Succesul unei culturi începe cu sămânța. Ameliorarea plantelor și producția de sămânță reprezintă coloanele fundamentale ale agriculturii moderne. În această luptă constantă pentru a obține recolte de calitate, soiul de grâu autohton PG 102 a fost întâmpinat cu brațele deschise de către comunitatea agricolă, dezvăluind un potențial impresionant pentru agricultura viitorului.
În spatele fiecărui bob de grâu PG 102 se ascunde un efort meticulos de ameliorare genetică. PG 102 a fost modelat prin decenii de selecție și încrucișare, țintind să fie adaptat perfect la condițiile specifice ale României.
Menținerea calităților genetice la PG 102
Menținerea calităților genetice ale soiului PG 102 reprezintă un proces meticulos. Prima etapă a acestui proces implică selectarea plantelor tipice ale soiului, urmată de studiul atent al descendențelor acestor plante în câmpurile de menținere a valorii genetice și biologice a soiului, care durează între unul și trei ani. Scopul este de a obține sămânța amelioratorului, care apoi este înmulțită consecutiv pentru a produce semințe de prebază, bază și certificată.
În acest an, prima etapă a procesului de selecție conservativă pentru PG 102 a fost finalizată. S-au recoltat numeroase plante din câmpurile de prebază și bază ale companiei Prosol. Aceste plante au fost selectate cu atenție pe baza măsurătorilor biometrice și a altor caracteristici specifice ale soiului.
În toamnă, semințele selectate vor fi semănate individual în rânduri separate, pentru a urmări cu precizie dezvoltarea lor și pentru a asigura puritatea varietală maximă.
Acest proces se va derula în continuare timp de 1-3 ani, culminând cu obținerea sămânței amelioratorului. Acesta este un exemplu clar al angajamentului nostru de a oferi fermierilor sămânță de cea mai bună calitate, cu o valoare biologică cât mai apropiată de soiul inițial.
Ce îl face special?
Unul dintre aspectele deosebite care definește acest soi este rezistența sa la secetă. PG 102 este o adevărată comoară a agriculturii în zonele cu resurse de apă limitate. Datorită unui sistem radicular bine dezvoltat, PG 102 are capacitatea de a extrage apa din straturi adânci ale solului, oferind plantei o rezistență neegalată la secetă.
Dar, PG 102 nu se oprește aici. Acest soi impresionează și prin capacitatea sa mare de înfrățire, asigurând polenizarea optimă și uniformă a culturii. Ca rezultat, recoltele de grâu PG 102 sunt caracterizate de o consistență extraordinară, oferind fermierilor predictibilitate și prosperitate.
Un alt aspect semnificativ este rezistența sa la frângere și cădere, o proprietate vitală în fața provocărilor meteorologice. Această caracteristică asigură că plantele PG 102 rămân robuste și puternice în orice condiții, contribuind la o recoltă de calitate superioară.
Rezultate confirmate
Rezultatele din câmp demonstrează cu claritate potențialul uriaș al soiului PG 102. Fermierii au înregistrat producții medii de peste șapte tone pe hectar, cu cifre ale conținutului de gluten ce variază între 27 și 30,5%, precum și o masă hectolitrică de la 78,20 la 85 kg/hl. Aceste cifre confirmă calitatea și rezistența excepțională a soiului de grâu PG 102.
Articol de: MARIA OBADĂ (https://prosolagri.ro/)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 10 iunie 2023, la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH) din Cluj-Napoca, are loc „Parfum de Cluj”, un eveniment dedicat iubitorilor de trandafiri, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și Asociația „Amicii Rozelor” din România.
Stațiunea de Crecetare Horticolă găzduiește de zeci de ani o colecție impresionantă de peste 300 de soiuri de trandafiri, inclusiv 48 de soiuri create de-a lungul timpului de către specialiștii USAMV Cluj-Napoca.
Între orele 10.00 – 16.00, vizitatorii au ocazia să admire trandafirii aflați în plină perioadă de înflorire, să primească sfaturi privind îngrijirea acestora de la specialiștii stațiunii și să facă fotografii. Va fi amenajat și un stand de prezentare a produselor Makita.
„Este o mare bucurie pentru noi să primim vizitatori în stațiune, iar acum va fi, poate, cel mai frumos eveniment al anului, fiind vorba despre sute de trandafiri înfloriți. Între aceste soiuri se află și aproape 50 create la noi, 48 mai precis, de către specialiștii stațiunii, membri marcanți și conducători de-a lungul timpului ai Asociației Amicii Rozelor din România. Această renumită asociație se va reuni în aceeași zi la stațiunea noastră și suntem tare bucuroși să găzduim evenimentul dedicat specialiștilor în domeniu”, a declarat directorul SCH, biolog dr. Lukacs Lehel.
Asociația „Amicii Rozelor” din România este înființată în anul 1990, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Principalul scop al asociației este promovarea culturii trandafirului, iar agenda sa include în acest sens organizarea de conferințe și demonstrații practice, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică Revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.
Staţiunea de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj-Napoca este o unitate horticolă complexă, înființată în anul 1953, cunoscută şi recunoscută pe plan intern şi internaţional prin creaţiile originale remarcabile obţinute de colectivul de cercetători. Cercetătorul științific gradul I (CS I) dr. ing. Ştefan Wagner, un specialist binecunoscut în ameliorarea trandafirului, a fost, în perioada 1956-1999, autor a numeroase soiuri promovate şi extinse în cultură. Activitatea sa de ameliorare este continuată în prezent de CS III drd. ing. Gabriela Roman.
