Sectorul vegetal - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: Sectorul vegetal

Joi, 29 Octombrie 2026 19:30

În final, profitul contează

Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.

interviu 279 vasile iacob 1

Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.

Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.

În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.

Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.

Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.

interviu 279 vasile iacob 2

Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?

Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.

Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.

Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?

Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.

interviu 279 vasile iacob 4

Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?

Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.

Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.

Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?

Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.

Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.

De când lucraţi în agricultură?

Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.

Aici era IAS sau tot CAP?

Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.

Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.

vasile iacob 1

Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?

Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.

Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?

Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.

În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.

Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.

Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au  plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.

 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.

Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.

Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.

„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Cifrele care stau la baza dezbaterii

  • ~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.

  • 0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.

  • -37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.

  • 40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.

  • +~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.

„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

 

Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?

 

Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.

10:30-12:00  |  Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii

Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.

12:15–13:00  |  Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO

Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).

14:00–15:30  |  Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate

Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.

15:30–16:30  |  Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională

Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.

Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.

Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.

 

De la Craiova și Oradea la București

 

Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:

  • Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.

  • Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.

  • Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).

  • Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.

  • Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.

Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

La începutul lunii octombrie, Agricover a lansat Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

În interviul acordat publicației Revista Fermierului, Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, ne-a vorbit în detaliu despre platforma financiară Agricover Pay, precum și despre propriul parcurs profesional și legătura cu agricultura. În rândurile de mai jos, vă invităm să citiți interviul.

Agricover Pay este o platformă financiară dedicată fermierilor, prima de la noi din țară și chiar prima din Europa. O investiție consistentă pentru grupul Agricover, prin urmare se lucrează de ceva timp la acest proiect. Cum a apărut ideea și care au fost pașii până la lansare?

Andrei Vasile: Agricover Pay este unul dintre cele mai importante proiecte pe care Grupul le-a construit în ultimii ani. Nu vorbim despre o aplicație adăugată peste business-urile existente, ci despre o nouă infrastructură financiară pentru fermieri, construită de la zero. Am pornit de la o întrebare foarte concretă: cum putem aduce mai aproape, în aceeași arhitectură, plățile, accesul la finanțare și informațiile de care fermierul are nevoie atunci când ia o decizie? Pentru mine, miza este simplă: fermierul să petreacă mai puțin timp cu operațiunile financiare și mai mult timp cu afacerea lui.

De aici a început proiectul. Am construit Agricover Payments ca instituție de plată, am parcurs procesul de autorizare la Banca Națională, am devenit membru principal Visa, am construit infrastructura împreună cu Libra Internet Bank și am dezvoltat integrarea cu Agricover Credit IFN și, progresiv, cu celelalte companii din Grup.

În paralel, am construit tehnologia și produsul în jurul fluxurilor reale ale fermei. De reținut că nu am pornit de la un model financiar generalist pe care să încercăm ulterior să îl adaptăm agriculturii.

Investiția depășește 12 milioane de lei, dar dimensiunea proiectului nu este doar financiară. Este important pentru noi pentru că extinde modelul de specializare al Agricover într-o zonă nouă: serviciile financiare digitale.

După mai bine de 25 de ani în care Grupul a construit produse și servicii pornind din cunoașterea agriculturii, Agricover Pay transformă această experiență într-o platformă care poate conecta informația, resursele și plata într-un mod mult mai apropiat de felul în care funcționează efectiv o fermă.

Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.

Andrei Vasile CEO Agricover Payments

Ce aduce Agricover Pay în piața agricolă românească?

Andrei Vasile: Aduce o arhitectură financiară construită special pentru agricultură. Până acum, fermierul folosea separat instrumentele de plată, finanțarea și informațiile de care avea nevoie pentru a lua o decizie. Agricover Pay începe să le conecteze într-o singură platformă.

Pentru noi, acesta este elementul de inovație: aplicăm specializarea pe care Agricover a construit-o în agricultură și în zona serviciilor financiare digitale. Platforma combină infrastructura financiară reglementată, tehnologia și cunoașterea sectorului, cu obiectivul foarte concret de a reduce timpul dintre informație, decizie și acțiune. Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.

Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.

Practic, ce înseamnă pentru fermieri Agricover Pay?

Andrei Vasile: Agricover Pay este o platformă din care fermierul își poate gestiona plățile și poate utiliza cardul Visa Business Platinum pentru cheltuielile curente ale fermei. Integrarea cu Agricover Credit IFN permite vizualizarea creditelor active și solicitarea de trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate. De asemenea, pot fi inițiate digital solicitări de finanțare către Agricover Credit IFN.

Din perspectiva utilizatorului, platforma oferă posibilitatea de a vedea mai clar ce resurse are disponibile și să facă plata din același mediu digital. Funcționalitățile și informațiile disponibile vor fi extinse progresiv. Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.

Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.

Care sunt avantajele pentru producătorul agricol?

Andrei Vasile: Primul avantaj este timpul. În agricultură există multe decizii care trebuie luate într-o fereastră scurtă: o achiziție de inputuri, o plată, folosirea unei finanțări deja aprobate. Prin conectarea finanțării cu plata, reducem numărul de pași dintre decizie și execuție. Într-un business în care sezonul și momentul potrivit contează enorm, timpul economisit are o valoare foarte concretă.

Al doilea avantaj este vizibilitatea. Fermierul poate vedea resursele financiare disponibile și poate gestiona operațiunile direct din aplicație. Pe măsură ce platforma se dezvoltă, această imagine va include și mai multe informații relevante pentru deciziile din fermă cum sunt, spre exemplu, informațiile privind evoluția prețurilor la grâu, motorină și îngrășăminte.

Prin urmare, platforma furnizează și informații de piață, prețuri, tendințe?

Andrei Vasile: Da, aceasta este una dintre direcțiile de dezvoltare ale platformei. Vom integra informații privind prețurile și evoluțiile pentru grâu, motorină și îngrășăminte, tocmai pentru că acestea intră frecvent în deciziile de vânzare sau de achiziție ale fermierului.

Important este contextul în care apar aceste date. Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.

Agricover Pay 4

Cum funcționează?

Andrei Vasile: Agricover Pay combină mai multe componente într-o singură platformă. Fermierul are un cont de plăți, poate face transferuri și poate utiliza cardul Visa Business Platinum. Pentru clienții eligibili Agricover Credit IFN, finanțarea este conectată direct la platformă: pot vedea creditele active și pot solicita trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate.

Infrastructura de plată este construită împreună cu Visa și Libra Internet Bank, iar serviciile de plată sunt furnizate de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României.

Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.

Cărui tip de fermier se adresează? Este pentru toate sectoarele agriculturii?

Andrei Vasile: Agricover Pay este pentru toți fermierii, indiferent de dimensiunea sau tipul fermei. Nevoia de a gestiona mai simplu plățile, finanțarea și informațiile relevante există atât într-o fermă mică, cât și într-una foarte mare, precum și într-o fermă vegetală ori zootehnică.

Modul în care va fi posibilă înrolarea în platformă este însă etapizat. În prima fază ne concentrăm pe baza actuală de clienți Agricover. Așteptăm cu interes sugestiile utilizatorilor care ne vor ajuta să optimizăm produsul, astfel încât să acopere pe deplin cerințele specifice de gestionare financiară a fermei. Ulterior, planul este să extindem atât accesul, cât și funcționalitățile platformei și către o bază mai largă de fermieri. Preferăm să lansăm etapizat, să ascultăm feedbackul fermierilor și să dezvoltăm mai departe ceea ce folosesc cu adevărat.

Pot folosi această platformă financiară și fermierii care nu sunt clienți Agricover?

Andrei Vasile: Cum am menționat mai devreme, în această etapă, lansarea și activarea sunt concentrate pe fermierii din baza de clienți Agricover. Platforma este însă construită ca infrastructură care poate fi dezvoltată în timp. Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.

Câți fermieri credeți că vor accesa platforma? Și o vor face pentru toate funcționalitățile ei sau doar pentru anumite lucruri?

Andrei Vasile: În prima etapă, obiectivul nostru este să activăm baza actuală de clienți Agricover, care depășește 11.000 de fermieri, și să construim o utilizare reală.

Nu ne așteptăm ca fiecare fermier să folosească toate funcționalitățile în același fel. Pentru unii, punctul de intrare va fi plata și cardul, pentru alții accesul la o finanțare deja aprobată, iar pentru alții informațiile sau, pe măsură ce integrările avansează, relația comercială cu celelalte companii din Grup.

Următorii pași sunt tocmai în această direcție: extinderea funcționalităților și a integrărilor, apoi deschiderea platformei către o bază mai largă de fermieri. În planul de dezvoltare este prevăzută, într-o etapă ulterioară, deschiderea Agricover Pay pentru orice fermier persoană juridică din România, precum și extinderea accesului la produse și informații prin fluxuri digitale.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.

Vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.

Este un avantaj că Agricover e pe piață de 26 de ani, are în portofoliu mii de fermieri, o companie care cunoaște realitățile din teren...

Andrei Vasile: Cred că acesta este avantajul nostru cel mai important. Nu am început cu tehnologia și apoi am căutat o utilizare pentru ea, cum se întâmplă destul de des în lumea tech. Am pornit de la felul în care funcționează o fermă, de la momentele în care apar nevoile de finanțare și de la importanța timpului într-o decizie. Relația construită în peste 25 de ani cu fermierii ne ajută să vedem mai bine aceste fluxuri și să construim tehnologia în jurul lor. Tocmai de aceea vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.

Andrei Vasile CEO Agricover Pay 2

În final, vrem să vă cunoască și fermierii, de când sunteți în agribusiness? Legătura cu agricultura cum a apărut?

Andrei Vasile: Parcursul meu profesional este construit în jurul serviciilor financiare, al plăților și al dezvoltării de produse digitale. Am lucrat în banking, în special în zona de carduri și produse financiare, apoi în strategie și business development. În paralel, am avut și un parcurs antreprenorial, am co-fondat o platformă fintech de plată a avansurilor salariale.

Legătura mea directă cu agricultura a început odată cu Agricover Payments. În 2024 m-am alăturat echipei și a fost o schimbare importantă de perspectivă, pentru că agricultura are propriile ritmuri, propriile riscuri și un mod foarte specific de a folosi capitalul. Am venit cu experiența de payments, fintech și construcție de produse, iar Agricover a adus peste 25 de ani de cunoaștere a fermierilor și a sectorului. Din întâlnirea acestor două tipuri de experiență s-a construit Agricover Pay.

În ultimii doi ani, am construit Agricover Payments începând de la autorizare și model operațional până la produs, tehnologie și go-to-market. Pentru mine, acesta este și lucrul cel mai interesant în acest proiect: nu am adaptat pur și simplu un produs financiar existent pentru agricultură, ci am pornit de la nevoile și fluxurile reale ale fermierului. Cred că rezultatul cel mai important nu este că am lansat o tehnologie, ci că am pus bazele unui business financiar nou, cu o direcție clară de dezvoltare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Interviu
Miercuri, 21 Octombrie 2026 19:57

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Cât de importantă este zootehnia în agricultura românească? Sau, are vreo relevanță, în special creșterea taurinelor?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care ar trebui să răspundă la întrebările de mai sus, despăgubește fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă după zicala populară „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Iar situația la care ne referim nu e de ieri, de azi, ci dintotdeauna.

Așadar, statul nostru, prin MADR, acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025. Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui. Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.

Totul bine și fain până aici, nu? Mă rog, sprijinul promis de autorități era mai mare decât cel aprobat, dar...asta e când bugetul statului e pe minus.

Doar că, fermierii crescători de taurine, care au cultivat porumb siloz și nu au avut ce recolta de pe câmp din cauza secetei, nu sunt despăgubiți, indiferent de pierderi, deoarece statul despăgubește doar porumbul pentru boabe, nu și porumbul pentru siloz.

„Am fost la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Arad, n.r.) să cer despăgubirile pentru porumbul siloz pe care l-am pierdut din cauza secetei din 2025, pentru că am văzut că s-a aprobat sprijinul financiar de urgență pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică. Nu am recoltat un bob, doar bețe am recoltat. Din ce să fac siloz pentru animale? Cu ce să le hrănesc? A trebuit să cumpăr furaje. Crescătorii de vaci de lapte mereu sunt uitați când vine vorba de sprijinul statului, al Ministerului Agriculturii. De ce? Nu se vrea să mai producem lapte aici în țară? Măcar să ne spună, ca să închidem fermele, ca să nu mai investim degeaba, să nu ne mai împrumutăm de la bănci. Este bătaie de joc. De ce porumbul pentru siloz nu se despăgubește? Nu înțeleg!”, ne-a zis Ilie Chifan, fermier din vestul țării, de la Șagu – județul Arad, unde are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Toamna trecută, cum veți vedea mai jos, în ferma lui Ilie Chifan s-au constatat pagubele la porumbul siloz de către o comisie abilitată în acest sens, fermierul primind un proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Hârtie fără vreo valoare, în acest moment.

Din gurile guvernanților, oricare ar fi ei, auzim mereu că toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Și totuși, realitatea demonstrează că nu toți cei afectați sunt despăgubiți.

Fermele de animale sunt și ele în suferință din cauza secetei. Se vede cu ochiul liber că pășunile sunt uscate, că lucerna ori porumbul siloz sunt pierdute.

Doar la Ministerul Agriculturii lucrurile par cu totul altfel decât în teren, tot timpul și indiferent de culoarea politică a ministrului/guvernului.

pvchifan1 pvchifan2 

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Editorial
Vineri, 16 Octombrie 2026 13:39

S-a dat startul Campaniei de plăți în avans 2026

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat pe 16 octombrie Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2026. Încă din primele ore ale dimineții, sistemul de plăți a înregistrat un record ca număr de beneficiari autorizați în tranșa de deschidere. Potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 75% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 85% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), APIA a transferat în conturile a 103.755 de fermieri suma de 124.109.845,27 euro.

Bilanțul primei tranșe (situația operativă la ora 08:00):

  • Număr total de beneficiari transferați: 103.755 de fermieri;

  • Valoare totală transferată: 124.109.845,27 euro, defalcată astfel: 108.222.953,91 euro - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 15.886.891,36 euro - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

 

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2026

tabel apia

„Avem un start record la plățile în avans din acest an. Până la ora 8:00 dimineața, peste 103.000 de fermieri aveau deja virate subvențiile, cu o valoare cumulată de peste 124 de milioane de euro. Asistăm la cel mai puternic debut de campanie din ultimii ani – vorbim de o sumă transferată de peste patru ori mai mare decât în prima zi a anului trecut și de cel mai mare număr de fermieri din ultimii ani sprijiniți încă din primele ore. Vreau să le mulțumesc în mod special colegilor de la APIA, care au lucrat continuu încă de la ora 02:00 dimineața pentru ca fluxurile financiare să plece fără blocaje către beneficiari. Agricultura nu așteaptă: campania de toamnă este în toi, se încheie recoltatul și se seamănă culturile viitoare, iar fermierii au nevoie de bani direct în conturi. Păstrăm acest ritm susținut zi de zi, astfel încât fiecare euro cuvenit producătorilor noștri să ajungă rapid acolo unde aduce valoare adăugată”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Pentru Campania 2026, plățile se fac în lei, astfel: pentru intervențiile finanțate din FEGA cursul de schimb valutar este de 5,2788 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2026; iar pentru intervențiile finanțate din FEADR cursul de schimb valutar este de 5,0968 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2025.

Campania de plată în avans se desfășoară în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie 2026, APIA va face plățile corespunzătoare diferenței până la cuantumul integral aprobat pentru fiecare intervenție în parte.

De asemenea, APIA precizează că plățile în avans pentru intervențiile de dezvoltare rurală finanțate din FEADR și din BN1 (cofinanțare bugetul național), respectiv DR-03 (Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon), DR-09 (Zone afectate de constrângeri naturale - ZM), DR-10 (Zone afectate de constrângeri naturale semnificative - SEMN) și DR-11 (Zone afectate de constrângeri naturale specifice - SPEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027 sunt autorizate la plată de către APIA, iar virarea efectivă a fondurilor în conturile beneficiarilor este realizată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform atribuțiilor de plată delegate.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a lansat vânzarea online a Mălaiului țărănesc Biruința Olteniei, un mălai grunjos, nedegerminat, obținut din porumb sticlos cultivat în cadrul cooperativei. Lansarea a generat aproximativ 700 de comenzi în prima zi. Noul produs completează gama de făinuri și tărâțe și continuă dezvoltarea activității de procesare a cerealelor proprii.

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, cu sediul în comuna Dobrun – județul Olt, a luat naștere în 2018, odată cu decizia celor cinci membri fondatori fermieri de a se uni pentru a deveni mai puternici și cărora li s-au alăturat câteva zeci de fermieri mai mici din judeţ. „A fost nevoie de cooperare pentru a birui în contextul actual al agriculturii românești”, punctează Alexandru Ignat, președintele cooperativei.

Biruinta Olteniei 1042 of 43

 

De la cereale vândute ca materie primă la produse sub brand propriu

 

Pentru fermierii reuniți în cooperativă, investiția în procesare a pornit de la nevoia de a valorifica mai bine recoltele. Prin propria moară și magazinul online, aceștia pot urmări traseul cerealelor din câmp până la produsul livrat consumatorului și pot construi o relație directă cu cei care le cumpără produsele.

Cu ajutorul fondurilor europene, circa 2,2 milioane de euro, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a investit într-o moară cu pietre, în fabrica de peleți și în utilaje.

„Știm câtă muncă este în spatele fiecărei recolte și ne-am dorit să putem valorifica mai bine ceea ce producem. De aici a pornit investiția în moară: să transformăm cerealele cultivate de noi în produse pe care să le ducem direct pe mesele oamenilor. Între timp, am creat o gamă de făinuri, am crescut echipa și am câștigat clienți care revin. Pentru noi, asta înseamnă că începem să construim ceva care poate fi dus mai departe. Cu mălaiul am pornit de la un gust pe care îl cunoaștem bine: mămăliga de acasă, cu textură și aromă de porumb. Am ales să cultivăm porumb sticlos și să obținem un mălai grunjos, în care păstrăm germenele bobului. Am vrut să oferim celor care caută acest gust un produs făcut aici, din porumbul nostru, despre care putem spune cum a fost cultivat și prelucrat. Măcinăm strict ce producem în cadrul cooperativei pentru că doar așa avem certitudinea că mălaiul pe care îl producem este unul foarte sănătos. Mălaiul nostru este ambalat în pachete de hârtie. Nu folosim deloc plastic la ambalaj. Măcinăm fix pe comandă, nu mai mult, pentru ca mălaiul să ajungă proaspăt la oameni și să nu stea mult pe rafturile magazinelor, unde uleiurile din germenele porumbului pot râncezi. Nu am încercat să mergem pe scurtături și să punem mălaiul într-un pachet de plastic vidat. Într-o lume deja invadată de particule de microplastic, ne-am dorit un ambalaj biodegradabil, prietenos cu mediul, pentru că aceasta este viziunea noastră.”, precizează Alexandru Ignat.

alexandru ignat

 

Porumb sticlos, textură grunjoasă și germene păstrat

 

Mălaiul țărănesc Biruința Olteniei este obținut într-o moară dedicată pentru mălai. Termenul „nedegerminat” descrie păstrarea germenelui bobului în produsul finit, iar granulația grunjoasă îi conferă textura specifică. Produsul este destinat preparării mămăligii și altor rețete pe bază de mălai.

Înainte de lansarea online, noul mălai a fost prezentat publicului la Festivalul Treasures of the East, desfășurat la Craiova, unde vizitatorii l-au putut degusta sub formă de mămăligă, alături de produse locale din Oltenia.

Mălaiul se alătură portofoliului care include făină albă de grâu tip 650, făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe integrale de grâu și tărâțe integrale de secară. Informații despre produs și comenzi sunt disponibile pe biruintaolteniei.ro.

 

Cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei în 2025

 

Potrivit datelor publicate pe Termene.ro, cooperativa a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1.702.138 lei, în creștere cu 8,36% față de anul anterior. Numărul salariaților raportați în bilanț a crescut de la doi în 2024 la trei în 2025. Indicatorii reflectă activitatea întregii cooperative.

Portofoliul Cooperativei Agricole Biruința Olteniei cuprinde făină albă de grâu tip 650, făină integrală de grâu, făină integrală de secară, tărâțe integrale de grâu și de secară, cărora li se alătură acum mălaiul țărănesc din porumb sticlos, nedegerminat.

porumb sticlos

Filosofia cooperativei pornește de la convingerea că un produs bun se construiește încă din câmp, prin alegerea soiurilor și grija pentru culturi. Biruința Olteniei prelucrează cerealele cultivate de membrii săi, păstrând controlul asupra traseului de la semănat până la produsul finit. Făinurile sunt măcinate lent, pe piatră, fără adaos de amelioratori. Măcinarea la comandă și ambalarea în hârtie, fără plastic, completează această abordare, în care prospețimea, respectul pentru mediu și relația directă cu oamenii care cumpără produsele sunt parte din felul de a lucra. Cooperativa urmărește să se dezvolte păstrând calitatea care i-a adus clienții aproape.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Organizațiile profesionale care reprezintă fermieri, cooperative agricole și asociații de producători din întreaga țară solicită ministrului Finanțelor asigurarea resurselor necesare pentru acordarea, la nivelul maxim permis de 200%, a sprijinului național suplimentar prevăzut de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026, pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Regulamentul alocă României 29.977.500 euro și permite statelor membre să acorde un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, respectiv până la 59.955.000 euro. Proiectul de hotărâre a Guvernului elaborat de MADR, aflat în procedură de transparență decizională, prevede însă sprijinul național doar la nivelul de 100% - 29.977.500 euro, echivalentul a 157.184.023,5 lei, asigurat din bugetul MADR aprobat pe anul 2026. Rezultă un sprijin de numai 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, adică 90 lei/ha la grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, îngrășămintele cu azot sunt cu circa 70% mai scumpe decât media anului 2024.

Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precizează că bugetul MADR nu a beneficiat în anul 2026 de nicio suplimentare, astfel încât nivelul sprijinului național nu poate fi majorat din resursele proprii ale ministerului. Decizia depinde, prin urmare, de Ministerul Finanțelor.

„Solicităm, în consecință, suplimentarea bugetului MADR cu suma de 157.184.023,5 lei (29.977.500 euro), astfel încât sprijinul național să atingă plafonul de 200% din alocarea UE, iar bugetul total al schemei să ajungă la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei). Sprijinul ar crește astfel de la 0,25 la 0,375 lei/kg de îngrășământ - la grâu, de la 90 la 135 lei/ha.

Varianta principală - integral în anul 2026, prin rectificarea bugetară sau prin alocare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Această variantă permite plata integrală a sprijinului, componenta europeană și cea națională, până la sfârșitul anului 2026, adică exact în perioada în care fermierii finanțează achizițiile de inputuri pentru campania 2026/2027.

Varianta subsidiară - eșalonat 2026-2027: o parte a sumei suplimentare din bugetul anului 2026, iar diferența din bugetul anului 2027, cu plata până la 31 mai 2027, termenul prevăzut la art. 2 din Regulamentul (UE) 2026/1894 pentru sprijinul național suplimentar.

Pentru ca hotărârea Guvernului să stabilească de la început cuantumurile finale, iar fermierii să le cunoască la depunerea cererilor, este necesară aprobarea în anul 2026 a creditelor de angajament pentru întreaga sumă și prevederea creditelor bugetare aferente în legea bugetului de stat pe anul 2027.

Organizațiile noastre sunt deschise oricărei soluții tehnice care să permită atingerea plafonului de 200%, inclusiv mecanisme de stingere a obligațiilor fiscale ale beneficiarilor prin compensare cu sumele cuvenite, în măsura în care acestea pot fi reglementate în timp util. Considerăm că efortul bugetar este justificat. Fiecare leu național suplimentar se adaugă unei finanțări europene deja alocate României, iar plafonul de 200% a fost stabilit de Comisie tocmai pentru a permite statelor membre un răspuns proporțional cu gravitatea crizei. Nota de fundamentare recunoaște că scumpirea îngrășămintelor riscă să reducă fertilizarea și randamentele în 2027, cu efecte asupra veniturilor fermierilor, a exporturilor agricole și a securității alimentare. Un sprijin simbolic nu poate preveni aceste efecte”, se arată în solicitarea organizațiilor profesionale către ministrul Finanțelor.

Spre comparație, Guvernul Bulgariei a aprobat, la 19 august 2026, cheltuieli suplimentare de până la 170 milioane euro din bugetul național, prin Fondul de Stat pentru Agricultură, pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte, în baza Cadrului temporar pentru ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu. „După deducerea celor 100 de milioane euro destinate motorinei, pentru îngrășăminte rămân până la circa 70 de milioane euro – de peste două ori mai mult decât contribuția națională prevăzută în proiectul românesc (29,98 milioane euro), pentru o suprafață agricolă de peste două ori mai mică, deși Bulgaria se află, la fel ca România, în procedură de deficit excesiv. Chiar la nivelul de 200% pe care îl solicităm (59,96 milioane euro), contribuția națională a României pentru îngrășăminte ar rămâne sub cea a Bulgariei.”

Creșterea prețurilor la îngrășăminte nu este determinată exclusiv de criza din Orientul Mijlociu. Începând cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) se aplică, în perioada sa definitivă, importurilor de îngrășăminte, iar costul acestuia se transferă în prețul plătit de fermieri. Acest cost va crește în fiecare an, pe măsură ce alocarea gratuită de certificate în cadrul EU ETS este eliminată treptat până în 2034. Potrivit estimărilor Copa-Cogeca, impactul asupra fermierilor europeni ar urma să crească de la circa 820 milioane euro în 2026 la aproximativ 3,4 miliarde euro în 2034.

„De aceea, solicităm ca reprezentanții României în discuțiile de la Bruxelles, inclusiv cei ai Ministerului Finanțelor în Consiliul ECOFIN, să susțină suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și adoptarea unor măsuri care să prevină creșterea în continuare a prețurilor acestora. În lipsa unor astfel de măsuri la nivel european, presiunea se va muta inevitabil asupra bugetului național: fermierii vor fi nevoiți să solicite, an de an, compensații tot mai mari pentru a-și putea continua activitatea. De asemenea, vă rugăm să comunicați decizia înainte de adoptarea hotărârii Guvernului, pentru ca nivelul majorat al sprijinului să fie prevăzut direct în actul normativ, fără a fi necesară o modificare ulterioară. Întrucât notificarea transmisă Comisiei Europene potrivit art. 4 alin. (1) lit. i) din Regulamentul (UE) 2026/1894 trebuie să precizeze nivelul sprijinului național suplimentar, vă rugăm să sprijiniți și actualizarea acesteia în mod corespunzător”, se menționează la finalul adresei organizațiilor profesionale ale fermierilor către ministrul Finanțelor.

Organizațiile semnatare ale adresei sunt: LAPAR, UNCSV, Federația PRO AGRO, Clubul Fermierilor Români, AFF, FAPPR, ADR.FCB, Sindicatul Fermierilor Patrioți.

CITEȘTE ȘI: Sprijinul financiar de urgență pentru sectorul vegetal trebuie majorat, iar regulile simplificate

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Compania Agra Asigurări a marcat zece ani de activitate pe piața din România printr-un eveniment organizat în perioada 28-30 septembrie, la Sibiu, care a reunit parteneri, colaboratori și membri ai echipei locale și internaționale. Sub mesajul „Plămădim viitorul asigurând prezentul”, evenimentul aniversar a pus în centrul atenției oamenii și parteneriatele care au contribuit la dezvoltarea companiei în România și la consolidarea prezenței sale pe piața asigurărilor agricole.

De la intrarea pe piața locală, în 2016, Agra Asigurări și-a construit activitatea în jurul unui model specializat de asigurare agricolă, adaptat particularităților și riscurilor cu care se confruntă fermierii. În cei 10 ani de activitate, compania a asigurat în total aproximativ nouă milioane de hectare și a ajuns să deservească peste 10.000 de fermieri și clienți din România.

Evoluția companiei este reflectată și de creșterea semnificativă a activității sale. Dacă în 2016, Agra Asigurări avea 170.000 de hectare asigurate, cu un volum de prime subscrise de aproximativ un milion de euro, în 2026, suprafața asigurată a ajuns la 1,76 milioane de hectare, în timp ce volumul primelor subscrise a crescut la 60 de milioane de euro.

Aniversare Agra Asigurări 04

Acum, după un deceniu de dezvoltare pe piața din țara noastră, compania Agra Asigurări își concentrează următoarea etapă pe soluții adaptate noilor riscuri din agricultură, pe digitalizarea serviciilor și pe consolidarea relației cu fermierii.

Potrivit datelor companiei, Agra Asigurări deține aproximativ 70% din suprafața agricolă asigurată din țara noastră. Sucursala din România este, totodată, cea mai mare din cadrul grupului Österreichische Hagelversicherung, atât din perspectiva dimensiunii echipei, cât și a suprafeței agricole asigurate și a volumului primelor brute subscrise.

„Zece ani reprezintă un moment important pentru noi și, în același timp, o ocazie de a privi cu recunoștință la parcursul construit alături de fermierii români, partenerii și colaboratorii noștri. În această decadă, am crescut împreună cu piața și am învățat să răspundem tot mai bine nevoilor unei agriculturi aflate într-o schimbare continuă. Astăzi, amploarea activității noastre vine la pachet cu o responsabilitate pe măsură: aceea de a fi alături de fermieri nu doar atunci când lucrurile merg bine, ci mai ales în momentele dificile, când fenomenele meteorologice severe le afectează munca și investițiile. Privim următorii ani cu aceeași preocupare pentru parteneriate solide, soluții adaptate realităților din agricultură și un sprijin cât mai rapid și eficient pentru fermierii din România”, a declarat Adrian Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Aniversare Agra Asigurări 001

 

O rețea construită în jurul fermierilor

 

Dezvoltarea Agra Asigurări în România a fost susținută și de extinderea rețelei de parteneri și de specialiști implicați în distribuția produselor și în gestionarea daunelor. Compania colaborează în prezent cu peste 50 de companii de brokeraj, iar produsele sale sunt intermediate de peste 300 de brokeri la nivel național.

În paralel, Agra Asigurări are o rețea de peste 80 de evaluatori, implicați în procesul de constatare și evaluare a daunelor. Până în prezent Agra Asigurari a acordat despăgubiri pentru peste 75.000 de parcele pentru o suprafață totală ce depaseste 800.000 de hectare.

Rapiditatea soluționării daunelor reprezintă una dintre prioritățile Agra Asigurări. În funcție de particularitățile fiecărui caz și de parcurgerea etapelor necesare de instrumentare, plata despăgubirilor se realizează în aproximativ 8-15 zile.

Aniversare Agra Asigurări 03

 

12 produse pentru principalele categorii de culturi

 

În prezent, Agra Asigurări are în portofoliu 12 produse de asigurare, adresate principalelor categorii de producție agricolă: culturi de câmp, viticultură, horticultură, pomicultură și spații protejate. Produsele sunt concepute pentru a răspunde unei game variate de riscuri care pot afecta producția agricolă, printre acestea numărându-se, în funcție de produs și de condițiile de asigurare, grindina, înghețul, furtuna, ploaia torențială, incendiul, înghețul târziu de primăvară și seceta.

Extinderea portofoliului a mers în paralel cu schimbările din agricultură și cu diversificarea riscurilor cu care se confruntă fermierii. Astfel, dezvoltarea de produse adaptate diferitelor tipuri de culturi și sisteme de producție reprezintă una dintre direcțiile prin care asigurătorul urmărește să răspundă nevoilor pieței.

 

Expertiza susținută de tehnologie, o prioritate

 

În cei zece ani de activitate, Agra Asigurări a investit și în digitalizarea operațiunilor și își propune să ofere cea mai bună tehnologie pentru evaluatorii de daune.

Prin portalul Agra Asigurări, clienții pot accesa documentele de asigurare, pot calcula online primele, pot transmite notificări de daună și pot gestiona digital informațiile aferente polițelor. În plus, prin AgraSat, aceștia au acces la imagini satelitare actualizate ale parcelelor agricole, disponibile la fiecare cinci zile, precum și la o arhivă de imagini din ultimul an. Aceste instrumente fac parte din procesul de digitalizare dezvoltat de companie pentru a simplifica interacțiunea cu fermierii.

Aniversare Agra Asigurări 07

„Pentru fermier, procesul de daună trebuie să fie cât mai simplu, clar și rapid. Digitalizarea ne ajută să reducem pașii administrativi și să avem acces mai rapid la informațiile necesare pentru gestionarea unui dosar. În același timp, tehnologia trebuie să fie completată de expertiza oamenilor de teren. De aceea, investim simultan în instrumente digitale și în pregătirea evaluatorilor noștri”, a precizat Iulia Parapianu, director adjunct Agra Asigurări.

 

Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională

 

Investiția în oameni reprezintă o altă componentă importantă a dezvoltării Agra Asigurări în România. Compania a inițiat și dezvoltat Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională dedicat evaluatorilor implicați în activitatea de evaluare a daunelor.

Programul urmărește creșterea nivelului de pregătire tehnică, uniformizarea standardelor de evaluare și dezvoltarea competențelor echipelor de evaluatori, cu impact direct asupra calității serviciilor oferite clienților.

În luna septembrie a acestui an, Agra Asigurări a organizat în România și primul seminar internațional dedicat evaluării daunelor, consolidând rolul sucursalei locale în schimbul de experiență și expertiză la nivel internațional. Evenimentul a reunit 130 de experți din 18 țări pentru schimb de cunoștințe și experiență privind evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui.

Aniversare Agra Asigurări 06

 

Un deceniu de parteneriat și următorul capitol

 

Pentru Agra Asigurări, aniversarea celor zece ani de activitate în România marchează atât un moment de bilanț, cât și începutul unei noi etape. Compania își propune să continue investițiile în digitalizare, dezvoltarea produselor și expertiza echipelor, cu obiectivul de a răspunde cât mai bine provocărilor cu care se confruntă agricultura.

Într-un sector în care schimbările climatice aduc riscuri tot mai diverse, Agra Asigurări va continua să dezvolte soluții adaptate nevoilor fermierilor și să consolideze parteneriatele construite în ultimul deceniu, păstrând în centrul activității sale protejarea muncii și investițiilor acestora.

În viitor compania ia în calcul extinderea către alte sectoare, inclusiv zootehnia, precum și a unor produse noi adaptate pieței din România.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Pe 1 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis la MADR observațiile și propunerile sale de modificare la proiectul de HG privind sprijinul de urgență pentru compensarea prețului la îngrășăminte.

„Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Bugetul schemei de sprijin propusă în proiectul aflat în dezbatere publică este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei), din care jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde fermierul a depus cererea de plată și va trebui să atașeze facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele fermierului. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.

Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.

 

Observații și propuneri AAC

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că, în forma supusă consultării, schema riscă să aibă un impact limitat având în vedere că sprijinul este de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, respectiv 90 lei/ha pentru grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, prețul îngrășămintelor cu azot este cu aproximativ 70% mai mare decât media anului 2024. În cele ce urmează, prezentăm principalele propuneri de modificare transmise de AAC Ministerului Agriculturii.

1. Bugetul și valoarea unitară. Regulamentul (UE) 2026/1894 permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din alocarea UE, însă proiectul prevede un nivel minimal de 100%. Prin urmare, AAC solicită utilizarea plafonului maxim permis de 200%, ceea ce înseamnă dublarea contribuției naționale la valoarea de 59.955.000 euro (față de 29.977.500 euro în proiect). Această majorare va duce bugetul total al schemei la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei).

„În consecință, solicităm majorarea proporțională (×1,5) a valorii unitare de sprijin de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg de îngrășământ și recalcularea proporțională a tuturor cuantumurilor pe hectar. De asemenea, cerem redistribuirea către beneficiari a sumelor rămase disponibile din plafonul maxim, fără a depăși valoarea documentelor de achiziție, în locul menținerii formulei potrivit căreia diferența „rămâne neutilizată”. Nota de fundamentare arată că sprijinul suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, deci resursele suplimentare pot fi prevăzute și eșalonat în bugetul anului viitor.”

2. Culturile eligibile. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei, cu stabilirea cuantumurilor potrivit aceleiași metodologii ICEADR, cu aceleași limite de suprafață ca pentru celelalte culturi de câmp.

3. Calendarul. „Perioada de achiziție din proiect se încheie nejustificat la 15 octombrie 2026, existând riscul cert ca sesiunea de depunere să se deschidă după ce acest interval s-a încheiat deja, din cauza timpului necesar parcurgerii circuitului de avizare interministerială și publicare în Monitorul Oficial. În plus, aprovizionarea pentru campania 2026/2027, invocată în nota de fundamentare, continuă intens pe tot parcursul lunii octombrie. Solicităm ca perioada de achiziție eligibilă să fie extinsă până la data de 30 octombrie 2026, inclusiv.”

4. Cooperativele și simplificarea dosarului. Pentru membrii cooperativelor agricole care achiziționează îngrășăminte în mod centralizat trebuie acceptate documentele de refacturare sau de distribuție. Întrucât sprijinul este limitat la valoarea documentelor de achiziție, solicitantul ar trebui să depună numai documentele care acoperă suma cuvenită, nu toate documentele aferente achizițiilor efectuate în perioada eligibilă.

5. Lipsa unei estimări de impact. Secțiunea 4 a notei de fundamentare nu cuantifică impactul asupra bugetului general consolidat, deși măsura implică alocarea a 471,6 milioane lei în varianta maximă permisă de regulamentul european. De asemenea, nu sunt prezentate estimări privind suprafețele și numărul beneficiarilor eligibili. „În lipsa acestor date, beneficiarii nu pot estima efectul aplicării coeficientului de reducere.”

6. Viitorul Politicii Agricole Comune post-2027. Dincolo de obiectul prezentului proiect, schema evidențiază o vulnerabilitate structurală: jumătate din resursele măsurii de criză provin din bugetul național. „Dacă, în cadrul financiar multianual 2028-2034, PAC își pierde bugetul distinct și arhitectura bazată pe doi piloni, prin integrarea în Fondul Unic, presiunea asupra bugetului național va crește. În plus, costul îngrășămintelor este influențat de aplicarea CBAM importurilor de îngrășăminte. În consecință, solicităm ca MADR, în cadrul Consiliului AgriFish, și Ministerul Finanțelor, în cadrul Consiliului ECOFIN, să susțină ferm menținerea unui buget distinct al PAC, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația (443 miliarde euro), menținerea celor doi piloni și instituirea unei rezerve agricole dimensionate realist pentru situații de criză, precum și suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV); Federația Națională PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În perioada 6 octombrie - 2 decembrie 2026 se derulează, online, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani, prin intervenția DR-12 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 - 2027, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea disponibilă pentru fermierii care doresc să acceseze intervenția DR-12 este de 169.589.647 euro, împărțită în două componente: 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic și 84.794.823,5 euro pentru alte sectoare (vegetal).

Pragul de calitate lunar aferent depunerii cererilor de finanțare este de 80 de puncte (în intervalul 6 octombrie - 5 noiembrie 2026), ulterior pragul scade la 45 de puncte în cea de-a doua etapă lunară (6 noiembrie - 2 decembrie 2026) pentru ambele componente.

Finanțarea disponibilă prin intervenția DR-12 poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și au vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Valoarea finanțării ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul acordat este de maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 40 de ani și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari.

Prin intervenția DR-12 se pot face investiții în facilități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

„Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate tipurile de investiții eligibile, precum și alte informații necesare întocmirii documentației de depunere sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-12, document disponibil pe pagina de internet AFIR, sau accesând direct link-ul https://www.afir.ro/domenii-deinterventie/detalii-si-anexe-dr-12/.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Pagina 1 din 5

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista