Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis președintelui României, conducerii Parlamentului și prim-ministrului o scrisoare deschisă prin care solicită controlul riguros și trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României.

Experiența nefastă din perioada 2022-2023, precum și informațiile apărute în spațiul public privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole provenite din Ucraina, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită clarificarea măsurilor aplicate de statul român pentru controlul cerealelor ucrainene aflate în tranzit pe teritoriul României, precum și protejarea intereselor legitime ale fermierilor, transportatorilor și operatorilor economici români.

„Considerăm că o atenție distinctă trebuie acordată mărfurilor provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova și intră ulterior pe teritoriul României. Pentru aceste fluxuri sunt necesare proceduri clare privind verificarea originii, a cantității și a destinației declarate, precum și mecanisme prin care traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la ieșirea din țară. Din perspectiva sectoarelor pe care le reprezentăm, tranzitul cerealelor ucrainene nu poate fi tratat doar ca o operațiune de transport. Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare și operare portuară. În lipsa unor controale reale, există și riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piața românească”, arată AAC în scrisoarea deschisă.

Monitorizare, trasabilitate și controale de siguranță a tranzitului

Alianța solicită autorităților următoarele informații:

1. Care sunt procedurile aplicabile cerealelor ucrainene care intră pe teritoriul României, inclusiv a celor care ajung în România prin Republica Moldova.

2. Ce mecanisme concrete de schimb de informații sunt utilizate între autoritățile române, autoritățile din Republica Moldova și autoritățile din Ucraina, astfel încât originea, cantitatea, traseul și destinația cerealelor ucrainene aflate în tranzit să poată fi verificate în timp real și corelate între instituțiile competente.

3. Cum este monitorizat transportul de la punctul de intrare până la punctul de ieșire și cum se verifică faptul că întreaga cantitate declarată în tranzit părăsește efectiv teritoriul României.

4. Care sunt instituțiile competente să verifice originea, cantitatea, calitatea și destinația acestor mărfuri, precum și respectarea nivelurilor de reziduuri și pesticide permise în Uniunea Europeană. Totodată, ce instituții au responsabilitatea de a preveni contaminarea mijloacelor de transport feroviar, rutier, maritim sau fluvial și intrarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport supraîncărcate, care pot deteriora infrastructura, și cum sunt delimitate responsabilitățile între aceste instituții.

5. Ce măsuri sunt aplicate pentru a preveni descărcarea, comercializarea sau schimbarea destinației cerealelor declarate în tranzit.

6. Ce controale de calitate și siguranță alimentară sunt făcute asupra cerealelor ucrainene aflate în tranzit și în ce etapă a tranzitului au loc aceste verificări.

7. Ce măsuri sunt prevăzute pentru ca mărfurile românești să nu fie dezavantajate privind accesul la transport, depozitare și operare portuară.

8. Există reguli sau proceduri prin care se acordă prioritate mărfurilor ucrainene? În caz afirmativ, care sunt acestea și în ce condiții se aplică?

9. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a compensa pierderile și costurile suplimentare suportate de fermierii și operatorii economici români ca urmare a creșterii acestor fluxuri.

10. Care sunt cantitățile de cereale ucrainene intrate și tranzitate prin România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova, defalcate pe punct de intrare, punct de ieșire, rută de transport, mod de transport și perioadă de raportare.

„Considerăm necesară publicarea periodică a acestor informații, într-o formă simplă și verificabilă, astfel încât sectorul agricol să poată urmări volumele tranzitate, rutele utilizate și ieșirea mărfurilor de pe teritoriul României”, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Solidari cu Ucraina, dar nu cu prețul bunăstării fermierilor autohtoni

