VINARIUM anunță consolidarea statutului său internațional prin girarea competiției de către Uniunea Internațională a Oenologilor (UIO) pentru maximum de rigoare în evaluarea vinurilor.

Această validare vine să întărească poziția VINARIUM ca reper regional și platformă credibilă pentru producători și consumatori, alături de patronajul OIV, parteneriatele și recunoașterile deja existente la nivel internațional din partea VINOFED, FIJEV și ADAR – partener profesional ab initio.

„VINARIUM este un produs românesc, cu relevanță internațională. Concursul internațional de vinuri din România reprezintă o parte a brandului vitivinicol în formare”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Înscrierile pentru VINARIUM International Wine Contest ediția XXIII sunt deschise până pe 25 aprilie 2026. Detalii suplimentare: https://www.iwcb.ro/.

Jurizarea va avea loc în perioada 28 – 31 mai, iar afișarea rezultatelor este planificată pentru data de 6 iunie 2026.

Pentru al doilea an, concurs internațional de etichete de vin

VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, proiectul propunându-și să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere. Competiția reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.

Prima ediție a fost prezidată de criticul de artă Adrian Buga, stabilind un nivel de exigență și o direcție clară pentru dezvoltarea acestui proiect susținut de IPPU Prime Label și  KURZ Romania. 24 de etichete au fost alese de către comisiile de jurizare, iar în finală, Criticul de artă Adrian Buga a desemnat cele trei etichete câștigătoare, dedicându-le și câte o recenzie de specialitate. Rezultatele, aici https://www.iwcb.ro/recenziile-criticului-de-arta-adrian-buga-pentru-cele-3-etichete-premiate-vinarium-2025/

A7 - Autostrada Podgoriilor: Un drum spre binele colectiv

În paralel, VINARIUM continuă să promoveze conceptul A7 – Autostrada Podgoriilor. Inițiativa vizează transformarea acestei axe de infrastructură într-un coridor de dezvoltare pentru enoturism și industrii creative, conectând podgoriile, comunitățile și patrimoniul cultural cu fluxul turistic.

A7 înseamnă circulație rapidă și mai sigură, dar și deschiderea către turismul „slow” - explorarea în profunzime a regiunilor viticole, dincolo de traseele convenționale, încurajându-se mobilitatea cu autorulote/campervan – alternativa la o infrastructură hotelieră pentru enoturism ... aproape inexistentă.

Aflați mai multe despre A7 - Autostrada Podgoriilor de aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/paharul-cu-visuri/item/6873-a7-autostrada-podgoriilor-un-drum-spre-binele-colectiv.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) atrage atenția asupra unei contradicții majore: România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, dar autoritățile noastre continuă să îl trateze cu spatele. Nici astăzi, sectorul vitivinicol nu beneficiază de vreo strategie coerentă din partea statului nostru.

În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania utilizează vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România acesta rămâne gestionat fragmentat, preponderent prin măsuri administrative și fiscale, fără o integrare reală într-o politică de dezvoltare. „Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea este aplicată în special asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată”, precizează Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Se estimează că, anual, în afara sistemului fiscal se comercializează aproximativ 200 de milioane de litri de vin, echivalentul unei piețe de circa trei miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. „Acest fenomen este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, de fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și de incoerențe legislative care permit perpetuarea unei economii paralele”, subliniază Diana Pavelescu.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative asociate, în special garanțiile și procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului și limitează capacitatea acestuia de a investi și de a se dezvolta. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Subiectul a fost discutat pe 10 martie 2026 în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. „În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren”, a spus Diana Pavelescu.

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent. Valorificarea acestui potențial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

„Vinul românesc poate fi un argument puternic pentru atragerea consumatorului și a vizitatorilor străini, iar ridicarea imaginii sale este în interesul nostru comun. Astăzi, vinificația românească a ajuns la un nivel foarte bun de performanță”, punctează Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM International Wine Contest, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, ajunge în 2026 la ediția cu numărul 23. Competiția se va desfășura în perioada 28-31 mai 2026, reconfirmând rolul României ca platformă relevantă de validare-comunicare din industria globală a vinului.

„România consolidează un reper internațional al evaluării vinului”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Concursul funcționează integral conform regulamentelor internaționale OIV și este organizat de ASER Wine Consulting, Asociația VINARIUM, în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului, al VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri și al FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin.

Din acest an, încă o entitate de prim rang girează activitatea VINARIUM: Union Internationale des Œnologues (UIOE) - Uniunea Internațională a Oenologilor.

Fondată la Milano în 1965 de Argentina, Chile, Franța, Italia, Portugalia și Spania, UIOE reprezintă la nivel mondial uniunile naționale ale oenologilor și apără statutul profesional al oenologului în toate forurile internaționale relevante.

La ediția 2026, VINARIUM o are ca observator oficial din partea UIOE pe prof. dr. Monika Christmann din Germania, vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV.

Înscrierea probelor în concursul VINARIUM este deschisă până la data de 25 aprilie 2026 (detalii: www.iwcb.ro). Sunt admise, conform regulamentului OIV, vinuri liniștite; vinuri efervescente și distilate de origine vitivinicolă.

Jurizarea este electronică și realizată exclusiv pe baza fișei OIV.

În ultimii ani, VINARIUM a adăugat și categorii precum vinuri BIO, vinuri Amber/Orange și Qvevri/Amphorae, vinuri fără alcool.

De reținut că, vinurile medaliate la VINARIUM sunt listate pe platforma lider în căutarea de vinuri WineSearcher.com, care oferă vinurilor un plus de vizibilitate și credibilitate pe piața internațională. „Astfel, producătorii care se regăsesc pe această platformă beneficiază de un argument comercial puternic”, punctează Cătălin Păduraru.

Medalii VINARIUM

Conform Regulamentului OIV, maximum 30% dintre probele înscrise pot obține medalie.

Punctajele pentru medalii sunt urmatoarele:

• Marea Medalie de Aur: 93 - 100 puncte;

• Medalia de Aur: 89 - 92,9 puncte;

• Medalia de Argint: 85 - 88,9 puncte.

În cadrul concursului VINARIUM se acordă premii speciale din partea organizațiilor și partenerilor internaționali:

• VINOFED - premii pentru vinurile seci cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu, spumant);

• FIJEV - premii pentru vinurile românești din soiuri autohtone cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu);

• IPPU Prime Label & KURZ Romania - premii pentru excelență în design, packaging și labeling, fiecare premiu constând în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies” și au plecat deja spre Cannes. Competiția din Franța se va desfășura în perioada 25-29 martie 2026.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Ediția cu numărul zece a Concursului Național Vin Bag-in-Box a avut loc pe 12 februarie 2026. Au fost înscrise 229 vinuri, din care 102 albe, 68 roze și 59 roșii.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box 2026

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

A zecea ediție a Concursului național dedicat vinurilor ambalate în Bag-in-Box va avea loc pe 12 februarie 2026, în București, la restaurantul La Mama - Muzeul Național al Țaranului Român. Termenul limită de înscriere a probelor în concurs este 2 februarie 2026, data primirii probelor este 6 februarie 2026, iar rezultatele concursului vor fi publicate pe 13 februarie 2026. Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Potrivit lui Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box, la această a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, se estimează a fi prezente în competiție peste 200 de probe, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul român. „Vinul românesc ambalat în sistem bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din volumul comercializat pe piața internă. De la debutul acestui concurs, în 2017, am observat o îmbunătățire constantă a calității vinurilor ambalate în acest format”, arată Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel:

- Juriul 1 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box” și este constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători si comercianți de vin;

- Juriul 2 va desemna câștigătorii titlului „Vinul Președintelui” și are în componență președintele concursului și președinții de comisii;

- Juriul 3 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai popular vin Bag-in-Box” și este constituit din consumatori și pasionați de vin.

Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive CONCURS NAȚIONAL VIN BIB 2026 aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs, ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în Bag-in-Box.

„Obiectivul principal al concursului este acela de a oferi consumatorilor de vin ambalat în Bag-in-Box repere sigure, bazate pe evaluări obiective realizate de specialiști și degustători recunoscuți din România. Totodată, concursul urmărește promovarea vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box pe piața europeană”, explică președintele concursului, Cătălin Costiniuc.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 trofee, în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va înscrie la „BEST WINE IN BOX by VINALIES”, organizat la Cannes, Franța, în perioada 25 - 29 martie 2026.

„Pentru producătorii români de vin, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând din 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la Concours International Wine In Box din Franța”, a punctat Cătălin Costiniuc.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Enologul Cristian Tudor se poate mândri cu o bogată experiență, având la activ vreo 25 de campanii de vinificație. Astăzi, creează vinuri la Domeniul Aristiței, o cramă boutique de doar patru hectare cu viță-de-vie, care se află în Valea Călugarească, satul Nicovani, unde există o veche tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. La începutul secolului XX aici aveau conace cu vii o serie de oameni importanți la acea vreme. Printre aceștia și Ion Bujoiu, om politic, fost ministru al economiei în perioada interbelică. Familiei Bujoiu i-a aparținut acest domeniu până în 1947, iar după 1989 este retrocedat moștenitorilor familiei, de la care în 2013 cumpără Bianca Ioniță, redenumind domeniul dupa mama sa, Adina Aristița Ioniță.

Crama Domeniul Aristiței, o construcție nouă care înglobează un beci de peste un secol al unei crame vechi, este în mijlocul plantației viticole, într-un peisaj de excepție, completat de o cultură de lavandă și de câțiva migdali seculari. Capacitatea cramei este de 100.000 de litri.

Domeniul Aristiței dispune de un flux dedicat vizitelor, de un spațiu de degustare conceput ca un loc de relaxare și recreere în compania vinului.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie enologul?

Cristian Tudor: Legat de meseria de enolog, știu că sunt păreri împărțite despre rolul și atribuțiile pe care acesta și le poate asuma ca urmare a studiilor și specializărilor pe care le are. La bază, enologia este știința dedicată studiului producerii și conservării vinurilor, pornind de la studiile lui Louis Pasteur asupra mecanismelor fermentației alcoolice a vinului. Astfel, au fost puse bazele enologiei ca știință.

În consecință, enologul este cel care, pe baza studiilor de viticultură, vinificație, chimie, biochimie, microbiologie, urmărește întreg procesul de transformare a strugurilor în vin, ia decizii legate de momentul recoltării, intervine pe fluxul tehnologic în funcție de informațiile furnizate de analizele fizico-chimice, corectează parametrii, identifică și remediază eventuale inadvertențe. Expertiza enologului în degustarea vinurilor este esențială în identificarea și corectarea defectelor.

Prin extensie, se pot asocia științei enologiei și cei ce studiază vinul sub alte aspecte, cum ar fi vinul ca element cultural și istoric, amprenta genetică a diferitelor soiuri etc., dar enologul cred că este cel care își desfășoară activitatea principală în cramă.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu până în prezent?

Cristian Tudor: Spre această meserie am pășit pas cu pas, deoarece, ca adolescent, nu întrevedeam în ce măsură urma să activez în acest sector. Am urmat studiile Liceului Agroindustrial din Valea Călugărească în perioada 1987–1991, instituție cu veche tradiție în domeniul viticol, inaugurată în 1910 de Nicolae Iorga ca Școala de Viticultură Valea Călugărească. Am urmat apoi studiile Facultății de Horticultură din Craiova, cu licență în Viticultură. După absolvire, prin concurs, am fost angajat ca inginer șef de fermă viticolă la SC Rovit SA Valea Călugărească, într-o fermă de 189 hectare cu viță-de-vie.

În anul 2000 am preluat funcția de inginer șef Sector Maturare în cadrul Combinatului de Vinificație al aceleiași unități. Am început apoi o serie de specializări pe partea de enologie, printre care două masterate în tehnologii vinicole, dar și specializarea ca degustător în cadrul ADAR.

Un moment-cheie în formarea mea profesională a fost în cadrul masterului de la USAMV București, în 2003, odată cu schimbul de experiență la unități de vinificație din Germania, ocazie cu care am putut lua contact cu ceea ce se întâmpla în vinificația europeană în anii 2000.

În 2007, am preluat funcția de Șef Complex Vinificație al SC Rovit SA Valea Călugărească, până în 2019, când am început un nou proiect dedicat unei crame boutique de numai patru hectare în Valea Călugărească – Domeniul Aristiței. Legătura cu lumea vitivinicolă s-a făcut firesc, mai ales prin contactele create în cadrul sesiunilor ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România).

Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Cristian Tudor: Partea mea preferată din procesul de vinificație este prelucrarea strugurilor, atunci când se proiectează viitoarele vinuri ale campaniei respective. Atunci se semnează, practic, certificatul de naștere al vinurilor, fapt ce implică multă atenție și respect pentru materia primă – strugurele.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele vinului?

Cristian Tudor: Consumatorul trebuie să aibă minime cunoștințe despre vin și despre producția acestuia pentru a putea aprecia la adevărata valoare munca din spatele unui pahar cu vin. Altfel, vom avea surpriza, în discuții – așa cum se întâmplă destul de des, din păcate – ca cineva să întrebe din ce pastile se face vinul sau din ce arome sintetice producem aromele vinului pe care le adăugăm ulterior, astfel încât un vin miroase a citrice, fructe tropicale sau altceva.

Pe de altă parte, în spatele unui pahar de vin este foarte multă muncă, executată pe mai multe paliere, cum ar fi: producția strugurilor, cercetarea în tehnologii de vinificație, producerea de materiale enologice, de tehnologii și instalații de vinificație și, nu în ultimul rând, arta vinificatorului de a crea vinuri de excepție.

Reporter: Ai un vin de care ești cel mai mândru, dintre cele create de tine?

Cristian Tudor: Personal, nu cred că în viața unui enolog există un singur vin de excepție pe care acesta să-l fi creat. Sunt mai multe vinuri care mi-au adus satisfacție și recunoaștere din partea specialiștilor în domeniu. Fiecare vin este unic și poartă cu sine multă dedicare din partea mea. Cred că asta contează cel mai mult.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: Domeniul Aristiței

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Ediția de primăvară a festivalului RO-Wine București 2025, care aniversează primii zece ani de existență, a confirmat încă o dată succesul Salonului Gustul Italiei, organizat de ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, Biroul de la București. ICE sprijină constant companiile italiene în demersul lor de internaționalizare către noi piețe și obiective. De punctat că, în 2024, exporturile totale de produse agroalimentare italiene către România au depășit un miliard de euro, plasând țara noastră pe locul paisprezece ca țară de destinație pentru produsele italiene.

În perioada 16-18 mai, la RO Wine - International Wine Festival of Romania, 21 de companii italiene au prezentat excelența agroalimentară a Italiei, înregistrând un interes puternic din partea pieței românești și internaționale pentru produsele Made in Italy.

Producătorii italieni prezenți la Salonul Gustul Italiei, care au prezentat o selecție de vinuri și produse alimentare tradiționale, convenționale și ecologice, au fost: Agriment Italia, Audarya, Aziende Agricole D'Addario, Bakes'N'Grains, Azienda Agricola Bianchin Alessandro, Cantina Colle Moro, Cantina Valpolicella Negrar, Cantina Ventiventi, Cantine Bosco, Collefrisio, Divolio, Feudo Solarìa, Fontanassa, Giuliani Vino Italiano, Il Poggio, J.Rose, Pastificio Minardo, Ridolfi, Silvio Carta, The Wine Net, Vasari 1628.

Cu ocazia Salonului Gustul Italiei, producătorii sosiți special din Italia pentru a-și prezenta  produsele experților din sectorul enogastronomic românesc au oferit un plus de valoare autentica evenimentului. Pentru o mai bună prezentare a calității și tradiției italiene, a fost amenajată o zonă specială show area, animată timp de trei zile de profesioniști, care au ghidat publicul în descoperirea produselor italiene.

Momentele culinare, coordonate de chef Marco Favino și de maestrul pizzaiolo Giovanni Santarpia, au cucerit vizitatorii cu o selecție de specialități menite să însoțească vinurile prezentate și să scoată în evidență caracteristicile acestora, punând în valoare ingredientele tipice ale tradiției italiene.

Prezent în sală pe parcursul celor trei zile a fost și somelierul Aurelian Luca, care a evidențiat calitățile extraordinare ale vinurilor italiene.

Printre cele mai apreciate momente s-a numărat degustarea ghidată „Viaggio in Italia: Paese di Grandi Formaggi” (n.r. Călătorie în Italia: Țara marilor brânzeturi), desfășurată vineri, 16 mai, la Sala Masterclass de la  Fratelli Studios și care le-a oferit participanților o experiență senzorială printre cele mai bune produse ale tradiției italiene în domeniul brânzeturilor.

Moderată de experta în enogastronomie, Marinela Ardelean și susținută de maeștrii degustători ai ONAF - Organizația Națională a Degustătorilor de Brânzeturi - Marco Benedetti și Giorgio Telmon, sesiunea s-a desfășurat conform metodologiei oficiale ONAF, prezentând principalele tipuri de lapte (de vacă, oaie, bivoliță și capră) și ilustrând regiunile de origine ale acestora. Brânzeturile oferite spre degustate au fost: Fontina DOP – Valle d’Aosta (lapte de vacă); Gorgonzola picantă DOP – Lombardia (lapte de vacă); Pecorino Romano DOP – Lazio (lapte de oaie); Mozzarella di Bufala Campana DOP – Campania (lapte de bivoliță); Brânză de capră maturată – Sardinia (lapte de capră).

„Suntem foarte mândri că am  însoțit pentru al patrulea an consecutiv excelențele italiene la RO-Wine din București, un eveniment ce confirmă a fi una dintre vitrinele pentru promovarea Made in Italy în sectorul vinicol și agroalimentar. Participarea celor 21 de companii italiene demonstrează vitalitatea și calitatea companiilor italiene, capabile să se adapteze și să înțeleagă piețele internaționale cu intenția de a construi relații solide pe piața românească. Succesul acestei ediții confirmă importanța muncii noastre cotidiene în sprijinirea internaționalizării IMM-uri italiene care produc mult, de înaltă calitate și respectând standarde ridicate de sustenabilitate. Vom continua pe această cale cu și mai multă energie și pasiune”, a declarat Micaela Soldini, directorul ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, Biroul de la București.

Salonul Gustul Italiei nu este doar o vitrină a produselor de excelență, ci mai ales o platformă privilegiată pentru crearea de relații comerciale, având în vedere că numeroși reprezentanți ai sectorului HoReCa au participat activ la întâlniri, înlesnind conexiuni valoroase între producătorii italieni și operatorii din domeniu prezenți la târg.

Ambasadorul Italiei la București, E.S. Alfredo Durante Mangoni, a subliniat că: „În ultimii ani, am înregistrat o creștere semnificativă a poziției exporturilor agroalimentare italiene în România. Țara a urcat, în doar trei ani, de pe locul 17 pe locul 14 în clasamentul piețelor de destinație pentru exporturile noastre din acest sector. Observăm o creștere constantă atât în ceea ce privește produsele alimentare, cât și vinurile, în special Prosecco, produse care se situează, în general, în segmentul mediu-superior al pieței. În acest context, devine esențial să consolidăm prezența italiană în canale calificate de prezentare a ofertei noastre, pentru a menține o prezență solidă pe piață cu produse de calitate și o varietate în creștere, care să țină cont și de preferințele românilor rezidenți în Italia. Diaspora română, atunci când se întoarce în România, caută aceeași calitate și varietate disponibile în Italia. Alegerile și experiențele lor de cumpărare pot servi ca un catalizator pentru orientarea preferințelor de cumpărare ale unui public mai larg”.

România, piață strategică

În 2024, conform datelor Trade Data Monitor, exporturile totale de produse agroalimentare italiene către România au crescut cu 10,6%, depășind un miliard de euro, plasând România pe locul paisprezece ca țară de destinație pentru produsele italiene.

Anul trecut, Italia și-a menținut poziția drept al cincilea furnizor al României, cu o cotă de piață de 7,15% (+14,9% față de 2023) după Germania (cotă: 16,2%, creștere: +9,6%), Ungaria (cotă: 11,5%, scădere cu 0,32%), Polonia (cotă: 9,6%, creștere +6,5%) și Țările de Jos (cotă: 8,5%, creștere +13,2%).

Printre produsele cele mai apreciate de consumatorii români se numără cafeaua prăjită, produsele de panificație și brânzeturile proaspete și maturate.

Per ansamblu, piața alimentară românească s-a dovedit a fi dinamică, importurile totale de produse agricole și alimentare depășind 14,2 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 4,7% față de 2023.

Piața vinului din România este, de asemenea, în continuă evoluție, existând un interes tot mai mare pentru produsele importate. După o încetinire temporară din cauza pandemiei, importurile de vin au început să crească din nou.

În perioada 2019–2024 a fost înregistrată o creștere semnificativă a importurilor românești de vinuri din lume: +110,9% în valoare și +69% în cantitate. În aceeași perioadă, importurile din Italia au crescut cu 171,4% în valoare și cu +134% în cantitate. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată la importurile din Italia de vinuri spumante (inclusiv Prosecco), care au crescut cu 202% ca valoare și cu 171,8% în cantitate.

Deși ponderea importurilor este încă scăzută în valoare absolută, vinul italian se impune pe piață, datorită interesului tot mai mare al României pentru produsele italiene (a 27-a piață de desfacere în 2024), în special pentru vinurile spumante (a 18-a piață) și vinurile liniștite îmbuteliate (a 28-a piață).

Potrivit datelor din 2024, Italia și-a confirmat poziția de principal furnizor de vin pentru România, cu o cotă de piață de 31,3% și o creștere de 9,9% față de anul 2023, urmată de Republica Moldova (cu o cotă de 26,8%). Italia este și primul furnizor de vinuri spumante (inclusiv Prosecco), cu o cotă de import de 50,7%, în creștere cu 16,5% față de 2023. Pentru vinurile liniștite îmbuteliate, Italia este al doilea furnizor, cu o cotă de piață de 24,8% (în creștere cu 6,1% față de 2023), după Republica Moldova, cu o cotă de 43,6% din importurile românești.

Italia este, de asemenea, lider la mai multe categorii de produse importate în România, care reprezintă și cele mai achiziționate produse italiene din lume, fiind primul furnizor de roșii conservate (cu o pondere de 39,1% din totalul importurilor românești de astfel de produse), ulei de măsline (pondere de 37%) și paste făinoase (pondere de 32%). Se clasează pe locul 2 ca furnizor de cafea (cotă de 22%) și pe locul 3 ca furnizor de mezeluri și produse din carne uscată și conservată (șuncă, speck etc. – cotă de 19%), brânzeturi, produse lactate (cotă de 14,6%) și produse de panificație și patiserie (cotă de 13,6%).

Acest succes se datorează atât calității și varietății ofertei italiene, cât și reputației brandului Made in Italy, sinonim cu excelența în sectorul agroalimentar și  enogastronomic (și nu numai!). Acest lucru este confirmat și de prețul mediu al vinului italian importat (3,75 euro/litru), net superior mediei globale (2,27 euro/litru).

România reprezintă pentru Italia o piață strategică în care să își consolideze poziția și să cucerească noi consumatori.

Italia și-a prezentat oficial candidatura pentru recunoașterea bogatei și variatei tradiții culinare drept Patrimoniu Imaterial al Umanității de către UNESCO. Această inițiativă istorică își propune să celebreze și să protejeze un element fundamental al identității culturale italiene, adânc înrădăcinat în istoria, practicile sociale și în know-how-ul comunităților sale.

Bucătăria italiană nu este pur și simplu o colecție de rețete. Ea reprezintă un complex cultural ce îmbrățișează: diversitatea teritorială, practicile și cunoștințele tradiționale, convivialitatea și socializarea, identitatea culturală. Rezultatul evaluării va fi făcut public în decembrie 2025.

RO-Wine București 2025 a marcat astfel un nou și răsunător succes italian, consolidând astfel rolul Italiei drept ambasador mondial al gustului, culturii și excelenței enogastronomice.

Prin rețeaua sa internațională și coordonarea activităților, ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior reprezintă un partener strategic pentru internaționalizarea companiilor italiene, promovând calitatea, inovația și tradiția pe toate piețele externe.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția din această primăvară a RO-Wine este una aniversară, festivalul internațional de vinuri împlinind zece ani de existență. Iubitorii de vin au ocazia, în perioada 16 - 18 mai, la Fratelli Studios din București, să deguste vinuri din toată lumea, să descopere cramele și poveștile din spatele vinurilor.

Ediția aniversară RO Wine - International Wine Festival of Romania va reuni producători și pasionați din România, Moldova, Georgia, Grecia, Italia, Franța, Spania și alte colțuri ale lumii, inclusiv vinuri din California, Noua Zeelandă și Africa de Sud.

În cadrul festivalului vor fi trei săli de degustare, o sală de masterclass și zone de relaxare, atât în interior, cât și în aer liber.

Printre cele mai așteptate momente ale fiecărei ediții este seria de masterclass-uri, întâlniri interactive cu profesioniști din industrie, degustări ghidate și povești din spatele terroir-urilor care inspiră lumea vinului. Derenoncourt Consultants va susține masterclass-uri despre viticultura și vinurile bio. De asemenea, vizitatorii pot rezerva tururi private cu somelieri.

Sălile de degustare:

• România și Republica Moldova – vinuri și delicii gourmet;

• Importatori – vinuri internaționale renumite;

• „Gustul Italiei” – vinuri și produse italiene de prestigiu.

„Totul începe în cramă, cu pasiune, muncă și viziune, iar la RO Wine - International Wine Festival of Romania ne întâlnim pentru a celebra vinul premium, pentru a construi parteneriate durabile și pentru a descoperi cele mai recente tendințe din industrie. RO-Wine este mai mult decât un festival. Este un spațiu al dialogului și al descoperirii. Un hub de inovație, o sursă constantă de inspirație, un loc unde afli ce e nou, ce se bea, ce se discută. De la crame de top la trenduri internaționale, de la masterclass-uri la conversații despre viitorul industriei, RO-Wine înseamnă informație, comunitate și experiență”, arată Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine. (https://romaniawinefestival.com/)

CITEȘTE ȘI: RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

„50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, pe 14 mai 2025, are loc Festivalul Produsului Tradițional, cu parada portului popular, jurizări și degustări de bunătăți tradiționale, cu rețete culese de studenți din 12 județe, în organizarea Facultății de Agricultură. Evenimentul ajuns la ediția a XVIII-a este susținut de studenții din anul IV de la Ingineria mediului, în cadrul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, coordonat de conf. dr. Avram Fițiu.

Festivalul Produsului Tradițional se desfășoară la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar vizitatorii vor fi martorii unei sărbători a gustului, memoriei și tradițiilor românești.

Studenții își vor prezenta porturile populare, dar și produsele tradiționale din locurile natale, inclusiv caietele de sarcini ale rețetelor, care vor fi jurizate de profesori, alături de specialiști în gastronomie și tradiții populare.

„Festivalul nostru este deja o tradiție, care readuce în prim-plan rețetele locale ale bucătăriei românești, rețete care sunt culese chiar de către studenți. Ei dobândesc astfel mai multe competențe: certificare și control de ferme și gospodării ecologice; elaborare caiete de sarcini pentru produse agricole/alimentare tradiționale; elaborare proceduri de certificare produse montane; certificare locală și etică a produselor; elaborare caiete de sarcini pentru produse DOP (Denumire de Origine Protejată), IGP (Indicație de Protecție Geografică) și TSG (Specialitate Garantată), prin desfășurarea unei activități practice în localitatea de origine a familiei. Obiectivul acestei activități pedagogice vizează scoaterea din uitare a gastronomiei tradiționale țărănești, dar și formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construcția de demersuri de marketing agricultural”, explică coordonatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu (Facultatea de Agricultură).

Vor fi prezentate spre jurizare și degustare rețete tradiționale, culese din județele Mureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș, Alba, Sibiu, Cluj, Harghita, Suceava, Neamț, Argeș, între care amintim celtă șvăbească, urdoici dulci, vărzar de Maramureș, mălai dulce cu prune uscate, virșli de oaie, cici fierți în zeama de fasole, aranygaluska, găină umplută de nuntă, alivencă de Bilbor, zacuscă de Tihău, sfinți (mucenici moldovenești), chișcă de porc cu păsat, carne de porc în cir, magiun de prune Topoloveni.

„Vă invităm așadar să descoperiți sufletul României prin gust, port și poveste, să fiți parte dintr-o manifestare vie a identității noastre culturale, un act de diplomație gustativă, prin care tânăra generație readuce în actualitate comoara culinară a satului românesc. Prin rețetele autentice și caietele de sarcini riguroase, studenții devin ambasadori ai unui patrimoniu alimentar viu, capabil să genereze respect internațional și atașament emoțional profund. Parada portului popular, jurizată cu profesionalism de catre specialiști în domeniu, completează tabloul unei Românii care își afirmă identitatea cu eleganță și mândrie, prin ceea ce are mai curat și mai autentic. Acest festival este o formă de soft power cultural, care transformă tradiția în punte de dialog și recunoaștere agroculturală internațională”, transmite conf. dr. Avram Fițiu.

Evenimentul va fi deschis la ora 10.00 de către conducerea USAMV Cluj-Napoca, după care membrii juriului vor degusta și evalua produsele prezentate de către studenți, iar apoi vor fi prezentate caietele de sarcini ale rețelor tradiționale. Ca la fiecare ediție, este așteptat la festival și publicul larg, care va avea acces la degustări și discuții cu participanții după ora 12.00, când se încheie jurizarea.

Studenții și produselor prezentate de către aceștia la Festivalul Produsului Tradițional, 14 mai 2025:

1. Crăciun Anca Laura Maria -  Pălăneț din Sânpetru de Câmpie, jud. Mureș

2. Kinal Orsolya-Gabriella - Celtă șvăbească, sat Moftinu Mare, jud. Satu Mare

3. Rontea Diana-Maria - Urdoici dulci, comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud

4. Druță Cristina – „Mosocoarne” din comuna Motiș, jud. Sălaj

5. Ștefanca Loredana-Mariana Oana - Vărzar de Maramureș, comuna Bârsana, jud. Maramureș

6. Marinca Vlăduț-Petru - Miel umplut, sat Breb, jud. Maramureș

7. Bunea Ioana Maria - Pupuri cu varză, Blaj, jud. Alba

8. Cosma Patrick-Valentin - Mălai dulce cu prune uscate, comuna Budești, jud. Maramureș

9. Elekes Deborah Gertrude-Alice - Strudli cu silvoiță din satul Sanislău, jud. Satu Mare

10. Hada Andrei - Virșli de oaie, comuna Ighiu, jud. Alba

11. Horja Remus-Adrian - Cici fierți în zeama de fasole, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj

12. Kallai Lorand - Bulz, sat Arpașul de Sus, jud. Sibiu

13. Kovács Márk-Ferencz - Cozonac dulce, sat Izvorul Crișului, jud. Cluj

14. Lukacs Henrietta - Aranygaluska (Găluște aurii), comuna Craidorolț, jud. Satu Mare

15. Miel Danaris Georgiana - Langalău, sat Lucăceni, jud. Satu Mare

16. Prașca Ionuț-Andrei - Pături cu brânză, sat Colibița, jud. Bistrița-Năsăud

17. Rednic Ioana-Valentina - Găină umplută de nuntă, comuna Bârsana, jud. Maramureș

18. Rusu Bianca-Raluca - Turtă dulce, comuna Vișinelu, jud. Mureș

19. Sebaș Valentin - Plăcinte în cuptor cu lemne, sat Țelna, jud. Alba

20. Szanto Rares Vasile - Zamă de verze, sat Rona, jud. Sălaj

21. Vancea Ovidiu - Gomboți cu prune, Ocna Mureș, jud. Alba

22. Vlaicu Gabriela-Maria - Bulgărași de zăpadă, comuna Sânmihaiul-Almașului, jud. Sălaj

23. Cifu Andreea - Alivencă de Bilbor, comuna Bilbor, jud. Harghita

24. Brîndușan Florin-Junior - Burger tradițional, jud. Satu Mare

25. Cheregi Izabela - Palențe împletite cu brânză, Cehei, jud. Salaj

26. Turc Renata-Natalia - Zacuscă de Tihău, jud. Sălaj

27. Varga Paula - Brânză telemea – Bârsana, jud. Maramureș

28. Bunea Diana Nicoleta - Sfinți (Mucenici moldovenești) – Piatra Neamț, jud. Neamț

29. Oprea Mihaela Rodica - Chișcă de porc cu păsat - sat Chechiș, jud. Sălaj

30. Gabor Adela - Pancove ardelenești, Nadășu, jud. Cluj

31. Pop Simona Raluca - Gomboți cu poame, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud

32. Strajescu Mihai-Bogdan - Carne de porc în cir, Turda, jud. Cluj

33. Dan Andreea Alexandra - Plăcinte cu lobodă și brânză de oaie – Iara, jud. Cluj

34. Bucureștean Adrian - Balmoș moțesc din Marna Nouǎ, comuna Sanislǎu, jud Satu Mare

35. Tamaș Ioan Eugen - Mălai dulce de Dej, jud. Cluj

36. Lucaciu (Pop) Cosmina Maria - Cocă cu prune, varză și brânză, Urmeniș, jud. Bistrița-Năsăud

37. Carpineanu Călin - Cozonac bucovinean de Suceava, jud. Suceava

38. Scurtea Andrei - Magiun de prune Topoloveni, jud. Argeș

39. Șerban Dorothea - Balmoș, Mediaș, jud. Sibiu

40. Nemeș Septimiu Sever – Drob de miel în prapure cu leurdă și urzici, Cojocna, jud. Cluj

Program:

10:00 - 10:15 Deschidere oficială eveniment;

10:15 - 11:00 Parada portului popular, urmată de jurizarea acestuia de către specialiști în domeniu;

11:00 - 12:00 Jurizare produse;

12:00 - 18:00 Degustare de produse de către invitați și vizitatori; prezentare de caiete de sarcini; spectacol muzică populară.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!