor ieși în stradă dacă președintele ANSVSA nu demisionează până la data de 19 iunie. În ultimele luni, ROMOVIS a trimis numeroase adrese oficiale către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și alte instituții ale statului român, avertizând asupra riscurilor majore generate de gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), a blocajului exporturilor și a măsurilor care afectează grav sectorul zootehnic. Toate semnalale de alarmă ale fermierilor au rămas fără răspunsuri concrete și fără măsuri eficiente. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor răspunde printr-un comunicat de presă în care își reafirmă sprijinul pentru crescătorii de ovine din România și anunță că va prezenta Comisiei Europene un set complet de argumente tehnice și epidemiologice. „Scopul acestor demersuri este revizuirea măsurilor de restricționare a exporturilor, pentru ca noul cadru de reglementare să fie unul echilibrat și adaptat realității din teren”, precizează ANSVSA.

„Referitor la perspectivele de restricționare analizate la nivelul DG SANTE, ANSVSA precizează că demersurile actuale vizează menținerea performanței economice a sectorului zootehnic românesc. Performanța istorică a crescătorilor noștri de ovine, demonstrată prin parteneriate de anvergură precum cel cu Algeria, care prevede livrarea a peste un milion de animale, reprezintă un argument esențial în dialogul nostru cu Comisia Europeană pentru identificarea unor soluții proporționale, care să nu afecteze exporturile strategice. Suntem pe deplin angajați în sprijinirea crescătorilor noștri de ovine și în protejarea sectorului zootehnic românesc. Vom prezenta partenerilor de la Bruxelles toate datele științifice și epidemiologice necesare pentru a demonstra siguranța produselor noastre și pentru a obține o revizuire rapidă a restricțiilor actuale, facilitând astfel reluarea exporturilor”, declară Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, a cărui demisie este cerută de organizațiile crescătorilor de animale.

ANSVSA susține că a transmis Comisiei Europene o serie de argumente tehnice fundamentate, care demonstrează controlul riguros asupra situației epidemiologice din țară:

• Absența legăturilor epidemiologice: Datele oficiale confirmă că România nu a efectuat exporturi de ovine către zonele în care au fost raportate focare regionale recente (cum ar fi Albania), eliminând astfel riscul de propagare externă din sursă românească;

• Gestionarea focarului intern: Focarul de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) din județul Mureș, depistat pe 8 iunie 2026, a fost izolat imediat prin aplicarea strictă a măsurilor de carantină și stingere. Evoluția locală este monitorizată atent, argumentând astfel oportunitatea unor măsuri aplicate regionalizat, în locul unei restricții extinse la nivelul întregului teritoriu;

• Analiza deciziei comerciale: ANSVSA analizează fundamentarea tehnică a propunerii de restricționare, urmărind ca deciziile finale să fie bazate exclusiv pe criterii științifice și epidemiologice obiective, specifice pieței animalelor vii.

Întrucât marea majoritate a crescătorilor de ovine din România respectă cu strictețe normele sanitare, ANSVSA precizează că își intensifică eforturile pentru eliminarea oricăror disfuncționalități izolate care ar putea afecta credibilitatea sectorului:

• Prevenirea transporturilor neconforme: ANSVSA face un apel ferm la responsabilitate pentru eliminarea completă a mișcărilor nedeclarate de animale, asigurând astfel respectarea deplină a cerințelor stabilite la nivelul Comisiei Europene;

• Filtre și controale în teren: În colaborare cu Poliția Română, inspectorii veterinari vor intensifica controalele în trafic pe întreg teritoriul național. Transporturile ilegale vor fi sancționate conform legislației în vigoare, mergând până la suspendarea activității operatorilor neconformi.

