Eliminarea accizei la motorina utilizată în agricultură, aplicată direct la sursă, reprezintă cea mai rapidă, eficientă și responsabilă măsură pe care Guvernul o poate adopta pentru a sprijini agricultura românească într-un moment critic, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) într-o scrisoare deschisă transmisă Executivului de la București. Această măsură fiscală este echitabilă și compatibilă cu angajamentele europene, punctează LAPAR.

Agricultura românească traversează o perioadă de presiune economică accentuată, determinată de creșterea simultană a costurilor de producție și de volatilitatea piețelor. În acest context, prețul motorinei a devenit un factor critic pentru funcționarea exploatațiilor agricole.

În prezent, fermierii din țara noastră achită motorina la prețuri care depășesc 9,60 lei/litru, în condițiile unui consum anual estimat la peste 650 de milioane de litri la nivel național. „Pentru un sector cu marje reduse și dependență structurală de inputuri energetice, acest nivel de cost nu mai poate fi absorbit fără consecințe directe asupra producției și competitivității. LAPAR nu solicită tratamente preferențiale, ci formulează această solicitare în numele fermierilor români, ca răspuns la o disfuncționalitate fiscală care afectează direct funcționarea agriculturii. Solicităm aplicarea unor măsuri fiscale pe care alte state membre ale Uniunii Europene le-au activat deja în fața aceleiași crize, pentru a-și proteja fermierii și consumatorii”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Eliminarea accizei la sursă, o măsură esențială

Schema în vigoare obligă fermierii să avanseze aproximativ 2,80 lei pentru fiecare litru de motorină, sumă care include nu doar acciza propriu-zisă, ci și TVA aferentă acesteia, urmând ca recuperarea să se realizeze după luni de zile, prin proceduri administrative complexe. Într-un context în care costurile cu îngrășămintele, inputurile și finanțarea au crescut semnificativ față de finalul anului 2025, această povară financiară suplimentară devine nesustenabilă pentru majoritatea exploatațiilor agricole.

LAPAR apreciază că, eliminarea accizei la sursă reduce imediat presiunea asupra fluxului de numerar al fermelor și simplifică radical administrarea schemei. Totodată, nu reprezintă un cost bugetar nou, ci o schimbare de mecanism pentru o taxă care oricum este returnată ulterior.

„Menționăm că această soluție a fost susținută public atât de ministrul Agriculturii, domnul Florin Barbu, sub forma aplicării unei accize zero direct la pompă pentru motorina utilizată în agricultură, cât și în cadrul pozițiilor exprimate de Ministerul Energiei și de prim-ministru, în contextul măsurilor analizate pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților. Susținem aceste abordări și solicităm Guvernului adoptarea urgentă a unui act normativ clar, coerent și aplicabil, care să permită eliminarea accizei la sursă pentru motorina agricolă, fără condiționări birocratice suplimentare”, arată LAPAR în scrisoarea deschisă transmisă Guvernului.

Rolul statului în temperarea efectelor de piață

În paralel cu componenta fiscală, LAPAR solcită ca statul să evalueze modul de formare a prețului final al carburanților pe lanțul de distribuție. „State membre precum Austria au decis, în contextul aceleiași crize, să intervină temporar prin reducerea taxării și prin măsuri de temperare a marjelor comerciale, asumând explicit caracterul excepțional al situației. Intervenția publică nu a fost prezentată ca o distorsionare a pieței, ci ca o măsură de protecție a economiei reale.”

România dispune de aceleași instrumente juridice, punctează Matei Titianu. „În situații excepționale, protejarea consumatorului – inclusiv a fermierului, în calitate de consumator strategic de motorină – reprezintă o responsabilitate a statului, nu o abatere de la principiile economiei de piață.”

Respectarea angajamentelor europene în domeniul energiei

În dezbaterile publice au apărut propuneri privind eliminarea componentei de biocombustibil din motorină ca soluție rapidă pentru reducerea prețului. LAPAR consideră că o astfel de abordare ridică probleme serioase de conformitate cu legislația europeană. „România are obligația de a respecta mandatul de amestec al biocombustibililor, asumat prin Directiva RED III și transpus în legislația națională. Orice eventuală derogare temporară trebuie notificată și justificată formal în fața Comisiei Europene. O decizie unilaterală, nefundamentată juridic, ar afecta credibilitatea României ca stat membru și poziția sa în negocierile viitoare privind politicile energetice și climatice. Această poziție nu este legată de interesele economice ale unui sector anume, ci de respectarea regulilor comune și a angajamentelor asumate de statul român”, explică președintele LAPAR.

În concluzie, fermierii din România înțeleg contextul economic dificil și solicită echitate, prin aplicarea acelorași instrumente utilizate de alte state membre ale Uniunii Europene. „Cerem corectitudine fiscală, prin eliminarea obligativității de a avansa taxe care sunt ulterior returnate. Cerem consecvență, prin respectarea angajamentelor europene asumate de România”, conchide Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Negocierile privind Pachetul Omnibus X Fitosanitar sunt în desfășurare la Bruxelles. Pachetul Omnibus X Fitosanitar este în consultare publică, iar reuniunea cheie a grupului de negociere din Consiliul UE - AGS pe componenta pesticide - este programată pentru 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a formulat poziții tehnice concrete, pe care le-a transmis Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă europeană. Totodată, marți – 17 martie 2026, AAC a solicitat Guvernului și Parlamentului României să le susțină în toate formatele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene.

„Pachetul Omnibus X reprezintă o oportunitate legislativă unică, cu un calendar de negociere definit. O altă ocazie de modificare a acestor regulamente pe cale ordinară nu este previzibilă în orizontul apropiat și apreciem că România trebuie să valorifice această fereastră de oportunitate printr-un front comun și coerent al tuturor actorilor naționali implicați”, transmite AAC.

Astfel, șase propuneri tehnice de amendare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 au fost transmise Copa-Cogeca și sunt integrate în documentele de lucru ale grupului fitosanitar european:

• Recunoașterea dăunătorilor endemici de sol ca «pericol grav»

Definirea explicită a daunelor recurente cauzate de dăunătorii de sol endemici - inclusiv Tanymecus dilaticollis în zona de stepă românească - ca situație de pericol grav, eliminând ambiguitatea juridică actuală. „România cuprinde 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale UE, inclusiv singura zonă de stepă din Uniune. Regulamentul actual o plasează în aceeași Zonă B cu Germania și Austria - fără a impune testarea produselor în condițiile ei specifice. Propunerile noastre corectează acest deficit structural”, precizează Matei Titianu, președintele LAPAR.

• Mecanism de echilibrare risc-beneficiu

Articol inexistent în prezent, România având o propunere originală: când neaprobarea unei substanțe ar prejudicia disproporționat agricultura sau securitatea alimentară față de riscurile implicate, substanța poate fi menținută cu măsuri stricte de atenuare.

• Coordonare obligatorie pentru regiuni biogeografice unice

Statul raportor trebuie să consulte institutele de cercetare din statele cu regiuni biogeografice unice. „INCDPP, INCDA Fundulea și SCDA-urile ASAS dețin date pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, subliniază Matei Titianu.

• Testare obligatorie în condiții pedoclimatice regionale

Un produs testat în Bavaria nu poate fi considerat automat adecvat pentru Câmpia Română. Dosarul de autorizare trebuie să includă date din regiunile biogeografice specifice neacoperite de statul raportor.

• Tratamentul semințelor - cale legală structurală

România se opune clasificării semănatului semințelor tratate drept utilizare de produse de protecție a plantelor, în sensul articolului 49 și solicită eliminarea acestei prevederi, în linie cu poziția exprimată la reuniunea AGRIFISH din februarie 2026, susținută de Polonia și de un număr semnificativ de state membre. „Reclasificarea ca utilizare PPP introduce bariere juridice și administrative pentru o metodă cu profil de risc demonstrabil mai redus față de tratamentele în vegetație. Art. 49(3)(a): SM nu pot interzice semințele tratate în zone cu presiune endemică documentată. Art. 49(3)(b): modificarea IR 2018/783-785 pentru a activa această derogare - argument effet utile consacrat de CJUE”, explică președintele LAPAR.

• Restabilirea căii de urgență post-C-162/21

Hotărârea CJUE din 2023 a blocat autorizările de urgență pentru substanțe restricționate la nivel unional. Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune reinstaurarea explicită a acestei căi pentru tratamentul semințelor în zone cu presiune endemică documentată.

Dronele agricole

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține adoptarea actului delegat privind utilizarea dronelor agricole într-un termen de maximum doi ani, nu patru ani cum propune Comisia. Un termen mai scurt reduce incertitudinea pentru fermieri și industrie și permite elaborarea rapidă a unui cadru tehnic aplicabil.

„Utilizarea dronelor va genera beneficii practice - precizie în aplicare, reducerea expunerii operatorilor, eficiență agronomică - doar dacă este corelată cu recunoașterea mutuală automată la nivel de zonă, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Fără această corelare, statele membre cu piețe mai mici, inclusiv România, rămân mai puțin atractive pentru investiții în extinderi de autorizații pentru noi metode de aplicare”, menționează AAC.

AAC solicită ca actul delegat să includă mecanisme clare de recunoaștere automată, la nivel de zonă, a extinderilor de autorizații acordate de un stat membru pentru aplicarea prin intermediul dronelor, fără proceduri naționale suplimentare.

Biopesticidele, fără tratament preferențial

Pachetul Omnibus X acordă biopesticidelor un tratament preferențial față de produsele convenționale. AAC susține accesul la biopesticide și la inovație, însă biopesticidele nu sunt scutite de riscuri.

„O substanță de origine biologică poate fi toxică, persistentă sau cu efecte nedorite asupra organismelor non-țintă. Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) înseamnă prin definiție complementaritatea instrumentelor - convenționale și biologice - în funcție de eficacitate, condiții locale și profil de risc. A favoriza reglementar biocontrolul în detrimentul produselor convenționale nu este IPM, ci este o falsă dihotomie care lasă fermierii fără soluții”, avertizează Matei Titianu.

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut Ministerului Agriculturii includerea pozițiilor AAC în mandatul național pentru negocierile Omnibus X și susținerea lor activă în AGS, SCoPAFF, COREPER și Consiliul AGRIFISH, în coordonare cu ANF, ANSVSA și institutele de cercetare.

Totodată, AAC a solicitat Comisiilor parlamentare de specialitate - agricultură, afaceri europene și mediu - trei acțiuni concrete: contribuție oficială la consultarea publică Omnibus X, coordonare cu europarlamentarii români din comisiile AGRI și ENVI ale Parlamentului European, precum și control parlamentar asupra mandatului Guvernului înainte de 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise către președintele României, Guvern și reprezentanții țării la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce amenință agricultura românească și implicit securitatea alimentară a țării noastre.

Uniunea Europeană a transmis, pe 16 iulie 2025, noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În această formă, „agricultura europeană este pusă la zid”, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

„Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,40% din bugetul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune să primească 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investițiile în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european, pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni”, subliniază AAC.

Pentru România, consecințele sunt dezastruoase:

• Pierde 17,4 miliarde de euro, față de o alocare corect proporțională cu creșterea bugetului UE;

• Se cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare, de la 15% la 30%, o povară insuportabilă pentru un sector agricol deja fragil;

• Fermierii români riscă să rămână fără finanțări clare, pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investițiilor, a creditării și chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine;

• Convergența subvențiilor promisă României la aderare în 2007 este din nou amânată și ignorată.

„România nu mai poate accepta un rol secundar în Uniunea Europeană. Agricultura noastră a demonstrat că poate hrăni Europa. Fermierii români au respectat toate regulile, au investit, au rezistat în fața secetei, a crizelor și a concurenței neloiale. Este momentul să fim sprijiniți pe măsura contribuției și a nevoilor reale ale țării”, se arată în scrisoarea deschisă a AAC.

În numele fermierilor și a cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită:

1. Majorarea bugetului AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE (PAC subvenții+investiții) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică și inflația cumulată;

2. Menținerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenții directe și fonduri pentru dezvoltare;

3. Alocarea către România a cel puțin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;

4. O poziție fermă de respingere a creșterii cofinanțării la 30%;

5. Finalizarea convergenței externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții egale cu media europeană;

6. Recunoașterea agriculturii ca pilon esențial al securității naționale și europene, la același nivel cu apărarea, extinderea și coeziunea.

„Fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară. Fără respectarea intereselor României în aceste negocieri, întreaga societate va suporta consecințele: prețuri mai mari, importuri masive, pierderea controlului asupra pământului și a resurselor noastre. Este momentul unei poziții clare, curajoase și unite. Vrem să credem că România nu va mai juca rolul ghiocelului, ci va impune respect, echitate și viziune în negocierile europene. În numele fermierilor, cooperativelor și procesatorilor din România, vă solicităm să ne reprezentați cu demnitate și rezultate. Viitorul agriculturii românești este în mâinile dumneavoastră!”, astfel fiind încheiată scrisoarea deschisă a AAC către președintele țării, Guvernul României și reprezentanții țării la Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția de anul acesta a Congresului European al Fermierilor va avea loc la București, în perioada 23-25 octombrie 2024. Evenimentul este organizat de către COPA-COGECA o dată la doi ani, într-un stat membru. Anul acesta, structura europeană de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor a decis ca România să fie gazda acestui congres care va da ora exactă pentru strategia pe care agricultorii europeni o doresc implementată în sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, entitatea care îi reprezintă pe fermierii din țara noastră la COPA-COGECA, este implicată în organizarea Congresului European al Fermierilor. Alianța este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Peste 300 de fermieri din UE sunt așteptați la București

La ediția 2024 a Congresului European al Fermierilor sunt așteptați peste 300 de fermieri reprezentativi din statele membre UE, iar România, prin membrii celor patru organizații care compun Alianța pentru Agricultură și Cooperare, va avea o delegație extrem de puternică astfel încât vocea fermierilor noștri să fie auzită la nivelul decidenților europeni.

„Discuțiile de la Congresul de anul acesta vor explora provocările principale ce afectează sectorul agricol, precum extinderea Uniunii, finanțarea sa și viitoarele politici agricole de sprijin. Aceste discuții, încadrate de rezultatul alegerilor europene și de dialogul strategic, vor viza probleme de durabilitate, dar și rolul jucat de cercetare și de inovare pentru a oferi soluțiile atât de necesare pentru viitorul sectorului agricol. Se va ține cont de impactul cumulativ al crizelor geopolitice actuale, al inflației alimentare, al sarcinii administrative și legislative, precum și de evenimentele meteorologice extreme cu care se confruntă agricultorii. Aceste efecte continuă să afecteze durabilitatea economică a fermierilor și a cooperativelor și duc la tulburările sociale actuale. Reziliența și competitivitatea agriculturii și silviculturii europene sunt determinate de necesitatea ca aceste sectoare să joace un rol strategic în constituirea viitoarelor politici europene. Aceste politici trebuie să contribuie la viabilitatea zonelor rurale, să răspundă problemelor de disponibilitate, accesibilitate a prețurilor alimentelor și accesibilitate în general a hranei, totul în timp ce se răspunde și problemei fundamentale a schimbărilor climatice”, arată organizatorii pe site-ul oficial al Congresului European al Fermierilor (https://europeanfarmerscongress.eu/ro).

Congresul European al Fermierilor va avea o durată de trei zile, între 23 și 25 octombrie 2024. Primele două zile vor fi dedicate lucrărilor pe ateliere și sesiunii plenare, care vor avea loc la Hotelul Radisson Blu din Capitală, iar în cea de-a treia zi vor fi organizate vizite tehnice în câteva ferme din România. Vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților naționale și europene responsabile pentru agricultură, precum și reprezentanți ai asociațiilor și cooperativelor membre Copa și Cogeca din toată Uniunea Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina sa de internet Ghidul Solicitantului pentru obținerea finanțării acordate prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară începând cu data de 9 noiembrie 2023, ora 08:00, până la data limită de 23 noiembrie, ora 23.59.

Alocarea totală estimată pentru perioada 2023 – 2028 aferentă schemei de ajutor de stat este de 500 de milioane de euro. Bugetul mediu anual al schemei nu va depăși 150 de milioane de euro în cadrul fiecărei sesiuni.

Pentru sesiunea din 2023, alocarea de 150 de milioane este defalcată astfel: 100 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1MW (energie eoliană și solară) și 50 de milioane de euro capacități instalate mai mari de 1MW (energie eoliană și solară).

Sursa finanțării pentru Schema de energie o reprezintă Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei va fi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin AFIR.

Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă și nu poate depăși 20 de milioane de euro pentru un beneficiar.

Pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/MW capacități instalate mai mari de 1 MW.

Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 500.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Schema de ajutor de stat bazată pe procedură de ofertare concurențială se aplică pentru proiectele care vizează realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse solare (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără capacități de stocare integrate. De asemenea, prin schemă se urmărește realizarea capacităților noi de producere de energie electrică din surse eoliene (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără capacități de stocare integrate.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de sprijin pot fi întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și Organizații/Federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/FOUAI), constituite conform legii.

Prezenta schemă se aplică numai instalațiilor noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie cu sau fără capacitate de stocare integrată.

Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia sunt disponibile pe www.afir.ro, în secțiunea dedicată schemei de ajutor de stat, la rubrica Finanțare. În baza acestor documente potențialii beneficiari pot pregăti documentația necesară accesării schemei de ajutor de stat pentru energie verde.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La urechile fermierilor din județul Galați au ajuns zvonuri că sunt investitori care caută terenuri pe care să-și amplaseze turbine eoliene. Ceea ce nu ar fi un lucru rău, însă sunt vizate terenuri agricole productive, pe care există o infrastructură de irigații în care agricultorii au investit sume consistente de bani, iar montarea eolienelor ar bloca irigarea culturilor. Problemele sunt în special acolo unde pământul este luat în arendă, iar pentru arendator prețul oferit de investitorii în eoliene este de nerefuzat. Fermierii susțin că nu sunt în niciun fel protejați de lege și cer acum sprijin din partea autorităților. Se pare că situația din Galați nu este singulară.

Problema ne-a fost semnalată de Dumitru Ene, care lucrează 2.000 ha (300 ha în proprietate și 1.700 ha în arendă) la Slobozia Conachi, în sudul județului Galați. „După ce am făcut investiții de milioane de lei în sistemul de irigat, am cumpărat utilaje tip pivot sau liniare, acum apar investitori străini care vor să construiască eoliene în mijlocul tarlalei, blocând sistemul de irigații. Avem nevoie de protecție de la Guvern, de la Parlament, avem nevoie de legi care să ne protejeze”, ne-a spus fermierul, care irigă mai bine de o mie de hectare, sistemul de irigații fiind proiectat și dezvoltat cu finanțare în regie proprie.

Dumitru Ene face parte din FOUAI Câmpia Covurlui (Federația Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), organizație care are aproximativ 70.000 de hectare amenajate pentru irigat, din care, în prezent, efectiv irigate sunt circa 10.000 de hectare.

Practic, producătorii agricoli doresc de la autorități să le fie protejate investițiile și acolo unde există sisteme și infrastructură pentru irigații, pe terenurile productive să nu poată fi construite parcuri eoliene sau fotovoltaice. Mai ales că seceta continuă să fie prezentă, iar apa este esențială pentru culturile agricole. „Amintiți-vă de recentul an negru pentru agricultură, 2020, în care mulți fermieri nici nu au scos combina din curte, pentru că seceta și lipsa irigațiilor le-au distrus în totalitate culturile”, a punctat Dumitru Ene. Fermierul e de acord că e bine pentru independența energetică să se dezvolte acest sector, să se construiască parcuri eoliene, însă astfel de investiții să fie făcute cu cap, să nu afecteze agricultura, producția agricolă.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Evenimentele care se desfășoară în prezent în Ucraina au transmis unde de șoc pe piețele globale. Criza vine într-un moment în care piețele alimentare se luptă deja cu creșterea prețurilor și consecințele pandemiei de COVID-19. Ofensiva rusă în Ucraina a crescut riscul de aprovizionare pentru piețele de cereale. Ucraina a oprit activitățile în porturile sale după ce Rusia a lansat o operațiune militară. Rusia a suspendat, de asemenea, circulația navelor comerciale în Marea Azov până la o nouă notificare. În aceste condiții, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) solicită Executivului de la București măsuri urgente care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare.

Prețurile la cereale au crescut la valori record, cu 40-60% în ultima săptămână, pe fondul îngrijorării că situația conflictuală ar putea afecta exporturile de la Marea Neagră către piețele mondiale.

Conflictul ruso-ucrainean a crescut brusc prețurile mărfurilor agricole pe piețele globale. Contractele futures din Marea Britanie și Paris s-au închis la noi recorduri, în timp ce contractele futures din Chicago au atins un maxim pe nouă ani și jumătate.

Potrivit raportului ANAMOB, contractele futures pe grâu furajer din Marea Britanie pentru 22 mai au câștigat încă 9,00 GBP/tonă, până la 278,00 GBP/tonă, un alt nou record. Contractele din 22 noiembrie și 23 noiembrie au crescut, de asemenea, la cele mai ridicate prețuri de până acum, închizându-se la 231,00 lire sterline/tonă și, respectiv, 204,05 lire sterline/tonă. Contractele futures de rapiță la Paris pentru 22 mai au crescut vineri – 4 martie 2022 cu încă 6,00 euro/tonă, până la 809,75 euro/tonă. În schimb, contractul din 22 noiembrie a scăzut ușor, închizându-se la 692,00 euro/tonă, în scădere cu 4,75 euro/tonă față de marți – 1 martie 2022.

„Conflictul împiedică exporturile din Ucraina, deoarece porturile sunt în prezent închise transportului comercial. Exporturile rusești sunt, de asemenea, mai dificile din cauza sancțiunilor internaționale care limitează disponibilitatea creditelor și a perturbării rutelor de transport maritim. Prețurile mondiale la alimente sunt deja la vârful ultimilor zece ani din cauza pandemiei și a schimbărilor climatice”, se precizează într-o scrisoare deschisă adresată premierului Nicolae Ciucă de către Federația Națională PRO AGRO, din care face parte ANAMOB.

Conform Departamentului pentru Agricultură al SUA, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 29% din exporturile globale de grâu, 19% din aprovizionarea mondială cu porumb și 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui. Aproape 10% din producția mondială de cereale este produsă în Rusia, în timp ce producția ucraineană reprezintă 3% din producția mondială.

„Conflictul militar din Ucraina creează mari perturbări pe piețele internaționale de grâu. Cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut alarmant săptămâna aceasta, din cauza întreruperii livrărilor din Ucraina şi Rusia, iar această tendință începe deja să provoace mari îngrijorări din partea mai multor state în privința rezervelor strategice. Se estimează că România a exportat peste 5 milioane tone grâu (500.000 de tone de grâu, în doar primele două zile de la debutul conflictului din Ucraina). Rusia și Ucraina au rămas cu circa 12-14 milioane tone grâu și 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat până în iunie 2022. În aceste condiții, se manifestă o presiune extremă a comercianților către alte surse disponibile (cu România în prim plan), reflectată în creșterii semnificative, zilnice, de preț (prețurile de achiziție internă pentru livrare la export crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8 lei/kg), extrem de atractive pentru deținătorii de stocuri”, arată ANAMOB.

Măsuri propuse de industria de morărit și panificație

„În contextul actual, pe piața internă a Romaniei se manifestă următoarele fenomene cu risc major pentru securitatea alimentară și viabilitatea sectorului industriei alimentare românești:

1. În condițiile lipsei acute de resurse financiare necesare achiziției pentru formarea de stocuri pentru consum intern, s-a generalizat practic doar creșterea la un nivel semnificativ a ofertelor de achiziție pentru export și a volumului de cereale în curs de acumulare în silozurile portuare;

2. Creșterile semnificative ale prețului de achiziție a grâului din producția 2021, generează, în mod natural, o creștere semnificativă a costului de producție pentru produsele de morărit și panificație, în condițiile în care rețelele de retail se arată inflexibile la solicitările de actualizare a contractelor comerciale pe termen mediu și lung, fapt ce duce la situația de penalizare generalizată, la scară națională, a industriei furnizoare”, explică ANAMOB în adresa către primul ministru, semnată de președintele PRO AGRO – Ionel Arion.

Industria de morărit și Panificație propune următoarele măsuri urgente de piață internă, fără a crea distorsiuni cu efect perturbator pe piață, care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare, față de aplicarea unor clauze excesive de penalizare în relația cu rețelele de retail:

I. Măsură de finanțare a achiziției de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern până la noua recoltă 2022, respectiv achiziția de stocuri de grâu de până la un nivel cumulat de maximum 1.000.000 tone, cât și subvenționarea costurilor de depozitare stocuri cereale pentru consum intern pe perioada martie-iunie 2022.

II. Declararea oficială a unei situații de forță majoră, la scară națională, privind escaladarea și impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Timp de două zile, 13 și 14 ianuarie 2022, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc dezbateri privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, coordonate de ministrul Adrian Chesnoiu. Au participat, în sistem videoconferință, aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu.

Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție. Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători, transmite MADR.

„Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor, 2027-2034, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat Adrian Chesnoiu.

Discuțiile care au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.

„Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor avea prioritate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Odată cu trecerea timpului și la mine și la alții, încep, sau cred, cel puțin, să fie din ce în ce mai numeroase momentele contemplativ–meditative ale omului, inspirate din momentele de viață ,,a la Moromete”, când încerci să dai sens lucrurilor fără sens.

Dar trecând de stările meditative, ne întoarcem la problemele noastre de zi cu zi și astăzi mi-am propus să înțeleg un nonsens, reprezentat de faptul de ce o federație care se consideră ,,reprezentativă” cu mult peste celelalte, asta ca să nu zicem că dă de înțeles că ar fi chiar singura, dorește să se autodistrugă din punctul de vedere al credibilității (aceea cât mai era), când cel puțin teoretic nu este pusă în situația de a o face?

Fără a o lungi prea mult, ne referim deja la obișnuința asociației (federației sau ce-o mai fi) PRO AGRO, care după ce a prins gustul sprijinirii pentru a fi numit în calitate de secretar de stat la Ministerul Agriculturii a domnului Emil Dumitru, își propune să recidiveze în greșeală (asta ca să nu spunem altfel) prin propunerea de numire a unui nou secretar de stat, în persoana domnului Marius Mihai Micu.

Dar să fiu înțeles de la început, eu nu contest persoana propusă, cu toate că rezervele pe care le am sunt mari spre foarte mari, eu contest modul cum s-a făcut și de către cine.

Trec aici și peste faptul că încă îmi mușc limba pentru că la un anumit moment am spus că, dacă ar fi să aleg între mai multe rele, referindu-mă la un eventual nou ministru al agriculturii din cadrul liberalilor, l-aș prefera pe domnul Emil Dumitru, dar ulterior gestul domnului Scarlat de a se abține la a vota amendamentul despăgubirilor de secetă în ședința comisiilor reunite de agricultură din parlament, m-a făcut să regret cele afirmate.

Dar în același timp mă gândesc prin analogie, dacă eu îmi mușc limba, ce-o fi la domniile lor de la PRO AGRO, având în vedere gestul apoteotic făcut în parlament acum puțin timp și menționat anterior, de către domnul Emil Dumitru, fost președinte al federației, fost secretar de stat și actualmente deputat, care a votat alături de domnul Oros, actualul ministru al Agriculturii, într-o logică de partid care se pare că nu se aplică unitar, dovadă și, mă repet, gestul domnului Scarlat.

Mai mult, stau și mă gândesc la dificultatea de a lua o astfel de ,,decizie crucială și rece” a domnului Dumitru, de a vota inclusiv împotriva foștilor ,,camarazi de asociație”, adică cei de la PRO AGRO, care cel puțin declarativ erau printre cei care solicitau aceste despăgubiri, dar poate acest lucru nu ar reprezenta chiar realitatea, dacă ar fi să mergem intuitiv.

Dar revenind la noul sprijin asociativ al PRO AGRO în vederea unei noi numiri ministeriale, redăm un fragment interesant dintr-un comunicat al asociației, din decembrie anul trecut, prin care își asumă cu ,,pieptul înainte și coloana dreaptă”, noua numire, astfel – „Sectorul agroalimentar din România este atent la situația politică a României. Indiferent de ceea ce înseamnă compromisul politic, asociațiile profesionale din România au făcut și vor face o singură politică, Politica Agricolă Comună – PAC și vor sprijini întotdeauna politicile publice corecte, juste, care pot aduce beneficii agriculturii românești. Federația Națională PRO AGRO apreciază în mod pozitiv dorința de continuare a reformelor în sectorul agroalimentar prin dialogul cu formele asociative. Am aprecia în mod deosebit formalizarea acestui parteneriat prin acordarea unei poziții de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale colegului nostru, domnul Marius-Mihai MICU. Considerăm că domnul MICU este unul dintre cei mai buni specialiști pe care îi are România, care știe foarte bine problemele cu care se confruntă sectorul nostru și are expertiza necesară pentru a promova măsuri concrete, ce pot veni în sprijinul agricultorilor români, al economiei românești. Nominalizarea domnului MICU în poziția de Secretar de Stat ar demonstra că efortul depus de către organizațiile profesionale de a promova obiectiv interesul legitim al fermierilor din România, este apreciat și de către mediul politic care a înțeles că printr-un parteneriat cu societatea civilă se poate realiza un motor de dezvoltare a satului românesc ca pilon al economiei naționale si al păstrării valorilor europene.”

După ce ne revenim din impactul emoțional al acestui comunicat, din care înțelegem că PRO AGRO este nici mai mult nici mai puțin decât expresia sectorului agroalimentar din România, că tot ei reprezintă și tot mediul asociativ românesc care ,,au făcut și vor face o singură politică”, adică mai pe șleau spus ceilalți nici că ar conta, toate aceste lucruri reprezentând un calm preludiu al acțiunii tumultoase care urmează și prin care ,,se apreciază dorința continuării reformelor”, care noi ăștia mai amărâți nu prea le-am perceput nici măcar a fi început.

Iar, acum, acțiunea demnă de un film mai bun, prin care se arată în continuarea comunicatului, că „am aprecia formalizarea acestui parteneriat prin acordarea unei poziții de secretar de stat … domnului Marius Mihai Micu” și apoi toată lumea are percepția unui film de artă unde finalul si-l imaginează privitorul atât cât îl duce mintea, fiindcă oricum nu ar mai fi nimic de spus. 

Legat de profesionalismul proaspătului secretar de stat, să dăm un răgaz, fiindcă poate chiar vom fi impresionați de realizări, sperăm noi, mai bune decât vechea nominalizare a partidului, mă scuzați, a federației PRO AGRO.

Greșeala, din punctul meu de vedere, este dată de faptul că eu știam că partidele sunt chemate a numi pe funcțiile politice, dar oricum pentru a nu fi o discuție în acest sens, filiala Călărași a PNL, condusă de cine altul decât domnul Emil Dumitru, și-a asumat această numire printr-o decizie internă a partidului.

Eu nu contest dorința domnului Micu de a deveni secretar de stat, sau om politic, pot înțelege acest lucru și nu este o noutate, dar când propunerea de numire este făcută de o organizație a fermierilor (sau, mai corect, și a fermierilor, fiindcă mai sunt și alte categorii profesionale), consider a fi o greșeală.

Totuși, este de menționat că domnul Micu este unul dintre specialiștii aduși de domnul Dumitru în perioada ministerială a domniei sale drept consilier personal, numit în același timp și membru în Consiliul de Administrație al defunctei Case de Comerț Unirea, în aceeași perioadă când era vicepreședinte al PRO AGRO și președinte al ANTPAR, și președinte de cooperativă pe la TOPOLOVENI, și, plus, membru în comisia de privatizare a ADS și PRODECAN al facultății de management, și șef de lucrări, și am obosit, plus scuze pentru eventualele omisiuni date de limitele minții mele, în caz că am uitat alte funcții.

Dar îmi pun o întrebare: oare cum putea apăra domnia sa revendicările fermierilor exprimate și de către PRO AGRO, din calitățile sale de angajat sau administrator din partea unor guvernanți politici?

Iar pentru final vine cronica de film, realizată de domnul Oros și care, intenționat sau nu, nu pot spune, printre sarcinile delegate domnului Micu în calitate de secretar de stat, l-a făcut răspunzător de relația cu mediul asociativ. Adică, mai simplu, când vin unii cu jalba în proțap cine îi așteaptă și îi primește? Doar că scenariul se repetă cu situația de anul trecut.

Apropo, oare cum se numește modul acesta de a face lucrurile – eu m-am gândit la ceva dulce, cum ar fi un borcan de miere în care s-a îngropat din păcate, după opinia mea, toată credibilitatea federației PRO AGRO, aceea cât mai rămăsese.

Fiecare dintre dumneavoastră o puteți numi cum doriți și credeți de cuviință.

P.S.: să nu uit, pentru acuratețea faptelor, să menționăm că entuziasmul acestei propuneri pentru postul de secretar de stat a fost susținut, fiind cred molipsitor, și de LAPAR, prin vocea președintelui Nicu Vasile.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html             

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă parlamentarilor României în care solicită ca marți - 2 martie 2021, când se va vota Legea bugetului de stat pentru acest an, să aibă în vedere despăgubirile promise agricultorilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică extremă care s-a manifestat anul trecut. „Este ziua în care puteți să arătați că mai meritați o șansă, că fermierii care v-au votat nu au greșit și că vă pasă de reziliența sectorului agroalimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni”, menționează scrisoarea fermierilor.

„Fermierii români reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumesc parlamentarilor care au depus și susținut prin vot amendamentul la Legea Bugetului pentru 2021 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu suma de un miliard de lei, necesară pentru acordarea despăgubirilor în cazul culturilor de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 ani! Sectorul agroalimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector economic strategic, de interes național pentru guvern și pentru legislativul României. În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile lipsei de coerență și neducerii la îndeplinire a angajamentelor asumate față de fermierii României. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021, cu efect asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul țării. Vă prevenim că fermierii nu uită! Așa cum își amintesc cu apreciere și eternă gratitudine de un bărbat politic care și-a asumat, prin implicare și promptitudine, salvarea agriculturii românești în 2007, într-un alt moment de cumpănă, la fel îi vor ține minte și pe cei care au adus grave prejudicii acum! Este o solicitare legitimă să se aprobe amendamentul de a acorda despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă primăvara trecută, pentru ca să putem relua ciclul de producție și a da din nou pâine țării”, se precizează în scrisoarea deschisă transmisă parlamentarilor.

Dacă votul din 25 februarie 2021 a fost unul politic, când parlamentarii coaliției de guvernare, inclusiv ministrul Adrian Oros, au votat împotriva suplimentării bugetului și acordării de despăgubiri fermierilor, atunci tot politic trebuie acționat pentru a se remedia această situație.

Dacă sursele concrete de finanțare indicate de inițiatorii amendamentului pentru prevederea sumei necesare pentru acordarea despăgubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate nu sunt suficiente, atunci, spun fermierii, să vină parlamentarii cu surse suplimentare pentru a preveni în ultimul ceas intrarea în colaps a agricultorilor ale căror afaceri sunt puse pe butuci.

„Cuțitul a ajuns la os, țara fierbe! Disperarea fermierilor va fi din ce în ce mai mare și îi va mâna spre gesturi extreme, manifestații și acțiuni incontrolabile spontane și/sau organizate, atât la nivel local, cât și la sediile administrației centrale. Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate”, se încheie scrisoarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare adresată parlamentarilor României.