degustare - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 16 Aprilie 2024 16:34

UNCST-BOVICOOP la Agraria 2024

În perioada 18 -21 aprilie 2024, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Taurin - BOVICOOP participă la Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie – AGRARIA 2024, care se desfășoară la Jucu, în judeţul Cluj.

Pe parcursul celor patru zile de târg vor avea loc tot soiul de evenimente dedicate crescătorilor de bovine, membri ai BOVICOOP fiind prezenți la Agraria, unde pot fi văzute și bovinele deținute de aceștia și totodată pot fi degustate produsele alimentare fabricate în cadrul cooperativelor membre.

Standul UNCST – BOVICOOP, dedicat mediului asociativ, este amplasat în zona Cortului Forum. De asemenea, în Pavilionul de Zootehnie, la standul A22, găsiți BOVICOOP - Cooperativa de grad III.

Pe 20 aprilie 2024, în Cortul Forum, de la ora 10:30, are loc un eveniment organizat în parteneriat cu DLG InterMarketing, FAMD şi USAMV Cluj - Napoca, dedicat fermierilor crescători de bovine și micilor producători de brânzeturi, la care vor participa specialişti din domeniu. Participanții au ocazia să afle despre influența pășunilor asupra calității laptelui pentru obținerea de brânzeturi maturate, precum și informații despre drumul de la materia primă la produsul finit. La acest eveniment vor fi degustate brânzeturi produse în cadrul cooperativelor membre UNCST-BOVICOOP.

În Cortul Zootehnica Show, pe toată perioada târgului Agraria, vor fi expuse bovine ale fermierilor membri UNCST-BOVICOOP. Este programată și vizitarea unei ferme membră a Cooperativei Agricole Someș-Arieș, în parteneriat cu DLG InterMarketing și DeLaval.

„Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Taurin s-a înființat în anul 2021, iar în decurs de trei ani a luat naștere brandul fermierilor asociați în cooperative „NATURLACT”, cu funcție economică printr-o cooperativă de grad III. Funcționăm pe principiul „Tacem și facem”, împreună, cu fermierii mici și mijlocii care și-au însușit scopul asocierii și au desăvârșit principiul cooperatist integrat prin procesarea materiei prime în produs finit”, a precizat Iasmina Blidar, director executiv UNCST-BOVICOOP.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Au trecut de ceva timp sărbătorile de iarnă și nu mai este chiar foarte mult până la cele pascale, iar de fiecare dată în astfel de momente românul, care prin ADN-ul său este gurmand și degustător din fire, va intra în febra cumpărăturilor, iar la loc de cinste se vor dori ca de fiecare dată produsele tradiționale.

Ce sunt produsele tradiționale la noi, oare cum sunt pe la alții (iar ca exemplificare rămân la dragostea mea, agricultura franceză) și poate ce ar mai trebui să facem și noi la nivel instituțional ca să putem dezvolta acest sector. Este subiectul acestui articol.

Ideea acestui material mi-a venit după o muncă de documentare pe care o făceam pentru un alt subiect și unde am urmărit un mic video despre un producător francez de sămânță de fasole uscată, care cultiva o varietate  numită ,,Lingot du Nord”. 

Dar această experiență, coroborată cu alte experiențe vizuale, mi-a adus în fața ochilor un tablou arhicunoscut pe la noi, în care toți miniștrii sau politicienii care au sau doresc o legătură cu agricultura sau mediul rural, mai mult pentru ei decât pentru fermieri, vin și se pozează în diferitele târguri de produse agricole tradiționale, în timp ce înfulecă un cârnat sau o pastramă și perorează despre importanța tradițiilor și a produselor tradiționale, dar totul fiind doar un spectacol ieftin în esență și rezultate. De ce spun asta?

Păi să revenim la povestea începută și unde, pe scurt, este vorba despre această varietate de fasole uscată numită ,,Lingot du Nord”, care tradițional se cultivă de prin 1850 în zona de nord a Franței, pe raza a circa 35-40 de comune, iar tehnologia de cultură se face după reguli stricte și clare, cuprinse într-un caiet de sarcini detaliat despre ce ai și nu ai voie să faci, înregistrat, aprobat și controlat de către ministerul agriculturii francez și autorităților subordonate.

Bine, bine, astfel de produse au mai apărut și la noi, dar înainte să le comparăm, să continuăm un pic derularea acestei povești cu micul nostru fermier francez care cultivă câteva hectare din această varietate de fasole, tehnologia fiind cuprinsă în caietul de sarcini al culturii care, printre altele, are și rolul să mențină cât mai multe din particularitățile și tradițiile zonei. 

De exemplu, la recoltat plantele sunt tăiate în brazdă, iar după aceea acestea sunt strânse și puse pe mai multe stative de lemn amplasate în câmp, fiind foarte asemănătoare cu căpițele de fân din zona montană la noi. În aceste condiții, vrejurile de fasole se usucă lent pe baza curenților de aer, iar apariția ploilor nu duce la deprecierea producției deoarece, în această formă de depozitare, apa se scurge foarte rapid. 

După ajungerea la umiditatea de păstrare, vrejurile de fasole se batozează la staționar, iar apoi boabele sunt selectate grosier  printr-un tarar, iar la final pentru spărtură, dar și corpuri străine de dimensiunea boabelor sunt selectate la masă, manual de către fermier și familia acestuia în timpul iernii. 

Sigur, cooperativa  unde este membru și acest fermier este dotată cu un color sorter care poate face rapid și eficient această lucrare de sortare, dar înseamnă costuri pentru fermier, care preferă în aceste condiții în perioada de iarnă, când nu mai sunt lucrări la câmp, să ia câte un sac de fasole și să îl selecteze manual la masă, în condițiile în care produce maximum câteva tone din acest produs, așa cum se făcea și la noi în timpul CAP-ului, când familiile membrilor cooperatori primeau normă acasă un număr de saci de fasole pentru selectat.

Această alegere manuală a fasolei la masă este și un prilej de socializare pentru membrii familiei, care din păcate în epoca această modernă își pierde din importanță în favoarea ,,discuțiilor academice” pe internet cu inteligența artificială și cu rețelele de socializare, dar este și o sursă importantă de bani, deoarece în cazul acestor ferme mici, orice ban câștigat în plus sau economisit este foarte important pentru fermierul respectiv.

Producția finală a micului nostru fermier (care lucrează în total cca 30 ha), în cazul nostru fasolea boabe obținută pe 2-5 ha, este predată la cooperativă sau asociație, unde este ambalată final în pungulițe de 500 gr și se aplică eticheta de produs cu indicație geografică protejată (IGP), dar și eticheta roșie și pleacă spre supermarketuri și magazine la vânzare.

Turiștii care vizitează zona iau contact cu anumite lucrări tradiționale pe care au ocazia să le mai vadă și pe viu, cum ar fi greblatul și așezatul manual al vrejurilor în căpițe, apoi toate aceste activități sunt preluate și promovate de către asociații, cooperative, autorități locale sau naționale, ca parte din strategia de dezvoltare a turismului, a gastronomiei, dar și de ,,îndoctrinare pozitivă” a populației cu rolul nu important, ci extrem de important al fermierilor și al sectoarelor agroalimentare în care activează.

Or, în acest caz al varietății de fasole ,,Lingot du Nord”, câteva zeci de comune, cu câteva sute de ferme și cu câteva mii de oameni (fermierii și familiile lor) depind aproape în exclusivitate de această poveste care trebuie să continue, dacă se dorește a continua și existența lor ca breaslă și comunitate locală.

Dar ce fac autoritățile în astfel de cazuri? În primul rând, am amintit mai sus de existența unei etichete roșii, care a fost introdusă de autorități în Franța și reprezintă garanția respectării de către producători a unor cerințe de calitate peste cele standard și legate și de condițiile de sol, dar aspecte care sunt și controlate, nu doar declarate, în baza unui caiet de sarcini depus la Institutul național de origine si calitate (INAO).

La rândul lor, autoritățile naționale și locale promovează această etichetă roșie care astfel a devenit extrem de importantă în percepția beneficiarilor finali care vor să cumpere produsul cu caracteristicile și tehnicile de producție promise.

Astfel, cine merge și vizitează Franța va vedea că dacă i se spune că anumite produse de carne sunt afumate în turnuri cu cetină de brad, așa este și în realitate, dacă i se spune că brânza este produsă cu lapte produs în aceea regiune, așa se întâmplă, fiindcă orice scandal datorat abaterii de la aceste reguli de fier vor duce la distrugerea credibilității din partea consumatorului, ceea ce pentru ei ar însemna sfârșitul dur și dureros al afacerii.

Un alt exemplu de dezvoltare a produselor tradiționale franceze este în regiunea orașului Toulouse, unde din fasole se prepară celebrul ,,cassoulet”, o mâncare de fasole scăzută cu diferite tipuri de carne, ceva asemănător cu iahnia noastră de fasole.

Acest fel de mâncare este peste tot, în borcane, în cutii metalice, la magazine, la tarabe pe stradă sau în restaurantele cele mai luxoase, deoarece este o tradiție promovată peste tot și la cel mai înalt nivel. 

În acea regiune, dacă spui că ești președintele confreriei specialiștilor în cassoulet, este cu mult mai important decât dacă spui că ești ministru în guvernul francez, deoarece importanța socială și economică a tradițiilor este mult mai importantă pentru comunitățile locale și regionale. 

Un turist vine în acea zonă pentru a vizita obiectivele turistice, dar și pentru a cunoaște gastronomia și vinotecile locale.

Astfel, în Franța, dar și în Germania, Spania, Italia sau Belgia, au înțeles că sectoarele agroalimentar și cel turistic funcționează împreună și este singurul drum al unei dezvoltări sustenabile, iar de aceea lucrurile se întrepătrund în baza unor strategii stabilite de toți actorii filierei, unde cuvântul are sens, unde toți își respectă obligațiile asumate și nu fac rabat de la ele, dar totul bazat pe o legislație clară pentru toată lumea.

În acest sens, și populația are un mare rol, iar educația este primul lucru avut în vedere și de producători și comercianți, dar și de autorități sau asociații, și aici putem să ne gândim la un lucru banal la prima vedere, respectiv un francez foarte rar va comanda roșii sau salată iarna, fiindcă știe că nu sunt produse în Franța, deci va cere salată verde sau amestecuri ,,verzi”, gen salată, rucola, spanac etc.

Cum este cetățeanul român care face revelionul la Poiana Brașov și care este în stare să alerge prin zăpadă ospătarul dacă nu îi aduce o salată de roșii și castraveți la ceafa lui de porc cu cartofi prăjiți? Are el, consumatorul, vreo problemă în legătură cu gândul la fermierul pe care ar vrea să îl sprijine cumpărându-i marfa? Sau în câte restaurante românești găsiți salată de sfeclă roșie, de ridiche neagră, de rădăcinoase sau de ceapă roșie, asta în timpul iernii, când producția de legume proaspete în România nu este posibilă în mare măsură?

Or, în România, în puține zone chiar poți cunoaște cu adevărat gastronomia regiunii, și aici nu vorbesc de un târg și un restaurant, ci discut de o normalitate și o cultură a produselor respective care să fie întâlnită la tot pasul. 

Mă bufnește râsul când văd câte un influencer mai flămânduț și mai sărac cu duhul, care pentru un pachet de crenvurști și un baton de salam spune și ce crede și mai ales ce nu crede, dar care promovează, vezi Doamne, produse tradiționale de la făbricuțe de mezeluri care ar produce așa ceva. Nu zău, asta înseamnă tradițional?

Astfel vezi etichetă pentru cârnați făcuți la bardă și se vând cu sutele de kilograme la magazine sau târguri, dar în realitate sunt făcuți la mașini de tocat cu cuțite și site speciale, dar nicidecum de un măcelar cu bardă, aspect care înseamnă și ar trebui să însemne tradiție.

Asta nu înțelegem noi, că de exemplu acești cârnați ar trebui să fie specifici unei regiuni și unei tehnici de producție, unde la poarta unor gospodării să fie ori un mic magazin să vândă pentru acasă, ori un mic local care să încingă grătarul și să frigă pentru oaspeți acele preparate, în timp ce poate pe un geamlâc să se vadă cum cineva taie la bardă carnea de cârnați.

În alte situații, vezi fel de fel de cârnați, tobă, caltaboși, toate în mațe de plastic, iar dacă faci o observație ești apostrofat că ești dobitoc, în condițiile în care ți-ai permis să arăți că tradițional înseamnă mațe de animal, altfel produsul este exact ca acela de la magazin.

Nu mai vorbesc de produsele afumate, dar unde în mare măsură procesul nu este cel tradițional, ci se cumpără afumători industriale și efectul este cel cunoscut, dar aici de multe ori vina este și a autorităților, fiindcă nu se adaptează legile de PSI și sănătate publică la astfel de situații, astfel încât să existe o flexibilitate privitor la condițiile impuse. Nu se poate dacă afumarea se făcea cu lemn de fag, acum să spui că din motive de PSI îi trebuie afumătoare sigură la incendiu, adică metalică și cu afișaj numeric. Păi unde mai este talentul de afumător al omului, care ar trebui să facă diferența? De aceea între produsele afumate de multe ori  nu mai există diferențe de gust și calitate, fiindcă toate afumătorile au același program instalat și fac exact același lucru, în aceleași condiții.

Mă uit prin aceste târguri zise tradiționale cum peste tot vezi același cașcaval care se găsește și prin supermarketuri sau același cotlet, sau ce mai vă trece prin cap, și te întrebi dacă asta nu arată că ori cei care produc nu au înțeles existența revoluției industriale, ori nu au cunoștință despre semnificația cuvântului tradițional, ceea ce la cum mai merge școala azi nu este greu de înțeles ori sunt niște impostori care vând doar iluzii. 

În lumina celor vândute la târguri, chiar crezi că orice fabrică de mezeluri produce doar produse tradiționale, dar tradițional pot fi rețeta, tehnica de producere a produsului, tehnica de producere a materiei prime, sau amestecuri între acestea, doar că trebuie precizat foarte clar ce este și dacă este tradițional, dar de multe ori tradițională este doar eticheta.

Turistul din vestul Europei sau din orice altă regiune a lumii vine pentru această percepție și crede în ceea ce vede, iar tu pentru ce îi ceri în plus trebuie să îi îndeplinești visul și povestea, iar autoritatea ar trebui să aibă grijă ca povestea să fie mereu adevărată, în timp ce la noi avem parte de un ,,bullying” între cel care vrea normalitatea de afară și cel care îi oferă ,,realitatea de la noi”.

Ce turism rural să dezvolți în aceste condiții și cum să îi protejezi pe cei cu adevărat serioși de toți impostorii, care în afară de câștig și de dorința de a compromite tradiționalul nu vor altceva, lucru permis cu binecuvântarea și sprijinul autorităților, prin lipsa atât a unei legislații simple de aplicat, cât și a autorităților decise să implementeze.

Pentru a se face ordine și în acest domeniu, ca în multe altele, ar trebui să avem specialiști în cadrul ministerelor de resort care să înțeleagă fenomenul, dar din păcate lipsesc cu desăvârșire și mă uit deja cu compasiune la cei care chiar cred în prostia lor că se pricep la ceva, doar prin faptul că au fost numiți pe funcții și iau salariul aferent, dar nu sunt în stare să facă nimic din ce ar trebui, iar aici nu sunt de vină doar miniștrii, ci mai ales căpușele de lângă ei, sub care nici iarba nu crește.

O strategie serioasă, pusă în aplicare fără a se ceda la birocrația sistemului, ar fi o șansă pentru salvarea multor zone și gospodării rurale, doar că după atâția zeci de ani de capitalism pot spune fără teama de a greși că nimeni nu își dorește acest lucru. Și uite așa degeaba avem regiuni frumoase, tradiții minunate, gastronomie spectaculoasă, dacă totul este pe mâna unor autorități publice analfabete funcțional și a unor antreprenori care nu au legătură cu tradiția, ci doar o compromit prin lăcomie și ipocrizie, iar în aceste condiții cei care chiar ar trebui să trăiască din aceste activități se uită cum le dispare șansa la un viitor acolo unde ar fi vrut să trăiască.

În rest, numai de bine.

stefan gheorghita

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Gânduri de fermier

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, județul Buzău, s-a desfășurat, pe 2 martie 2024, a doua ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines of Romania, platformă dedicată vinului. Din acest an, competiția are două secțiuni, una dedicată profesioniștilor și a doua pentru studenți. Marii câștigători sunt consultantul Paul Huieț și studenta de la USAMV București - Alexandra Bardoș.