De asemenea, în comunicatul de presă, ANSVSA menționează că are un plan de acțiune pentru continuitatea exporturilor. „Conducerea ANSVSA menține un dialog activ cu asociațiile de profil și cu autoritățile din țările terțe partenere, inclusiv Algeria. Scopul este furnizarea tuturor garanțiilor privind siguranța sanitar-veterinară a efectivelor românești și menținerea valabilității contractelor comerciale existente. Prin aceste demersuri oficiale, instituția urmărește optimizarea calendarului de restricții și deschiderea rapidă a coridoarelor comerciale sigure pentru exploatațiile românești libere de boală”, își încheie ANSVSA comunicatul adresat presei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ultimatum pentru președintele ANSVSA. Ciobanii amenință cu ieșirea în stradă

Uniunea Oierilor solicită regionalizarea în cazul pestei micilor rumegătoare și continuarea exporturilor

Uniunea Oierilor își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de extindere a restricțiilor privind exportul de ovine și caprine vii din România către țări terțe, în contextul apariției unor focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR). Asociația crescătorilor cere aplicarea principiului regionalizării.

„Înțelegem și susținem necesitatea aplicării măsurilor sanitare veterinare pentru combaterea și eradicarea bolii. Protejarea sănătății animalelor și prevenirea răspândirii bolilor reprezintă obiective esențiale pentru întregul sector zootehnic. Cu toate acestea, considerăm că aplicarea unor restricții generalizate la nivelul întregului teritoriu al României afectează în mod disproporționat mii de crescători de animale din zone neafectate de boală, care respectă normele de biosecuritate și nu prezintă risc epidemiologic”, transmite Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor, care punctează că, exportul de ovine către state terțe reprezintă o componentă strategică a economiei rurale și a sectorului zootehnic românesc.

Uniunea Oierilor solicită autorităților române și instituțiilor europene aplicarea principiului regionalizării și al evaluării riscului epidemiologic. „Considerăm că fermierii din județele neafectate nu trebuie să suporte consecințele economice ale unor focare izolate. Uniunea Oierilor își reafirmă disponibilitatea de a participa la consultări și grupuri de lucru pentru identificarea unor soluții echilibrate.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS”, organizație reprezentativă a crescătorilor de ovine și caprine din România, anunță că își menține și reiterează solicitarea formulată încă din luna martie 2026 privind demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Dacă acesta nu demisionează până la data de 19 iunie 2026, ciobanii transmit că vor ieși în stradă.

Solicitarea federației crescătorilor de ovine și caprine nu este una nouă și nu reprezintă o reacție de moment. Mai ales că, în ultimele luni, ROMOVIS a transmis numeroase adrese oficiale către instituțiile fundamentale ale statului român, avertizând asupra riscurilor majore generate de gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), a blocajului exporturilor și a măsurilor care afectează grav sectorul zootehnic. Astfel, printre demersurile oficiale realizate se numără: Adresa nr. 21/19.02.2026 către președintele ANSVSA - Alexandru Bociu; Adresa nr. 22/12.03.2026 către președintele ANSVSA - Alexandru Bociu; Adresa nr. 23/12.03.2026 către Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice; Adresa nr. 24/23.03.2026 către Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării; Adresa nr. 25/23.03.2026 către Prim-Ministrul României, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„În toate aceste documente, Federația ROMOVIS a semnalat existența unui risc major pentru securitatea alimentară a României, pentru economia rurală și pentru unul dintre puținele sectoare agricole în care țara noastră deține încă un avantaj competitiv la nivel european și internațional. Din păcate, toate aceste semnale de alarmă au rămas fără răspunsuri concrete și fără măsuri eficiente. Astăzi, temerile exprimate de ROMOVIS se confirmă”, arată Nicolae Cioranu, președintele federației, adăugând că exportul de ovine vii din România este practic blocat, în urma noilor decizii adoptate la nivel european în contextul gestionării focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare. „În același timp, operatori economici din alte state membre ale Uniunii Europene preiau contracte și piețe tradiționale ale exportatorilor români, în timp ce crescătorii români suportă integral consecințele economice ale acestei situații”, subliniază Nicolae Cioranu.

Federația ROMOVIS consideră că actuala conducere a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) poartă responsabilitatea administrativă și managerială pentru incapacitatea instituției de a restabili încrederea partenerilor europeni și de a implementa, într-un termen rezonabil, măsurile necesare pentru ridicarea restricțiilor care afectează sectorul ovin și caprin.

ROMOVIS solicită:

• Demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru incompetență și neglijență în atribuțiile de serviciu, precum și demisia responsabililor cu siguranța, respectiv sănătatea animală, până la data de 19 iunie 2026;

• Intervenția imediată a prim-ministrului României, Ilie Bolojan, pentru evaluarea activității conducerii ANSVSA și adoptarea măsurilor administrative necesare;

• Implicarea președintelui României, Nicușor Dan, în vederea analizării impactului pe care această criză îl produce asupra securității alimentare, exporturilor agroalimentare și economiei rurale;

• Prezentarea publică de către ANSVSA a tuturor măsurilor întreprinse în relația cu Comisia Europeană și cu statele membre pentru ridicarea restricțiilor privind exportul de ovine și caprine.

Federația ROMOVIS avertizează că răbdarea crescătorilor români a ajuns la limită. „În cazul în care până la data de 19 iunie 2026 domnul Alexandru Bociu nu își va prezenta demisia și nu vor exista măsuri concrete din partea Guvernului României, Federația Națională a Crescătorilor de Ovine ROMOVIS va declanșa procedurile legale pentru organizarea unor acțiuni de protest. În acest sens, pentru  data de 23 iunie 2026 va fi depusă solicitarea de autorizare a unui protest în fața sediului ANSVSA din București. Crescătorii de ovine și caprine nu mai pot accepta pasiv distrugerea unui sector strategic al agriculturii românești. Nu cerem privilegii!! Cerem competență, transparență, responsabilitate și respect pentru munca zecilor de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor și care contribuie la securitatea alimentară a României”, transmite ROMOVIS.

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS reunește 35 de asociații profesionale din 34 de județe ale țării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Le Sommelier Depot și Design For Your Business anunță cea de-a noua ediție a Festivalului „Vin la Munte”, considerat cel mai mare festival de vinuri destinate pieței HoReCa din Transilvania. Evenimentul are loc în zilele de 13 și 14 iunie 2026 la Hotel Qosmo din Brașov.

Evenimentul reunește, în mod tradițional, crame din România și din întreaga lume, mii de vizitatori pasionați de vin și un program consistent de masterclass-uri, conferințe și degustări. Potrivit organizatorului, Daniel Bichir, ediția din acest an aduce noutăți semnificative atât în selecția de vinuri internaționale, cât și în programul cultural. Peste 80 de expozanți, producători, importatori și distribuitori, așteaptă iubitorii de vin la povești cu paharele pline.

Masterclass-uri internaționale: Supertoscane, Amarone, Corpinnat, Cava

Programul de masterclass-uri al ediției a IX-a aduce în față producători și experți cu prezență internațională.

Sâmbătă, 13 iunie:

• Ora 16:30 — Tenuta L'Impostino: vinuri Supertoscane din DOC Montecucco (Toscana);

• Ora 17:30 — Cantina Spada: vinul Amarone și gama Valpolicella (Veneto);

• Ora 18:30 — Llopart: spumante Corpinnat, susținut de Xavier Simal, Export Manager Llopart (Catalonia).

Duminică, 14 iunie:

• Ora 14:00 — Rasova Wine Experience: „De ce forma paharului contează” — susținut de Valentin Ceafalău;

• Ora 15:30 — Mastinell Winery: masterclass dedicat Cava (Catalonia).

Conferințele Uniunii Scriitorilor: Vinul și literatura, față în față

Una dintre inițiativele care definesc „Vin la Munte” ca festival cu identitate proprie este parteneriatul cu Uniunea Scriitorilor din România, care aduce în spațiul festivalului o dimensiune culturală autentică. „Ediția a IX-a găzduiește patru evenimente dedicate literaturii, culturii vinului și vieții scriitoricești brașovene, toate în Sala de conferințe a Hotelului Qosmo”, subliniază Daniel Bichir.

