În zilele de 28 și 29 aprilie 2026, la Grand Hotel din București, va avea loc o nouă etapă din cadrul proiectului european AMR F&V - „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”. Parteneri de diseminare la acest eveniment de formare practică sunt Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România.

Evenimentul este dedicat aplicării noilor reguli privind rezistența antimicrobiană (RAM) și utilizarea corectă a medicamentelor veterinare (VMP). Practic, instruirea ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună conștientizare a fermierilor și a medicilor veterinari care lucrează cu animalele producătoare de alimente cu privire la cel mai recent cadru legal și obligațiile acestora în ceea ce privește prescrierea și utilizarea antimicrobienelor.

Prin urmare, discuțiile se vor axa pe obligațiile fermierilor și medicilor veterinari; utilizarea corectă a antimicrobienelor (profilactic/metaflactic); cerințele de evidență și trasabilitate; soluțiile practice pentru reducerea tratamentelor fără a afecta sănătatea efectivelor. Nu vor lipsi exemplele reale din ferme.

„Este un format interactiv, fermieri plus medici veterinari. Se lucrează aplicat în grupuri. Precizez că participarea este gratuită, cazarea asigurată, masa inclusă. De asemenea, se decontează transportul și la finalul instruirii se acordă certificat de participare”, ne-a spus Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Înscrierea se face online și durează doar câteva minute, accesând link-ul: https://forms.office.com/e/WJLZ21xKvE.

În perioada februarie 2024 - august 2026, în cadrul proiectului european „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, se organizează 30 de ateliere de formare practică, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, în special, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F) de a reduce vânzările globale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 50% până în 2030. În țara noastră, o etapă din acest proiect s-a desfășurat în luna mai a anului 2024, tot la București. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Mâine, 24 februarie 2026, Sindicatul Liber Ameliorarea va participa la ședința Comisiei pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară din Senat, unde se află în dezbatere Legea nr. 11/2026 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92 din 30 decembrie 2025, act normativ care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) vor susține, în cadrul dezbaterilor, argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Argumente pentru menținerea ANZ

• Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;

• Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;

• ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;

• Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;

• În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;

• Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.

„În demersul de susținere a menținerii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, angajații beneficiază de sprijinul mediului academic, inclusiv al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, al facultăților de zootehnie din cadrul universităților de științe agricole, precum și al asociațiilor crescătorilor de animale”, subliniază Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.

Reamintim că, același ministru al Agriculturii, Florin Barbu, prin toamna lui 2023 a mai inițiat un proiect pentru reorganizarea structurilor din subordinea MADR. Și acel proiect, și cel prezent, par făcute pe genunchi, nicidecum gândite conform realității. Vă invităm să citiți un editorial publicat la acea vreme: „Șefu`, aveți o scamă!”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu privind simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), un pas considerat important pentru creșterea flexibilității și eficienței intervențiilor destinate fermierilor.

Astfel, pachetul privind simplificarea PAC prevede extinderea eligibilității investițiilor finanțate prin fonduri europene, ceea ce va permite și cumpărarea de animale în cadrul Planurilor Strategice PAC, măsură promovată de România la nivelul Consiliului de Miniștri ai Agriculturii de la Bruxelles. Prin urmare, statele membre vor putea sprijini investițiile în reproducție, genetică și modernizarea fermelor zootehnice, asigurând în același timp trasabilitatea și bunăstarea animalelor.

Acordul provizoriu la nivel european urmează să fie adoptat formal de către Consiliul UE și Parlamentul European în perioada următoare, iar ulterior prevederile vor fi integrate în regulamentele aplicabile pentru perioada de programare 2023–2027.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va adapta, în consecință, intervențiile din Planul Național Strategic pentru a oferi fermierilor posibilitatea de a accesa sprijin financiar pentru achiziția de animale, consolidând în acest fel un sector vital pentru economia agricolă națională.

„Fermierii români au nevoie de sprijin real pentru a-și dezvolta efectivele și a crește competitivitatea fermelor. De aceea, am propus la Bruxelles ca achiziția de animale să devină eligibilă prin Planul Național Strategic, iar această propunere a fost acceptată la nivel european. Este o decizie corectă și echitabilă, care răspunde nevoilor reale din zootehnie și va permite tinerilor fermieri să își dezvolte fermele cu finanțare europeană”, a precizat ministrul Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Produsele de protecție a plantelor sunt esențiale în combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, iar utilizarea lor corectă și responsabilă rămâne o componentă importantă a unei agriculturi performante și sustenabile.