„Reiterăm faptul că România a sprijinit și continuă să sprijine Ucraina, inclusiv prin facilitarea tranzitului de mărfuri. Însă, în același timp, considerăm esențial ca acest sprijin să fie gestionat prin mecanisme echilibrate, care să nu creeze probleme și costuri disproporționate asupra fermierilor români și să nu conducă la utilizarea infrastructurii naționale în condiții care dezavantajează producția și comerțul românesc. Infrastructura României trebuie privită în primul rând ca infrastructură critică pentru funcționarea economiei naționale, pentru accesul produselor românești la transport, depozitare și operare portuară, precum și pentru menținerea unui echilibru economic intern. Această necesitate este cu atât mai importantă într-o perioadă în care traficul fluvial este afectat de nivelul scăzut al Dunării, rețeaua rutieră este suprasolicitată de fluxurile comerciale, turistice și sezoniere, costurile energiei și ale transportului au crescut semnificativ, iar traficul feroviar presupune costuri tot mai greu de suportat pentru operatorii români. În aceste condiții, tranzitul mărfurilor provenite din Ucraina trebuie organizat prin reguli clare, controale efective și mecanisme de trasabilitate verificabilă, astfel încât să nu afecteze accesul real al produselor românești la piață și la infrastructura logistică națională.

În plus, având în vedere experiența practică anterioară din punctele de frontieră și faptul că Ucraina este o țară aflată în război, dar și vulnerabilă la serioase probleme administrative și de integritate semnalate inclusiv la nivel internațional, considerăm că statul român nu poate ignora riscurile de trafic ilicit, evaziune, denaturare a destinației declarate a mărfurilor și alte forme de pericol social asociate unor culoare comerciale insuficient controlate.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită instituirea unui cadru real de consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, cooperativelor, transportatorilor și operatorilor portuari, înainte de adoptarea unor noi măsuri privind culoarele de solidaritate și gestionarea fluxurilor de produse agricole provenite din Ucraina direct sau indirect prin Republica Moldova.

„Fără a pune în discuție importanța solidarității regionale, considerăm că aceste măsuri trebuie însoțite de reguli clare, controale efective și o trasabilitate verificabilă, astfel încât interesele economice ale României să fie protejate. Vă rugăm să ne comunicați măsurile dispuse și răspunsurile la aspectele semnalate prin prezenta solicitare, precum și un calendar al consultărilor cu mediul asociativ menționat anterior”, încheie AAC scrisoarea deschisă.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 septembrie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Intervenția DR-18 dispune de o alocare de 5 milioane de euro și finanțează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, plante medicinale și plante ornamentale.
„Sprijinul urmărește o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole din aceste subsectoare, prin investiții în utilaje și echipamente, precum și consolidarea ofertei interne de flori și plante aromatice, medicinale și ornamentale”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Pentru proiectele depuse în cadrul DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Valoarea maximă a sprijinului financiar destinat investițiilor în floricultură, plante medicinale, aromatice și ornamentale este de 100.000 de euro/proiect.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că de la 1 septembrie 2026 deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Bugetul total alocat este de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse în perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2026.

„Intervenția DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă”, arată Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente:

• 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;

• 30 milioane de euro pentru legumicultură;

• 18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector;

• 30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente.

Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

• Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

• Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ordonanța 4 reloaded, dar de data asta ca lege în Parlament.

Partidul Social Democrat a depus un proiect de lege care prevede suspendarea plății ratelor la credite, leasing și a datoriilor către furnizori, precum și a executărilor silite pentru toți actorii din lanțul valoric agricol, până la 1 august 2027. Asta în condițiile în care știm că vestita Ordonanță 4 din 2024 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. Cum? Cu ce bani?

Agricultura este în suferință, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci doar multe datorii și falimente. Fermierii sunt decapitalizați, acces la finanțare n-au. 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. În jur de 80% dintre fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Se împrumută de la prieteni, de la familie și de la furnizorii de inputuri. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special fermierii. Toate aceste lucruri de mai sus sunt susținute de studii, cifre oficiale și de fermieri.

Producătorii agricoli se roagă de finanțatori, se roagă de guvernanți să facă ceva ca să aibă acces la finanțare, iar parlamentarii vin cu propunerea amânării datoriilor pe un an. Cum să sprijine un finanțator agricultura, care oricum are un grad ridicat de risc? Astfel de acțiuni sunt doar pomeni electorale, care fac și mai rău sectorului agricol.

Realitatea ne arată că, în urma Ordonanței 4, o parte, și nu mică, dintre distribuitori au intrat în faliment, deoarece producătorii au executat distribuitorii, iar distribuitorii nu au reușit să recupereze banii de la fermieri. Și încă un mare minus, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, cu proiectul de lege inițiat de PSD. Poate chiar mai rău, având în vedere starea agriculturii românești.

Pe de altă parte, proiectul de lege cu amânarea datoriilor pare că s-a făcut pe ascuns, după vorba „noaptea ca hoții”. Există parlamentari care spun că nici n-au știut, n-au auzit de vestitul proiect al PSD, care cică ar fi fost pus și în dezbatere publică, însă nimeni nu l-a văzut. Nici măcar organizațiile profesionale ale celor implicați, ale fermierilor, ale producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de inputuri agricole.

Ce e de făcut? Care sunt soluțiile pentru ca fermele noastre să-și poată continua activitatea? Guvernul ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Nu o spun eu, ci fermierii.

Bugetul statului e la fel de îndatorat ca agricultura, de unde bani, de unde ajutoare? Apoi, care Guvern să gândească soluții, strategii? Momentan, n-avem.

În tot acest timp, politicienii trăiesc într-un film de desene animate, un fel de „Tom și Jerry”, varianta dâmbovițeană. Să ne rugăm ca un miracol să ne salveze!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Pe 17 august 2026 are loc Ziua porților deschise - Sărbătorea tomatelor la Institutul Național de Cecetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești – Argeș, eveniment organizat în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești” (ASAS) Secția Horticultură și Socitatea Română a Hoticulturilor (SRH).

Manifestarea de transfer tehnologic aflată la a VII-a ediție va reuni fermieri cu activitate în legumicultură, cadre didactice, studenți, masteranzi din UPB București – Centrul universitar Pitești și USAMV București, reprezentanți ai Direcției Fitosanitare Argeș, colaboratori din Intitutul Național de Fizica Laserilor Plasmei și Radiației precum și firma Nufarm, furnizoare de inputuri pentru agricultură.

„Alături de prezentarea situației actuale și perspective pentru dezvoltarea legumiculturii va avea loc o expoziție cu degustare de fructe de tomate din soiuri create la noi în institut dar și din sortimentul legumicol actual, precum și vizită în loturile experimentale”, precizează Ionela-Cătălina Guță, director general INCDBH Ștefănești - Argeș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carrefour România accelerează susținerea producătorilor locali atingând noi borne importante. Astfel, s-au înregistrat volume record de vânzare a fructelor și legumelor românești din cooperativele exclusive „Grădina Noastră”, în creștere cu 60% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, programul „De aici, de aproape”, dedicat susținerii artizanilor ultralocali, are acum acoperire națională în magazinele Carrefour din 41 de județe. Cele două inițiative fac parte dintr-o direcție pe care compania și-a asumat-o încă din 2017, odată cu lansarea programului „Grădina Noastră”, prin parteneriate cu mici afaceri de familie, cooperative și fermieri autohtoni.

În contextul preluării Carrefour România de către Pavăl Holding, susținerea producătorilor locali și creşterea numărului de produse românești în magazinele Carrefour rămâne unul dintre obiectivele strategice principale. În această etapă, retailerul operează sub brandul Carrefour, în baza unui drept de licență acordat de Grupul Carrefour.

„Colaborarea cu producătorii locali este o alegere de business cu efect direct atât în comunitățile în care operăm, cât și în relevanța ofertei pe care o construim pentru clienții noștri - peste 2000 de producători români din portofoliul nostru construiesc alături de noi pentru a oferi clienților alegeri responsabile și de calitate de aici, de aproape. Am pornit mereu de la nevoile și capacitatea fiecărui partener, cât și de la nevoia clienților noștri de a alege românește în coșul săptămânal de cumpărături. Vom continua să investim în colaborări durabile și să aducem tot mai aproape de casele românilor produse create în comunitățile lor cu respect, cu grijă și gust de acasă”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

Grădina Noastră: 14 cooperative exclusive și o creștere de 60% a volumelor

În perioada ianuarie - iunie 2026, volumele de fructe și legume provenite de la producătorii din programul Grădina Noastră au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului 2025. Programul reunește în prezent 14 cooperative exclusive și peste 390 de producători de fructe și legume românești. Cooperativele acoperă principalele regiuni agricole ale României, de la Muntenia (Cooperativa Grădina Noastră din Brezoaele, Voinești, Grădina Noastră BIO, Vărăști, Malu Spart, Fierbinți și Însurăței), până la  Dobrogea (Grădina Noastră din Ostrov), Moldova (Grădina Noastră din Huși), Transilvania (Grădina Noastră din Ciceu-Mihăiești, Căpușu Mare, Târgu Secuiesc) și Crișana (Grădina Noastră din Zărand).

În topul fructelor românești provenite de la fermieri locali în prima jumătate a anului se numără merele roșii, golden și red delicious, căpșune și cireșe, în timp ce la categoria legume, clienții s-au îndreptat către morcovi, ceapă galbenă, varză timpurie, castraveți cornichon, cartofi albi, verdeață românească (ceapă verde, pătrunjel verde, mărar, salată verde) și ridichi.

În prezent, o parte semnificativă din sortimentul de fructe și legume - de la afine, cireșe, căpșune, mure și pepeni, la roșii (de grădină, roz, galbene, tip inimă de bou, prunișoare, roma), ardei kapia, iute și ardei gras Bianca, dovlecei rotunzi verzi, zucchini galbeni și verzi, cartofi noi, castraveți cornichon, ciuperci pleurotus, fasole galbenă, gulii, morcovi, vinete, varză - aprovizionarea este susținută exclusiv din producția românească, pe durata disponibilității de sezon. De asemenea, verdețurile precum salata, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul, leușteanul și ridichile provin din surse locale pe tot parcursul anului.

De aici, de aproape: gustul de acasă în Carrefour

Lansat în septembrie 2025, inițial cu nouă artizani din Piatra Neamț și Roman, De aici de aproape, programul dedicat artizanilor locali, este prezent astăzi în toate hipermarketurile și marketurile Carrefour din țară: 240 de magazine Carrefour, din 41 de județe și București, și peste 80 de orașe. Această inițiativă reunește peste 530 de mici afaceri și aduce la raft mai mult de 6.300 de produse realizate chiar în inimile comunităților locale.

Portofoliul include o gamă variată de produse tradiționale, de la mezeluri, brânzeturi și lactate, până la articole de brutărie, miere, dulcețuri, siropuri, conserve și prăjituri, toate fiind expuse direct sub brandurile proprii ale producătorilor, în rafturile special destinate din fiecare magazin în parte. Din proiect fac parte artizani locali, mici afaceri de familie cu produse inovatoare sau tradiționale, situate pe o rază de aproximativ 50 de kilometri de magazine. Compania își propune astfel să susțină atât producția românească, cât și dezvoltarea comunităților locale, răspunzând în același timp așteptărilor clienților de a găsi la raft produse realizate în România și cât mai aproape de locul în care locuiesc.

Printr-un contract simplificat, un proces de listare foarte rapid și livrări directe către magazinele din orașele lor, Carrefour le facilitează accesul acestora la raft și susține dezvoltarea afacerilor locale. De asemenea, artizanii deprind expertiza necesară pentru extindere și dezvoltarea afacerilor, astfel că mulți dintre aceștia au ajuns astăzi să livreze în orașele din apropiere sau în magazinele din Capitală, unde clienții regăsesc o colecție de produse ale artizanilor din țară.

Artizanii și micile afaceri interesate să se alăture programului pot transmite o solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau se pot înscrie pe site-ul carrefour.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, acesta putând fi consultat pe pagina de internet a AFIR, în vederea pregătirii dosarului cererii de finanțare.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Depunerea dosarului prin care se vor solicita fondurile nerambursabile se realizează on-line pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada sesiunii de primire a proiectelor care va fi deschisă după cel puțin 15 zile de la publicarea Ghidului solicitantului.

Intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” este finanțată prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și cofinanțată de la bugetul de stat, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația REVINO, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, anunță lansarea unui proiect dedicat modernizării sectorului horticol din România, prin integrarea tehnologiilor digitale în producția, procesarea și valorificarea produselor agricole.

Finanțat de Asociația REVINO prin programul RODIM, cu sponsorizare din partea Carrefour România, proiectul își propune să creeze un ecosistem agroalimentar inteligent, în care tehnologia, datele și cercetarea contribuie la creșterea eficienței, sustenabilității și competitivității producătorilor locali.

„Prin AGROHUB USAMV ne-am propus să construim mai mult decât un proiect de sprijin pentru fermieri. Construim un ecosistem în care tehnologia, cercetarea și colaborarea contribuie la creșterea valorii adăugate a producției horticole și la dezvoltarea unor comunități rurale mai reziliente și mai competitive”, subliniază Alina Iancu, fondatoare Asociația REVINO.

AGROHUB USAMV reprezintă un proiect de pionierat și unul dintre primele ecosisteme integrate din România care conectează digitalizarea agriculturii, procesarea produselor horticole, cercetarea aplicată și dezvoltarea comunitară într-un model scalabil de creștere economică rurală.

Mai mult decât un proiect de digitalizare sau de sprijin pentru fermieri, AGROHUB USAMV creează o infrastructură regională de colaborare care conectează fermierii, cercetarea, educația și piața, transformând datele în decizii, producția în valoare adăugată și comunitățile locale în motoare ale dezvoltării durabile.

„Carrefour România colaborează cu peste 2.000 de parteneri locali, așa că înțelegem provocările cu care se confruntă producătorii. Ne bucurăm să susținem proiectul AGROHUB USAMV, care le oferă fermierilor acces la tehnologie și la expertiza cercetătorilor, sprijinindu-i pentru o dezvoltare sustenabilă. Viitorul agriculturii locale e o miză de importanță națională, iar noi vrem să contribuim pe termen lung în acest sens”, precizează Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce Carrefour România.

Model integrat de agricultură modernă

Inițiativa vizează dezvoltarea unui model de agricultură modernă, în care producția, procesarea, educația și cercetarea sunt integrate într-un sistem unitar. Proiectul contribuie simultan la creșterea valorii adăugate a producției horticole, modernizarea procesului educațional agricol și își propune să stimuleze antreprenoriatul agroalimentar.

În etapa inițială, AGROHUB USAMV va deveni infrastructura de bază pentru o comunitate de peste o sută de fermieri din regiunea Muntenia, oferindu-le acces la date agroclimatice, expertiză și instrumente moderne pentru creșterea competitivității și adaptarea la schimbările climatice.

Platformă pilot de procesare a fructelor și strugurilor de masă

Proiectul include dezvoltarea unei linii tehnologice moderne la Stațiunea Pietroasele, destinată procesării prin deshidratare și prelucrare a fructelor, legumelor și strugurilor de masă. Aceasta va permite transformarea producției locale în produse cu valoare adăugată ridicată; reducerea pierderilor de producție; diversificarea portofoliului de produse agricole.

Linia tehnologică integrează procese complete de la recepția, spălarea și sortarea produselor, până la deshidratarea, procesarea, ambalarea și etichetarea acestora.

Rețea de monitorizare agroclimatică

Un alt element central al proiectului îl reprezintă dezvoltarea unei platforme digitale bazate pe date în timp real, susținută de stații meteo inteligente cu senzori pedologici. Odată funcțională, această platformă urmează să aducă mai multe beneficii pentru fermierii din zonă. Aceștia vor putea lua mai ușor decizii privind irigarea, fertilizarea și tratamentele necesare solului, în funcție de datele oferite de senzorii de monitorizare. În timp, asta va duce la reducerea costurilor de producție și optimizarea resurselor folosite, permițându-le fermierilor să aloce resursele disponibile mai concret. Rezultatul va fi o producție crescută și o mai bună adaptare agricolă la schimbările climatice.

Prin programul AgroAcces, fermierii vor avea acces la tehnologii, echipamente și instrumente moderne care să îi ajute să răspundă provocărilor generate de schimbările climatice și de transformarea agriculturii într-un sector bazat pe date și inovație.

Componentă educațională și de cercetare aplicată

În colaborare cu USAMV București, proiectul va include cursuri și activități practice pentru studenții universității și pentru fermieri, axate pe utilizarea datelor în agricultură, monitorizarea agroclimatică și procesarea produselor horticole.

Proiectul va include și formarea unei rețele de Facilitatori ai Dezvoltării Comunitare, persoane care vor avea rolul de a mobiliza actorii locali, de a identifica oportunități de dezvoltare și de a susține cooperarea între fermieri, instituții și comunități.

Prin integrarea tehnologiei, educației și producției agricole, proiectul își propune să sprijine fermierii afectați de schimbările climatice, să crească competitivitatea producătorilor locali, să sprijine utilizarea sustenabilă a resurselor, să contribuie la siguranța alimentară și să accelereze adopția instrumentelor digitale în agricultura din țară.

„AGROHUB USAMV demonstrează că universitatea modernă are un rol esențial în transferul de cunoaștere și inovare către societate. Prin acest proiect, USAMV București pune la aceeași masă cercetarea, tehnologia și nevoile reale ale fermierilor, contribuind la construirea unei noi infrastructuri pentru agricultura inteligentă din România”, declară prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu, prorector Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Proiectul și investițiile aferente acestuia se vor derula până la sfârșitul anului 2026, urmând ca activitățile educaționale și funcționale să fie continuate de universitate împreună cu fermierii. Prin integrarea tehnologiei, procesării și dezvoltării comunitare într-un singur ecosistem, AGROHUB USAMV are potențialul de a deveni un model național de agricultură inteligentă și dezvoltare rurală sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 6 august 2026, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), secția de Horticultură și Societatea Română a Horticulturilor, organizează „Zilele prunului”, manifestare de transfer tehnologic, dedicată în principal fermierilor, dar și comunității de cercetare științifică.

„Zilele prunului”, un eveniment devenit tradiție la institutul pomicol de la Mărăcineni, reunește fermieri din județele Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, Olt, Mureș, dar și cercetători din institute și stațiuni, precum și profesori de la facultățile de profil din țară, reprezentanți ai unor firme furnizoare de inputuri, aparatură și echipamente utile pentru întreținerea plantațiilor de prun.

Manifestarea de la ICDP Pitești-Mărăcineni se va desfășura între orele 09:00 și 14:00, în trei etape:

I. Prezentarea noutăților sortimentale și tehnologice la specia prun, respectiv:

• Situația actuală și perspective pentru cultura prunului - Mădălina Butac, ICDP Pitești-Mărăcineni;

• Tehnologii moderne de nutriție și protecție fitosanitară pentru cultura prunului - Florin Nicola, Holland Farming;

• Digital Farming: Monitorizarea umidității în sistemele de irigații îngropate și managementul evenimentelor de fertirigare în livezile de sâmburoase - Claudiu Plătărescu, Netafim.

II. Expoziție și degustare de fructe din soiurile create în institut și rețeaua de stațiuni pomicole, precum și soiuri introduse pentru testare în condițiile din România.

III. Vizită în loturile demonstrative de prun din cadrul institutului.

„Prezentările, expoziția, degustarea și vizita în loturile experimentale vor fi punctul de plecare către dezbateri cu pomicultorii care, la rândul lor, vor prezenta probleme apărute în propriile lor plantații de prun și, împreună cu cercetătorii și profesorii de specialitate vor căuta soluții în vederea rezolvării problemelor specifice culturii prunului. Sperăm ca pomicultorii să aprecieze pozitiv acţiunea, unii dintre ei fiind interesaţi de înfiinţarea de noi plantaţii de prun, mai ales cu soiuri şi portaltoi de origine românească”, spune dr. ing. Mădălina Butac, director general ICDP Pitești-Mărăcineni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!