Sâmbătă, 13 iunie:

• Ora 14:00–15:00 — Vinul ca materie liturgică, conferință susținută de pr. Ioan Pintea. Moderator: pr. Cristian Muntean;

• Ora 15:00–16:00 — Vremea recoltei. Cărțile recente. Reviste și cărți ale scriitorilor brașoveni. Moderator: Irinel Merlușcă.

Duminică, 14 iunie:

• Ora 16:30–17:45 — Literatura și vinul ca savoir-vivre, conferință susținută de Cristian Pătrășconiu. Moderator: Adrian Lesenciuc;

• Ora 17:45–18:30 — Poezia și vinul cele de toate zilele, recital de poezie. Moderator: Cezara Răducu.

Biletele de acces sunt disponibile online: bit.ly/4wINKHB

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deteriorarea situației economice din sectorul laptelui în țara noastră a fost semnalată de ministrul intermiar al Agriculturii comisarului european Christophe Hansen, printr-o scrisoare transmisă pe 10 iunie 2026. Tánczos Barna a solicitat, totodată, o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor.

Ministrul român arată în scrisoarea transmisă la Bruxelles că cele mai recente date comunicate Comisiei Europene indică o accentuare a presiunii asupra producătorilor de lapte din România. Astfel, prețul mediu al laptelui la poarta fermei s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, cu scăderi de 8,59% în ianuarie, 5,65% în februarie, 10,64% în martie și 10,44% în aprilie.

În perioada ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%, reprezentând cea mai drastică reducere înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Aceste evoluții evidențiază existența unor dezechilibre importante între nivelul producției și capacitatea de absorbție a pieței, cu efecte directe asupra veniturilor fermierilor și asupra sustenabilității exploatațiilor de lapte.

În documentul transmis Comisiei Europene, ministrul interimar al Agriculturii subliniază că analiza evoluției prețurilor trebuie realizată și în contextul particularităților sezoniere ale pieței laptelui, însă datele din anul 2026 arată că ajustarea descendentă specifică perioadei de primăvară s-a manifestat cu o intensitate semnificativ mai mare comparativ cu anii precedenți. Având în vedere aceste evoluții, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole pentru susținerea fermierilor afectați de dificultățile din sectorul laptelui și adoptarea unor măsuri care să contribuie la stabilizarea pieței.

În paralel, ministrul interimar al Agriculturii a dispus analizarea modului de colectare, consolidare și raportare a datelor privind piața laptelui, precum și evaluarea fluxurilor informaționale și a instrumentelor utilizate pentru monitorizarea sectorului, în vederea asigurării unei imagini cât mai exacte și actualizate asupra evoluțiilor din piață. De asemenea, vor fi verificate mecanismele de raportare existente și modul de respectare a obligațiilor legale de către operatorii economici care au responsabilități în transmiterea datelor privind piața laptelui.

„Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM International Wine Contest, cel mai mare concurs internațional de vinuri din Europa Centrală și de Est, a ajuns la ediția cu numărul 23. Anul acesta, evenimentul a avut loc în perioada 28 – 31 mai 2026 la Ploiești, fiind organizat cu sprijinul Consiliului Județean Prahova și al Asociației Ținutul Vinului.

Cu prilejul VINARIUM s-a oficializat înfrățirea dintre Ținutul Vinului Prahova și Échansonnerie des Papes (Châteauneuf-du-Pape), o confrerie cu tradiție multiseculară, custode al patrimoniului și identității vinurilor din această apelațiune celebră.

VINARIUM este un concurs internațional de vinuri care se desfășoară sub patronajul OIV (Organizației Internaționale a Viei și Vinului) și VINOFED (Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri), activitatea sa fiind girată de UIOE (Union Internationale des Œnologues – Uniunea Internațională a Oenologilor). Totodată, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin (FIJEV) este partener al competiției desfășurată în România.

La VINARIUM 2026 au fost înscrise 1346 de probe din 20 ţări: Australia, Austria, Bulgaria, Canada, Cipru, Cehia, Coreea de Sud, Croația, Franța, Georgia, Germania, Italia, Macedonia, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Turcia, Ungaria, Ucraina. Probele au fost înscrise de 233 operatori (producători, importatori, negocianţi, reprezentanţi ai producătorilor).

În concurs au fost introduse vinuri liniștite, vinuri efervescente şi distilate pe bază de struguri şi vin, iar 35,4% din totalul probelor înscrise au fost din afara României.

Jurizarea s-a desfăşurat cu 7 comisii a câte 5 judecători pe comisie, fiecare comisie fiind condusă de câte un preşedinte. Juriul 2026 complet: https://www.iwcb.ro/juriu-2026/. Numărul total al judecătorilor a fost 41, provenind din 16 ţări: Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Danemarca, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Țările de Jos.

Observatorii oficiali prezenţi la Ploiești au fost dr. Monika Christmann, Germania - vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV; Marina Garcia, Spania - membru în Comitetul Executiv al VINOFED; Janna Rijpma-Meppelink, Țările de Jos - vicepreședinte FIJEV.

Media consensuală a fiecărei probe s-a calculat ca medie aritmetică a notelor date de toţi judecătorii unei comisii, după eliminarea notelor extreme (nota cea mai mică şi nota cea mai mare).

S-au acordat 21 Mari Medalii de Aur (punctaj 93 - 100); 376 Medalii de Aur (punctaj 89 - 92,9) și 19 Medalii de Argint (85 - 88,9).

Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie. Ultima medie pentru medalii a fost 88,67.

Au fost evaluate – hours concours – „Pelinuri” românești ca parte a demersurilor de a testa repoziționarea acestor „băuturi aromatizate”.

VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, un proiect care își propune să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere.

Concursul internațional de etichete de vin, ENOVART by VINARIUM, este la a doua ediție, proiectul fiind susținut de IPPU Prime Label și KURZ România. Câștigătorii vor fi anunțați pe 15 iunie 2026.

Competiția etichetelor reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.

IPPU Prime Label & Kurz Romania oferă premii pentru excelență în design, packaging și labeling, care constau în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Juriul internațional VINARIUM a făcut o selecție a celor mai bune 21 prezentări vizuale ale vinurilor albe, rosé și roșii (ansamblul packaging & labeling – în termenii esteticii, susținerii mesajului enologic, personalității cramei) plus maniera de realizare.

Juriul ENOVART, compus din Adrian Buga – critic de artă; Costin Tudose – creator de imagine și Miruna Ștefan – artist plastic, va desemna cele trei crame câștigătoare.

Pe 5 iunie, rezultatele VINARIUM 2026 au fost afișate online și pot fi văzute aici: https://www.iwcb.ro/vinarium-2026-rezultate-6-iunie/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La sfârșitul lunii mai, capitala Armeniei, Erevan, a găzduit sesiunea dedicată vinurilor albe și roșii din cadrul Concours Mondial de Bruxelles (CMB) 2026, una dintre cele mai importante competiții de vinuri din lume.

Cea de-a 33-a ediție a Concours Mondial de Bruxelles a aliniat la start peste 6.700 de vinuri, din 50 de țări, care au fost evaluate de un juriu internațional format din peste 350 de jurați din întreaga lume.

O revelație românească din Dobrogea

România obține un palmares remarcabil, cu 177 de vinuri înscrise și 65 de medalii (2 Mari Medalii de Aur, 28 de Medalii de Aur și 35 de Medalii de Argint), ceea ce corespunde unei rate de succes de 36,7%.

Distincția Romania Wine Revelation 2026 a fost acordată vinului 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022, produs de Murfatlar Vinul România, distins cu o Mare Medalie de Aur. Cea de-a doua Mare Medalie de Aur a fost acordată vinului Persu-Eminescu, produs de Domeniile Franco-Române (Muntenia, Dealu Mare), vin care nu a fost încă lansat pe piață.

Regiunea Moldova din România conduce clasamentul național cu 16 medalii, fiind cea mai premiată regiune a țării, urmată de Dobrogea (14 medalii) și de Dealu Mare (10 medalii). Transilvania își confirmă potențialul prin trei Medalii de Aur obținute de Crama La Salina pentru vinurile Issa Pinot Noir, Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience și Issa Chardonnay, în timp ce Oltenia s-a remarcat prin Corcova Lecram 2019 (Viticola Corcova).

Pe lângă cele 65 de medalii, România a obținut și 79 de distincții suplimentare CMB MERIT, distincție acordată vinurilor care au obținut cel puțin 86 de puncte din 100 fără a câștiga o medalie. Împreună cu medaliile, acestea ridică rata totală de recunoaștere a României la 81%, ceea ce înseamnă că mai mult de patru din cinci vinuri românești înscrise au primit o formă de recunoaștere internațională pentru calitatea lor, o performanță remarcabilă și extinsă la nivelul întregului eșantion.

Concours Mondial de Bruxelles este una dintre puținele competiții de vin din lume care respectă recomandarea OIV, potrivit căreia numărul de medalii nu poate să depășească 30% din numărul total de medalii.

Vinurile din România medaliate la CMB 2026

Mare Medalie de Aur

• Persu-Eminescu - Domeniile Franco-Romane SRL

• 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022 - Murfatlar Vinul Romania SA

Medalie de Aur

• Prahova Valley Roșu 2021 - Domeniile Alexandrion Rhein 1892 S.A

• Val Vârtej Roze 2025 - Casa Rotărescu

• Issa Pinot Noir 2024 - Crama La Salina SA

• Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience 2024 - Crama La Salina SA

• Issa Chardonnay 2025 - Crama La Salina SA

• Sable Noble Merlot&Cabernet Sauvignon&FeteascaNeagra 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Arezan Merlot 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Aripi Syrah 2022 - Rasova Wine

• Caii de La Letea 2024 Rară Neagră - S.C. Via Viticola SRL

• Cervus Magnus Monte Fetească Neagră 2024 - Sc Crama Ceptura SRL

• Motiv Sauvignon Blanc & Feteasca Albă 2025 - Sc Crama Ceptura SRL

• Crama Hamangia Ataman Riesling 2025 - SC Crama Hamangia SRL

• Crama Hamangia Pagaia Fume 2022 - SC Crama Hamangia SRL

• I AM Sauvignon Blanc 2025 - SC Cramele Recas SA

• Sânziana Pinot Grigio Feteasca Albă 2025 - SC Cramele Recas SA

• Bacanta Merlot Barrique 2016 - Crama Gîrboiu

• Bacanta Fetească Neagră Barrique 2017 – Crama Gîrboiu

• Magma - Selected Dried Berries 2019 - Crama Gîrboiu

• Bacanta Fetească Neagră Barrique 2022 - Crama Gîrboiu

• Tectonic - Feteasca Neagra Barrique 2023 - Crama Gîrboiu

• Frații Buzești Reserve 2020 – Crama Banul Craiovei

• Merlot-Banul Craiovei 2020 – Crama Banul Craiovei

• Triterra Cabernet Sauvignon 2023 – Crama Triterra

• Triterra Cabernet Sauvignon 2024 - Crama Triterra

• Red Iacob 2021 - Davino

• Fetească Neagră de Averești Diamond Selection Dry 2024 – Domeniile Averești

• Corcova Lecram 2019 - Corcova

• Fetească Neagră Secrets 2022 - Pandora

Medalie de Argint

• Liliac Sauvignon Blanc 2025 - Liliac Winery

• Private Selection Fetească Regală 2024 - Liliac Winery

• Ediție Limitată Via Domnului Sauvignon Blanc 2025 - Cooperativa Agricola Via Domnului

• Issa Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina

• Issa Nostrum Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina

• Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc 2025 - Jidvei

• Pinot Noir Red 2021 - Jidvei

• 3 Hectare Sauvignon Blanc 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Aerosoli Feteasca Regală&Sauvignon Blanc&Muscat Ottonel 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Imperfect Fetească Albă & Fetească Regală White 2025 - Rasova Wine

• Imperfect Rose 2025 - Rasova Wine

• Sur Mer Chardonnay 2024 - Rasova Wine

• Vinosofia - Fetească Neagră Dry Red Wine P.D.O 2024 – Crama Hermeziu

• Migala Cuvée 25 Red 2021 - Via Viticola SRL

• X+Y Chardonnay 2025 - Casa de Vinuri Beciu

• Crama Hamangia Ataman Cuvee Alb 2025 - Crama Hamangia

• Crama Hamangia Ataman Merlot 2023 - Crama Hamangia

• Călușari Fetească Albă 2025 - SC Cramele Recas SA

• Sole Fetească Regală 2025 - SC Cramele Recas SA

• Noctis 2023 - SC Elite Wine SRL

• Lumea Fetească Neagră 2021 - SC Elite Wine SRL

• Constantin - Premium Red Blend 2017 – Crama Gîrboiu

• Bacanta Cabernet Sauvignon Barrique 2019 – Crama Gîrboiu

• Carpathia Fetească Neagră 2023 – Domeniile Sâmburești

• Flamboyant 2019 - Davino

• Davino Rouge 2019 - Davino

• Budureasca The Sign Pincomet Rosé 2025 - Viile Budureasca SRL

• Budureasca Cuvee Rose 2025 - Viile Budureasca SRL

• Budureasca Cuvee Blanc 2025 - Viile Budureasca SRL

• Cabernet Sauvignon Diamond Selection Dry 2019 – Domeniile Averești

• Aligote Nativus 2025 – Domeniile Averești

• Corcova Magna 2017 - Viticola Corcova SRL

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu White 2023 - Pandora

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2022 - Pandora

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu Red 2023 - Pandora

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions România anunță câștigătorii celei de-a 11-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, competiție dedicată producătorilor mici și mijlocii de vinuri liniștite din România, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, precum și producătorilor de vinuri spumante.

Desfășurată în perioada 13–14 mai 2026, într-o singură etapă națională organizată la Ceptura, județul Prahova, ediția din acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” a reunit aproximativ 65 de crame și circa 185 de vinuri înscrise. Participarea confirmă interesul constant al producătorilor locali pentru o competiție devenită, în timp, o platformă relevantă de vizibilitate și validare pentru industria vitivinicolă românească.

În cadrul jurizării, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) au desemnat cei patru mari câștigători ai anului 2026. Ca în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

La categoria vinurilor albe, marele câștigător al ediției este Crama La Salina - Cuvée, sec 2025. La secțiunea vinurilor rosé, primul loc este ocupat de Crama Hamangia - Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec, în timp ce la categoria vinurilor roșii trofeul a revenit Cramei Pandora – Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec. În categoria vinurilor spumante, primul loc a fost câștigat de Crama Jidvei – brut, rosé.

„Nivelul calitativ al vinurilor înscrise în competiție este în continuă creștere, iar acest lucru reflectă transformările prin care trece industria locală. Observăm tot mai clar orientarea producătorilor către investiții în tehnologie, în controlul calității și în practici vitivinicole sustenabile. În prezent, competiția nu mai este doar un instrument de evaluare, ci oferă și o imagine relevantă asupra maturizării sectorului vitivinicol românesc și a modului în care acesta răspunde noilor provocări din piață”, apreciază Georgel Costache, președintele juriului competiției și vicepreședinte ADAR.

Ajuns la cea de-a XI-a ediție, concursul „Povești cu vinuri românești” a devenit un reper pentru producătorii locali, contribuind la promovarea vinurilor românești și la susținerea unei culturi a calității și performanței în acest sector. În perioada 2015-2026, competiția a reunit aproximativ 3.880 de vinuri evaluate conform standardelor internaționale, iar valoarea totală a premiilor oferite de BASF România a depășit 190.000 euro.