Săptămâna trecută, pe 16 iulie 2025, Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), a vizitat Alchimex – una dintre cele mai moderne fabrici de produse pentru protecția plantelor din Europa, precum și unitățile de depozitare ale companiei Alcedo, situate în Herăști, județul Giurgiu.

Delegația ANF a avut oportunitatea de a vedea și analiza aspecte legate de procesul de producție al produselor fitosanitare, funcționarea liniilor de ambalare, precum și modul de organizare a spațiilor de stocare și distribuție. S-a discutat despre trasabilitatea produselor, conformitatea tehnică, dar și elemente legate de logistica de livrare către fermieri. „Sistemul de depozitare și distribuție vizitat asigură disponibilitatea produselor într-un interval optim pentru aplicare, ceea ce contribuie la buna desfășurare a lucrărilor din teren. Autoritatea Națională Fitosanitară își menține angajamentul de a colabora cu toți actorii din domeniu și de a monitoriza respectarea normelor aplicabile, într-un cadru tehnic clar și echitabil”, a declarat Romeo Șoldea.

Alchimex se remarcă printr-o infrastructură de vârf și dotări tehnice avansate. Fabrica de sulfonilureice este una dintre cele mai performante linii de producție din industria sulfonilureicelor, contribuind decisiv la calitatea premium a produselor formulate aici, în România.

În cadrul vizitei au fost evaluate și spațiile moderne de depozitare ale companiei Alcedo, dedicate produselor de protecția plantelor. „Sistemul logistic performant permite companiei să livreze rapid fermierilor produsele necesare exact la momentul optim pentru aplicare, contribuind astfel la eficiența campaniilor agricole și la protejarea recoltelor. Produsele formulate de Alchimex și distribuite de Alcedo sunt esențiale pentru protejarea culturilor împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor, fiind o parte integrantă dintr-o agricultură performantă, sustenabilă și adaptată provocărilor actuale. Sperăm ca această vizită să contribuie la susținerea industriei de protecția plantelor, într-un context european tot mai presant în ceea ce privește reglementarile”, a subliniat Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Directorul general Romeo Șoldea a fost însoțit de Filofteia Manole și Cătălin Petcu, specialiști ai ANF.

Din partea Alcedo, la vizită au fost prezenți: Gabriela Rizescu – președintele companiei; Sorin Ștefan – director tehnic; Ion Vieru – director național de vânzări și Gheorghe Dinu – șef Depozit Herăști.

Din partea Alchimex au fost prezenți: Claudiu Crânguș – director general; Dan Crânguș – director Investiții și Roxana Grosu – director tehnic.

„În spatele fiecărei realizări stau oameni care își fac treaba cu responsabilitate și pasiune. Datorită lor și a echipelor pe care le coordonează, toate normele naționale și europene sunt respectate cu strictețe, iar fiecare etapă, de la producție până la livrare, este realizată în condiții de maximă siguranță și eficiență. Profesionalismul și dedicarea acestor oameni sunt esențiale pentru succesul celor două companii și pentru susținerea unei agriculturi moderne”, a conchis Gabriela Rizescu, președintele Alcedo.

Foto: Alcedo

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

Atât producătorii români de legume și fructe, cât și pescarii care vor lucra cu Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea” ar urma să primească telefoane mobile cu un soft dedicat, menite să gestioneze date vitale privind trasabilitatea materiei prime furnizate, a anunțat luni, 29 iulie 2018, Adrian Izvoranu, președintele instituției, în cadrul unui briefing de presă organizat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vă mai fac o dezvăluire la care lucrăm acum: fermierii cu care vom lucra vor avea un mobil, dacă nu au ei, le oferim noi, un mobil cu un soft, care e gata, trebuie doar să îl omologăm şi care va conţine toate datele de trasabilitate. Veţi avea un produs furnizat de Casă, cu QR Code, nu cu cod de bare - e o diferenţă - şi acesta va permite să scanaţi şi să aflaţi instantaneu, pe telefon, de cine e produs, cine l-a pescuit, cât a stat la congelat. Va fi varianta de peşte şi de legume”, a explicat şeful Casei de Comerţ.

El a și dat un exemplu în ceea ce privește trasabilitatea îndoielnică a peștelui comercializat de un retailer cunoscut, cu care s-a încercat o colaborare și a încercat să promoveze calitatea calcanului românesc de captură.

„Am expus o ofertă, acum o lună, de calcan de la noi, la aproape 27 de lei/kg, preţ la care pleacă peştele, captură din Marea Neagră, un peşte absolut special. Mi-a răspuns un mare lanţ de magazine care ar fi putut să ia toată cantitatea ca ofertă, dar mi-a spus că nu e bună, că e prea scumpă. Am întrebat care este contraoferta dvs.? 16 lei. Este o diferenţă mare de la 27, la 16 lei. Am trimis agentul în magazinele acelui lanţ. Cât costă calcanul în acel lanţ? 86 de lei/kg. Ştiţi ce am decis atunci? Nu mai pleacă un peşte în reţeaua acelui lanţ - că nu toate sunt la fel - care vor să dea un tun, ci vor merge în magazinele pe care le face Casa, şi o să meargă cu 26 de lei. Este un preţ bun şi pentru pescar, că şi acela munceşte ca să prindă peştele, plus un maximum de 30%, adică o să fie undeva la 40 de lei/kg, adică la jumătate din preţ. Dacă aveţi plăcerea să luaţi un calcan despre care nu ştiţi de unde vine, la 86 de lei, luaţi de la ei, iar dacă aveţi plăcerea să luaţi calcan românesc, garantat, la preţ la jumătate, şi bun, şi proaspăt, luaţi de la Casă. Cam asta face Bursa de Peşte”, a exemplificat şeful Casei de Comerţ „Unirea”.

Chestionat de jurnaliști de unde aduce calcanul acel retailer, Izvoranu a răspuns doar că „asta este o bună întrebare”.

„Mă obligaţi să vă spun anumite lucruri, pe care nu ar trebui să le fac într-o conferinţă de presă. Să vă mai dau o explicaţie: v-aţi întrebat vreodată cum naiba ajunge un pepene din Brazilia la un leu kilogramul într-un magazin românesc? Dacă cineva poate să îmi explice şi mie, pentru că eu toată viaţa cu asta m-am ocupat, cu preţul, cu partea economică... ”, a subliniat directorul Casei.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” este cel mai mare proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuie să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează, a adăugat la rândul său ministrul de resort, Petre Daea.

„Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat, pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare, pentru că nu exista o asemenea verigă”, a spus Daea, în cadrul briefingului.

În cadrul evenimentului în care a prezentat detalii despre modul în care va funcţiona Casa de Comerţ, Izvoranu „s-a aplecat” foarte mult pe zona de valorificare a peştelui, care este unul dintre obiectivele acestei societăţi nou înfiinţate.

sursa: https://sursesiresurse.ro/

În contextul afirmațiilor făcute atât de Daniel Ciobanu, cât și de Dimitrie Muscă, cu privire la calitatea îndoielnică a unor produse de protecția plantelor comercializate în România, Hildo Brilleman, Head of North West, Central&East Europe al Arysta LifeScience a precizat că în cazul achizițiilor de pesticide originale, dar la care s-au constatat probleme (cantități mai mici de substanță activă), el recomandă o colaborare mai strânsă cu fabricantul, astfel încât să se constate dacă reclamația este corectă sau nu.

Brilleman a mai spus că ține de producătorul agricol să se asigure că pesticidul achiziționat este unul original, în condițiile în care, de multe ori, se caută „o afacere bună”, adică substanțe produse în China sau contrafăcute.

„Condițiile actuale de piață, cu prețuri mici ale bunurilor de proveniență agricolă, cu veniturile fermelor aflate în scădere, înseamnă că mulți fermieri caută o «afacere bună». Bineînțeles, nu-i condamn. Dar asta înseamnă că sunt o serie de furnizori sau distribuitori care încearcă să vină cu o «afacere bună». Fie că vorbim de falsuri sau de produse formulate în China, până la urmă ține de fermier să se asigure că obține produsul original. Iar atunci când obține produsul original și are o problemă cu el, atunci există întotdeauna o soluție să colaboreze cu producătorul, astfel încât să verifice dacă reclamația este corectă sau incorectă”, a afirmat Hildo Brilleman.

La rândul său, Richard Matei, commercial director Balkans al Arysta LifeScience a precizat că nu știa că lucrurile semnalate de Ciobanu și Muscă au devenit un fenomen în România, precum și că firma pe care o reprezintă nu avut nicio reclamație în acest sens.

El a precizat totodată că este surprins de fenomen, în condițiile unui proces de trasabilitate foarte clar impus fabricanților de pesticide și a afirmat că dacă sunt astfel de probleme de încredere în piață, crede că nu este un lucru foarte dificil pentru compania acuzată de fraudă să afle unde este problema.

„Nu știam că e un fenomen; accidente se întâmplă în orice domeniu, oricând. Din punctul nostru de vedere, să luăm niște exemple de produse. Suntem o companie cu o prezență solidă în graminicide. Acestea sunt erbicide și este foarte ușor să-ți dai seama dacă efectul este unul satisfăcător sau nu. Sunt două aspecte ale poveștii: unul tehnic și unul legal. Partea tehnică, în cazul erbicidelor, e una simplă: dacă ai reușit să dobori buruiana, produsul funcționează. Din punctul acesta de vedere acoperim astăzi niște sute de mii de hectare bune în România și n-am avut nicio plângere în care un fermier să ne contacteze, pe noi sau pe distribuitorii noștri, și să spună că au avut probleme de eficacitate cu produsele noastre.

„Din punct de vedere legal, cred că lucrurile sunt mai simple. Acolo, ca să omologhezi un produs, trebuie să demonstrezi, o dată, că funcționează tehnic, că din punct de vedere filieră, calitate, reziduuri, e sigur. Apoi, trebuie să dovedești că, din punct de vedere al compoziției, aceasta este una stabilă în timp și are o concentrație de substanță activă și alte componente încadrate într-un anumit interval definit pentru fiecare. Există o abatere legală acceptată, o toleranță foarte mică, care este definită prin niște norme FAO, aplicabilă la nivel global, iar Arysta nu e o companie care să fi avut vreodată astfel de probleme.

„Sunt surprins să aud de un astfel de fenomen. Procesul de trasabilitate este unul foarte clar. Fiecare lot de produs este codat și orice produs utilizat într-o fermă poate fi verificat. Există mostre în fabrică și se poate urmări până la sursă compoziția fiecărui produs. În principiu, dacă sunt astfel de probleme de încredere, cred că nu este un lucru foarte dificil pentru compania în cauză. Toate companiile fac asta. Să ai o trasabilitate logistică este un lucru pe care nu cred că este o companie pe care să n-o facă. Pentru fermierii respectivi este bine să contacteze companiile acelea, pentru că există mostre de produs în fabrică, în fiecare lot”, a declarat oficialul Arysta.

În plus, el a precizat că este mai bine ca fermierii să lucreze cu o companie care este prezentă în România, care are o echipă vizibilă, cunoscută, la care se poate suna, la care se poate merge la sediu, unde există personal specializat pentru discuții. Altfel, mai spune Matei, fermierii își asumă riscurile asociate consumului de pesticide produse ieftine.

„În general, riscurile de calitate pot fi legate de țara de origine, de locul de fabricație în sine, de fabrică. (...) Când faci o alegere, uneori îți asumi niște riscuri. Dacă mergi pe produsul cel mai ieftin, dar care vine de undeva și nu poți ști de unde vine, îți asumi un risc”, a conchis Matei.

Mai puțină substanță activă

Șeful CAI Curtici, Dimitrie Muscă, afirma nu demult că în urma testării unui pesticid a aflat că mai bine de 80 de grame de substanță activă lipsea dintr-un produs care ar fi trebuit să aibă 250 de grame, fiind îngroșată astfel lista nemulțumiților din ultima perioadă.

„Atenție la substanțele chimice pe care le folosiți. Am spus-o și la televizor: n-am putut să merg în judecată cu ei (n.r. - importatorii/producătorii de pesticide). O formulă care trebuia să aibă 250 de grame substanță activă pe litru de substanță comercială, a avut doar 168 de grame. N-am putut să merg mai departe dintr-un singur considerent: laboratorul care mi-a făcut analiza, nu era și acreditat în RENAR. Nefiind acreditat RENAR, din start pierdeam bătălia”, a declarat dr. ing. Dimitrie Muscă în cadrul conferinței RALF 2016. „Rezultatele au fost proaste. M-am adresat laboratorului Facultății de Agronomie din Timișoara. Prorectorul de acolo mi-a spus că face analiza cu maximă răspundere și responsabilitate pentru că este conștient că va ieși un război extraordinar”.

Tot în acest context, nu mai devreme de luna iunie a.c., Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, preciza că a descoperit mai multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și i-a acuzat pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.

Atunci, fermierul solicita ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și i-a invitat pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.

„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, spunea Daniel Ciobanu. „(...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive”.

Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le-a verificat la momentul respectiv erau originale, iar proveniența era de la mai toți producătorii consacrați.

„Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.

Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se arată în raportul „Dependența de pesticide a Europei” realizat de cei de la Geenpeace în noiembrie 2015. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.

Arysta LifeScience este o companie cu o prezență globală, specializată în comercializarea unui portofoliu inovator de produse de protecția plantelor și sănătate publică.