„Colecţia de trandafiri de la SCH cuprinde 320 de soiuri, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire. Activitatea principală la specia Rosa este ameliorarea în scopul diversificării sortimentului. Soiurile de trandafir omologate la SCH (48) sunt realizate după standarde internaţionale de apreciere, bonitare, fiind prezente în colecţia europeană de fond de germoplasmă din Belgia, Italia şi Japonia. Explozia de culori, de forme și de parfum ale soiurilor și hibrizilor din colecția și din câmpurile experimentale ale stațiunii, încântare pentru ochi și suflet ne bucură de fiecare dată, iar acum, alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți iubitorii să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor”, a declarat Gabriela Roman.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își anunță contribuția la un moment aniversar din cultura românească, prin lansarea vinului Madrigal, primul cupaj al Colecției Excelentia, un vin din cinci soiuri provenite de la Stațiunea Viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior.
Vinul Madrigal din noua gamă Excelentia este dedicat Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” într-un moment de sărbătoare, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă. Soiurile Traminer Roz, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian și Muscat Ottonel au fost armonizate, asemeni tonalităților perfecte, într-un vin menit să încânte simțurile și să celebreze excelența în muzică.
„În anul 2023, universitatea noastră a creat o nouă gamă, Excelentia, pentru a marca prin vinurile sale excelența în diverse domenii de activitate. Prima etichetă din această gamă este Madrigal, un cupaj aniversar care reflectă în notele sale bucuria, frumusețea, pasiunea, istoria, dar și căutarea continuă a perfecțiunii, trăsături care definesc întreaga activitate a Corului Madrigal. Suntem onorați să marcăm aniversarea unui reper al muzicii românești prin lansarea acestui vin nobil, însoțit de admirația și felicitările noastre”, a declarat prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca.
Vinul Madrigal din Colecția Excelentia va fi degustat, în premieră, la spectacolul extraordinar „Madrigal 60”, dirijat de Anna Ungureanu, pe 28 februarie 2023, de la ora 19.00, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” București (TNB).
„Corul Madrigal împlinește anul acesta 60 de ani de activitate neîntreruptă, o vârstă respectabilă pentru care inovația și curajul artistic devin din ce în ce mai importante. Sărbătorim alături de public și de toți membrii familiei Madrigal cu un spectacol extraordinar și un pahar de vin aniversar, creat cu mare pricepere de partenerii noștri de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Muzica și vinul sunt deopotrivă elemente culturale străvechi, care își împletesc istoria de-a lungul veacurilor. Mulțumim prietenilor de la USAMV Cluj-Napoca pentru surpriza pe care ne-au pregătit-o în acest an aniversar, dedicând sărbătorii Madrigal primul cupaj al Colecției Excelentia”, transmite managerul Corului Național de Cameră, Emil Pantelimon.
USAMV Cluj-Napoca este fondată în anul 1869 și este cotată ca una dintre cele mai prestigioase universități în domeniul Științelor Vieții, la nivel național și internațional, datorită educației de înaltă calitate, cercetării și inovării, a relației profund implicate cu mediul economic, social și cultural, precum și al internaționalizării activității sale.
Din anul 2020, USAMV Cluj-Napoca coordonează Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior (Apoldu de Sus, județul Sibiu), care este dedicată învățământului și cercetării universitare. Profesorii și studenții sunt implicați în dezvoltarea de tehnologii moderne de cultivare a viței-de-vie, de producție a vinurilor, de valorificare superioară a subproduselor vitivinicole și în dezvoltarea agroturismului.
Vinurile sub marca Vinea Apoldia Maior (DOC Sebeș-Apold) au fost împărțite în Colecția Academicum (cupajele Docentus, Laureatus, Eruditus), Colecția Aurum Terras (monosepaje din soiuri nobile, dar și cupajele Amlas, Secas, Orange Optimus), cărora li se alătură, din 2023, Colecția Excelentia, cu prima etichetă – Madrigal.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători. Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.
În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.
La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede, iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede. Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).
Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului director general Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar
În decada a doua a lunii februarie 2023 am făcut câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI Curtici (prin amabilitatea domnului ing. Dimitrie Muscă, director general) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului ing. Marian Horgoș).
În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium. Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți, cât și a eventualilor dăunători). Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari - Prescott (0 - 9, Double digit 00 - 99). S-au efectuat câte cinci sondaje pe diagonala parcelei verificate.
Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie 2022, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.
În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul minus 50C și 9,30C, maximele între 1,7 și 14,50C, iar temperaturile medii, între minus 1,7 și 10,80C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,90C. Abaterea față de media multianuală (1,10C) a fost de +2,80C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 - 100%.
Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.
Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine, ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului
În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între - 1,4 (31 ianuarie) și 8,20C, iar cele maxime între -1,5 și 17,90C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 00C și 9,70C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,40C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,10C) cu 4,50C. Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 - 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.
În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între minus 10,1 (11 februarie) și 4,60C, iar cele maxime între 0 și 15,10C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între minus 3,70C și 8,80C. Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 - 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm. Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 - februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.
Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunilor decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă
În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin. Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 20C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coroborate cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă. Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic, dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii. Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 - 350C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță). Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.
Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023
Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă. În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz. Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.
Septoria tritici la grâul de la Lovrin. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel
Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc. Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.
Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă
Condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.
Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.
Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor; temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț); durata temperaturilor scăzute; condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.
Lolium afectat de frig. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel
Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub minus 70C pot duce la apariția daunelor mari.
Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.
Rapiță cu frunze bazale albite și uscate
Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.
Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.
Grâu din soiul Biharia, creat la Lovrin. S-a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă
Concluzii
În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă, dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig. De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă. Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig.
Cel mai bine s-au comportat la frig grâul și orzul care au fost semănate mai târziu. De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig, cât și la atacul patogenilor specifici.
Grâu, la Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu NPK și dejecții de la animale care este foarte afectată de frig. Se observă vetre cu plante căzute. Din cauza fertilizării excesive plantele sunt foarte dezvoltate, tulpina are două noduri
O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre. Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm, iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale. Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.
Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara
Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 350C. De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând. La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante - Cum să faci atunci rotație, cu ce?). Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi. O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).
Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță
Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.
Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Începând cu 1 ianuarie 2023, Florin Stegariu s-a alăturat conducerii Clubului Fermierilor Români, ca membru al Consiliului Director, unde reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent.
„Noul rol de membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români mă onorează și mă responsabilizează. Le mulțumesc colegilor mei pentru încrederea acordată! Am participat mereu activ la conferințele organizate de Club, urmez programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0 și consider că, per total, Clubul asigură un climat favorabil pentru dezvoltarea durabilă și inovativă a fermelor”, a declarat tânărul fermier din județul Iași.
Florin Stegariu (29 de ani) este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale. Noul membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat crama Strunga, ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale.
Unul dintre marile vinuri obținute la Strunga este din soiul românesc Fetească neagră din recolta de struguri 2020, despre care Florin Stegariu spune că s-a născut în condițiile unui sezon deosebit de echilibrat pe Dealul Pârjolita. „Fetească neagră 2020 barrique este un vin emblematic al cramei și este un proiect ce a luat naștere în urmă cu patru de ani când am decis să lansăm prima Fetească neagră maturată în stejar. Rezultatul final este o explozie de fructe, mineralitate, intensitate și putere. Cele 14 grade ale sale sunt greu de perceput. Este plin, cu un tanin mătăsos, catifelat. Vin lung, pentru învechire, pentru a-l putea bea în zece sau 20 de ani. Fetească neagră 2020 barrique este un vin unic, cu o perioada de doar șase luni de maturare în butoaie de stejar. Asta pentru că ne dorim o intervenție cât mai subtilă a lemnului și o expresie cât mai pură a soiului în sine.”
Strunga Winery, peste 86 ha cu viță-de-vie și 420.000 litri de vin
Povestea vitivinicolă începe în 2013, când, cu sprijinul familiei, Florin Stegariu a demarat un proiect de reconversie și restructurare în viticultură pe o suprafață de 41,6 ha. Apoi, tânărul antreprenor a reușit să acceseze și două proiecte cu fonduri europene, astfel că, în prezent, deține 86,6 ha de viță-de-vie, cu 11 soiuri aflate pe rod, atât românești, cât și internaționale.
În 2017, pe fondul unei producții spectaculoase și din dorința de a vedea care este potențialul terroir-ului de la Strunga, Florin Stegariu a construit o cramă de 100.000 de litri. În anul 2018 a lansat pe piață brandul de vinuri Strunga. Au urmat Reveria, Nori de Vară, Carusel, iar în curând vom degusta și gama de vinuri Velier.
Acum, la crama Strunga se produc 420.000 litri de vin din producția proprie de struguri, cu mult accent pe calitatea fitosanitară a strugurilor, dar și a tuturor etapelor procesului de producție pentru ca produsul final să fie unul premium.
Turismul viticol, următorul obiectiv
Tânărul antreprenor continuă să viseze și să muncească pentru a-și îndeplini fiecare vis. Florin Stegariu vrea să extindă activitatea cramei prin punerea în valoare a zonei. Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, mai exact plantația se află pe dealurile Pârjolita și Calda. „Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor”, spune proprietarul cramei.
Florin Stegariu își dorește să dezvolte la Strunga turismul viticol și să ofere pasionaților de vin o experiență senzorială la superlativ. Pe lângă experiența de degustare, antreprenorul se gândește să închidă lanțul de la fermă la furculiță, oferind turiștilor experiențe gastronomice cu produse exclusiv din ferma proprie. Îl ajută și poziția geografică, crama și ferma situându-se în apropierea Castelului de la Miclăușeni, a Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și a Casei Memoriale Vasile Alecsandri. Tânărul și ambițiosul fermier ieșean intenționează să pună zona sa pe harta turismului și a început deja anul trecut să organizeze evenimente în vie, propunându-și să continue în această direcție prin construcția unei săli de conferințe și a unei săli de degustare.
„Fermierul este, în primul rând, creator de context de valoare adăugată și are obligația de a crea un model de business sănătos. Omul sfințește locul, iar fermierul are și misiunea să creeze un ecosistem în care să pună în valoare resursele zonei în care își desfășoară activitatea, să șteargă de praf povestea locului și să o transmită mai departe”, consideră Florin Stegariu.
Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) și Crama Strunga (www.strunga.com)
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Cititorul din mediul antreprenorial privat, care parcurge acum aceste rânduri, a înțeles, de fapt, cu mult înainte și independent, cum ar trebui să meargă societatea românească. O privire nouă nu strică şi redundanţele pot fi, sper, iertate.
În „sectorul bugetar” (nu intră în microanaliza de față profesorii, medicii, cercetătorii, ci „amploaiații” din administrație, reglementare etc.), cei care nu citesc nimic în afară de scripțogăraia oficială sunt mulți.
Oricum, acești funcționari sunt foarte liniștiți. Ei nu fac nimic (ad litteram!).
Mai avem o categorie din sector. Cei care citesc articolele „dușmănoase”. Mai informați, mai nervoși, mai aroganți. În afară de a pune cu greu pe făgaș câte o modificare de normă/formă (elaborată de frații mai mari, parlamentarii), nici aceștia nu fac nimic, deși, dacă ai avea timp să îi asculți, ei „analizează”, ei „propun”, ei „susțin” și tot ei… „dau” nerecunoscătorilor.
Avem o replică de ecosistem mangrovian (așa să îi rămână numele!), adaptat la fluxurile și refluxurile politice, opus, însă, pădurii de mangrove în termeni de (bio)utilitate.
Legile țării pleacă din încâlceala rădăcinilor sistemului și se întorc (spre aplicare) tot în acest loc. De aici și lungimea ciclurilor controlate în totalitate de smârcul parazitar al capitalismului nostru… deosebit.
Permiteți-mi să vă ofer un exemplu de costuri ale inutilității sau în ce constă, în realitate, stagnarea României.
În timp ce la Timișoara un proiect medical vital pentru operarea copiilor pe cord „stă” în 3 milioane de euro, orice Oficiu, orice Direcție, orice Agenție (de Stat & stat) toacă acești bani cât ai spune „rezistență la reformă”. Și, de parcă nu ar fi suficient că ne aflăm în această situație, atenție!, sunt propuse la înființare și alte „entități” care, în numele nostru (dar fără să ni se ceară acordul sau să fim măcar consultați), se vor angaja că ne rezolvă problemele economice, sociale ș.a.m.d. Nișe sau câmpuri largi de activitate sunt acoperite de organizaţii particulare, ONG-uri, institute funcționale, structuri reale din viața reală care, însă, nici nu pot visa la patrimoniul și salariile oferite excrescențelor de „mangrove”. Cine a gestionat, cine gestionează, cine va gestiona aceste „comitete și comiții” inventate de stat şi plătite din banii noştri? Oameni fără valoare profesională, „numiți” prin concurs (construcţie antitetică?!… ei, știți că se poate...), cu suficient de mult timp liber pentru a se grefa la desișul „protector” (Baudelaire însuși n-ar mai fi scris Les Fleurs du mal, confruntat cu un asemenea subiect, Les racines... du mal fiind un titlu cu mult mai potrivit).
Ramificațiile sub şi supraterane vor găsi argumente – întotdeauna – pentru „oportunitate” și „utilitate”, chiar dacă toți banii alocați se vor duce doar pe apa... salariilor (cu defluenții – sedii/birouri, mașini, telefoane, delegații).
Nu e o noutate ceea ce spun eu aici. O știu până și adolescenții care, teoretic, pot fi păcăliți mai ușor. Practic, scârbiți de ceea ce se întâmplă aici, în România, și-au setat un AMR („au mai rămas” X zile; termen folosit în stagiul militar obligatoriu sau în īnchisoare) și numără clipele până când vor părăsi țara.
Dintre cei rămași, mulți vor înlocui sau vor îngroșa rândurile aparatului de... stat prin grija mămicii /tăticului şi a fertilizantului PCR din pădurea mangroviană neadormită. Culmea, unii părinți sunt dintre cei care poate au creat ceva bun în țara asta, dar care au început să-şi pună mari întrebări de ce arată balanţa vieţii că demnitate = înfrângere, iar cameleonism = trai dulce.
Apropo de demnitate... (Chiar, de ce s-or fi numind demnitarii „demnitari”?!)
Cunosc personaje puternice din zona antreprenorială. Cum intră în contact direct cu un ministru, devin alți oameni. Aplecați spre față cu măcar 15 grade mai mult decât ar cere-o până și o severă durere de spate, servili, umili, yesmeni, gata „să pună și la portbagaj”, dispuși să facă și o donație pentru partid (chiar dacă „politica nu e de el”).
Fraților, în afara fondării firmei în termeni... de inexactitate în raport cu legea (sau cu morala?), ce te poate pune în postura de dominat în relație cu un ministru, un om care nici nu prea apucă două recolte în fruntea ministerului? A, poate dorința de a extrage foloase dintr-o eventuală discriminare pozitivă („pozitivă”... fiind un fel de a spune), atragerea unui avantaj imediat doar pentru sine. La fel ca aprovizionarea cu gaz a țărilor europene, pe protocol individual, „eu mai deștept decât ceilalți”. Până la acest moment, modelul părea că funcționează. Dar, iată, a venit nota de plată. În acest context (dramatic), Europa își proiectează ca un întreg viitoarele negocieri pentru energia de care are nevoie. Altfel spus, ceea ce a părut ieftin (ca salvare individuală)... se dovedește a fi foarte scump. Așa și la noi. Să dezambiguizăm: plecarea de mâine a copiilor e o plată scumpă pentru un azi neasumat, tratat prost în termenii colectivităţii.
O plată pe care o simt și mai greu cei care nu au nicio vină şi care au militat pentru unirea forţelor românilor cu crez nealterat.
P.S.: semnalele de mai sus nu au nicio tangență cu vreo situație din viața personală. Fiica mea, Ruxandra, este drd. antropolog și rămâne aici, în România. Cercetează - printre altele - comportamentul uman și resorturile intime care îl generează. Evident, sper că, în viitor, va avea cine să valorifice rezultatele muncii ei.
Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlMSPD 2,5 este rezultatul cercetării agricole românești. Mașina de însămânţare pajişti degradate a fost concepută, realizată şi testată pe sute de hectare în cadrul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti (ICDP) Braşov. În spatele prototipului prezentat de ICDP Brașov există un brevet de invenţie, precum şi proiectele de execuţie pentru utilaj și pentru toate componentele maşinii. Invenția cercetătorilor români are nevoie de un constructor care să producă în serie mașina pentru supraînsămânţarea pajiştilor.
MSPD 2,5 este destinată îmbogăţirii covorului vegetal pentru pajiştile degradate, pentru supraînsămânţarea pajiştilor, aceasta fiind o lucrare de îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări de suprafaţă, lucrări minime. Având în vedere că o mare parte din suprafaţa pajiştilor din România se află într-o stare de degradare avansată, mașina de însămânţare pajişti degradate este o necesitate.
„Supraînsămânțarea este o lucrare necesară, care trebuie să fie făcută şi să respecte tehnologia de supraînsămânţare, adică să respecte verigile componente ale acestei tehnologii. Mașina de însămânţare pajişti degradate este realizată de noi, de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti. Suntem un colectiv mic, dar cu inimă mare, care vrem să realizăm lucruri mari chiar dacă noi suntem o echipă mai mică. Avem în dotare un atelier mecanic şi am încercat să facem aceste maşini care să răspundă cerinţelor agrotehnice impuse de lucrarea de supraînsămânţare, astfel încât rezultatul lucrării să fie unul pozitiv pentru pajiști. Nu avem capacitatea să producem utilajul la institut. Este un prototip aprobat şi, în același timp, cu brevet de invenţie pentru lucrarea aceasta. Vreau să accentuez că această maşină a fost concepută, realizată şi testată pe sute de hectare în cadrul institutului. Ar trebui ca întreprinderile constructoare de maşini agricole din țara noastră, câte mai sunt, să fie totuşi stimulate, astfel încât să preia ideile şi rezultatele cercetării româneşti şi să producă utilaje de înaltă performanţă. O mică întreprindere ar putea să producă aceste utilaje, după desenele noastre şi după proiectele de execuţie pe care le deținem. Fiindcă noi, în spatele brevetului de invenţie, avem şi proiectele de execuţie ale acestor maşini, ale tuturor componentelor utilajului”, a precizat cercetătorul și directorul științific al ICDP Brașov, Vasile Mocanu.
Pajiştea trebuie privită ca orice cultură din agricultură. „Are nevoie de utilaje specifice, atât pentru tehnologia de îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări radicale, adică prin distrugerea vechiului covor şi reluarea prin însămânţare, sau prin lucrări de suprafaţă, exact cum am accentuat, lucrarea aceasta de suprafaţă, una dintre lucrările de îmbunătăţire fiind prin supraînsămânţare. Deci este nevoie ca în domeniul pajiştilor să se folosească utilaje specifice, care răspund cerinţelor agrotehnice impuse lucrării respective pe pajişti”, a punctat Vasile Mocanu.
Cercetătorul a ținut să amintească importanța pajiștilor, care, peste tot în lume, reprezintă fondul de aur al zootehniei. Taurinele și ovinele sunt speciile care folosesc cel mai mult pajiștile, în procent de 60% - 80%. „Furajele de pe pajişte reprezintă un procent important în hrana acestor specii de animale.”
Cu toate greutățile sectorului, cercetarea continuă la ICDP Brașov, fiind în curs de omologare două soiuri de graminee perene de pajişti.
Totodată, cercetătorii de la institutul pentru pajiști își îndreaptă atenția către fermierii mici, pentru ca și aceștia să aibă posibilitatea să-și lucreze mecanizat suprafețele.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
În luna august am publicat în Revista Fermierului – ediția print (dar și aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/cultura-mare/item/5484-soiuri-de-grau-adaptate-pentru-sud-estul-romaniei.html) despre două soiuri de grâu adaptate pentru sud-estul României, grâu pe care l-am văzut în ferma Agromec Vlad Țepeș, județul Călărași. Ne-am întors în câmp, la exploatația administrată de Constantin Mihalache la recoltat, pentru a vedea producțiile date de RGT Borsalino și RGT Accroc, soiuri de grâu ce aparțin companiei franceze RAGT, testate, apoi semănate pe suprafețe mari în ferma călărășeană, care pe anumite suprafețe produce și sămânță, categorie biologică C1.
Am ajuns la Agromec Vlad Țepeș în momentul în care sămânța era însăcuită, pregătită de livrare. Pe Constantin Mihalache l-am găsit optimist, cu toate că, la fel ca toți fermierii, s-a confruntat anul acesta cu condiţii climatice extreme, lipsa precipitaţiilor şi temperaturile crescute având mari repercusiuni asupra culturilor înfiinţate şi în toamna trecută, şi în primăvară. „Noi am înfiinţat în premieră în România un soi de grâu, RGT Borsalino, anumite suprafeţe pentru producerea de sămânţă, categorie biologică C1. Cele două soiuri de grâu despre care eu spun că sunt adaptate pentru sud-estul țării noastre sunt RGT Accroc şi Borsalino. Accroc este un soi de grâu extratimpuriu, care în trecut a mai fost cultivat în România, iar fermierii din Constanţa, Tulcea îl cunosc, pe zonele aride a avut nişte producţii spectaculoase, un soi de grâu aristat, cu pruină, ceea ce-l face rezistent la secetă şi chiar la atacul de dăunători. Şi în condiţii vitrege dă producţii extraordinar de bune. De pildă, noi ne-am bucurat de producţii, avându-l pe un areal extins, între 6,5 tone/ha până la 8 tone/ha, producându-ne mari satisfacţii. Un grâu cu talie scurtă, care rezistă la cădere şi cu calităţi foarte bune pentru morărit şi panificaţie. Ambele soiuri sunt aristate, ceea ce înseamnă că sunt mai rezistente la secetă”, arată Constantin Mihalache.
Soiurile de grâu Accroc şi Borsalino au fost însămânțate după data de 5 octombrie 2021. Distanţa între rânduri a fost de 12,5 cm şi s-a folosit o densitate de 340 boabe germinabile pe metru pătrat. Ceea ce a însemnat o cantitate de sămânţă de 150 kg la hectar. „O cantitate mică, care a însemnat un raport sămânţă/producţie foarte bun. A înfrăţit foarte bine, şi-a menţinut fraţii până la recoltare, spicele au fost uniforme şi foarte bine repartizate, nu prea a suferit de secetă şi arşiţă şi la dozele de azot folosite de noi, aproximativ 160 kg substanţă activă la hectar, grâul a rămas practic în picioare, iar recoltatul s-a făcut cu uşurinţă”, menționează fermierul din județul Călărași.
Accroc și Borsalino, soiuri extratimpurii cu calități deosebite
Constantin Mihalache ne-a însoțit în vizita din ferma Agromec Vlad Țepeș și ne-a oferit detalii despre cele două culturi de grâu care i-au adus satisfacții în acest an agricol dificil.
RGT Accroc este un soi extratimpuriu, ceea ce îl face să treacă peste perioada de arşiţă şi secetă din luna mai, cu uşurinţă. „Frunzele acoperite cu pruină, un soi aristat, cu talie scurtă, rezistent la spectrul de boli, inclusiv cel mai rezistent la rugini, galbenă şi brună, şi bine rezistent, tolerant la Fusarium. Calităţi de panificaţie extraordinar de bune, 14,5-15% proteină în condiţiile anului ăstuia, masă hectolitrică foarte bună. Îl recomand cu prisosinţă tuturor fermierilor din zonele aride, secetoase, unde se pot obţine producţii bune şi i-ar scoate din impas în momente precum cele pe care le-am traversat până acum”, precizează fermierul.
De la soiul RGT Borsalino nu a obţinut producţii la fel de mari ca la Accroc, însă rezultatele chiar și așa aduc profit. De reținut că acest soi poate fi cultivat de la sfârşitul perioadei optime până în luna decembrie. Constantin Mihalache îl recomandă fermierilor care seamănă mai târziu, în afara epocii optime. „Înfrățirea a fost extraordinară. Borsalino este un soi umblător, care se poate cultiva, şi recomandarea mea este, pentru că acum am văzut potenţialul lui foarte mare de înfrăţire, că se poate cultiva la sfârşitul perioadei optime până în luna decembrie, deoarece el este poate printre puţinele soiuri din România care nu are nevoie de vernalizare, de perioada de frig pentru a stimula primordiile florale. După cum ştiţi, grâul secretă un hormon nedetectat până acum, dar se bănuieşte vernalină, care-l face să stimuleze procesul de înflorire, de a asigura producţiile cât mai multe şi constante. Acest soi de grâu îl recomand fermierilor care seamănă mai târziu, în afara epocii optime, care din diferite cauze nu pot pregăti terenul, întârzie mai mult la semănat sau îşi doresc să mărească suprafeţele de semănat. La fel, este un grâu aristat, principala calitate a lui este faptul că înfrăţeşte foarte puternic, producţii foarte bune, la fel calităţi deosebite pentru morărit şi panificaţie. Un grâu cu talie scurtă, extratimpuriu, se recoltează cu două-trei zile, chiar mai devreme decât toate soiurile de grâu din România, ceea ce-l face un competitor important chiar şi pentru cultura de orz, care ne aduce primii bani în buzunar fermierilor din România.”
Potenţial genetic cuprins între 10-12 tone/ha
Ambele soiuri se bucură de genetică extraordinar de bună, punctează Constantin Mihalache, fiind introduse în România de RAGT Franţa. „O genetică extraordinară pe culturile de păioase. Ambele soiuri sunt rezistente la rugini, la septoria şi tolerante cu fusarium, ceea ce face ca Accroc și Borsalino să devină o opţiune serioasă pentru fermieri, acolo unde impactul acestor boli este foarte mare. De asemenea, îl recomand tuturor fermierilor, pentru că ambele sunt soiuri extratimpurii, cu înflorire timpurie, ceea ce face ca înflorirea să fie devreme şi să treacă uşor peste perioada de arşiţă şi secetă despre care ştim bine că se manifestă în țara noastră în a doua şi a treia decadă a lunii mai. Sunt soiuri cu talie scurtă, suportă foarte bine dozele superioare de azot, până la 160 kg de substanţă activă la hectar, potenţialul genetic este cuprins între 10 și 12 tone la hectar, foarte rezistente la o serie de boli şi, fiind soiuri cu talie scurtă, rezistente la cădere.”
Agromec Vlad Țepeș se află la început de drum în producerea de sămânță, însă fermieri din întreaga țară caută să cumpere sămânță de la societatea din județul Călărași, având încredere și văzând lucrurile bune care se întâmplă aici de ani buni. „Le recomand cu tărie să cultive aceste două soiuri, Accroc și Borsalino, pentru că aşteptările nu le vor fi înşelate”, a conchis fermierul Constantin Mihalache.
Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlÎn primele șase luni din 2022, Domeniile Ostrov au atins vânzări de 20 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ șapte procente față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2022, datorită producției foarte bune de struguri, estimările arată că Domeniile Ostrov vor obține în 2023 peste 8.000.000 de litri de vin.
La Domeniile Ostrov, în județul Constanța, a început culesul viei. Primele estimări arată că se vor obține circa 12.000 de tone de struguri pentru vin, o cantitate peste așteptări. În plus, datorită vremii, calitatea strugurilor este deosebită. Aproape 80% din arealul Domeniilor Ostrov poate fi irigat, iar acest lucru a contat mult la obținerea unei producții peste așteptări în contextul secetei din acest an. „Ne bucurăm să vedem că eforturile noastre sunt recompensate. De-a lungul timpului am acordat o atenție deosebită viei, având alături de noi specialiști buni și dedicați, investind în sistemul de irigații. Prin urmare, acum ne place să spunem că este momentul în care culegem roadele”, a declarat Oana Belu, coproprietar Domeniile Ostrov.
Dealurile Dobrogei, mai exact arealul DOC Oltina și IG Terasele Dunării, oferă strugurilor o combinație ideală de minerale din sol, apă și soare, iar asta se simte în gustul deosebit al celor 25 de sortimente de vin marca Domeniile Ostrov, spun specialiștii producătorului de vin. Totodată, tehnologia modernă de vinificație și o echipă de reputați oenologi garantează calitatea deosebită a tuturor vinurilor, fie ele roșii, albe sau rozeuri.
Vinuri pentru toate gusturile
Investițiile în tehnologie și calitatea solului permit Domeniilor Ostrov să producă o gamă variată de vinuri, pentru toate gusturile. Vinurile populare, cu un preț accesibil, sunt preferate la petrecerile românilor, rozeurile și vinurile albe fiind cele mai căutate.
Pentru cei care apreciază taninurile catifelate, Domeniile Ostrov propune o serie de vinuri din categoriile premium și premium plus, cum ar fi Naiada, Ritual sau Legio. Vinurile din aceste game sunt premiate frecvent la prestigioase concursuri de profil la nivel mondial.
De pildă, în 2021, vinurile Legio (albe și roșii), din categoria premium plus, au primit două medalii de aur la concursul Gilbert&Gaillard și o medalie de bronz la prestigiosul concurs Decanter, în timp ce în 2022 au obținut o medalie de aur la concursul Mundus Vini și o medalie de argint la concursul Decanter.
„Toate vinurile noastre se bucură de aprecierea clienților, dar cele mai căutate sunt rozeurile, așa că soiurile de struguri roșii sunt cele care ne-au adus recunoașterea pe piață, atât la vinurile roșii, cât și la rozeuri. În plus, noi ne mândrim cu Fetească neagră, ambasadorul vinurilor românești. Strugurii de Fetească neagră se dezvoltă foarte frumos în arealul din Ostrov și, datorită tehnologiei de vinificație și a priceperii oenologilor, obținem un vin de invidiat”, a punctat Oana Belu.
Investițiile din ultimii ani în tot ce înseamnă Domeniile Ostrov, de la vița-de-vie la tehnologii de ultimă generație, se ridică la peste 40 de milioane de euro. Compania deține un areal viticol de 1.300 de hectare în județul Constanța, DOC Oltina și IG Terasele Dunării, iar principalele branduri vândute în HoReCa și retail sunt Legio, Ritual, Magnum Cuve Rose, Wine for Black Angus, Naiada, NOE, JOC, Art Folclor-Cocoș, Istros și Vinăria Ostrov. Cu aceste vinuri, Domeniile Ostrov a luat de-a lungul timpului zeci de medalii de aur, argint și bronz la mari concursuri internaționale de profil.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Orice lucru bine făcut trebuie să țină cont de mai multe aspecte care să se potrivească între ele. Așa se face că pentru o cultură bună, în cazul nostru vorbim despre grâu, trebuie să potrivim foarte bine genetica, tehnologia de cultură și condițiile pedo-climatice, pentru a avea atât calitate, cât și cantitate. Vă propunem să cunoașteți în articolul de față două soiuri de grâu potrivite condițiilor din sud-estul țării noastre, acolo unde au fost testate. Cel care s-a preocupat îndeaproape a fost chiar gazda noastră, Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş, din județul Călărași.
RGT Borsalino, un soi care promite mult
Primul soi de grâu despre care vom vorbi este cultivat în exclusivitate în cadrul fermei de la Vlad Țepeș, pentru producerea de sămânță, fiind testat și omologat abia anul trecut. Este vorba despre RGT Borsalino, produs de RAGT în Franța, fiind omologat acolo în cursul anului 2019, deci este un soi relativ tânăr. Fermierul care ne-a prezentat soiul de grâu, Constantin Mihalache, spune că în condițiile destul de grele de anul acesta, se comportă bine, spre foarte bine. „Date fiind condiţiile greu de îndeplinit pentru o cultură de grâu de anul acesta, având, practic, din decembrie până la sfârşit de mai 190 de litri de apă pe metru pătrat şi, după cum vedeţi, starea lui fitosanitară este bună, dar stindardul ne arată că a suferit enorm tocmai atunci când avea nevoie mai mult de un regim hidric bun.”
Caracteristicile lui ne-au fost prezentate tot de domnul Constantin Mihalache: „Este un soi de grâu extratimpuriu, de talie medie, ceea ce-i conferă o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, rezistent la ruginit, atât brună-galbenă, cât şi la fuzarium, cu o foarte mare putere de înfrăţire, aici am semănat în jur de 320-340 de boabe germinabile pe metru pătrat, a înfrăţit foarte bine, şi cu calităţi foarte bune atât de producţie, cât şi de panificație. În condiții normale pedoclimatice, producătorul ne spune că acest soi de grâu poate produce o cantitate extrem de bună, undeva la 11-12 tone, şi calităţi foarte bune de panificație. Categoria biologică a fost bază și va fi spre vânzare ca şi categorie biologică C1. După condiționare și însăcuit, va fi pus la dispoziţia fermierilor începând, probabil, cel mai devreme, cu 10 septembrie. Cu specificaţia că, dacă există un pat germinativ foarte bine pregătit şi avem o bonitate a solului bună spre foarte bună, densitatea să nu fie mai mare de 340 de boabe la momentul optim, ceea ce ar însemna probabil maximum 170 kg de sămânţă la hectar. Asta înseamnă economie atât pe logistică, cât şi la preţul pe hectar la înfiinţat. Sperăm să aducă rezultate bune spre foarte bune fermierilor din România, exemplificând de altfel că acest soi este aflat în exclusivitate la SC Agromec Vlad Ţepeş, pentru primul an de producere de sămânţă în România”.
În ceea ce privește condițiile de cultivare, gazda noastră ne explică: „Anul trecut, cultura premergătoare a fost cultura de rapiţă, unde am obţinut producţii foarte bune, în jur de 4.200 kg la hectar în această tarla. Sistemul de pregătire este minim-till, am făcut o singură trecere pentru o dezmiriştire uşoară, după care, la 30 de zile, am făcut o trecere cu un subsolier, în aşa fel încât să încorporez şi samursala de rapiţă care mi-a adus un plus de materie organică în sol. S-a fertilizat cu 200 kg de 18-46 şi, conform tehnologiei de administrat îngrăşăminte prescrise, aici fiind un sol acid, s-a mers pe nitrocalcar, s-a administrat mai mult nitrocalcar, în trei faze, ajungându-se până la cantitatea comercială de aproximativ 350 kg. S-au folosit trei aplicări de fungicid, erbicidat din toamnă, n-a mai fost nevoie de erbicidat de corecţie în primăvară, pentru că n-am avut infestări cu buruieni termofile gen volbură sau polygonum, şi atunci erbicidarea din toamnă a fost suficientă, deci aplicarea de trei fungicide. Insecticid la spic, pentru că am avut un atac din cauza secetei foarte pronunţate atât de afide, cât şi de tripşi, şi sperăm la o producţie foarte bună. Anticipăm o producţie de 6,5-7 tone la hectar, în condiţii extreme din cauza schimbărilor climatice la care suntem martori şi, din păcate, suntem obligaţi să le înfruntăm”.
„Principala calitate la Borsalina: este un grâu extratimpuriu, iar asta îl face ca momentul apariţiei spicului şi a înfloritului să fie foarte devreme şi să treacă peste arşiţa din mai, şi atunci producţia este cât de cât asigurată, numai anul acesta a fost, din păcate, caniculă şi secetă în săptămâna a doua din luna mai şi a treia, ceea ce l-a afectat foarte mult, dar, după cum se vede, a trecut cu bine peste această problemă, talia mică spre medie, ceea ce-l face foarte rezistent la cădere, şi nu avem probleme cu dozele suficient de bune pentru azot, şi atunci n-o să fie cădere, şi greutatea hectolitrică o să fie cea care trebuie; rezistenţa la rugini, atât galbenă, cât şi brună, şi la fuzarium. Ceea ce-l face un grâu – şi sperăm să fie – de o calitate, atât a producţiei, cât şi a panificaţiei, deosebită.”
Am reținut și un sfat din partea lui Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş: „Vreau să remarc şi să sfătuiesc sau să dau sugestia fermierilor ca aplicarea îngrăşămintelor să se facă în perioada în care există posibilitatea căderii de precipitaţii, în aşa fel încât cultura să folosească într-un procent cât mai mare aceste îngrăşăminte chimice. La fel, pe fenofaze de dezvoltare aplicarea de fungicide să se facă pe tipurile de boli care apar în anumite fenofaze ale dezvoltării grâului. Şi avem în primă fază dezvoltare pe oidium sau pe făinare şi pseudocercosporella, pătarea în ochi, după care ne confruntăm cu rugini şi septorioze şi bineînţeles tratament la spic pentru fuzarium, care, aşa cum ne sfătuiesc specialiştii, trebuie aplicat în maximum 24 de ore de la apariţia spicului din burduf”.
RGT Accroc, în revenire spectaculoasă
Un alt soi pe care cei de la Agromec Vlad Țepeș îl au în producție pentru sămânță este RGT Accroc, un soi deja cunoscut în România, „este soiul care practic a revoluţionat cultura de grâu din zona Tulcea-Constanţa, un soi de grâu care s-a adaptat foarte bine în România, în cea mai secetoasă zonă, Constanța-Tulcea. Fermierii de acolo îl cunosc foarte bine. De altfel, în urma publicităţii făcute de firma mea pe Facebook, foarte mulţi fermieri din zona Constanţa-Tulcea m-au contactat pentru a contracta această sămânţă de grâu, Accroc, grâu care a făcut în anii 2005-2006-2007, până prin 2015, recorduri în Constanţa, dar, din păcate, firma care l-a adus nu l-a mai promovat şi s-a cam pierdut sămânţa de la acest soi”.
„Accroc este un grâu timpuriu care s-a adaptat extraordinar de bine la condiţiile de secetă şi arşiţă din România, la fel apariţia spicului şi înfloritului se face timpuriu, ceea ce-l face să treacă foarte bine peste condiţiile severe din luna mai, cu arşiţă şi lipsă de precipitaţii, producţiile sunt foarte bune, am înţeles că în anumite zone din zona Constanţa a depăşit 10-11 tone la hectar. Deci e un grâu foarte dorit şi cultivat în zona Constanţa-Tulcea, pe locuri nisipoase, aride, secetoase.”
Aşa cum am procedat și cu celălalt soi, vom da cuvântul fermierului Constantin Mihalache, pentru a ne prezenta, pe scurt, caracteristicile soiului. „E un soi de grâu de talie medie, cu o calitate nu atât de bună de înfrăţire, dar spectaculos, foarte tolerant la secetă, la cădere. La fel, un grâu aristat, cu pruină – acolo n-am avut deloc probleme, cu soiul respectiv, pentru afide şi tripşi, foarte economicos la pesticide, deci ne încadrăm practic în cerinţele Comisiei Europene de reducere a pesticidelor, şi, la fel, aşteptăm rezultate spectaculoase şi acolo, tot undeva la 7 tone la hectar, în condiţii extreme pedoclimatice.”
Articol scris de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html