„Povești cu vinuri românești confirmă, de la an la an, potențialul extraordinar al sectorului vitivinicol local. În ultimii ani observăm o schimbare importantă în piața locală: producătorii mici și mijlocii investesc tot mai mult în calitate, tehnologie și în construirea unor branduri autentice. Într-un context marcat de provocări climatice și de nevoia permanentă de adaptare, competitivitatea vine tot mai mult din capacitatea de a inova și de a construi valoare pe termen lung. Pentru BASF, această competiție reprezintă mai mult decât un proiect dedicat industriei vitivinicole, fiind o platformă prin care susținem dezvoltarea unui sector cu un potențial important pentru agricultura românească”, a declarat Gabor Krasznai, Managing Director BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova.

Ediția din acest an a fost susținută de o serie de parteneri din industrie, care contribuie activ la dezvoltarea performanței în viticultură și oenologie. Companiile Agra Asigurări, Agromec Ștefănești, Klarwin și Sodinal s-au alăturat inițiativei BASF, oferind expertiză și soluții din portofoliile proprii, în sprijinul producătorilor locali de vinuri liniștite și spumante. „Implicarea acestora consolidează misiunea competiției de a susține evoluția unui sector vitivinicol performant și competitiv”, a adăugat Gabor Krasznai.

Câștigătorii concursului „Povești cu vinuri românești” 2026

Vinuri albe:

Locul 1 – Crama La Salina, Cuvée 2025, sec

Locul 2 – Crama Strunga, Chardonnay 2025, sec

Locul 2 – Crama Tata și Fiul, Tămâioasă Românească 2023, dulce

Vinuri roze:

Locul 1 – Crama Hamangia, Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec

Locul 2 – Domeniile Valea Călugărească, Cabernet Sauvignon 2025, sec

Locul 2 – Andra Minivit SRL, Merlot 2025, sec

Vinuri roșii:

Locul 1 – Crama Pandora, Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec

Locul 2 – Crama Gramma, Fetească Neagră 2022, sec

Locul 2 – Crama Unu, Fetească Neagră + Merlot 2022, sec

Spumante:

Locul 1 – Crama Jidvei, rose brut

Locul 2 – Podgoria Silvania, alb brut

Locul 3 – Crama Jidvei, alb extra dry

Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose demisec

Locul 3 – Crama La Salina, alb brut

Locul 3 – Moșia Domnească, alb extra brut

Locul 3 – Agrogreen, alb extra dry

Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose dulce

Industria vitivinicolă, într-o nouă etapă de maturizare

Piața vitivinicolă din țara noastră evoluează într-un context internațional marcat de provocări fără precedent pentru industrie. Potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), schimbările climatice, volatilitatea economică și transformarea comportamentului de consum continuă să redefinească piața globală a vinului. La nivel mondial, producția rămâne în scădere pentru al doilea an consecutiv, în timp ce producătorii sunt nevoiți să se adapteze unor condiții tot mai imprevizibile.

În acest context, România marchează o creștere de 3,7% comparativ cu 2024, cu un total de 3,26 milioane de hectolitri, rămânând, totuși, sub media ultimilor ani. Evoluția confirmă adaptarea continuă a sectorului local și potențialul acestuia de dezvoltare într-un peisaj internațional tot mai competitiv.

În paralel, industria traversează o schimbare de paradigmă: accentul se mută din ce în ce mai mult de la volum către valoare adăugată, diferențiere și construcția unor branduri autentice. Pentru producători, investițiile în calitate, tehnologie și practici sustenabile devin elemente esențiale pentru competitivitate pe termen lung.

„Datele din piață confirmă faptul că industria vitivinicolă intră într-o nouă etapă de maturizare. Chiar dacă provocările rămân prezente, observăm o orientare tot mai clară către investiții. Producătorii caută tot mai mult soluții care să le permită să construiască valoare pe termen lung și să răspundă unei piețe în continuă schimbare. Credem că România are premise solide pentru a-și consolida poziția în peisajul vitivinicol european, iar rolul nostru este să susținem această evoluție prin inovație și prin parteneriate pe termen lung cu producătorii locali”, a subliniat Gabor Krasznai.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!