Agricultura românească traversează un moment de bifurcație, astfel că fie adoptă instrumentele cunoașterii și ale tehnologiei, fie continuă să exporte materie primă și să importe valoare adăugată. AgriVision Forum 2026 a demonstrat că există expertiza, partenerii și voința necesare pentru a schimba această ecuație.

Pe 11 și 12 mai 2026, Clubul Fermierilor Români a organizat la București AgriVision Forum 2026, prima conferință internațională a sectorului agricol românesc desfășurată în parteneriat cu New Club of Paris (NCP) și World Capital Institute (WCI). New Club of Paris este o rețea internațională de cercetători și practicieni specializați în economia cunoașterii și capitalul intelectual, cu membri activi din Europa și Japonia. World Capital Institute este o organizație globală recunoscută în mediul academic internațional pentru activitatea sa în domeniul capitalului intelectual și al dezvoltării durabile. Reuniunea de la București marchează prima colaborare formală a celor două organizații cu o instituție din sectorul agricol românesc.

AgriVision Forum 2026 a reunit peste 40 de experți, fermieri, cercetători și reprezentanți ai politicii publice agricole din zece țări, în contextul celei mai profunde restructurări a politicii agricole europene din ultimele trei decenii.

Conferința s-a desfășurat pe parcursul a două zile, sesiunile din 11 mai având loc la Centrul de Formare și Inovare al Clubului Fermierilor Români, iar sesiunea din 12 mai fiind găzduită de Aula Magna «Petre S. Aurelian» a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

„Cunoașterea a devenit cel mai competitiv input agricol. Costul fertilizanților nu scade, pesticidele sunt tot mai restricționate, dobânzile rămân ridicate. Singura variabilă pe care o poate controla un fermier român este eficiența, iar aceasta vine din adoptarea instrumentelor digitale și din transferul de cunoaștere. AgriVision Forum a construit primul pod real între fermierii noștri și cercetătorii care redefinesc economia cunoașterii la nivel european”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

AgriVision Forum 2026 a avut loc la intersecția a trei presiuni structurale care redefinesc agricultura europeană. Bugetul PAC post-2027 propus de Comisia Europeană în iulie 2025 reprezintă, în termeni reali, o reducere de 20–30% față de ciclul actual, de la 386,6 miliarde de euro la aproximativ 300 de miliarde. Principalele organizații ale fermierilor europeni au calificat anunțul drept «miercurea neagră a agriculturii europene».

Al cincilea an al războiului din Ucraina menține perturbările pe piețele de cereale, cu efecte directe asupra fermierilor din România, singura țară din regiune care nu a restricționat importurile ucrainene de cereale. Criza generațională adâncește aceste vulnerabilități: 52% din fermierii europeni au 55 de ani sau mai mult, iar în România 21% din forța de muncă lucrează în agricultură, cel mai ridicat procent din UE, cu 85% din ferme sub 5 hectare, la nivel de subzistență.

România deține 13,5 milioane de hectare de teren agricol și o poziție de exportator net de cereale în Uniunea Europeană, active strategice într-un context geopolitic în care securitatea alimentară a redevenit prioritate de stat. Cu toate acestea, potențialul rămâne insuficient valorificat: numai unul din patru fermieri utilizează instrumente digitale, 37% din cifra de afaceri a sectorului provine din fonduri publice, iar România primește 5 euro pe cap de locuitor din fondurile europene pentru cercetare agricolă, față de 100 - 500 de euro în statele occidentale.

Conferința a abordat trei axe tematice principale: managementul cunoașterii și transferul de know-how în agricultură, capitalul natural și cadrele de măsurare a sustenabilității, și digitalizarea agricolă, cu o dezbatere aprofundată pe tema adoptării dronelor în fermele românești. Masa rotundă din ziua a doua, cu participare exclusivă a partenerilor Clubului Fermierilor Români, a produs o analiză directă a crizei de lichiditate din agribusiness, a mecanismelor de finanțare a fermelor și a direcțiilor de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

„Fermierul inteligent va găsi întotdeauna valoare adăugată, mai ales că avem nevoie de hrană în fiecare zi. Problema nu este dacă va supraviețui agricultura, ci cu ce costuri sociale vor dispărea micii fermieri dacă nu intervenim acum cu instrumentele potrivite”, a subliniat Achim Irimescu, ambasadorul României pentru agricultură la Uniunea Europeană.

