Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, în dezbatere publică, pe pagina sa de internet un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art. 8 din HG nr.1569/2022 privind aprobarea Programului de susţinere a producţiei de tomate în spaţii protejate pentru anul 2023.

Producătorii care înființează în spații protejate anumite culturi de legume primesc o subvenție de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Valorificarea producției se va face în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Schema de ajutor de minimis se aplică în perioada 2023 – 2024 pentru următoarele legume cultivate în spaţii protejate: tomate (Solanum lycopersicum L); ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar (Capsicum annuum L); castraveţi (Cucumis sativus L); fasole păstăi (Phaseolus vulgaris L); salată (Lactuca sativa L); spanac (Spinacea oleracea L); ceapă verde (Allium cepa L).

Producţii minime care trebuie să fie realizate de legumicultori pentru a primi subvenția:

a) 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar;

c) 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

De asemenea, ca să beneficieze de ajutorul de minimis, producătorii trebuie să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile legumicole care sunt prevăzute a fi subvenționate prin programul guvernamental.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8443-proiect-hg-program-de-sustinere-a-productiei-de-legume-cultivate-in-spatii-protejate-pentru-perioada-2023-2024.html.

Cererile se vor depune în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania AgriCloud aduce și promovează în România, Bulgaria și Republica Moldova un nou concept benefic atât pentru natură, cât și pentru nevoile oamenilor: agrivoltaic. Astfel, AgriCloud lansează o nouă linie de business, respectiv servicii de consultanță pentru panouri solare peste culturile agricole existente.

Ideea de agrivoltaic îmbină atât utilizarea panourilor solare în agricultură pentru a produce energie, cât și posibilitatea de a produce hrană, pe același teren. Acest concept implică montarea panourilor solare la o înălțime mai mare decât cultura existentă pe sol, lăsând solul de sub panouri disponibil pentru producția agricolă.

Dacă este implementată corect, soluția agrivoltaic aduce beneficii, precum:

• Panourile solare reduc evaporarea umidității din sol. Utilizând acest sistem se reduc pierderile de umiditate din sol cu până la 40%;

• Apa utilizată pentru curățarea panourilor solare poate fi apoi reciclată pentru irigarea culturilor;

• Vegetația de sub panouri are un stres termic redus și crește eficiența energetică a panourilor;

• Animalele și culturile de sub panouri necesită, de asemenea, mai puțină apă. Un studiu a constatat că, pe măsură ce temperaturile au crescut la sfârșitul primăverii, mieii care se plimbau sub panouri solare necesitau cu aproape un litru mai puțină apă pe zi decât mieii care pășunau pe câmpuri deschise;

• O analiză a practicilor agrivoltaice a constatat că productivitatea terenurilor a crescut cu 70%.

„Toate aceste beneficii apar, însă, doar dacă aceste sisteme sunt realizate la parametrii optimi atât pentru dispunerea panourilor solare astfel încât să poată capta și produce cât mai multă energie, cât și pentru plante care trebuie să beneficieze de anumiți parametri pentru creștere. Nu poți merge pur și simplu pe un teren și să montezi panouri în modul obișnuit, ci trebuie făcute niște analize. În acest sens, AgriCloud derulează deja, împreună cu USAMV București, un proiect de cercetare, iar împreună cu un grup de fermieri din sud-estul României și un număr de podgorii din zona Valea Călugărească pregătește un proiect de 650 MWh, utilizând sistemul agrivoltaic”, precizează Marcel Ionescu, CEO AgriCloud.

Această nouă practică ecologică și eficientă, spune Marcel Ionescu, este deja recunoscută și sprijinită de către Guvernul României care a lansat o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Costurile deductibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt de până la un milion de euro pentru primul MWh instalat, iar apoi de până la 500.000 de euro pentru ce de-al doilea MWh instalat.

AgriCloud susține folosirea noilor tehnologii în zona de agricultură și oferă tuturor celor interesați informații despre cum pot eficientiza terenurile agricole și cum pot beneficia de această linie de finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru protejarea producătorilor locali și a producției interne de legume și fructe, Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită autorităților să aplice legislația europeană privind importurile de legume și fructe din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

„Mecanismul de preț de intrare se bazează pe praguri minime de preț la import, sub care se aplică taxe specifice suplimentare (DSA) care sunt mai mari cu cât este mai mare valoarea de import. Spre exemplu, Franța aplică un tarif cuprins între 50,5 euro până la 65-70 euro/100 kg la legumele importate din țări non-UE. Pentru a asigura siguranța și securitatea alimentară a populației țării noastre și pentru a proteja producătorii autohtoni autoritățile trebuie să efectueze controale și analize ale mărfurilor provenite din țări non-UE (Turcia, Cipru, Maroc etc) și pot impune taxe, accize etc, mai mari pentru legumele din importurile non-UE și chiar restricții, până la interzicerea acestora, bazându-se pe simplul fapt că legislația produselor de protecția plantelor din țările non-UE este mult mai permisivă, iar multe dintre substanțele folosite în procesul de producție sunt total interzise în Uniunea Europeană, iar rezidurile de insecticide, pesticide, îngrășăminte chimice sunt mult mai mari și pot afecta sănătatea populației, dar și o concurență neloială producătorilor români”, explică Ion Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Referitor la Programul „Tomata”, Ion Păunel precizează că sunt 22.000 de beneficiari înscriși în program în anul 2023, din care peste 9.000 sunt tineri fermieri. Cei 22.000 de beneficiari ai subvenției exploatează o suprafață de 2.200 ha spații protejate.

Potrivit Institutului de Economie Agrară, consumul de tomate în România este de 43,5 kg/ cap locuitor.

„Deci, la o populație a României de aproximativ 20 milioane locuitori rezultă un consum de 870.000 tone de roșii anual. Cele 2.200 ha cultivate cu tomate în spații protejate obțin o producție medie de 60 tone/ha și aduc spre consum doar 132.000 tone, iar producția totală de tomate anuală a țării noastre este de 750.000 de tone, incluzând aici și suprafețele extra-program, precum și tomatele cultivate în câmp, deci rezulță o cantitate de 120.000 de tone deficit de consum din care 60.000 tone sunt importate din Turcia, iar restul din țări precum: Italia, Spania, Grecia, Polonia etc. Într-adevăr, balanța inporturilor este mai mare decât cea a exporturilor, dar trebuie amintit faptul că în perioada decembrie – mai, din cauza condițiilor climatice din țara noastră, tomatele nu pot fi produse, iar necesarul de consum este asigurat de importuri. Programul Tomata este un program de finanțare prin care Guvernul României stimulează financiar sectorul legumicol din țara noastră, sector care a fost și este greu încercat, de la efectele pandemiei Covid - 19 până la criza provocată de razboiul din Ucraina, liberalizarea prețurilor la energie și combustibil care au condus la o creștere accelerată cu majorări chiar și de 500% a inputurilor folosite în procesul de producție (energie electrică, termică, combustibili, îngrăsăminte chimice, materii prime și materiale necesare pentru construția și modernizarea de spații protejate). Beneficiile Programului Tomata se regăsesc în creșterea suprafețelor de spații protejate cultivate cu tomate, modernizarea spațiilor de producție și construcția de noi sere și solarii, dezvoltarea economiilor afacerilor locale prin contribuția netă la economia țării noastre, atragerea unui număr cât mai mare de tineri, dezvoltându-se astfel antreprenoriatul rural, întărirea și dezvoltarea gospodăriei țărănești, care ar trebui să fie stâlpul unei economii sănătoase”, punctează Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Syngenta informează utilizatorii de produse de protecția plantelor că au apărut modificări în domeniul de utilizare a produsului Vertimec^® 1,8% EC.

Pentru conformarea la prevederile din Regulamentul (UE) 2023/515 de reînnoire a aprobării substanței active abamectin doar la culturi în spații protejate, compania Syngenta Agro a solicitat Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor (CNOPPP) operarea următoarelor modificări în Certificatul de omologare al produsului Vertimec^® 1,8% EC:

• Eliminarea tuturor utilizărilor în câmp la tomate, prun, viță-de-vie, mur, zmeur, pepene, piersic, cais, nectarin, plante ornamentale, şi păstrarea doar a utilizărilor în spații protejate (sere şi solarii).

• Restricționarea aplicării doar la plante cultivate în spații protejate (sere și solarii) pentru: căpșun și plante ornamentale (flori tăiate).

Vineri, 30 iunie 2023, s-a aprobat Hotărârea de Guvern prin care se prelungește valorificarea tomatelor și în perioada 1-15 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în Programul „Tomata” de susținere a producției de roșii din spațiile protejate.

Actul normativ aprobat modifică și termenul limită până la care se pot depune documentele justificative la direcțiile agricole județene, respectiv până la data de 18 iulie 2023, inclusiv.

Inițial, producția obținută trebuia valorificată până la data de 30 iunie, însă din cauza temperaturilor fluctuante din primăvara anului 2023, reprezentanții cultivatorilor de legume au invocat întârzierea perioadei de fructificare a tomatelor și au transmis solicitări pentru prelungirea acestui termen.

Din informațiile comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, reiese că, până la această dată, valorifică producția obținută circa 80% din numărul cultivatorilor înscriși în Programul „Tomata”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Derivat din fructele arborelui de Neem, produsul biologic NeemAzal®-T/S se prezintă sub forma unei soluții concentrate de Azadiractina 10 g/l. Acest ingredient activ acționează ca un insecticid cu spectru larg asupra a peste 200 de specii de insecte diferite. Este unul dintre cele mai importante biopesticide comercializate și rămâne cel mai de succes pesticid biologic utilizat în agricultură la nivel mondial.

Vă invităm să urmăriți VIDEO!

Mod de acțiune

Insecticid cu activitate translaminară ce pătrunde prin frunze și apoi se distribuie parțial sistemic în plantă. Acționează prin contact și ingestie ca un regulator de creștere, intervenind în evoluția insectelor. Nu are efect de şoc, ci are un mod de acţiune în mai multe etape. În câteva ore după aplicarea NeemAzal^®-T/S, insectele dăunătoare devin inactive, iar după câteva zile nu se mai dezvoltă si mor. După tratamentul cu NeemAzal®-T/S, larvele își încetează asimilarea hranei, determinand inhibare proceselor de dezvoltare și năpârlire ceea ce duce la mortalitate după câteva zile. Insectele adulte prezintă inhibarea hrănirii, infertilitate și, într-o măsură mai mică, mortalitate. De asemenea, are proprietăți anti-trofice și repelente.

Ca urmare a acestui mod de acțiune relativ lent al NeemA zal®-T/S, o evaluare finală a tratamentului trebuie făcută la 7-10 zile după aplicare. Numărul de insecte dăunătoare moarte, nu este neapărat un bun criteriu de evaluare. Pentru evaluare sunt adecvate următoarele criterii: pierderea masei foliare, deteriorarea frunzelor, daca se formeaza roua de miere, randamentul culturilor, dezvoltarea populației de dăunători. Succesul aplicării NeemAzal®-T/S depinde de gradul de infestare și de momentul adecvat al tratamentului.

Doza recomandată

NeemAzal^®-T/S este omologat în doză de 2- 3 L/ha, în funcție de cultura și dăunătorul țintă: afide, musculiţa albă, acarieni, muște miniere, tripși, păduchele roz la măr, omizi. Pentru mai multe informații despre modul de utilizare, vă invităm să accesați link-ul www.andermat.ro  

Culturi omologate în România

• Roşii, ardei şi ardei iute, vinete, castraveţi, cornişoni, dovlecei şi dovleci de vară în sere și solarii;

• Măr (în câmp), pepiniere de pomi fructiferi (în câmp sau sere și solarii);

• Plante ornamentale erbacee, perene, nelemnoase (în câmp sau sere și solarii);

• Pepiniere de arbuști, copaci și pepiniere forestiere (în câmp);

• Arbori ornamentali.

Avantajele utilizării NeemAzal^®-T/S

• Controlează un spectru larg de dăunători (insecte cu aparat bucal de înțepat și supt și insecte cu aparat bucal de rupt şi masticat) la o serie de culturi;

• Mod de acțiune multiplu generat de un amestec complex de peste 60 substanțe active (limonoide) din azadiractina;

• Compatibil cu majoritatea produselor de sinteză chimică, ceea ce îi permite să fie introdus în programele de combatere integrata (IPM).

• Inofensiv pentru majoritatea organismelor utile, poate fi combinat cu utilizarea entomofagilor în programul de protecție;

• Utilizarea NeemAzal^®-T/S în programul de tratament prevenirea dezvoltării rezistenței;

• Nu este toxic pentru albine și bondari;

• Fără reziduuri în producția recoltată.

Material furnizat de Andermatt Biocontrol România

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022.

Plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. Suma totală este de 452.384.082 lei și de această formă de sprijin vor beneficia circa 46.000 fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Plafonul financiar de 452.384.082 lei, echivalentul sumei de 91.409.190 euro pentru anul de cerere 2022, se distribuie astfel:

• 33.892.000 euro pentru soia;

• 17.215.000 euro pentru lucernă;

• 450.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;

• 90.000 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

• 4.953.000 euro pentru orez;

• 844.200 euro pentru sămânță de cartof;

• 132.980 euro pentru hamei;

• 18.898.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

• 1.150.274 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

• 54.490 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;

• 8.788.873 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

• 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

• 4.422.373 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe hectar pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor prevăzute în actul normativ la suprafețele eligibile pe fiecare specie în parte pentru anul 2022.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8223-proiect-hg-aprobare-sprijin-cuplat-vegetal-2022.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.

Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.

Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.

Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.

„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.

Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.

Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.

În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.

Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.

Să fim bine!

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Miercuri, 28 decembrie 2022, Guvernul a aprobat Hotărârea care reglementează programul de susținere a producției de tomate în spații protejate, schema de ajutor de minimis aplicându-se în anul 2023, pentru susținerea producției de tomate în spații protejate cultivate în Ciclul I de producție.   

Cuantumul ajutorului de minimis este de 3.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Cererile se vor depune până cel târziu la data de 1 aprilie 2023. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv. Ultima zi de depunere a documentelor justificative (copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare) este 14 iulie 2023, inclusiv.

Ca noutate, pentru simplificarea aplicării programului se va efectua o singură verificare, după notificările transmise de către potențialii beneficiari cu cel puțin zece zile înainte de recoltare, care va viza identificarea suprafeței înființate, precum și evaluarea producției de tomate înainte de recoltare.

„Legumicultorii se află în plin proces de pregătire a producerii răsadurilor pentru înființarea culturilor în spații protejate, prioritare fiind tomatele pentru Ciclul I de producție. Dacă ne uităm în anii anteriori, vedem că Programul Tomata, necesar și foarte apreciat de legumicultori, a fost lansat la data de 1 aprilie în anul 2020, în data de 18 iunie în anul 2021 și la 3 februarie în anul 2022. Orice alt comentariu este de prisos”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe propria pagină de internet, Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate pentru anul 2023. Schema de ajutor de minimis se aplică pentru susținerea producției de tomate în spații protejate, cultivate în Ciclul I de producție.

Ajutorul de minimis destinat cultivatorilor de tomate în spații protejate este de 3.000 euro/1.000mp/beneficiar. Valoarea maximă a sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2023.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă 262.999.000 lei, reprezentând echivalentul a 53,142 milioane euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2023.

Legumicultorii care vor să solicite ajutorul de minimis trebuie să depună cererile la Direcțiile agricole județene (DAJ) până cel târziu la data de 1 martie 2023. Valorificarea producției de tomate se face până la data de 10 iunie, inclusiv. Depunerea documentelor justificative (copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare), precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor se va efectua până la 30 iunie 2023, inclusiv.

De reținut că, ajutorul de minimis nu se acordă solicitanţilor a căror suprafaţă de culturi de tomate în spaţii protejate este obţinută prin divizarea unei suprafeţe cu tomate în spații protejate efectuată după data intrării în vigoare a actului normativ care reglementează sprijinul, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeţei, cu excepţia succesiunilor şi a contractelor de vânzare înregistrate în Registrul agricol.

Criterii de eligibilitate, îndeplinite cumulativ

• Solicitarea ajutorului de minimis;

• Utilizarea unei suprafețe cumulată de minimum 1.000 mp/ciclu de producție, cultivată exclusiv cu tomate în spații protejate. Se acceptă o marjă de eroare de + 50 mp rezultați în urma verificării în teren a suprafeței înființate cu tomate;

• Marcarea suprafeței, la loc vizibil, cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere tomate în spații protejate, anul 2023, beneficiar numărul .............., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ........./Municipiului Bucureşti”, cu dimensiunea minimă recomandată de 50 cm/70 cm;

• Obținerea producției minime corespunzătoare culturii înființate, care este de 3.000 kg/1.000 mp;

• Solicitanții ajutorului de minimis trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate, în anul 2023;

• Legumicultorii trebuie să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii și avizat de OFJ;

• Dovada obținerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcție de forma de organizare;

• Tomatele nu trebuie să depășească conținutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide;

• Dovada obținerii producției de tomate o constituie copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program şi în cele două exerciţii financiare precedente.

Precizăm că, toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării proiectului de act normativ (13 decembrie 2022), pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

De asemenea, proiectul de hotărâre care aprobă programul de susținere a producției de tomate în spații protejate pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5587_c6bc030d1af33d557c609f9a3b040a40.html.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice trebuie să specifice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Florin Ciobanu, legumicultor din județul Olt și consilier al ministrului Agriculturii, a anunțat că săptămâna viitoare va organiza, la Slatina, o întâlnire cu toți legumicultorii din județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți, Teleorman, interesați de ajutorul de minimis.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html