Vinul bun începe în vie. Prin urmare, Concursul „Cel mai bun viticultor din România” s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului. Prin această competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat se dorește susținerea și promovarea rolului viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar.

431121306 412789437993755 7495312264550537392 n

„A fost o zi plină și frumoasă, cu tururi de cramă, concursul, workshopuri, degustări de vinuri și brânzeturi. Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, am lansat competiția dedicată viticultorilor români, un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Dacă inițial ne-am propus să ne deplasăm și să fim prezenți în fiecare an la o altă universitate, pentru că SCDVV Pietroasa aparţine de USAMV București, ne-am hotărât să rămânem la Pietroasa, pentru că este aproape de București și pentru că are o plantație suficient de generoasă pentru a putea găzdui un concurs cu o asemenea amploare. Menționez că, participanții la concurs folosesc foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride. Însă, cel mai important este că aducem la lumină această dimensiune a vinului, cea care nu se vede, munca din teren, în frig, în ploaie, ninsoare sau căldură extrema. Această competiție este încă o dovadă că vinul românesc este pe drumul cel bun, cu experți care își demonstrează competențele în vie și studenți din toată țara dornici să devină specialiști în domeniu și care intră astfel în atenția viitorilor angajatori”, a arătat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.

431117137 412788984660467 5529684686854650821 n

Concursul „Cel mai bun viticultor” este împărțit în două secțiuni: Experți – viticultori cu experiență, cei mai mulți angajați ai cramelor și Studenți – câte trei studenți din anii terminali, desemnați de facultățile de profil din țară. A doua ediție a competiției a constat în tăierea pregătitoare pentru rod a zece butuci pentru fiecare concurent. Viticultorii cu experiență au avut la dispoziție 20 de minute, iar studenții au avut 30 de minute. „Este un lucru simplu, de felul în care tai via depinde cum și cât va trăi plantația ta. Iar tăierea trebuie adaptată la intenție, dacă vrei să schimbi butucii dupa 5, 10, 15, 25 de ani sau mai mult”, a explicat unul dintre jurații internaționali care au jurizat lucrările viticultorilor cu vechime, Fabio Sorgiacomo, expert Giotto Consulting.

Sorin Marin, director general SCDVV Pietroasa, a punctat: „Un lucru care a devenit evident în acest concurs este că munca din teren este esențială pentru calitatea pregătirii în școală. Munca de viticultor nu este ușoară, dar este plină de satisfacții. Să faci parte din viața vinului, din cultura care îl înconjoară, să fii bun la ceea ce faci și să știi că ai un rol important în acest act de creație, este un sentiment rar. Vom avea mai multi oameni pasionați de meseria de viticultor, iar acest lucru se va simți în gustul vinurilor românești”.

Cel mai bun viticultor din Romania 1024x683

 

Cei mai buni viticultori din România, câștigătorii

 

Paul Huieț – consultant și Alexandra Bardoș – student la USAMV București, sunt marii câștigători ai celei de-a doua ediții a concursului „Cel mai bun viticultor din România”.

Castigator Concurs viticultura 2024 2 1024x1024

Marinela Ardelean si Alexandra Bardos loc 1 2 1024x1024

Clasamentul competiției:

Secțiunea Experți:

  • Locul 1 - Paul Huieț

  • Locul 2 - Constantin Udrea

  • Locul 3 - Ionel Tun

Secțiunea Studenți: 

  • Locul 1 - Alexandra Bardoș (USAMV București)

  • Locul 2 - Florin Pușcaș (USAMV Cluj-Napoca)

  • Locul 3 – Marius Cristian Donea (USV Iași)

Au fost acordate și mențiuni: Ionuț Dumitru Bozianu (USV Iași), Cătălin Ciobanu (USAMV Cluj-Napoca), Augustin Victor Bădița (UCV Craiova), Bogdan Raul Morar (USAMV Cluj-Napoca), Alin Mirea (USV Timișoara), Andreea Iulia Florea (USAMV București).

În urma analizei rezultatelor tuturor studenților participanți, a fost realizat și un clasament al universităților de profil. Astfel, pe primul loc s-a clasat USAMV Cluj-Napoca, urmată de USV Iași, iar locul trei i-a revenit USAMV București.

Câștigătorii concursului au fost premiați de: Corteva Agriscience (experții au primit tratamente pentru patru hectare de vie, iar studenții au primit foarfeci, fierăstraie și seturi de degustare); Da Bacco (un aparat de legat electric și două multicultivatoare pentru experți, iar pentru studenți - trei zile de experiență în companie); Valdo Invest (un butoi de stejar pentru câștigătorul primului loc); SCDVP Pietroasa-Istrița (vinuri de colecție).

431220105 412788981327134 4797591866784318237 n

Juriul care a analizat lucrările viticultorilor veterani a fost compus din Fabio Sorgiacomo - expert Giotto Consulting; Vicenç Canals - profesor la Academia de Tăiere a Viței-de-Vie (Academia de Poda) din Spania; Marian Ion - președinte, doctor în științe, cu peste 30 de ani de experiență în viticultură.

Juriul care a evaluat studenții a fost prezidat de Alina Donici, director al Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru (Galați), alături de Alfred Ștefan (Corteva Agriscience) și Dan Ploscaru, câștigătorul concursului de anul trecut.

Juriu studenti concurs viticultura scaled e1709570292796 1024x703

„Am fost plăcut surprinsă să văd că studenții care au participat la concurs au fost foarte bine pregătiți. Deși au avut mari emoții, fiind primul lor concurs de acest fel, au reușit să arate că dețin cunoștințe solide despre principiile tăierii de rodire la vița-de-vie. Ei sunt viitorii specialiști ce vor duce mai departe tradiția viticulturii în România. Sunt mândră de toți studenții care au participat la concurs și vreau să le transmit că toți au fost câștigătorii acestei ediții doar prin faptul că au concurat la Cel mai bun viticultor din România. Felicit profesorii de la catedrele de Viticultură din cadrul universităților care au pregătit studenții pentru concurs. Prin studenții lor, au demonstrat implicare, dăruire și asigurarea unui învățământ superior de calitate”, a declarat Alina Donici, președintele juriului pentru studenți.

Concurenți Experți

Concurenti Experti Concurs Viticultura scaled e1709570317596 1024x800

Concurenți Studenți

Concurenti Studenti Concurs Viticultura 1024x775

 

*****

WinesOfRomania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, producătorilor, importatorilor și investitorilor.

Foto: Wines of Romania

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, s-a desfășurat, în premieră, în două capitale europene simultan, la București și la Amsterdam, luni - 4 decembrie. Au intrat la jurizare 46 de vinuri spumante, 34 obținute prin metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și 12 realizate prin metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

spumante concurs 1

spumante concurs 2

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în anul 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. „Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din țara noastră”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

tibi onutu

spumante concurs 3

spumante concurs 5

spumante concurs 4

În România, activează 29 de producători care cumulează 117 mărci de vinuri spumante.

 

Topul ediției 5 a Concursului de Vinuri Spumante Românești 2023

 

Spumante albe, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca, Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa, Cuvée Celést, 2018, brut

Spumante rosé, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Lux, magnum, 2019, brut  

2. Villa Vinèa Rosé Celést, 2021, brut

3. Domeniile Panciu, Domeniile Panciu, 2015, brut

Spumante albe, metoda Charmat

1. Budureasca, Shine, 2019, brut

2. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

3. Crama Hermeziu, Thrubilo, brut nature

Spumante rosé, metoda Charmat

1. Crama Hermeziu, C'est Soir, brut

2. Budureasca, Shine, 2019, sec

3. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

Clasament general

1. Podgoria Silvania Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa Cuvée Celést, 2018, brut

4. Cramele Jidvei, Jidvei, extrabrut

5. Podgoria Silvania, Blanc de blancs, 2019, brut

Mai multe detalii despre Concursul de Vinuri Spumante Românești 2023 am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5953-concursul-de-vinuri-spumante-romanesti-2023-ajuns-la-editia-cu-numarul-5-are-loc-pe-4-decembrie.html

intro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Irlanda pe 28 noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment în care vor fi prezentate și promovate vinurile românești. Evenimentul de la Dublin, organizat de Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc, este special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin. Cu peste 210 etichete și mai mult de 50 de branduri, la Dublin se arată a fi cel mai mare eveniment de degustare B2B de vinuri românești.

Evenimentul din Capitala Irlandei își propune să evidențieze vinul românesc ca un produs de succes al economiei țării noastre și ca parte esențială a mărcii sale naționale. Prin eforturile Ambasadei și ale tuturor celor implicați se pot stabili conexiuni semnificative între producătorii români de vin și jucătorii cheie din importul și distribuția irlandeză. Astfel, acest unic și mare eveniment poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

„Într-un timp foarte scurt, un număr mare de producători interesați de export s-au implicat furnizând peste 200 de sortimente pentru degustare, fișe tehnice și fotografii de produs. Toate acestea fiind prezentate împreună în format tipărit și digital în cadrul degustării care se va desfășura într-o sală de Gală din centrul Capitalei Irlandei, ceea ce face din acest eveniment cea mai amplă și complexă degustare de vinuri românești de peste hotare din istoria industriei. O dovadă a atingerii potențialului și a colaborării la cel mai înalt nivel. Și acesta este doar începutul”, punctează Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Ambasadorul României în Irlanda apreciază evenimentul de degustare de vinuri românești ca fiind de o anvergură și o amploare fără precedent. „Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără dăruirea, munca grea, angajamentul și dragostea pentru vin ale lui Iulian Bărbuceanu, vizionarul din spatele Atlasului Vinului Românesc. Un pasionat care a adunat cu pricepere în jurul lui o echipă de producători și specialiști români de vin care, alături de o serie de sponsori, susțin acest unic eveniment de degustare de vinuri românești. În același timp, eu și Ambasada ne-am bazat în mare măsură pe cunoștințele și expertiza lui Jean Smullen WSET Dip, care are o experiență comercială cuprinzătoare în industria vinului. Această adunare servește nu numai ca o sărbătoare a bogatei moșteniri culturale a României, ci și ca un reflector asupra poziției națiunii noastre ca una dintre cele mai importante țări producătoare de vin. România, din păcate, necunoscută sau necunoscută pentru mulți, posedă o istorie captivantă, cu o multitudine de soiuri de struguri autohtone. Pentru producătorii români de vin, prezenți la Dublin într-un număr mare pentru a-și găsi reprezentare pe piața irlandeză, acest eveniment este o oportunitate pentru că le dă posibilitatea importatorilor și distribuitorilor irlandezi să exploreze bogăția și diversitatea vinurilor românești. Cu soiuri indigene, cum ar fi Zghihară de Huși, Șarba, Mustoasă de Măderat, Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasa românească, Columna, Golia, Selena, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Cadarcă sau Negru de Drăgășani, alături de alte soiuri cunoscute la nivel internațional, vinurile din România, de o calitate excepțională, ne vor face mândri la Dublin”, a declarat dr. Laurențiu-Mihai Ștefan, ambasadorul României în Irlanda.

La Dublin, la marele eveniment dedicat sectorului vitivinicol românesc va fi prezentă Ana Săpungiu MW (Master of Wine): „Este un moment grozav pentru a veni și a degusta o gamă diversă de vinuri, pentru a întâlni unii dintre producătorii din spatele vinurilor și pentru a afla ceva mai multe despre o industrie care evoluează rapid. Sunt încântată să fiu prezentă la o degustare atât de amplă de vinuri românești. Evenimentul este în mod clar un mare sprijin pentru producătorii români de vin. Industria vinului din România a evoluat rapid în ultimii zece ani. S-au făcut investiții masive în plantanții și crame. Există producători care se concentrează pe alegerea soiurilor de struguri potrivite terroir-ul lor individual, producând un vin unic pentru ei, cu o poveste de spus. Deși sunt încă destule plantații cu soiuri internaționale, se înregistrează o creștere a concentrării pe soiurile autohtone, ceea ce trebuie încurajat deoarece un vin dintr-un soi local poate face diferența într-o piață aglomerată”.

dublin 2023 interior

Potrivit Drinks Ireland Wine, vinul reprezintă 26,7% din consumul de alcool, în Irlanda, unde se consumă peste 2.700 litri/adult/an. Cifrele din 2022 arată că vânzările de vin au scăzut cu 8,9%, iar berea și-a crescut cota de categorie cu 8,2% în 2022, până la 43,5% din piața totală, ceea ce înseamnă că berea rămâne cea mai populară băutură alcoolică din Irlanda.

Vânzările de vin spumant au crescut în mod semnificativ în 2022, determinate în principal de popularitatea stilurilor de vin precum Prosecco și Crémant, precum și Cava și Champagne.

După ani de creștere constantă, vânzările de vin roze au scăzut la 6% din totalul pieței, de la 7% în 2022. Vinul alb reprezintă 48% din toate vinurile liniștite vândute în Irlanda, iar vinul roșu are o cotă de piață de 45%.

63,5% din toate vinurile vândute pe piața irlandeză provin din Lumea Nouă, iar 36,5% din Europa. Anul trecut, Chile, cu 25%, a rămas cea mai populară țară de origine, urmată de Spania 14%, Australia 13,6%, Franța 11,6% și Italia 10,4%.

La marea degustare de vinuri din 28 noiembrie, de la Dublin, vor fi 38 de Fetești negre (monosoi) din care 13 sunt din Dealu Mare. „Vom mai avea cupaje la vinurile roșii, rozeuri monosoi și cupaje, vinuri albe monosoi – Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon Blanc, dar și cupaje de vinuri albe”, a precizat Iulian Bărbuceanu, adăugând că patru somelieri români - Irinel Macici, Mihai Ciucur, Lorand Antal și Eduard Jakab - vor reprezenta 28 de producători care nu au trimis în Irlanda reprezentanți proprii, ci doar vinuri.

www.winetrade.ro și www.romanianwines.ie sunt link-urile pe care le puteți accesa pentru a vedea cramele prezente la „Dublin 2023” și multe alte detalii.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Salonul gastronomic Revino Gourmet Show, ajuns la a doua ediție, are loc în perioada 21-23 octombrie 2023, la Hotel Novotel din București. Brânzeturi, specialități din carne, vinuri, bere artizanală și alte delicatese vor putea fi degustate în cele trei zile ale evenimentului. Sâmbătă și duminică, iubitorii de gastronomie și profesioniștii vor avea posibilitatea să deguste produse locale și internaționale, iar ziua de luni este dedicată exclusiv segmentului HoReCa.

Revino Gourmet Show - Salon Gastronomic este un prilej pentru vizitatori să afle informații de calitate, direct de la producători și să cunoască produse artizanale, fabricate în loturi mici, dar și altele cu notorietate. Totodată, produselor gastronomice li se alătură vinurile, la Revino Gourmet Show fiind prezente crame din țara noastră, dar și de peste hotare.

,,Diversitatea producătorilor de brânzeturi maturate din ultimii ani este una vizibilă, iar la a doua ediție a salonului gastronomic Revino Gourmet Show vor fi la degustare sortimente noi de la producători locali de o calitate excelentă, ideale pentru a fi asociate cu o multitudine de vinuri premium de la crame locale și nu numai. Nu vor lipsi nici specialitățile de carne, delicatese tartinabile dulci sau sărate, berea craft și cafeaua de specialitate”, precizează Alina Iancu, organizatorul salonului gastronomic și fondator Revino și CrameRomânia.ro.

alina iancu

În 2015, Alina Iancu a lansat Revino.ro, agregator de tipul tripadvisor ce promovează turismul viticol din România, cazări la crame sau în apropierea acestora, degustări de vinuri, evenimente, locații ce promovează vinul sau povești direct de la producători.

Anul următor, în 2016 a organizat prima ediție Revino Bucharest Wine Show, salon de vinuri și turism viticol unde pasionații de vinuri și cunoscătorii pot degusta vinuri premium și pot afla informații despre vizitarea cramelor direct de la reprezentanții acestora.

2019 a fost anul în care brânzeturile i-au atras atenția Alinei Iancu, de la producție până la asocierea lor cu vinul. Astfel s-a născut proiectul Revino Gourmet ce organizează evenimente cu brânză și vin, dar și cadouri gastronomice.

În 2022 a avut loc prima ediție Revino Gourmet Show, salon gastronomic unde pasionații și cunoscătorii au ajuns în număr mare pentru a degusta brânzeturi, specialități din carne, bere artizanală, vinuri, spirtoase, ciocolată.

La Revino Gourmet Show se organizează și masterclass-uri, în cadrul cărora vor fi prezentate vinuri şi brânzeturi în asociere.