Conferința a produs rezultate concrete care depășesc cadrul unui eveniment academic. Primul studiu național cu reprezentativitate statistică privind adoptarea tehnologiei digitale în fermele românești, realizat în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români, cu model econometric PLS-SEM, va fi publicat pe 30 iunie 2026. Studiul arată că fermierii români nu resping tehnologia, însă cer ca aceasta să fie ușor de utilizat, să demonstreze valoare clară și să fie susținută de un cadru de sprijin guvernamental coerent.

Conferința a activat totodată o rețea de colaborare internațională în domeniul agriculturii de precizie, conectând fermieri și start-up-uri românești cu experți din Spania, Franța, Elveția și Japonia. Programul „Informatica Agricolă”, anunțat în cadrul conferinței de Universitatea Politehnică din București, urmează să formeze 1.000 de persoane în competențe digitale agricole în perioada imediat următoare.

Clubul Fermierilor Români identifică digitalizarea drept singura cale viabilă de creștere a competitivității în contextul actual. Adoptarea agriculturii de precizie poate reduce costurile de protecție a culturilor cu 20% și costurile de fertilizare cu 15%. Dronele agricole, subiectul celei mai aprinse dezbateri din cadrul mesei rotunde, reduc consumul de apă cu până la 90% și permit tratamentul culturilor la înălțimi imposibil de atins cu echipamentele terestre clasice. În același timp, Clubul subliniază că adoptarea rapidă a acestor tehnologii necesită un cadru legislativ clar, elaborat cu participarea tuturor actorilor din sector.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților publice și instituțiilor europene:

• Accelerarea acreditării produselor fitosanitare pentru aplicare aeriană cu drone, concomitent cu adoptarea unor standarde de siguranță clare;

• Crearea unui program național de acces colectiv la date agricole interpretate, cu participarea universităților și a sectorului privat;

• Reorientarea fondurilor de subscriere PAC spre fermele viabile economic, cu scheme sociale transparente pentru sectorul de subzistență;

• Implementarea unui sistem de formare profesională continuă pentru fermieri, inclusiv la nivelul liceelor agricole, conform modelului francez;

• Includerea documentului strategic „Politica Agricolă Integrată” elaborat de Clubul Fermierilor Români în consultările pentru strategia națională agricolă 2026 - 2030.

Clubul Fermierilor Români invită reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților de reglementare și mediului academic la Forumul Național AgriFuture, programat pe 4 iunie 2026 la Crown Plaza București, un eveniment de sinteză care va produce recomandări concrete de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Aberdeen Angus România anunță organizarea European Angus Forum (EAF) 2026, cel mai prestigios eveniment dedicat crescătorilor de taurine din rasa Aberdeen Angus. Evenimentul are loc în perioada 11-18 mai și marchează o premieră istorică pentru sectorul zootehnic românesc.

După succesul edițiilor anterioare din Germania și alte state cu tradiție, România a fost desemnată în unanimitate să găzduiască ediția 2026 a European Angus Forum, recunoscându-se astfel progresul remarcabil al programului dezvoltat la nivel național. „Forumul va reuni crescători, fermieri, experți din industrie și parteneri internaționali, oferind o platformă de dialog și colaborare asupra viitorului producției sustenabile de carne de vită, progreselor în genetică și dezvoltării piețelor de carne premium”, precizează Marcel Olteanu, președinte Asociația Aberdeen Angus România.

Țara noastră, actor relevant pe piața europeană a rasei Angus

În prezent, România deține un efectiv impresionant de peste 135.603 de capete  Aberdeen Angus și un total de 1.926 de crescători, fiind pe primul loc la nivel european. „Ediția din 2026 a European Angus Forum evidențiază rolul tot mai important al țării noastre ca producător de carne de bovine din rasa Aberdeen Angus de înaltă calitate. Dezvoltarea sectorului este susținută de avantaje naturale și structurale importante, precum pășunile extinse, condițiile climatice favorabile, tradiția în zootehnie și investițiile în genetică și management modern al fermelor”, subliniază Marcel Olteanu.

Un element central al dezvoltării sectorului Angus în România îl reprezintă integrarea lanțului de producție, de la creșterea animalelor până la distribuția produsului final.

Acest model presupune operarea unui sistem complet integrat în sectorul creșterii bovinelor, care acoperă întregul lanț valoric - de la creșterea animalelor pe pășuni naturale și utilizarea unor programe avansate de genetică, până la procesare modernă și distribuția de carne premium pe piața locală și externă.

În cadrul forumului, participanții vor avea oportunitatea de a vizita atât ferme, cât și unități de procesare, parte a unui lanț integrat de tip „farm to fork”/„de la fermă la furculiță”.

Eveniment aplicat: ferme, expertiză și colaborare

Asociația Aberdeen Angus România transmite că European Angus Forum 2026 nu este doar o conferință tehnică, ci un „Full Tour” desfășurat din inima Transilvaniei până în capitala României, îmbinând expertiza agricolă cu promovarea turismului și a gastronomiei locale.

Programul include vizite în ferme, prezentări despre producția sustenabilă de carne de vită, discuții despre genetică și reproducție, precum și sesiuni de networking între organizații europene și actori din industrie.

Evenimentul își propune să consolideze schimbul de cunoștințe și colaborarea la nivel european, într-un context în care cererea pentru carne de calitate, trasabilă și produsă responsabil este în continuă creștere.

Un tur de forță de la Cluj-Napoca la București

European Angus Forum 2026 debutează în Cluj-Napoca pe 11 mai 2026 și se încheie pe 18 mai 2026, la București.

Participanții, fermieri și experți internaționali din Europa, Australia, Asia, Africa, America de Sud și America de Nord vor vizita ferme de reproducție și unități de îngrășare-finisare; stațiunea de testare a taurilor și abatoare de ultimă generație; expoziții de animale unde vor fi prezentate cele mai performante linii genetice dezvoltate în România.

Programul, desfășurat pe zile, vizează următoarele repere reprezentantive pentru Asociația Aberdeen Angus România:

• 12 mai: Angus House Farm (Gherla - jud. Cluj), Carna Carpatica (Podirei - jud. Bistriţa Năsăud);

• 13 mai: Centrul de selecție și testare Aberdeen Angus (Cibu - jud. Mureş), Black Angus Farm (Măgherani - jud. Mureş);

• 14 mai: Karpaten Meat (Marpod - jud. Sibiu);

• 15 mai: AndroAngus (Cârțișoara - jud. Sibiu), Domeniul Vaduri (Floroaia - jud. Covasna);

• 16 mai: Paper Consult (Dobra - jud. Dâmboviţa);

• 17 mai: Conferința internațională European Angus Forum 2026 (Novotel -București).

Forumul oferă o platformă de networking între crescătorii români și liderii industriei globale, facilitând schimbul de know-how și deschiderea de noi piețe de export pentru carnea de vită premium „Made in Romania”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că o parte semnificativă a fermelor comerciale operează sub costul de producție și riscă închiderea în perioada imediat următoare. Chiar dacă pentru o perioadă de timp prețul oferit fermierilor a înregistrat o ușoară revenire, se constată acum o scădere accelarată a acestuia, în contextul în care cererea și consumul încep să crească.

Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene, România înregistrând al doilea cel mai mic preț din Europa și mult sub prețul mediu din principalele țări de unde importăm.

În prezent, prețul porcului la poarta fermei ajunge la aproximativ 5 - 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg, generând pierderi directe pentru fermieri și afectând grav capacitatea acestora de a susține activitatea pe termen scurt și mediu.

Situația este agravată de impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care în ultimii ani a afectat grav efectivele, a generat restricții comerciale și a descurajat investițiile. „În același timp, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate, reprezintă un factor major de menținere și propagare a riscului epidemiologic”, susține APCPR.

Dezechilibrul structural al pieței este evident, sectorul comercial producând aproximativ 3,3 milioane de porci anual, iar consumul național depășește echivalentul a șapte milioane de capete. Acest deficit este acoperit prin importuri masive, ceea ce accentuează presiunea asupra producătorilor locali și vulnerabilizează lanțul alimentar.

Consecințele, arată APCPR, sunt deja vizibile și se vor accentua în lipsa unor măsuri rapide. Există deja ferme care operează în pierdere și își reduc activitatea. De asemenea, fermierii amână sau abandonează investițiile. Există un risc real de închidere a exploatațiilor comerciale și de pierdere a locurilor de muncă în mediul rural. Totodată, dependența de importuri crește, fiind estimată deja la peste un miliard de euro. „În actualul context geopolitic, menținerea producției interne de carne de porc nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate alimentară națională”, punctează APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită adoptarea urgentă a unui set de măsuri prioritare:

• Sprijin financiar imediat, pentru acoperirea pierderilor și asigurarea lichidității fermelor;

• Mecanisme de corectare a dezechilibrelor din lanțul de valorificare, inclusiv în relația cu marile rețele de retail;

• Măsuri ferme pentru reducerea riscului epidemiologic și aplicarea uniformă a standardelor de biosecuritate;

• Înlesnirea accesului la finanțare și accelerarea redeschiderii piețelor externe.

APCPR face apel la autorități, retaileri, procesatori și consumatori să susțină producția autohtonă de carne de porc. Fără ferme locale, România riscă să devină dependentă structural de piețe externe, într-un context global tot mai instabil.

„Fereastra de intervenție este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România își păstrează capacitatea de producție sau pierde definitiv un sector esențial al economiei agroalimentare”, conchide APCPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În condițiile în care rezervele de combustibili fosili sunt tot mai limitate, iar consumul este din ce în ce mai mare, când prețul motorinei a depășit orice așteptări, cu influențe directe în prețul produselor agricole, orice posibilitate de economisire a acestui combustibil este benefică atât pentru fiecare producător agricol, cât și pentru reducerea poluării mediului.

Îmi amintesc că prin anii ’50 lucram la un SMT și se făcea mare risipă de motorină. Tractoriștii o foloseau la făcut focul pentru încălzit. Era ieftină, 0,30 lei/l, și nu prea era nimeni interesat câtă motorină s-a consumat. Cu un kilogram de grâu puteai cumpăra 2-3 litri de motorină, iar acum dai 7-10 kg grâu pentru un litru de motorină. Din aceste motive, orice posibilitate de reducere a consumului de motorină la lucrările agricole este în atenția tuturor agricultorilor. Această posibilitate devine reală în funcție de nivelul de calificare al celor ce folosesc tractoarele, de gradul de conștiință al acestora, dublat de o reală cointeresare materială.

În continuare, prezentăm posibilitățile, care stau la îndemâna mecanizatorilor și fermierilor, de reducere a consumului de motorină.

1. Măsuri generale

a) Înlocuirea motoarelor Diesel cu motoare electrice, cu motoare care funcționează cu hidrogen, cu gaz metan, amestec de motorină cu combustibil verde etc.;

b) Folosirea sistemului de agricultură conservativă care, în medie, folosește 10 l/ha față de 50 l/ha la agricultura convențională;

c) Folosirea sistemului de agricultură de precizie, care prin digitalizare consumă cu 25% mai puțin combustibil;

d) Alimentarea tractoarelor să se facă numai cu furtun, la pompă și nu cu găleata, care pe lângă risipă produce și impurificarea motorinei;

e) Alimentarea mașinilor cu sămânță, cu îngrășăminte, cu soluție etc. să se efectueze pe circuitul lucrărilor, nu să se deplaseze cu tractorul pentru alimentare;

f) Să fie evitat mersul în gol al motorului când tractorul staționează. Cu asigurarea sistemului de pornire funcțional sau deplasarea tractorului în alte scopuri decât în brazdă, în lucru;

g) Lucrările solului să se facă în epoca optimă, când solul este reavăn și nu când este uscat sau foarte umed, când consumul crește cu 40%;

h) Presiunea în pneuri să fie 0,8-1 bari când lucrează în brazdă și de 2 bari pe șosele, când se poate economisi 15% combustibil;

i) Folosirea dronelor la lucrări de fertilizat, erbicidat, tratamente. Dronele pot fi folosite și când nu se poate intra pe teren, fiind umed, astfel evitându-se și tasarea-compactarea solului.

2. Întreținerea și reglarea corectă a tractoarelor și mașinilor agricole

Este necesar ca toate operațiile de întreținere zilnică și periodică, reviziile tehnice și reparațiile să se efectueze conform normativelor, adică după un anumit număr de ore de funcționare.

De asemenea, înainte de a începe orice lucrare agricolă, trebuie să se efectueze corect reglajele specifice acelei lucrări.

a) Sistemul de alimentare al motorului nu trebuie să prezinte scurgeri pe la îmbinări (racorduri), atât pe circuitul de joasă presiune, cât și pe cel de înaltă presiune, iar aparatura de injecție să funcționeze ireproșabil, pentru a asigura arderea completă a motorinei, cu realizarea maximului de energie calorică și mecanică. Periodic, pompa de injecție și injectoarele vor fi verificate și reglate la bancul de centricurbat.

b) Sistemul de răcire, prin corecta sa funcționare, trebuie să asigure menținerea temperaturii normale de funcționare a motorului, care este de 80-90°C. Pentru aceasta, pompa de apă și ventilatorul trebuie să funcționeze normal, să fie curățată crusta depusă pe pereții cămășilor de răcire și pe celulele radiatorului. De asemenea, termostatul să nu provoace strangulări în circuitul lichidului de răcire, ci să permită trecerea acestuia spre radiator numai după ce a atins temperatura normală de funcționare. Sunt greșite unele practici de scoatere a termostatului deoarece, prin aceasta, se prelungește timpul până când se realizează temperatura normală, cu consum nejustificat de motorină.

c) Sistemul de ungere trebuie să asigure o peliculă de ulei între suprafețe în frecare, ușurând mișcarea și reducând uzura. Totodată, uleiul preia o parte din temperatura pieselor cu care vine în contact, contribuind la menținerea temperaturii normale de funcționare a motorului. O bună ungere permite funcționarea motorului la parametri constructivi, previne uzura permanentă și, deci, asigură realizarea puterii motorului fără consum suplimentar de motorină.

d) Filtrele de aer, de motorină și de ulei trebuie să fie bine întreținute și schimbate conform normativului, pentru a nu se îmbâcsi sau colmata cu diferite impurități, fiindcă aceasta opune rezistență în circuitul aerului, motorinei și uleiului, cu consum suplimentar de motorină.

e) Mecanismul de distribuție al motorului trebuie reglat corect pentru a asigura o bună evacuare a gazelor arse și umplerea cilindrilor cu aer proaspăt. Prin aceasta se asigură o bună alimentare cu aer și arderea completă a motorinei, cu degajarea maximului de energie.

f) Instalația de pornire și, în primul rând, bateria de acumulatoare trebuie să funcționeze normal, pentru a nu fi nevoiți să menținem motorul în funcțiune, cu consum inutil de combustibil, când tractorul nu lucrează.

g) Ambreiajul trebuie reglat pentru a nu patina, pentru a nu consuma motorină fără a produce lucru mecanic, prin punerea în mișcare a transmisiei și a organelor de deplasare.

h) Echipamentul de lucru să funcționeze corect în acționarea mașinilor agricole, pentru a nu pierde timp și a consuma inutil motorină, în special la întoarcerile făcute la capetele parcelei în care se lucrează.

i) Agregatele agricole alcătuite din tractor și mașinile agricole purtate sau tractate pot preveni consumul inutil de motorină. Astfel, o mașină agricolă care nu este cuplată corect la tractor opune o rezistență mai mare în lucru și duce, implicit, la consum superior de motorină.

g) Organele active tăietoare (brăzdar, cuțite), dacă nu sunt bine ascuțite, opun rezistență la înaintare în lucru cu creșterea consumului de motorină. S-a constatat că atunci când tăișul brăzdarului de la plug este mai gros de 1 mm crește consumul de motorină la arat cu peste 15%, iar lucrarea este de calitate inferioară.

3. Exploatarea corectă a agregatelor agricole poate asigura economisirea motorinei prin:

a) Alcătuirea de agregate complexe care, la o singură trecere, face mai multe lucrări (pregătirea patului germinativ+semănat+fertilizat) duce la reducerea semnificativă a consumului de motorină;

b) Încărcarea optimă a puterii motorului cu valorificarea a cel puțin 85% din puterea sa contribuie la un consum normal de motorină pentru un volum de lucrări sporite. De exemplu, pentru lucrarea de prășit folosind un tractor de 50 CP se consumă 3,5 l motorină/ha, iar dacă se lucrează cu un tractor de 80 CP (care nu este necesar) se folosește 4,5 l/ha motorină;

c) Organizarea de parcele mari, de formă geometrică regulată, reduce din mersul în gol și reduce consumul. Dacă terenul este la distanță mare, este recomandat să se organizeze tabere de câmp pentru a reduce deplasările inutile;

d) Efectuarea lucrărilor agricole în epoca optimă determină nu numai realizarea unor indici de calitate superioară, ci și consum mai mic de motorină. Spre exemplu, efectuarea arăturii la epoca optimă de umiditate a solului se realizează cu un consum de 20-22 l/ha, pe când în teren uscat se consumă peste 30 l/ha. Întârzierea arăturii cu 10-20 zile a dus la un consum dublu de motorină. La 1 cm adâncime în plus la arătură, se răstoarnă 130 t/ha sol în plus, cu un litru de motorină în plus;

e) Gradul de patinare al tractorului nu trebuie să depășească 15% pe miriște și 20% pe ogor. În vederea reducerii patinării se montează greutăți suplimentare la roți, se introduce apă în pneuri, se montează roți cu zăbrele, se folosesc roți cu balonul mare și presiunea redusă în pneuri etc.;

f) Reducerea la maximum a mersului în gol, când se consumă inutil motorină. Orice remedieri, reglaje și depanări trebuie să se realizeze cu motorul oprit. Trebuie să se interzică scoaterea din brazdă a tractorului pentru a merge după apă, după mâncare etc.

În concluzie, există o multitudine de posibilități de reducere a consumului de motorină, iar bunii gospodari le pot valorifica.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Să avem grijă de pământ, bogăția inestimabilă a României

Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară

Asolamentul, structura și rotația culturilor

Marți, 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control.

Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri.

„Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care face parte din Copa-Cogeca.

În ceea ce privește acordul UE-MERCOSUR, fermierii solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol. „Clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcționează. Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.”

De asemenea, agricultorii Uniunii Europene solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele MERCOSUR, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. Totodată, fermierii cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru. „Este necesară o etichetare corectă și vizibilă pentru consumatori, prin menționarea clară a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective pe întreg lanțul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe, pentru a preveni concurența neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC subliniază că este nevoie de crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. „Se impune recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică. Analiza bazată pe Access2Market și Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021–2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs și autoritățile au competențe de control fragmentate între: vamă (Ministerul Finanțelor), comerț (Ministerul Economiei), agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină  ineficiența clauzelor de salvgardare. Comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat!”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cea de-a XI-a ediție a Congresului Anual „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc pe 12 februarie 2026, la Hotel Novotel din București, începând cu ora 13:00. Evenimentul este organizat de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).

Ediția 2026 marchează un nou format al Congresului, axat pe dezbateri privind politicile agricole europene și schimbările majore care vor impacta sectorul agricol, alături de decernarea trofeelor „Porumbul de Aur” și decernarea premiilor pentru noul concurs care premiază excelența în producția de grâu - „Spicul de Aur”.

„Congresul anual al Forumului APPR reprezintă un spațiu de dialog care reunește fermieri, decidenți politici și actori relevanți din sectorul agricol, poziționat în acest an ca Punctul Zero al Dialogului Agricol European”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca va fi prezentă la ediția aniversară Agraria 2025, care marchează 30 de ani de la lansarea târgului din inima Transilvaniei. În perioada 10-13 aprilie, la Jucu (jud. Cluj), universitatea clujeană participă cu standuri educaționale, oferă consultanță, organizează workshop-uri și demonstrații în domeniile agricole și zootehnice.

Și la ediția din acest an, prin parteneriatul dezvoltat cu Agraria, USAMV Cluj-Napoca oferă vizitatorilor evenimente atractive, informații importante în domeniul educațional, o festivitate de premiere a celor mai inovativi fermieri în domeniul pășunatului, precum și vânzare de vinuri din producția Stațiunii Viticole Apoldia Maior.

Astfel, pe toată durata târgului, USAMV Cluj-Napoca va avea la standul educațional prezentarea ofertelor pentru admiterea din 2025 la cele șase facultăți, iar informațiile și consultanța vor fi oferite de către cadre didactice și studenți voluntari.

Facultatea de Agricultură va amenaja un stand de prezentare de tehnologii agricole: lucrări ale solului, aplicare în siguranță a produselor de protecție a plantelor sau utilizare în condiții de siguranță a resurselor din agricultură. Vor avea loc și mici demonstrații de testare și diagnosticare a mijloacelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor.

O componentă importantă a participării USAMV Cluj-Napoca la Agraria 2025 este reprezentată și de susținerea a trei workshop-uri cu tematică extrem de interesantă pentru participanți. Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii va susține două evenimente de acest fel, în 10 aprilie: „Provocări în producerea cărnii de porc” – ora 13.00, prezentare susținută de conf. dr. Ioan Ladoși; „Servicii de consultanță și parteneriate cu fermieri oferite de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii” – ora 14.00, prezentare susținută de conf. dr. Cristian Coroian.

Al treilea workshop este organizat în 11 aprilie de către Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, iar programul include mai multe prezentări, precum și o festivitate de premiere a celor mai inovativi fermieri, participanți în concursul Grazing4AgroEcology.

Astfel, între orele 12.00 – 14.00, sub titulatura „Sunt măsurile actuale de subvenționare adaptate nevoilor fermelor care utilizează pășunea?”, participanții vor asista la:

• Premierea concursului Grazing4AgroEcology (G4AE): „Cel mai priceput fermier în domeniul pășunatului!”;

• Prezentarea proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), susținută de prof. dr. Mugurel Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală;

• Discuții privind măsurile actuale de subvenționare adaptate nevoilor fermelor care utilizează pășunea;

• Măsuri de politică publică pentru susținerea pășunatului, prezentare susținută de Silvia Hicea (DAJ, Cluj);

• Perspectiva unui fermier, susținută de Sebastian Vaida (fermier PFN G4AE);

• Sesiune interactivă privind propuneri legislative pentru susținerea pășunatului, moderată de Adrian Gliga și Vlad Isarie (USAMV Cluj-Napoca & AgroTransilvania Cluster).

Workshop-ul este organizat în cadrul proiectului european Grazing4AgroEcology (G4AE - https://grazing4agroecology.eu/), proiect finanțat prin Programul Orizont 2020, o inițiativă care urmărește promovarea practicilor agricole sustenabile și a pășunatului inovativ, adaptat nevoilor actuale ale fermierilor și mediului rural.

În plus, participanții vor avea ocazia să afle poveștile de succes ale câștigătorilor concursului „Cel mai priceput fermier în domeniul pășunatului!”, concurs lansat anul trecut de USAMV Cluj-Napoca, în parteneriat cu UBM Feed Romania, cea mai mare fabrică de furaje independentă din țară situată în comuna Sânpaul, județul Mureș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 21 iunie 2024 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea OUG nr.7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi pentru modificarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă.

Pe 2 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat modificarea Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin care prelungește până la data de 31 decembrie 2024 posibilitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat sub forma granturilor suportate de la bugetul național pentru beneficiarii din sectorul producției agricole primare.

Astfel, prin prezentul act normativ se prelungește schema de ajutor de stat prin prorogarea termenului de încheiere a acordurilor de finanțare până la 31 decembrie 2024 și a termenului de plată a grantului până la 31 decembrie 2030. Bugetul schemei de ajutor de stat se majorează cu 646 milioane lei (de la 815,5 milioane lei, la maximum 1.461,5 milioane lei).

Tot în contextul prelungirii Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a fost necesară modificarea corespunzătoare a termenului pentru plata ajutoarelor către fermieri, din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi cultura de usturoi.

MADR reamintește că prin această schemă de ajutor de stat, Ministerul Agriculturii acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni, plus o marjă de maximum 1,95% pe an.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina sa de internet Ghidul Solicitantului pentru obținerea finanțării acordate prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară începând cu data de 9 noiembrie 2023, ora 08:00, până la data limită de 23 noiembrie, ora 23.59.

Alocarea totală estimată pentru perioada 2023 – 2028 aferentă schemei de ajutor de stat este de 500 de milioane de euro. Bugetul mediu anual al schemei nu va depăși 150 de milioane de euro în cadrul fiecărei sesiuni.

Pentru sesiunea din 2023, alocarea de 150 de milioane este defalcată astfel: 100 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1MW (energie eoliană și solară) și 50 de milioane de euro capacități instalate mai mari de 1MW (energie eoliană și solară).

Sursa finanțării pentru Schema de energie o reprezintă Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei va fi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin AFIR.

Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă și nu poate depăși 20 de milioane de euro pentru un beneficiar.

Pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/MW capacități instalate mai mari de 1 MW.

Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 500.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Schema de ajutor de stat bazată pe procedură de ofertare concurențială se aplică pentru proiectele care vizează realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse solare (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără capacități de stocare integrate. De asemenea, prin schemă se urmărește realizarea capacităților noi de producere de energie electrică din surse eoliene (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără capacități de stocare integrate.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de sprijin pot fi întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și Organizații/Federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/FOUAI), constituite conform legii.

Prezenta schemă se aplică numai instalațiilor noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie cu sau fără capacitate de stocare integrată.

Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia sunt disponibile pe www.afir.ro, în secțiunea dedicată schemei de ajutor de stat, la rubrica Finanțare. În baza acestor documente potențialii beneficiari pot pregăti documentația necesară accesării schemei de ajutor de stat pentru energie verde.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România, prin demersurile anterioare comune cu alte state membre, a marcat opoziția față de asumarea unor ținte obligatorii de reducere a pesticidelor în lipsa unor date solide despre reziliența sectorului.

Aceasta a fost poziția țării noastre, susținută de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la reuniunea Consiliului AgriFish, din 26 septembrie 2022, de la Bruxelles, când s-a dezbătut despre utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor.

În prezent, România este țara cu cel mai redus consum de pesticide din Uniunea Europeană. „În condițiile insuficientei fundamentări a țintelor de reducere a utilizării pesticidelor și în lipsa unor soluții viabile de menținere a producției agricole la un nivel al randamentului care să permită realizarea unei profitabilități minime a activităților agricole a fermierilor europeni, nu suntem în măsură să acceptăm propunerea de regulament în forma prezentată. Scopul este de a avea o bază științifică solidă pentru discuții și o legislație aplicabilă, care să țină cont de toate aspectele unei piețe complexe, care se confruntă cu tot mai multe provocări. Preocupările de mediu și de sănătate sunt legitime, dar să nu se piardă din vedere securitatea alimentară, obiectiv primordial al PAC, astfel încât obiectivul de reducere a pesticidelor să nu ducă la scăderea producției europene. În contextul multiplelor provocări actuale ale sectorului agricol, raționamentul matematic nu poate fi răspunsul la problemele agriculturii. De aceea este necesar să oferim fermierilor alternative care să le devanseze pe cele administrative. Să fim atenți să nu îi pierdem pe fermieri că fără ei hrană nu putem avea!”, a spus șeful MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html