Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Pe 1 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis la MADR observațiile și propunerile sale de modificare la proiectul de HG privind sprijinul de urgență pentru compensarea prețului la îngrășăminte.

„Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Bugetul schemei de sprijin propusă în proiectul aflat în dezbatere publică este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei), din care jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde fermierul a depus cererea de plată și va trebui să atașeze facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele fermierului. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.

Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.

Observații și propuneri AAC

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că, în forma supusă consultării, schema riscă să aibă un impact limitat având în vedere că sprijinul este de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, respectiv 90 lei/ha pentru grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, prețul îngrășămintelor cu azot este cu aproximativ 70% mai mare decât media anului 2024. În cele ce urmează, prezentăm principalele propuneri de modificare transmise de AAC Ministerului Agriculturii.

1. Bugetul și valoarea unitară. Regulamentul (UE) 2026/1894 permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din alocarea UE, însă proiectul prevede un nivel minimal de 100%. Prin urmare, AAC solicită utilizarea plafonului maxim permis de 200%, ceea ce înseamnă dublarea contribuției naționale la valoarea de 59.955.000 euro (față de 29.977.500 euro în proiect). Această majorare va duce bugetul total al schemei la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei).

„În consecință, solicităm majorarea proporțională (×1,5) a valorii unitare de sprijin de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg de îngrășământ și recalcularea proporțională a tuturor cuantumurilor pe hectar. De asemenea, cerem redistribuirea către beneficiari a sumelor rămase disponibile din plafonul maxim, fără a depăși valoarea documentelor de achiziție, în locul menținerii formulei potrivit căreia diferența „rămâne neutilizată”. Nota de fundamentare arată că sprijinul suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, deci resursele suplimentare pot fi prevăzute și eșalonat în bugetul anului viitor.”

2. Culturile eligibile. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei, cu stabilirea cuantumurilor potrivit aceleiași metodologii ICEADR, cu aceleași limite de suprafață ca pentru celelalte culturi de câmp.

3. Calendarul. „Perioada de achiziție din proiect se încheie nejustificat la 15 octombrie 2026, existând riscul cert ca sesiunea de depunere să se deschidă după ce acest interval s-a încheiat deja, din cauza timpului necesar parcurgerii circuitului de avizare interministerială și publicare în Monitorul Oficial. În plus, aprovizionarea pentru campania 2026/2027, invocată în nota de fundamentare, continuă intens pe tot parcursul lunii octombrie. Solicităm ca perioada de achiziție eligibilă să fie extinsă până la data de 30 octombrie 2026, inclusiv.”

4. Cooperativele și simplificarea dosarului. Pentru membrii cooperativelor agricole care achiziționează îngrășăminte în mod centralizat trebuie acceptate documentele de refacturare sau de distribuție. Întrucât sprijinul este limitat la valoarea documentelor de achiziție, solicitantul ar trebui să depună numai documentele care acoperă suma cuvenită, nu toate documentele aferente achizițiilor efectuate în perioada eligibilă.

5. Lipsa unei estimări de impact. Secțiunea 4 a notei de fundamentare nu cuantifică impactul asupra bugetului general consolidat, deși măsura implică alocarea a 471,6 milioane lei în varianta maximă permisă de regulamentul european. De asemenea, nu sunt prezentate estimări privind suprafețele și numărul beneficiarilor eligibili. „În lipsa acestor date, beneficiarii nu pot estima efectul aplicării coeficientului de reducere.”

6. Viitorul Politicii Agricole Comune post-2027. Dincolo de obiectul prezentului proiect, schema evidențiază o vulnerabilitate structurală: jumătate din resursele măsurii de criză provin din bugetul național. „Dacă, în cadrul financiar multianual 2028-2034, PAC își pierde bugetul distinct și arhitectura bazată pe doi piloni, prin integrarea în Fondul Unic, presiunea asupra bugetului național va crește. În plus, costul îngrășămintelor este influențat de aplicarea CBAM importurilor de îngrășăminte. În consecință, solicităm ca MADR, în cadrul Consiliului AgriFish, și Ministerul Finanțelor, în cadrul Consiliului ECOFIN, să susțină ferm menținerea unui buget distinct al PAC, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația (443 miliarde euro), menținerea celor doi piloni și instituirea unei rezerve agricole dimensionate realist pentru situații de criză, precum și suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV); Federația Națională PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 octombrie - 2 decembrie 2026 se derulează, online, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani, prin intervenția DR-12 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 - 2027, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea disponibilă pentru fermierii care doresc să acceseze intervenția DR-12 este de 169.589.647 euro, împărțită în două componente: 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic și 84.794.823,5 euro pentru alte sectoare (vegetal).

Pragul de calitate lunar aferent depunerii cererilor de finanțare este de 80 de puncte (în intervalul 6 octombrie - 5 noiembrie 2026), ulterior pragul scade la 45 de puncte în cea de-a doua etapă lunară (6 noiembrie - 2 decembrie 2026) pentru ambele componente.

Finanțarea disponibilă prin intervenția DR-12 poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și au vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Valoarea finanțării ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul acordat este de maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 40 de ani și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari.

Prin intervenția DR-12 se pot face investiții în facilități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

„Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate tipurile de investiții eligibile, precum și alte informații necesare întocmirii documentației de depunere sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-12, document disponibil pe pagina de internet AFIR, sau accesând direct link-ul https://www.afir.ro/domenii-deinterventie/detalii-si-anexe-dr-12/.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creşterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Măsura transpune la nivel național prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026 și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor din sectorul vegetal afectați de creșterea costurilor de producție.

România beneficiază de o alocare din fonduri europene în sumă de 29.977.500 euro, iar MADR propune suplimentarea acesteia cu o contribuție echivalentă de la bugetul de stat. Astfel, valoarea totală a sprijinului propus ajunge la 59.955.000 euro, respectiv aproximativ 314,37 milioane de lei.

Cuantumurile sprijinului financiar de urgență și culturile pentru care se acordă sunt următoarele:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, constituite în temeiul prevederilor OUG 44/2008;

c) producători agricoli persoane juridice, constituite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 36/1991.

Sprijinul se acordă producătorilor agricoli eligibili, pe baza suprafețelor determinate de APIA pentru plată în anul 2026 și a documentelor care atestă achiziția de îngrășăminte în perioada 28 februarie – 15 octombrie 2026.

Pentru acordarea sprijinului, fermierii trebuie să prezinte bon fiscal și/sau factură pentru achiziția de îngrășăminte, documentele urmând să fie verificate de APIA.

Cererile vor putea fi depuse la centrele APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la începerea perioadei de depunere, respectiv începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Plățile se vor face după finalizarea verificărilor privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, dar nu mai târziu de 28 februarie 2027.

„Creșterea prețurilor la îngrășăminte și a costurilor de producție pune o presiune uriașă pe fermierii din sectorul vegetal. În acest context, venim în sprijinul lor cu această măsură, prin care propunem dublarea sumei provenite din fonduri europene, printr-o contribuție egală de la bugetul de stat. Scopul este să reducem efectele situației actuale asupra stabilității economice a fermelor și să îi sprijinim pe fermieri să își continue activitatea”, a declarat Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat integral pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii/propuneri/sugestii. MADR transmite că va fi organizată inclusiv o dezbatere publică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În august, Autoritatea Națională Fitosanitară anunța despre prima detectare a dăunătorului Lycorma delicatula în Republica Moldova, într-o zonă industrială din Chișinău. La circa o lună distanță, dăunătorul este confirmat și în Ungaria, prima semnalare din Uniunea Europeană, specia fiind detectată acum în două țări vecine României, la est și la vest.

Pe 24 septembrie 2026, Oficiul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar din Ungaria (Nébih) a anunțat confirmarea prezenței Lycorma delicatula pe teritoriul țării. Potrivit Nébih, este prima confirmare a acestei specii pe teritoriul Uniunii Europene. A doua zi, Convenția Internațională pentru Protecția Plantelor a emis o alertă în cadrul sistemului POARS, dedicat dăunătorilor emergenți de interes global.

„Modul în care a fost descoperită merită reținut. Un locuitor din județul Bács-Kiskun, în sudul Ungariei, a observat în vara acestui an o insectă necunoscută pe proprietatea sa și a sesizat autoritatea, trimițând fotografii. Pe baza imaginilor, specialiștii au suspectat o nimfă în stadiu târziu. Laboratorul Nébih a confirmat apoi specia, iar autoritățile maghiare au început aplicarea măsurilor de carantină. Cu alte cuvinte, prima semnalare din Uniunea Europeană a pornit nu de la un inspector, ci de la un om care s-a uitat atent în curtea lui”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

ANF subliniază că una dintre plantele-gazdă preferate ale acestui dăunător este Ailanthus altissima, cenușarul, o specie invazivă larg răspândită la noi pe marginea drumurilor, pe terenuri abandonate, pe terasamente feroviare, în curțile interioare din orașe. „Plantele-gazdă de care are nevoie Lycorma delicatula există deja în România, din abundență”, punctează ANF.

De asemenea, Lycorma delicatula se hrănește pe circa o sută de specii de plante, iar vița-de-vie se numără printre gazdele preferate, alături de nuc, arțar și salcie. Potrivit Nébih, în unele zone din America de Nord dăunătorul a provocat pierderi de până la 90% din recolta de struguri.

Cum se răspândește și cum arată în funcție de stadiu

„Pe cont propriu, insecta se deplasează puțin: nimfele merg pe jos, iar adulții zboară de obicei pe distanțe scurte, de cel mult câteva zeci de metri. Distanțele mari le parcurge altfel: în stadiul de ou.

Femela depune ponta nu doar pe scoarța arborilor, ci pe aproape orice suprafață netedă: containere, paleți, piatră de carieră, utilaje, șasiuri și roți de vehicule. O pontă are 30–50 de ouă, așezate în trei-cinci rânduri. Este acoperită cu o secreție ceroasă care, uscată, arată ca o pată de noroi crăpat, lungă de 2,5–5 cm. Pe o remorcă trece ușor neobservată.

Specia iernează în stadiul de pontă. Pe un obiect transportat, ponta poate parcurge distanțe foarte mari fără să aibă nevoie de o plantă vie. La destinație, eclozează”, explică Autoritatea națională Fitosanitară.

Aspectul se schimbă radical de-a lungul anului, motiv pentru care specia este ușor de ratat.

Recomandările ANF:

• Uitați-vă la cenușari. Este una dintre plantele pe care se adună cel mai des. Toamna, adulții sunt cei mai vizibili: 21–27 mm, cu aripile posterioare roșii, evidente în zbor;

• Verificați obiectele aduse din zone afectate: paleți, lemn, piatră, utilaje, rulote, remorci. Căutați pe suprafețele netede pete care par noroi uscat și crăpat, lungi de câțiva centimetri;

• Nu mutați obiectul suspect. Dacă găsiți ceva ce seamănă cu o pontă, lăsați-l pe loc și anunțați. Transportul este exact mecanismul prin care specia ajunge departe;

• Fotografiați și sesizați. Semnalarea din Ungaria a pornit de la fotografiile unui locuitor. Trimiteți imaginea și locul exact la oficiul fitosanitar județean sau la ANF, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Dacă puteți, puneți insecta într-un recipient închis, fără să o striviți și fără să o eliberați: confirmarea oficială se face pe exemplar.

Un dăunător urmărit la nivel global

De la prima sa alertă, în martie 2025, sistemul POARS al Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor a emis șase alerte. Trei dintre ele privesc Lycorma delicatula: Republica Moldova în august, Canada în septembrie și Ungaria pe 25 septembrie 2026. „Asta arată cât de atent este urmărită această specie de autoritățile fitosanitare din întreaga lume. Depistarea precoce poate face diferența între un focar izolat, care poate fi eradicat, și o instalare greu de oprit. Iar semnalările venite la timp de la public sunt o parte importantă a acestei depistări”, transmite ANF.

Lycorma delicatula este reglementată ca organism de carantină pentru Uniunea Europeană. Din 2021 este inclusă în anexa II, partea A a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072, lista dăunătorilor de carantină despre care nu se știe că sunt prezenți pe teritoriul Uniunii. Figurează și pe lista A1 a OEPP. Juridic, încadrarea rămâne aceeași până la o eventuală modificare a regulamentului. În fapt, specia a fost acum confirmată într-un stat membru. În România nu a fost semnalată până în prezent.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii din țara noastră să își schimbe modelul de business. Prin urmare, nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la brand și distribuție. Antreprenorii salvează astfel locuri de muncă și reduc exportul de materie primă. În același timp, își îndreaptă atenția spre exportul de produse finite. Modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.

În loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.

În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii din România investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. Exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo (Frumoasa - județul Harghita), Safala Organic Farm (Șinteu – județul Bihor), Brânzeturi de Hoghilag (Dumbrăveni – județul Sibiu), Ribon Kiss of Nature (Mădăraș – județul Harghita), De la Bâlea - Abatorul Câmpulung (județul Argeș) sau Josef Wines (Ghioroc – județul Arad) conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.

Aceste exemple nu sunt întâmplătoare. Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare. O parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București de Artisan Food Market, tocmai pentru a face vizibile modele care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.

Artisan Food Market este cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, iar intenția organizatorilor este să-l facă cel mai important din Sud-Estul Europei. Ediția cu numărul XIII se desfășoară în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din  București și reunește de 3 ori mai mulți expozanți de la noi din țară față de edițiile anterioare, precum și o secțiune nouă de producători străini.

La actuala ediție, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung expun pentru prima dată la București, în cadrul Artisan Food Market. Alți producători incluși în această cercetare au fost prezenți în premieră la edițiile anterioare ale evenimentului. Dincolo de expunerea comercială, participarea lor urmărește să creeze un spațiu în care producătorii să poată vedea concret cum poate fi construit un business, pornind de la resursa locală și ajungând la un produs finit, recognoscibil și scalabil.

Astfel, Artisan Food Market își propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci și modele de dezvoltare. Experiențele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alți antreprenori locali care caută soluții pentru procesare, branding, distribuție și extinderea afacerii. Într-o piață în care mulți producători încă vând, în principal, materie primă, exemplele celor care au reușit să construiască produse și branduri pot reprezenta puncte reale de orientare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

„Made in Romania”, de la producție la produse cu poveste și valoare adăugată

Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu. Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu, județul Bihor.

Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.

„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, transmit și cei de la Brânzeturi de Hoghilag, județul Sibiu.

Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.

În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.

Integrarea, un răspuns la presiunea economică și un nou tip de economie locală

Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.

„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, punctează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.

Pentru producătorii autohtoni, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 25 - 27 septembrie, 20 de artizani listați în magazinele Carrefour din comunitățile lor își vor prezenta produsele și poveștile pentru publicul larg din București, în hipermarketul Carrefour din incinta ParkLake Shopping Center. Astfel, Carrefour România, retailerul cu peste 2.000 de producători parteneri la nivel național, marchează un an de la lansarea proiectului „De aici, de aproape - Artizani Locali” printr-un târg dedicat producătorilor locali.

Lansat acum un an cu nouă producători din Piatra Neamț și Roman, programul „De aici, de aproape” a ajuns astăzi la mai mult de 530 de mici afaceri partenere, prezente în peste 240 de magazine Carrefour din România din 41 de județe și în peste 80 de orașe. În primul an, produsele artizanilor înscriși în program au înregistrat peste 1,78 milioane de unități de vânzare.
„La un an de la lansarea De aici, de aproape - Artizani Locali, cifrele confirmă o direcție corectă de business: peste 6.300 de produse create de artizani locali se află astăzi pe rafturile noastre, pentru că relevanța ofertei depinde direct de cât de aproape reușim să fim de comunitățile în care operăm. Prioritatea Carrefour România rămâne dezvoltarea continuă a unui canal de distribuție accesibil pentru afacerile mici de familie care, altfel, ar ajunge greu pe rafturile unui retailer național. Continuăm să investim în acest model pentru că am demonstrat că funcționează, atât pentru producători, cât și pentru clienți”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.
Prin „De aici, de aproape”, Carrefour România creează un canal de distribuție pentru micii antreprenori locali, oferindu-le acces la clienții din comunitățile în care activează. Programul a pornit de la un model de aprovizionare bazat pe proximitate, artizanii livrând inițial în magazinele Carrefour aflate pe o rază de până la 50 de kilometri de locul în care își desfășoară activitatea. Ulterior, 50 dintre aceștia și-au extins prezența și în alte județe.

Produse locale din București și din întreaga țară, disponibile la Carrefour ParkLake

Târgul aniversar organizat între 25 și 27 septembrie 2026 aduce împreună 20 de artizani din București și din țară, inclusiv producători din primul val al programului, precum AHA Craft Beer din Piatra Neamț, care livrează astăzi în 20 de magazine din București și din țară. Astfel, vizitatorii târgului vor putea descoperi poveștile producătorilor din București și regiuni precum Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania.
Poveștile artizanilor sunt la fel de variate ca și produsele. La Băcănia lu' Nea Ticu, familia Marica duce mai departe, de trei generații, rețeta cârnaților de Pleșcoi cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Din Eden aduce siropuri și sucuri presate la rece din Munții Parâng, iar Soculent vine cu socată fermentată lent din Transilvania.

Produsele de panificație sunt reprezentate de Brutăria Iosif, Sixty7Bakery și Covrigeii Dariei, lactatele de Lăptăria lui Andrei, iar conservele și dulciurile de casă de Pofta Focului, cofetăriile Un Băiat și o Fată și Honey Gold.

La băuturi, standurile reunesc AHA Craft Beer, Curentu, Distileria Botenilor, Crama Marcea și iKombucha și Furori. Lista de produse locale de la târgul artizanilor este completată de Abatorul Câmpulung, Delicii Vânătorești și Ferma Tudor din zona de preparate din carne, Boierescu, cu suc natural de mere, și Movi's, cu sărățele de casă.

Dezvoltarea programului „De aici, de aproape” este reflectată și în oferta permanentă a magazinului Carrefour ParkLake. Clienții hipermarketului regăsesc zilnic în magazin conceptele „De aici, din București și din împrejurimi” și „Colecție de artizani locali din România”, prin care afaceri mici din București și din țară își expun produsele pentru clienții magazinului. Proiectul a fost implementat în luna mai, iar clienții pot găsi în magazin produsele a 39 de artizani, dintre care 17 din București și împrejurimi.

Carrefour România are în prezent peste 2.000 de producători parteneri la nivel național, dintre care 95% dintre furnizorii de pe componenta alimentară sunt români. Susținerea producătorilor locali face parte din strategia Carrefour de susținere a producătorilor locali și de dezvoltare a unui lanț de aprovizionare în care afacerile locale să poată ajunge mai ușor la consumatori.

Carrefour România continuă să extindă rețeaua și invită artizanii locali interesați să se alăture programului să trimită intenția de colaborare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau să se înscrie pe site-ul carrefour.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parlamentul României a adoptat modificările aduse Legii nr. 175/2026 și măsurile de clarificare a aplicării Legii nr. 176/2026 privind schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Noile prevederi simplifică accesul fermierilor la sprijin și elimină situațiile în care cererile ar putea fi respinse ca urmare a unor interpretări restrictive.

Pentru sectorul suin, persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, sunt incluse explicit în categoria beneficiarilor și vor putea depune cererile în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a noii legi. După publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va comunica informațiile detaliate privind noua perioadă de depunere a cererilor, inclusiv termenul și modalitatea de depunere.

Pentru crescătorii de bovine se reglementează două norme de interpretare. Se clarifică prin lege că „exploatația în sectorul zootehnic” a unei persoane fizice/juridice cuprinde toate amenajările, construcțiile sau spațiile în aer liber unde animalele sunt deținute sau manipulate permanent ori temporar.

Totodată, se stipulează că prin noțiunea „utilizatorii Sistemului Naţional de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA)” se înțelege și APIA, eliminând astfel obligativitatea fermierilor de a purta documente justificative între instituții, verificările făcându-se direct pe baza schimburilor de date.

CITEȘTE ȘI: Ajutorul de stat pentru crescătorii de porci, aprobat de Comisia Europeană

Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine, aprobat de Comisia Europeană

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În spațiul public a apărut informația că se pregătește, pentru fermieri, o schemă de sprijin pentru achiziția de îngrășăminte, ajutor despre care cei interesați nu știu nimic. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) clarificări privind măsura pregătită și modul în care România intenționează să utilizeze instrumentele europene disponibile.

Pe 26 august 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis către MADR și APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) o adresă prin care a solicitat clarificări privind două instrumente europene adoptate în contextul creșterii costurilor pentru fermieri.

Astfel, Regulamentul (UE) 2026/1894 pune la dispoziția României 29.977.500 euro pentru măsuri destinate fermierilor afectați de problemele economice generate de criza din Orientul Mijlociu. România poate acorda, în condițiile regulamentului, și un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă.

Totodată, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce o intervenție distinctă pentru fermierii afectați de creșterea drastică a prețurilor îngrășămintelor, prin care poate fi acoperită o parte din costurile suplimentare generate de evoluția prețurilor începând cu 1 martie 2026.

„Tocmai de aceea, în adresa transmisă în 26 august, am solicitat să se clarifice dacă cele două instrumente pot fi utilizate complementar, pentru categorii distincte de fermieri sau tipuri distincte de costuri, cu evitarea supracompensării. Am solicitat, de asemenea, criteriile de eligibilitate, metodologia, cuantumul sprijinului, numărul beneficiarilor și modul în care România intenționează să utilizeze fondurile disponibile. Am solicitat și un dialog cu organizațiile reprezentative ale fermierilor înainte de definitivarea schemei și notificarea acesteia către Comisia Europeană. Până în prezent, nu am primit un răspuns oficial la aceste solicitări. În același timp, în data de 22 septembrie au apărut declarații publice potrivit cărora proiectul pentru sprijinul la achiziția de îngrășăminte este deja redactat și urmează să fie aprobat de viitorul Guvern sau, în anumite condiții, prin Parlament. În acest context, considerăm necesar să știm dacă proiectul pregătit de MADR este cel prin care România intenționează să pună în aplicare unul dintre aceste instrumente europene sau dacă are în vedere utilizarea ambelor mecanisme”, arată AAC într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților noastre.

Regulamentul (UE) 2026/1894 prevede că România trebuie să notifice Comisiei Europene, cel târziu la 30 septembrie 2026, măsurile pe care intenționează să le aplice, inclusiv criteriile de eligibilitate, beneficiarii, cuantumurile și metodologia de distribuire.

„Suntem în 23 septembrie 2026. Mai sunt doar câteva zile până la acest termen, iar organizațiile reprezentative ale fermierilor nu au primit până în prezent informațiile solicitate oficial.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să clarifice public, înainte de expirarea termenului de 30 septembrie:

• Dacă proiectul privind sprijinul pentru achiziția de îngrășăminte este măsura pregătită pentru implementarea Regulamentului (UE) 2026/1894;

• Care este forma și valoarea schemei pregătite;

• Care sunt criteriile de eligibilitate, beneficiarii și metodologia de calcul și acordare a sprijinului;

• Dacă România intenționează să utilizeze integral cuantumul de 29.977.500 euro alocat prin regulament;

• Dacă România intenționează să utilizeze și posibilitatea acordării sprijinului național suplimentar de până la 200%;

• Dacă, în elaborarea schemei, a fost analizată și utilizarea intervenției prevăzute la articolul 78b din Regulamentul (UE) 2021/2115, astfel cum a fost introdus prin Regulamentul (UE) 2026/1768;

• Dacă cele două instrumente europene pot fi utilizate complementar pentru categorii distincte de fermieri sau costuri, fără supracompensare;

• Care este calendarul concret pentru aprobarea și implementarea schemei.

Termenul de 30 septembrie se apropie, iar fermierii au nevoie de răspunsuri clare. Fermierii din țara noastră au nevoie să știe ce sprijin va fi acordat, în ce condiții, din ce surse și când va putea fi accesat.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu solicită măsuri în afara cadrului european. Solicităm ca toate instrumentele și flexibilitățile puse la dispoziția României să fie analizate și utilizate în mod transparent și eficient, astfel încât sprijinul să ajungă cât mai repede la fermierii care suportă în prezent presiunea creșterii costurilor de producție. De asemenea, considerăm necesar ca organizațiile reprezentative ale fermierilor să fie informate și consultate înainte de definitivarea unor măsuri cu impact direct asupra sectorului agricol.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.

Laptele românesc se produce astăzi cu un cost pe care prețul de achiziție nu îl mai acoperă. Prețurile plătite fermierilor sunt între 0,70 și 1,90 lei/litru, în timp ce costul de producție al unui litru de lapte se situează între 2 și 2,40 lei. Prin urmare, aritmetica arată că fermierul din țara noastră pierde astăzi până la un leu la fiecare litru de lapte pe care îl livrează către procesare, către fabricile de lapte.

La raft, litrul de lapte ajunge la un preț de 6 - 10 lei și chiar peste. Ce constatăm? Că prima verigă a lanțului laptelui este singura care lucrează sub cost, adică ferma.

Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, din luna iunie 2026, România produce circa 4,4 milioane de tone de lapte pe an, dar numai aproximativ o treime ajunge efectiv la procesare. Suntem pe locul 10 în Uniunea Europeană la producție și abia pe locul 17 la colectare.

Importurile de produse lactate au depășit un miliard de euro, cu un deficit comercial de aproximativ 700 de milioane de euro, iar Ungaria a furnizat între 67% și 78% din importuri în ultimii zece ani.

Conform statisticii, numai în primul trimestru al lui 2026, importurile au ajuns la 84.000 de tone, în valoare de 47 de milioane de euro, cu 39,4% mai mult în volum decât în anul precedent. În 2025, importurile de lapte crud au totalizat 183.893 de tone, cu 13,2% mai mult decât în 2024.

Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) susține că efectivul național de bovine a coborât la aproximativ 1,08 milioane de capete, cu circa 10% sub nivelul anului 2014, iar aproximativ 75% dintre exploatații au sub cinci vaci de lapte. Producția medie pe vacă este de circa 3.540 - 3.580 kg/an, față de o medie europeană de peste 8.100 kg.

Și consumul intern este în scădere, acesta scăzând în ultimele șase luni cu 17% - 20%.

La prețurile actuale, decizia rațională a unui fermier nu mai este să investească, ci să reducă efectivul, să ducă animalele la abator. Avertismentele venite din interiorul sectorului de creștere a bovinelor arată că, până la iarnă, o parte importantă din efective ar putea dispărea. Și nu sunt deloc exagerări.

Fiecare fermă care se închide este o pierdere socială în mediul rural. Totodată, este o pierdere pentru fabricile de lapte din România, deoarece reducerea bazei interne de materie primă lasă procesatorul la mâna furnizorilor de peste hotare, ceea ce nu conferă întotdeauna stabilitate, siguranță.

O fabrică poate schimba furnizorul într-o lună. O fermă de vaci de lapte se reface în cinci-șapte ani, dacă se mai reface.

Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.

De cel puțin jumătate de an, inclusiv oficiali din Ministerul Agriculturii vorbesc despre situația critică din sectorul laptelui, despre prețurile scăzute în raport cu costurile de producție. La ultimele Consilii AgriFish, România a tot solicitat alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE pentru sectorul laptelui. Însă, până acum, n-a venit niciun ajutor de la Uniunea Europeană. Și nici de la noi din țară.

Lanțul laptelui e fracturat exact la bază, iar industria procesatoare nu pare să-și asume rolul doctorului. Fermierii vor să găsească un echilibru împreună cu fabricile. Doar așa, procesatorii își păstrează furnizorii, trasabilitatea și eticheta de origine. Altfel, nu peste mult timp, discuția nu va mai fi despre prețul laptelui românesc, ci despre prețul la care România importă laptele.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Pe 26 septembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează Vinea Apoldia Maior Fest, la Apoldu de Sus, județul Sibiu. Evenimentul ajuns la a cincea ediție este dedicat vinului, gastronomiei locale și muzicii, într-un decor unic de toamnă.

Stațiunea Viticolă Apoldia Maior a USAMV Cluj-Napoca, din Apoldu de Sus - jud. Sibiu, va sărbători la final de septembrie recolta bogată de struguri. Participanții se vor bucura și de meniuri tradiționale, vinuri servite la pahar, zonă de mici producători și meșteșugari, plimbări și fotografii în plantația de viță-de-vie.

Studenți talentați și alți artiști invitați ai universității vor oferi recitaluri de muzică ușoară și populară, iar Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al USAMV Cluj-Napoca și Asociația Culturală „Alexandru Fărcaș” vor completa programul festivalului cu momente pregătite special pentru această a cincea ediție a Vinea Apoldia Maior Fest.

Festivalul își va deschide porțile la ora 13.00, iar biletele vor putea fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 lei/persoană. De asemenea, vor fi disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani vor avea acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor va fi de 50 lei. Prețul biletului include accesul în festival și la spectacolele din program, vinul servit la pahar și mâncarea.

Pe durata festivalului, participanții vor putea achiziționa, la prețuri speciale, vinuri îmbuteliate la Stațiunea viticolă Apoldia Maior, precum și sucuri 100% naturale obținute din strugurii din plantație.

Achiziționată de USAMV Cluj-Napoca în anul 2020, Stațiunea Viticolă Apoldia Maior continuă tradiția viticolă a zonei Sebeș-Apold, valorificând condițiile de terroir și potențialul plantației pentru obținerea unou vinuri autentice, elegante și expresive.

Stațiunea reunește atât soiuri consacrate, precum Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel și Riesling Italian, cât și plantații noi de Iordană, Fetească regală, Chardonnay, Pinot Noir, Fetească neagră, Syrah și Merlot, care completează diversitatea portofoliului Apoldia Maior.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!