„10 ani de CrameRomania și vinuri bune”. Acest masterclass este prezentat de Alina Iancu, fondator CrameRomania și Horia Hașnaș, specialist în vinuri (sâmbătă, 21 octombrie, ora 16:30). Vor fi prezentate și degustate șase vinuri locale din recolta 2013 în asociere cu brânzeturi maturate românești.

„Franţuzesc neaoş românesc”, un masterclass prezentat de Cristina Dumitrescu, fondator Zada ​​Brânză Cinstită și Dana Pop, Wine Doctor, specialist brânzeturi și vinuri (duminică, 21 octombrie, ora 14:00). Cinci brânzeturi bucovinene vor fi degustate în asociere cu cinci vinuri franțuzești.

„Microregiune, exemple de bune practici/degustare de brânzeturi” - Experiența rurală în Transilvania, masterclass prezentat de Oana Udrea și Chef Horia Simon (sâmbătă, 21 octombrie, ora 13:30). Masterclassul se centrează pe ideea celor doi speakeri de a deschide un restaurant cu specific local în mediul rural și de a dezvolta o rețea locală de aprovizionare. Proiectele rurale precedente i-au învățat că microregiunea este răspunsul când încerci să schimbi o comunitate. Așa au pornit în drumul lor să construiască o comunitate locală închegată de mici producători locali, gospodării din agricultura de subzistență și actori din zona tusimului și serviciilor adiacente.

Mai multe detalii despre masterclass-uri: https://gourmetshow.revino.ro/masterclasses/

Link pentru achiziționare bilete la salonul gastronomic Revino Gourmet Show: https://gourmetshow.revino.ro/tickets/

Dacă doriți mai multe informații, accesați link-ul: https://gourmetshow.revino.ro/

 Revino Gourmet Salon Gastronomic 2023 3 1

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment
Luni, 25 Septembrie 2023 17:32

Premiile de excelență Vinul.Ro 2023

Cele mai reușite vinuri românești, înscrise de crame, vor fi evaluate și medaliate de către comisii de jurați imparțiali și profesioniști marți, 26 septembrie 2023, în cadrul celei de-a XV-a ediții anuale a „Premiilor de excelență Vinul.Ro. Evenimentul are loc, pentru al treilea an consecutiv, în generosul cadru natural și arhitectural al resortului de eno-gastroturism și well-being Casa Timiș, din Dealu Mare, Chițorani - județul Prahova.

Casa Timis piscina

Rezultatele vor fi anunțate în data de 1 octombrie, pe parcursul unui eveniment special, de gală, de Ziua națională a gastronomiei și vinului din România (prima duminică a lui octombrie). Tot atunci vor fi anunțate și Premiile GastroArt - editură specializată în gastronomie și co-inițiator, alături de Vinul.Ro și de Chef Nico Lontras, al demersurilor care au condus la adoptarea Legii privind Ziua gastronomiei și vinului.

Premiile excelenta vinul sticle secrretizate

Lista vinurilor premiate - de referință pentru iubitorii vinurilor românești și pentru profesioniștii din domeniul comerțului de profil - va fi întocmită în urma degustării „în orb” (fără ca evaluatorii să cunoască identitatea probelor prezentate) și prin calcularea mediei punctajelor obținute de fiecare vin, în ordine descrescătoare limitată la cel mult o treime din numărul total al vinurilor înscrise în competiție. Comisiile de evaluatori vor fi formate, ca în fiecare an, din minimum 5 degustători provenind din domeniul producției, comerțului sau comunicării specializate de vin. În premieră, câte un absolvent al Școlii vinului din Iași va fi repartizat fiecărei comisii, într-un efort al organizatorilor de a lărgi orizontul de cunoaștere asupra vinurilor românești către pasionații interesați dar aflați în afara domeniului.

La concurs sunt înscrise vinuri din toate palierele de preț de piață, evaluatorii neavând acces la această informație, ci fiind invitați să judece și să puncteze (maxim 100 puncte posibil) strict calitatea conținută în pahar, în funcție de criterii ținând de aspect, arome, gust, postgust și impresie generală. Vinurile sunt prezentate anonimizate, aflate la temperatura optimă de consum și ordonate pe serii logice (același soi sau cupaj, cele tinere înaintea celor învechite, cele seci înaintea celor dulci, cele care nu au avut contact cu lemnul înaintea celor care au beneficiat de acest contact, cele cu conținut alcoolic mai redus înaintea celor cu procentaj alcoolic mai ridicat).

Premiile de excelenta VinulRo jurati

Reamintim că, publicația Vinul.Ro (funcționând sub acest nume din 2005, organizator a numeroase evenimente cu vin destinate și publicului larg) mai derulează, anual, încă trei alte competiții de profil - una dedicată exclusiv vinurilor certificate BIO (BIOVinul.Ro), una dedicată vinurilor produse în Republica Moldova (TOP MOLDOVA) și cealaltă dedicată celor cu rest de zahăr, din soiuri aromate (Vinul.Ro DULCE & AROMAT).

În afara medaliilor, PUNCTAJELE acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

Premiile de excelenta VinulRo

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Salonul de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show, ajuns la a șasea ediție, se desfășoară în perioada 6 – 8 mai 2023, în București, la hotelul Novotel. Evenimentul, așa cum susțin organizatorii (https://revino.ro/ și https://www.crameromania.ro/), este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame.

La actuala ediție Revino Bucharest Wine Show vor fi la degustare peste 250 de vinuri premium de la peste 30 de crame din țara noastră, cât și de la producători străini. Degustările de vinuri vor fi completate de o zonă gourmet cu brânzeturi maturate, specialități din carne și de panificație. Aici puteți vedea expozanții: https://wineshow.revino.ro/exhibitors/exhibitors-list/.

Sâmbătă 6 mai și duminică 7 mai, între orele 11.00 și 20.00, iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri și să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame. Biletele pot fi achiziționate online: https://wineshow.revino.ro/tickets/, sau la intrarea la eveniment. Ziua de luni 8 mai (11.00 – 17.00), este dedicată exclusiv segmentului HoReCa, accesul fiind pe bază de invitație.

„La ediția 2023 a salonului de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show avem expozanți crame noi, sunt câțiva care au făcut rebranding și își vor lansa noile produse cu noul vizual la această a șasea ediție, avem multe lansări de vinuri. Țin să punctez că povestea vinului românesc o împărtășim online, pe platformele Revino.ro și CrameRomania.ro, iar Revino Bucharest Wine Show este un spectacol anual care reunește zeci de producători de vin și mii de iubitori ai elixirului extras din struguri atent selecționați. Vizitatorii salonului află mai multe despre cramele locale și vinul românesc, dar și cum să viziteze podgoriile”, a declarat Alina Iancu, fondator Revino România și CrameRomania.ro.

alina

La a șasea ediție a salonului de vinuri și turism viiticol Revino Bucharest Wine Show nu vor lipsi masterclass-urile cu accent pe terroir.

Masterclass-ul „Domeniile Panciu - excelența spumantelor vrâncene” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 16.30 și va fi prezentat de oenologul cramei, Sorin Macoviciuc. Se degustă șase dintre vinurile spumante Domeniile Panciu, produse prin toate cele trei metode, vin spumant Blanc de Blancs, vin spumant Cuvee Prestige, vin spumant Blanc de Noirs, vin spumant Rose, vin spumant Roșu, vin spumant Muscat Ottonel. Spumantele vor fi asociate cu o serie de preparate surprinzatoare care să completeze experiența gustativă și să o tranforme într-o adevarată trăire senzorială.

Masterclass-ul „Climate change through Cuvee Uberland” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 13.00, fiind prezentat de somelier Narcis Georgiu. Desfășurat pentru prima dată la București, acest eveniment unic cucerește prin exclusivitatea degustării a șapte vintage-uri de la Cramele Recaș, gama Cuvee Uberland (2009, 2011, 2015, 2017, 2018, 2019 și 2020), extrase din colecția personală a acționarilor, cele mai multe dintre ele nemaifiind disponibile pe piață. Experiența acestei degustări oferă ocazia de a analiza potențialul de evoluție al gamei de vinuri de-a lungul anilor, pus în valoare de specificul climatic al fiecărei recolte în parte, dar și de iscusința vinificatorilor, incluși în topul celor mai buni 100 de la nivel internațional.

„Patima după Matei - terroir de Zorești” este masterclass-ul prezentat de somelierul Vasile Ghimpu, brand ambasador Domeniile Prince Matei, duminică 7 mai, de la ora 14,00. Domeniile Prince Matei înseamnă un terroir ce se întinde pe 80 de hectare în jurul celor două dealuri, Tegăneanu și Zorilor, pe care crește o viță-de-vie bătrână de peste 40 de ani. Patima după Matei este gama single vineyard, alcătuită din cinci vinuri, trei roșii și două albe: Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească albă și Fetească regală.

Pentru mai multe detalii accesați link-ul evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

Q 2023 MAI VINURI

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 23 martie 2023 a avut loc, la Oradea, etapa regională Banat și Transilvania din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare sunt:

Vinuri albe

  • Sauvignon Blanc 2022, sec, Crama La Salina

  • Riesling Italian 2021, sec, Crama Corbuț

  • Fetească Regală 2022, sec, Pivnița Savu

Vinuri roze

  • Pinot Noir 2022, sec, Crama La Salina

  • Cabernet Sauvignon & Merlot 2021, sec, Crama Corbuț

  • Cabernet Sauvignon 2022, demisec, Crama Triterra

Vinuri roșii

  • Cabernet Sauvignon 2021, sec, Domeniul Miranic

  • Merlot 2018, sec, Crama Milo

  • Merlot 2019, demisec, Reizer Wine

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Banat și Transilvania a fost votată „1251, Chardonnay”, de la Crama Podgoria Silvania.

cea mai frumoasa eticheta 1251 chardonnay crama podgoria silvania 1540x866

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 9 martie 2023 a avut loc prima etapă din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare din regiunea Moldova sunt:

Vinuri albe

  • Muscat Ottonel, dulce, 2021 - SC Vinuri Pancene SRL (Moșia Domnească)

  • Sauvignon Blanc, sec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)

  • Chardonnay, sec, 2022 - SC Apcovin Imp-Exp SRL (Crama Tata și Fiul)

Vinuri roze

  • Băbească Neagră, sec, 2021 - Crama Valente

  • Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)

  • Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - Olteanu G. Marian PFA (Crama Gramma)

Vinuri roșii

  • Fetească Neagră barique, sec, 2020 - Stegariu F. Florin PFA (Crama Strunga)

  • Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2019 - SC Vitisim Cotești ((Domeniul Vitisim)

  • Fetească Neagră, sec, 2020 - SC European Project Sud-Est SRL (Crama Unu)

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Moldova a fost votată „Apus de soare”, Panciu, Moșia Domnească, roze 2021, un vin produs de SC Vinuri Pancene SRL.

În etapa I Moldova, prima a concursului „Povești cu vinuri românești” din 2023, au fost peste o sută de probe înscrise.

eticheta frumoasa

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista