Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa organizează prima ediție a manifestării internaționale International Cooperation for Research - IC4R 2026, concepută ca un spațiu de dialog, schimb de experiență și cooperare între cercetători și specialiști din domeniul horticulturii.
Tema primei ediții, „Exploring Living Labs in Horticulture”, aduce în discuție rolul Living Labs în conectarea cercetării cu problemele și condițiile reale din teren, prin colaborare, co-creare, experimentare și implicarea diferitelor categorii de actori.
Evenimentul are loc online, joi – 12 noiembrie 2026, de la ora 11, aici: https://teams.live.com/meet/9388190389718?p=cqOLnJ8MySpKhRyO2R.
„Manifestarea este organizată în contextul dezvoltării activităților de tip Living Lab la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Băneasa, prin EcoSoil Living Lab și HortiPV Living Lab, și urmărește schimbul de experiență privind cercetarea aplicată și transferul rezultatelor către practică”, transmite SCDP Băneasa.
Evenimentul va fi deschis de dr. Anne-Kristin Løes, Senior Researcher la NORSØK (Norwegian Centre for Organic Agriculture) - Norvegia, în calitate de Keynote Speaker, cu prezentarea: „40 years of organic research – anything to take home for a Living Lab?”.
Prin această inițiativă, SCDP Băneasa își propune ca International Cooperation for Research (IC4R) să devină o manifestare cu continuitate, deschisă pentru dialog, cooperare internațională și schimb de experiență, dedicată anual unor teme actuale de cercetare și inovare în horticultură.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Comisia Europeană a aprobat finanțarea a două programe românești de promovare a produselor agroalimentare, în valoare totală de aproximativ patru milioane de euro. Selecția a fost realizată în cadrul campaniei 2026 a Politicii UE de promovare a produselor agricole - „ENJOY, IT’S FROM EUROPE”.
În acest an, România a depus cinci proiecte, iar două au fost selectate direct pentru finanțare. Celelalte trei au fost trecute pe lista de rezervă, putând intra la finanțare în cazul unui buget suplimentar disponibil.
Programele de promovare aprobate susțin obiectivele Pactului Verde European, ale Strategiei „De la fermă la consumator” (Farm to Fork) și ale Politicii Agricole Comune (PAC), punând accent pe sustenabilitate și agricultură ecologică.
Campaniile care au primit aprobarea CE pentru finanțarea europeană se vor concentra pe promovarea în țări din afara Uniunii Europene, cum ar fi Japonia și Thailanda, a sucurilor de cătină în amestec cu ghimbir sau măr, nectar de cătină, cătină organică uscată sau măcinată, ulei de cătină, amestecuri din cătină cu colagen sau ginseng și apilarnil, dar vor viza și piețele din țări ale UE, precum Franța, Germania și cea națională, prin promovarea unei game variate de produse din carne de pui, cum ar fi: mușchiuleț de pui, pipote și inimi, ficat de pui, pulpe de pui etc.
Finanțarea programelor SIMPLE este pusă în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate și vor primi finanțare din partea UE în valoare de aproximativ patru milioane euro, după semnarea acordurilor de grant.
„Astfel, prin propunerile selectate, România își consolidează poziția pe piața agroalimentară europeană și globală și sporește competitivitatea sectorului agroalimentar al UE, încurajând trecerea la o alimentație mai sănătoasă și mai echilibrată”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că sesiunile de primire a cererilor de finanțare pentru intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” rămân deschise până pe data de 16 noiembrie 2026, inclusiv.
Prelungirea depunerii cererilor de finanțare de la 31 octombrie (conform termenului comunicat inițial) la 16 noiembrie 2026 se aplică exclusiv componentelor pentru care mai sunt fonduri disponibile. Prin urmare, precizează AFIR, nu se prelungește depunerea și pentru componenta Achiziții simple pentru care fondurile disponibile s-au epuizat în data de 6 octombrie.
Fermierii au la dispoziție fonduri nerambursabile în valoare totală de 93,3 de milioane de euro pentru dezvoltarea exploatațiilor de mici dimensiuni prin intermediul intervenției DR-14. Pentru această intervenție AFIR a primit online, de la deschiderea sesiunii în data de 1 septembrie 2026 și până în acest moment, 1.629 de solicitări de finanțare în valoare de 76.688.180 euro.
Pentru investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice, prin DR-18 se pot depune online la AFIR cereri de finanțare în limita fondurilor disponibile, care în acest moment sunt de aproximativ 5 milioane de euro. Cererile de finanțare depuse până acum totalizează 2.539.377 euro.
Reamintim că, fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru toate cele trei componente pentru care se mai pot depune proiecte: Componenta Sectorul zootehnic; Componenta Legumicultură; Componenta Alte sectoare (pentru toate proiectele care nu îndeplinesc condițiile încadrării în celelalte componente).
Finanțarea prin DR-18 este de maximum 100.000 de euro/proiect, sprijinul nerambursabil acordat fiind de până la 85% raportat la costurile eligibile și în funcție de dimensiunea economică a exploatației.
Pragul de calitate lunar pe care trebuie să îl atingă proiectele în perioada 1 - 16 noiembrie 2026 este de 40 de puncte atât pentru intervenția DR-14 toate cele trei componente cu fonduri disponibile (sector zootehnic, legumicultură, alte sectoare), cât și pentru DR-18.
Intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” sunt finanțate prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a lansat vânzarea online a Mălaiului țărănesc Biruința Olteniei, un mălai grunjos, nedegerminat, obținut din porumb sticlos cultivat în cadrul cooperativei. Lansarea a generat aproximativ 700 de comenzi în prima zi. Noul produs completează gama de făinuri și tărâțe și continuă dezvoltarea activității de procesare a cerealelor proprii.
Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, cu sediul în comuna Dobrun – județul Olt, a luat naștere în 2018, odată cu decizia celor cinci membri fondatori fermieri de a se uni pentru a deveni mai puternici și cărora li s-au alăturat câteva zeci de fermieri mai mici din judeţ. „A fost nevoie de cooperare pentru a birui în contextul actual al agriculturii românești”, punctează Alexandru Ignat, președintele cooperativei.

De la cereale vândute ca materie primă la produse sub brand propriu
Pentru fermierii reuniți în cooperativă, investiția în procesare a pornit de la nevoia de a valorifica mai bine recoltele. Prin propria moară și magazinul online, aceștia pot urmări traseul cerealelor din câmp până la produsul livrat consumatorului și pot construi o relație directă cu cei care le cumpără produsele.
Cu ajutorul fondurilor europene, circa 2,2 milioane de euro, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a investit într-o moară cu pietre, în fabrica de peleți și în utilaje.
„Știm câtă muncă este în spatele fiecărei recolte și ne-am dorit să putem valorifica mai bine ceea ce producem. De aici a pornit investiția în moară: să transformăm cerealele cultivate de noi în produse pe care să le ducem direct pe mesele oamenilor. Între timp, am creat o gamă de făinuri, am crescut echipa și am câștigat clienți care revin. Pentru noi, asta înseamnă că începem să construim ceva care poate fi dus mai departe. Cu mălaiul am pornit de la un gust pe care îl cunoaștem bine: mămăliga de acasă, cu textură și aromă de porumb. Am ales să cultivăm porumb sticlos și să obținem un mălai grunjos, în care păstrăm germenele bobului. Am vrut să oferim celor care caută acest gust un produs făcut aici, din porumbul nostru, despre care putem spune cum a fost cultivat și prelucrat. Măcinăm strict ce producem în cadrul cooperativei pentru că doar așa avem certitudinea că mălaiul pe care îl producem este unul foarte sănătos. Mălaiul nostru este ambalat în pachete de hârtie. Nu folosim deloc plastic la ambalaj. Măcinăm fix pe comandă, nu mai mult, pentru ca mălaiul să ajungă proaspăt la oameni și să nu stea mult pe rafturile magazinelor, unde uleiurile din germenele porumbului pot râncezi. Nu am încercat să mergem pe scurtături și să punem mălaiul într-un pachet de plastic vidat. Într-o lume deja invadată de particule de microplastic, ne-am dorit un ambalaj biodegradabil, prietenos cu mediul, pentru că aceasta este viziunea noastră.”, precizează Alexandru Ignat.

Porumb sticlos, textură grunjoasă și germene păstrat
Mălaiul țărănesc Biruința Olteniei este obținut într-o moară dedicată pentru mălai. Termenul „nedegerminat” descrie păstrarea germenelui bobului în produsul finit, iar granulația grunjoasă îi conferă textura specifică. Produsul este destinat preparării mămăligii și altor rețete pe bază de mălai.
Înainte de lansarea online, noul mălai a fost prezentat publicului la Festivalul Treasures of the East, desfășurat la Craiova, unde vizitatorii l-au putut degusta sub formă de mămăligă, alături de produse locale din Oltenia.
Mălaiul se alătură portofoliului care include făină albă de grâu tip 650, făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe integrale de grâu și tărâțe integrale de secară. Informații despre produs și comenzi sunt disponibile pe biruintaolteniei.ro.
Cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei în 2025
Potrivit datelor publicate pe Termene.ro, cooperativa a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1.702.138 lei, în creștere cu 8,36% față de anul anterior. Numărul salariaților raportați în bilanț a crescut de la doi în 2024 la trei în 2025. Indicatorii reflectă activitatea întregii cooperative.
Portofoliul Cooperativei Agricole Biruința Olteniei cuprinde făină albă de grâu tip 650, făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe integrale de grâu și de secară, cărora li se alătură acum mălaiul țărănesc din porumb sticlos, nedegerminat.

Filosofia cooperativei pornește de la convingerea că un produs bun se construiește încă din câmp, prin alegerea soiurilor și grija pentru culturi. Biruința Olteniei prelucrează cerealele cultivate de membrii săi, păstrând controlul asupra traseului de la semănat până la produsul finit. Făinurile sunt măcinate lent, pe piatră, fără adaos de amelioratori. Măcinarea la comandă și ambalarea în hârtie, fără plastic, completează această abordare, în care prospețimea, respectul pentru mediu și relația directă cu oamenii care cumpără produsele sunt parte din felul de a lucra. Cooperativa urmărește să se dezvolte păstrând calitatea care i-a adus clienții aproape.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat condițiile accesării fondurilor acordate prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027 pentru exploatațiile agricole ale tinerilor fermieri.
Finanțarea se acordă prin intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” și poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și care se încadrează în definiția „tinerilor fermieri”, având vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârsta pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.
Finanțarea nerambursabilă ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul financiar este maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 41 de ani la momentul depunerii cererii de finanțare și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari. Astfel, fermierii trebuie să asigure din surse proprii cofinanțarea privată de 20% dacă sunt tinerii fermieri până la 41 de ani sau de 35%, dacă sunt fermieri care au cel mult 45 de ani sau dacă au accesat submăsura 6.1.
Perioada de implementare a proiectului trebuie să fie de cel mult trei ani, la care se adaugă încă cinci ani de monitorizare a proiectului, iar fondurile pot fi utilizate de fermieri pentru realizarea sau modernizarea construcțiilor, inclusiv spații protejate pentru culturile agricole, cu dotările și utilitățile necesare desfășurării activității agricole.
Sunt eligibile și investițiile în unități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.
Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare de la nivelul de fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea/utilizarea îngrășămintelor și/sau a produselor de protecție a plantelor.
Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027) și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar intervenția DR-12 este gestionată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ghidului solicitantului aferent intervenției DR-21 „Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice” a fost publicat pentru consultare publică pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, până la data de 29 septembrie 2026 toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații.
Sprijinul financiar aferent intervenției DR-21 „Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice” se adresează crescătorilor de ovine și caprine care dețin exploatații înregistrate cu cod ANSVSA și efective de minimum 150 de capete. Valoarea finanțării poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Bugetul propus pentru viitoarea sesiune este de 9 milioane de euro, iar depunerea proiectelor va fi permisă până la atingerea unui plafon de 300% din alocarea disponibilă.
Vor putea fi decontate cheltuielile pentru:
Echipamente și instalații de decontaminare, dezinfecție și dezinsecție a mijloacelor de transport, personalului, suprafețelor și aerului;
Instalații și echipamente necesare înființării sau modernizării filtrului sanitar-veterinar;
Garduri de protecție și delimitare, inclusiv instalațiile necesare montării și demontării acestora, precum și sisteme pentru delimitarea, izolarea sau carantinarea animalelor;
Sisteme pentru controlul accesului în exploatație.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), noua intervenție răspunde nevoilor sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, afectat de restricțiile impuse exportului de animale, având ca obiectiv consolidarea măsurilor de biosecuritate la nivelul fermelor.
Totodată, Ghidul a fost elaborat ca urmare a modificării Planului Strategic PAC 2023–2027, transmisă Comisiei Europene. Finanțarea va fi destinată investițiilor necesare prevenirii apariției și răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine.
„Protejarea fermelor de ovine și caprine în fața riscurilor sanitare este o prioritate. Prin DR-21 susținem investiții concrete în biosecuritate, care îi ajută pe crescători să prevină apariția și răspândirea bolilor și să își protejeze efectivele. Este prima formă de sprijin dintre cele discutate cu asociațiile de crescători pentru care avem deja acordul Comisiei Europene și care este pregătită pentru lansare. Am prevăzut un mecanism simplificat de selecție, astfel încât fondurile să poată fi accesate rapid, iar investițiile să fie realizate într-un timp cât mai scurt”, a precizat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În ședința Guvernului de vineri, 18 septembrie 2026, a fost aprobată hotărârea prin care se acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.
Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui.
Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.
Resursele financiare totale necesare implementării acestei scheme de sprijin se ridică la 155.361.520 lei (echivalentul a 29.600.000 euro, calculat la cursul de 5,2487 lei/euro).
Fondurile sunt asigurate din două surse: finanțare europeană nerambursabilă (50%) - 77.680.760 lei (echivalentul a 14.800.000 euro) prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); precum și bugetul de stat (50%) - 77.680.760 lei alocați prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2026.
„Venim în sprijinul cultivatorilor de porumb și floarea-soarelui, culturi care au fost grav afectate anul trecut de seceta pedologică. Sprijinul financiar pentru suprafețele care au fost afectate în proporție de 100% în 2025 este de până la 333 de lei/hectar, echivalentul a 63 de euro, și se reduce treptat în funcție de gradul de afectare. Deși această sumă este sub cea solicitată inițial de Ministerul Agriculturii, ea reprezintă totuși o dublare, din bugetul de stat, a ajutorului de urgență acordat de Uniunea Europeană, iar prin adoptarea hotărârii de Guvern de astăzi asigurăm efectuarea plăților cel târziu până la sfârșitul anului”, a declarat vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Toate plățile reprezentând acest grant vor fi procesate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat. Termenul limită pentru efectuarea plăților către fermieri este 31 decembrie 2026.
Măsura este adoptată în baza Regulamentului (UE) 2026/1698 al Comisiei din 10 iulie 2026, care stabilește sprijinul financiar de urgență pentru sectoarele agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile și dezastre naturale în mai multe state membre, inclusiv România.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe măsură ce negocierile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028 - 2034 și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) intră într-o fază decisivă, Farm Europe lansează Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: un instrument online interactiv care le permite deopotrivă decidenților, analiștilor și fermierilor să modeleze arhitectura financiară a viitoarei PAC și să măsoare, în timp real și la diferite scări, consecințele concrete ale opțiunilor aflate în prezent pe masa negocierilor, la nivelul UE, național și al fermei.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), membru Farm Europe, susține promovarea acestui instrument în România, ca resursă de informare și analiză pentru fermieri, organizații profesionale, decidenți, specialiști și reprezentanți ai sectorului agroalimentar. FAPPR este singura organizație din țară cu acces la versiunea completă.
Importanța simulatorului
În propunerea sa din iulie 2025, Comisia Europeană a stabilit fuzionarea bugetelor principalelor politici europene, inclusiv a PAC, într-un Fond unic pentru Parteneriate Naționale și Regionale (NRP), lăsând statelor membre o libertate mult mai mare în alocarea fondurilor rezervate anterior unei politici anume. Dincolo de cifrele generale, impactul real al unei asemenea reforme asupra fermierilor, statelor membre și suveranității alimentare a Europei depinde de o rețea densă de parametri tehnici. „Simulatorul bugetar a fost construit tocmai pentru a face această complexitate accesibilă tuturor”, precizează Cristina Cionga, director adjunct FAPPR.
Ce poate fi analizat prin intermediul acestui instrument
Simulatorul permite utilizatorului să observe, prin intermediul scenariilor prestabilite disponibile în versiunea publică, impactul diferitelor opțiuni privind viitoarea PAC. Versiunea completă include și un scenariu controlat de utilizator, prin care pot fi setați parametrii macro ai viitoarei PAC: plafonul rezervat PAC, angajamentul de cofinanțare al statelor membre, precum și posibili parametri viitori, precum flexibilitatea disponibilă pentru avansarea cheltuielilor (frontloading) și ținta pentru dezvoltare rurală. Instrumentul permite urmărirea modului în care aceste alegeri se propagă la nivelul tuturor celor 27 de state membre, în funcție de cheile de alocare și de prioritățile individuale ale fiecărui stat. „De acolo, utilizatorul poate aprofunda analiza la nivelul fiecărui stat membru, realocând fondurile UE între diferitele intervenții NRP din noul Regulament privind Fondul unic PAC, ajustând ratele naționale de cofinanțare și observând efectul atât la nivelul statului membru, cât și asupra cheltuielilor publice totale (UE și naționale), ținând cont de indicatori precum pragurile minime de cheltuieli de mediu și pragurile minime de cofinanțare”, explică reprezentantul Forumului APPR.
Fiecare proiecție este comparată cu perioada de referință a Planurilor Strategice PAC 2021–2027, astfel încât variația indusă de fiecare scenariu este vizibilă imediat. Farm Europe a folosit aceste planuri ca referință pentru a proiecta alocările pe care le-ar avea fiecare Plan Strategic PAC al statelor membre.
Dincolo de tabelele bugetare, simulatorul traduce cifrele în efecte concrete: o vizualizare a impactului la nivel de fermă estimează efectele asupra veniturilor, în funcție de țară, tipul exploatației și dimensiunea economică; o hartă coropletă a Europei compară variațiile între statele membre; iar un tabel de corespondență urmărește modul în care fiecare măsură PAC actuală se regăsește în noul cadru.
Versiunea publică oferă două scenarii prestabilite: propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 și un scenariu ajustat al propunerii Comisiei, construit parțial pe baza elementelor prezentate ulterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oferind repere imediate pentru negociere. „Un mod complet manual, cu o gamă largă de posibilități suplimentare, este disponibil în versiunea completă a instrumentului”, adaugă Alina Crețu, director executiv FAPPR.
Un instrument bazat pe date oficiale
Simulatorul se bazează în întregime pe surse oficiale: Regulamentul privind Planurile Strategice PAC 2021 - 2027, propunerile legislative ale Comisiei Europene din iulie 2025 pentru noul Fond unic PAC și Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale, Regulamentul-cadru privind performanța și coeficienții săi de monitorizare a mediului, precum și tabelele financiare aprobate ale Planurilor Strategice PAC ale statelor membre.
„Farm Europe a dezvoltat acest instrument pornind de la convingerea că o analiză transparentă, bazată pe date, este cea mai bună garanție pentru o Politică Agricolă Comună puternică, autonomă și finanțată corespunzător. Pentru agricultura românească, capacitatea de a anticipa efectele diferitelor scenarii este cu atât mai importantă cu cât deciziile privind dimensiunea bugetului, criteriile de alocare și nivelul cofinanțării naționale pot influența direct sprijinul pentru venit, investițiile, dezvoltarea rurală și competitivitatea exploatațiilor agricole”, conchide Cristina Cionga.
Link către Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: https://www.farm-europe.eu/wp-content/uploads/2026/07/CAP_simulator_PUBLIC_final.htmlVersiunea completă a simulatorului, care include modul manual, este rezervată în prezent membrilor Farm Europe și partenerilor acreditați ai organizației. FAPPR este, în acest moment, singura organizație din România cu acces la versiunea completă a instrumentului, ca urmare a calității sale de membru Farm Europe.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) lansează un apel public către autoritățile responsabile pentru adoptarea și operaționalizarea urgentă a măsurilor de sprijin destinate fermierilor afectați de creșterea semnificativă a prețurilor la îngrășăminte. Agricultura nu poate fi sprijinită retroactiv, după ce deciziile tehnologice au fost deja luate, iar potențialul de producție a fost compromis.
Încă din luna iulie, Forumul APPR a semnalat în mod repetat gravitatea situației și a transmis propuneri concrete ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole.
„Am atras atenția asupra noii crize a îngrășămintelor, determinată de tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de producție. Am solicitat ca alocarea europeană de 29.977.500 euro destinată României să fie transformată rapid într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil și să fie completată printr-o contribuție din bugetul național. În timp ce alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri pentru sprijinirea fermierilor în fața creșterii costurilor îngrășămintelor, în România este necesară adoptarea fără întârziere a unui mecanism clar și eficient.”
Propunerile Forumului APPR au vizat instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte, stabilirea unor criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme, includerea achizițiilor deja făcute, simplificarea procedurilor administrative și efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.
În prezent, timpul rămas pentru o intervenție cu adevărat eficientă se reduce rapid. Fermierii iau deja deciziile privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026 - 2027. Fără un calendar clar și o măsură aplicabilă imediat, numeroase exploatații vor fi obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile esențiale.
„Efectele nu se vor limita la situația financiară a fermierilor. Subfertilizarea înseamnă diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară”, punctează Forumul APPR.
Fermierii din România se confruntă simultan cu prețuri ridicate ale îngrășămintelor, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile ale producției agricole și efectele cumulate ale secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, lichiditatea fermelor și capacitatea acestora de a susține nivelul tehnologic al culturilor sunt grav afectate.
„Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției. Un sprijin acordat după efectuarea achizițiilor și încheierea principalelor perioade de fertilizare nu va mai putea preveni reducerea producțiilor, ci va reprezenta doar o compensare tardivă și parțială a efectelor deja produse”, subliniază Forumul APPR.
Prin urmare, Forumul APPR solicită:
Anunțarea imediată a deciziei privind utilizarea alocării europene de 29.977.500 euro;
Prezentarea unui calendar clar pentru aprobarea și efectuarea plăților;
Consultarea de urgență a organizațiilor reprezentative ale fermierilor;
Completarea fondurilor europene printr-o contribuție din bugetul național;
Stabilirea unei perioade de eligibilitate care să nu îi dezavantajeze pe fermierii care au achiziționat deja îngrășăminte;
Adoptarea unei proceduri simple, bazate pe datele APIA și pe documentele fiscale existente;
Efectuarea plăților într-un termen care să permită sprijinului să influențeze efectiv deciziile pentru campania agricolă 2026 - 2027.
„Alocarea pusă la dispoziția României reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată integral și fără întârziere. Fondurile nu trebuie dispersate printr-un mecanism cu impact economic marginal și nici transformate într-un sprijin acordat prea târziu pentru a mai produce efecte”, conchide Forumul APPR.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că de la 1 septembrie 2026 deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Bugetul total alocat este de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse în perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2026.
„Intervenția DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă”, arată Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente:
30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;
30 milioane de euro pentru legumicultură;
18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector;
30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente.
Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.
Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.
Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.
Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.
De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.
Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!